Sesiune Tiap 1

Capitolul 1
Introducere în
Tehnologiile Informaţionale şi de
Comunicaţie
„Sunt 10 feluri de oameni în lume: cei care înțeleg cifrele binare și cei care nu le
înțeleg.”
(Ian Stewart, matematician)
Agenda
1. Scurtă prezentare a tehnologiilor
informaționale și de comunicație (TIC)
2. Sistemele electronice de calcul (SEC)
3. Importanța datelor, informațiilor și

cunoștințelor în organizații
2
1
Obiective
1. Familiarizarea cu principalele concepte și noțiuni privind TIC

și NTIC;
2. Formarea de deprinderi și abilități practice pentru
exploatarea TIC;
3. Cunoașterea structurii de principiu a calculatoarelor
electronice (SEC);
4. Gestiunea eficientă a resurselor informatice existente într-o
organizație şi posibilitatea actualizării acestora, în pas cu
progresele uluitoare din domeniile hardware și software;
5. Cunoașterea reprezentării interne a datelor;
6. Identificarea implicațiilor triadei date-informaţii-cunoştinţe în
economia organizațiilor.
3
De ce trebuie să ştim ce înseamnă TIC?
➢ Pentru a înțelege strategia Națională privind Agenda Digitală

pentru România 2020:
http://www.ancom.ro/uploads/links_files/Strategia_nationala_privind_Agenda_Digitala_pentru_Romania_2020.pdf
Dusă la îndeplinire de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei (A.A.D.R.) https://www.aadr.ro
➢ Pentru a cunoaşte profesiile căutate azi pe piața

muncii şi pentru a le descoperi pe cele noi;
➢ Pentru a căuta multiple oportunităţi în TIC (Internet,
telecomunicaţii mobile, Big Data*, Social Media
https://wearesocial.com/global-digital-report-2019, platforme/sisteme integrate
pentru afaceri/sectorul public);
➢ Pentru Leadership în noile medii organizaţionale,
inclusiv în instituţiile publice;
➢ Pentru a identifica noi oportunităţi de desfăşurare a
afacerilor (pentru un “sat global”, afaceri globale);
➢ etc. 4
2
Profesii . . .
• Specialiştii în informatică au denumirile din
nomenclatorul de meserii: analist, programator,
proiectant de sisteme informatice, consultant în sisteme
integrate, inginer de sistem în informatică, administrator
de reţea de calculatoare, administrator baze de date,
programator de sistem informatic, inginer de sistem
software, manager proiect informatic, ofiţer cu
securitatea informaţiilor, auditor de sistem informaţional
etc.
• Cât despre profesia de economist/functionar public şi rolul acesteia în
sistemul informaţional menţionăm poziţia sa principală, desigur
depinde de rolurile asumate pe diverse ramuri ale acestuia.
• Rolurile prezentate mai sus pot fi ocupate de absolvenții specializării
de Informatică Economică, FEAA.
Ocupaţii în informatică, conform COR
3
Specialiştii în informatică
Specialiştii în informatică
10
10
4
Cercetătorii şi asistenţii de cercetare din informatică
11
11
Cercetătorii şi asistenţii de cercetare din informatică
12
12
5
Ocupaţii cu studii medii
13
13
De ce este necesar un curs de

Tehnologii informaționale pentru organizaţii?
• lumea afacerilor este într-o continuă competiție
• domeniul informaticii este unul deosebit de dinamic
• oamenii sunt tot mai “pretențioși”
14
14
6
1. Scurtă prezentare a tehnologiilor informaționale și
de comunicație (TIC)
TIC și NTIC
De ce trebuie să ştim ce înseamnă TIC?
Din punctul de vedere al studentului FEAA, răspunsul la această
întrebare poate fi formulat prin următoarea enumerare:
• profesii
• oportunităţi TIC și de desfăşurare a afacerilor
• abilități de leadership
15
15
1. Scurtă prezentare a tehnologiilor informaționale și

de comunicație (TIC)
TIC și NTIC
• Information Technology (IT)

• Information and Communication Technology (ICT)
• New Information Technology (NIT)
• New Information and Communication Technology
(NICT)
16
16
7
Tehnologia informației - IT
• TI - element de legătură între electrotehnica clasică şi mult

mai noua informatică.
• Sintagma IT - 1958 într-un articol publicat în revista

Harvard Business Review, de către Harold J. Leavitt și
Thomas L. Whisler.
17
17
Tehnologia informației - IT
• Tehnologia informației (TI) sau Tehnologia informației și a

comunicațiilor (TIC) este tehnologia necesară pentru
prelucrarea* datelor și informațiilor, prin folosirea
calculatoarelor electronice.
• Abrevierea IT (Information Technology) este una generică

și se referă la un ansamblu de echipamente folosite pentru
gestionarea informaţiilor.
18
18
8
TIC
TIC regrupează un ansamblu de echipamente folosite

pentru gestionarea informaţiilor, în special calculatoare
electronice şi programe.
Date
✓Culegerea
✓Convertirea
✓Stocarea Informaţii
✓Transmiterea
✓Regăsirea
✓Valorificarea
19
19
TIC și NTIC
• Utilizarea TIC a determinat schimbări esenţiale în societate şi

economie; s-a realizat trecerea la societatea informaţională, respectiv
la societatea cunoaşterii.
• Prima revoluţie industrială -> transferul îndemânării omului către

maşină
• A doua revoluţie industrială -> transferul inteligenţei umane către
maşină (calculator).
• Domeniul IT este foarte dinamic →noi realizări tehnologice → NTIC
Microtehnologii Nanotehnologii Materiale noi
Platforme proprietare Open-source Cloud Computing
20
20
9
2. SISTEME ELECTRONICE DE CALCUL
Unitate Centrală (UC)
Hardware
Echipamente periferice (EP)
Suporturi de date
Calculatoare Tehnologii
Electronice (CE) magnetice
şi optice
Programe de bază
Programe de aplicaţii
Software
Instrumente software de aplicaţii
21
21
Hardware
calculator electronic = "computer" (în engleză) = "ordinateur" (franceză)

sistem de calcul care îndeplineşte următoarele condiţii:
• dispozitivele -circuite electronice;

• MI - memoreze date şi programe;
• efectuează prelucrări în mod automat pe bază de program.
22
22
10
Hardware
1947, John von Neumann (SUA) - proiectul primului calculator

cu program memorat (EDVAC – Electronic Discrete VAriable Computer)
în care se precizează următoarele componente ale unui CE:
unitatea aritmetică;
unitatea centrală de control;
unitatea de intrare;
unitatea de memorie pentru stocarea datelor şi a instrucţiunilor;
unitatea de ieşire.
= arhitectura von Neuman ->la baza dezvoltării CE şi implementează

modelul maşinii lui Turing(1936)
23
23
24
24
11
Von Neumann & EDVAC
25
25
Hardware
Suporturi de date
UC = componenta de bază
memoria internă (MI);
unitatea aritmetică şi logică (UAL)
unitatea de comandă şi control (UCC)
26
26
12
Unitatea de memorie (UM)
• UM (memoria principală sau memoria internă) reprezintă principala resursă

a unui SEC.
• Memoria internă este adresabilă.
• Unitatea elementară a memoriei interne este celula binară (bitul) care

permite memorarea unei cantităţi de informaţie de 1 bit. Opt celule binare
formează un octet (byte).
• Numărul de biţi care se poate memora într-o locaţie de memorie reprezintă

lungimea cuvântului de memorie.
27
27
28
28
13
Unităţi de măsură pentru capacitatea memoriei interne
KB / KO kilobyte /kilooctet 103 bytes 210 bytes 1 024 bytes
MB / MO megabyte/megaoctet 106 bytes 220 bytes 1 048 576 bytes
GB / GO gigabyte /gigaoctet 109 bytes 230 bytes 1 073 741 824 bytes
TB / TO terabyte / teraoctet 1012 bytes 240 bytes 1 099 511 627 776 bytes
PB / PO petabyte /petaoctet 1015 bytes 250 bytes 1 125 899 906 842 624 bytes
EB / EO exabyte / exaoctet 1018 bytes 260 bytes 1 152 921 504 606 846 976 bytes
ZB / ZO zettabyte /zettaoctet 1021 bytes 270 bytes 1 180 591 620 717 411 303 424 bytes
YB / YO yottabyte /yottaoctet 1024 bytes 280 bytes 1 208 925 819 614 629 174 706 176 bytes
29
29
Din punctul de vedere al utilizatorului memoria internă

este structurată în:
• ROM (Read Only Memory) memoria internă, rezervată
sistemului de operare, inaccesibilă programatorului obişnuit:
– memorii PROM (Programabile ROM), care permit o
singură rescriere de programe;
– memorii EPROM (Programabile Electric PROM), care pot
fi şterse şi reprogramate din nou de mai multe ori, utilizând
tehnici electronice speciale.
• RAM (Random Access Memory) memoria internă pentru
date şi programe, accesibilă programatorului pentru derularea
lucrărilor sale:
– memorii statice (SRAM),
– memorii dinamice (DRAM).
30
30
14
Memoria externă
Memoria externă este o memorie suplimentară nevolatilă din
care se poate citi şi în care se poate scrie.
De obicei, memoria externă are o capacitate mult superioară
celei interne.
Memoria externă este alcătuită în principal din:
• discuri magnetice:
– discuri fixe (hard-disk) și discuri amovibile;
– discuri flexibile (floppy-disk);
• discuri optice:
– discuri compact disc (CD);
– DVD;
– Blu-ray;
• flash memory.
31
31
Hardware
Suporturi de date
EP = asigură legătura calculatorului cu mediul înconjurător:

de intrare - citirea datelor (introducerea datelor în sistem):
de ieşire - extragerea rezultatele sub o formă accesibilă omului:
de stocaj (de intrare/ieşire) - unităţi de memorie auxiliară:
de comunicaţie - permit transmiterea datelor la distanţă prin
intermediul liniilor de comunicaţii:
14/10/2020
32
32
15
COMPONENTELE CALCULATORULUI ELECTRONIC
33
33
• Informaţii detaliate privind componenta

Hardware a unui Sistem electronic de calcul
citiţi în cursul Tenologii informaţionale aplicate
în organizaţii, paragraful 1.2.1.
34
34
16
Programe de bază
Software Programe de aplicaţii
Una dintre caracteristicile CE este efectuarea automată a prelucrărilor

pe bază de program înregistrat.
Programul reprezintă un ansamblu de instrucţiuni
Ansamblul programelor - utilizarea si exploatarea

optima a echipamentelor.
35
35
Programe de bază
Software Programe de aplicaţii
1. Programele de bază (software de bază)
2. Programele de aplicaţii (software de aplicaţii)
3. Software intermediar - instrumente software specializate
36
36
17
1. Programe de bază
Iniţial software-ul de bază se identifica cu SO, dar, apar nuanţări.

Astfel, trei componente:
a. sistemul de operare propriu-zis;

b. programele utilitare;
c. programele de traducere.
37
37
a. Sistemele de operare
Sistemele de operare asigură exploatarea echipamentelor:
încărcătoare de programe
monitoare şi supervizoare
programe care uşurează realizarea unor operaţii curente
https://www.youtube.com/watch?v=RoFedebKp3E windows timeline

https://www.youtube.com/watch?v=HL2MK3huP6M
38
38
18
39
39
b. Programe utilitare
Programele utilitare corespund unor funcţii frecvente:
medierea dialogului om-calculator;
operaţii multiple asupra discurilor şi fişierelor;
sortarea fişierelor;
tipărirea rapidă la imprimantă.
https://www.youtube.com/watch?v=p7Pfx9xlFek norton commander
42
42
19
Utilitare
Denumire Descriere
Backup Arhivează fişiere de pe hard disk pe bandă magnetică, flash drive sau alte
dispozitive de stocare
Defragmentare Converteşte fişierele fragmentate (fişierele al căror conţinut nu este
salvat continuu pe HD) astfel încât acestea să poată fi încărcate şi
manipulate mai rapid
Disk/data Permit recuperarea datelor distruse sau şterse
recovery
Data Compresează datele substituind secvenţele de cod utilizate în mod
compression frecvent şi permite creşterea cantităţii de date stocată (identic cu
stenodactilografia)
File conversion Translatarea unui fişier dintr-un format în altul pentru a putea fi folosit
şi de alte aplicaţii decât cel pentru care a fost creat
Antivirus Scanează fişierele contra software maliţios
Drivere Permit adăugarea de noi componente hardware
Spam/spyware Monitorizează şi scanează mesajele de email, conţinutul site-urilor web
blockers etc.
43
43
c. Programe traducătoare
Programele traducătoare (translatoare) convertesc programele scrise

de utilizatori într-un anumit limbaj de programare, în cod maşină.
Compilatoare: Basic, Cobol, Fortran, Pascal, C.
Programe traducătoare
Interpretoare: Basic
44
44
20
• Fiecare aplicaţie este dezvoltată utilizând un limbaj de
programare.
– Cod sursă — programul scris într-un limbaj de programare
– Cod obiect — programul tradus în limbajul maşină
45
45
Compilatoare şi interpretoare
• Compilatoarele şi interpretoarele sunt aplicaţii ce
transformă codul sursă, scris într-un limbaj de programare,
în cod maşină.
• Compilatoare — convertesc codul programului sursă.
• Programele sunt compilate înainte de a fi disponibile pentru
execuţie.
Enunţ • Execută
Program
Program
sarcina A
• Dacă
COMPILATOR Editare de
legături
executabil
(Limbaj
• 10010010
• 00010011
EXECUTĂ
sursă x>500
maşină
46
46
21
• Interpretoare — citesc, translatează şi execută o linie a
codului sursă la un moment dat al operării.
• Fiecare instrucţiune este convertită şi executată
secvenţial.
Următorul enunţ
Enunţ Program
Execută executabil
Program Interpretor (Limbaj 10010010
sursă
sarcina A maşină)
EXECUTĂ
47
47
2. Programe de aplicaţii
Programele de aplicaţii apărute odată cu microcalculatoarele permit utilizatorilor

să-şi rezolve problemele fără a cunoaşte metodele de programare.
Sunt proiectate pentru a rezolva probleme specifice:

contabilitate, gestiune stocuri, gestiune personal etc.
elaborarea planurilor de investiţii, planurilor de marketing etc.
realizarea de calcule tehnice: rezistenţa materialelor, prelucrări statistice.
48
48
22
3. Instrumente software de aplicaţii
Instrumentele software specializate apărute odată cu
microcalculatoarele permit utilizatorilor să-şi rezolve problemele
fără a cunoaşte metodele de programare:
procesoarele de texte: WORD, WORDPERFECT;
programele de calcul tabelar: EXCEL, LOTUS 1-2-3, QUATTRO PRO;
programele de grafică: COREL DRAW, POWERPOINT, HARVARD GRAPHICS;
instrumentele software (pachete) integrate: MS OFFICE, WORKS.
50
50
Detalii privind structura şi funcţionarea calculatoarelor electronice
51
51
23
• Informaţii detaliate privind componenta
Software a unui Sistem electronic de calcul
citiţi în cursul Tehnologii informaţionale
aplicate în organizaţii, paragraful 1.2.2.
52
52
Evoluţia şi clasificarea calculatoarelor electronice

• Evoluţia / clasificarea /gruparea în generații de calculatoare are
în vedere parametrii:
– Cronologie,
– Tipul și dimensiunea MI,
– Tipul și dimensiunea ME,
– Structura UC,
– Viteza de prelucrare,
– Echipamentele periferice disponibile,
– Aria de utilizare,
– Prețul.
5 generații de calculatoare
https://www.youtube.com/watch?v=12i3s6rZW-A history of PC + video
53
53
24
54
54

Generația 1 (1944- 1958)
• Caracteristici:
– Circuite logice realizate
din tuburi electronice,
– Memorie cu capacitate
redusă (1000 – 4000
cuvinte), tambur
magnetic,
– Viteza de lucru redusă (50
– 100 op /sec),
– Programe scrise în cod
mașină,
– Periferice lente.
România: (1959-1964) CIFA,
MECIPT, MARICA, DACICC
55
55
25
Generația 2 (1959- 1964)
• Caracteristici:
– Circuite logice realizate cu
tranzistori,
– Memoria separată în două
componente: internă (inele de
ferită) și externă (tambur magnetic,
bandă magnetică, disc magnetic),
– Viteza de lucru sporită (mii – sute
de mii op /sec),
– Utilizarea limbajelor de programare
de nivel înalt (Fortran, Cobol, Algol
etc.),
– Generalizarea utilizării SO,
– Noi echipamente periferice.
România: CET-500, MECIPT-2,
DACICC-200
56
56
Generația 3 (1965 - 1981)

• Caracteristici:
– Delimitarea unor clase distincte de
calculatoare,
– Memorii ultra-rapide,
– Prelucrări conversaționale și în timp real,
– Perfecționarea LP,
– Microprogramare și realizarea de firmware
(software prin hardware).
România: Felix (C-256, C-512, C-1024)
57
57
26
Generația 4 (1981- 1989)*

• Caracteristici:
– Memorii semiconductoare,
– Optimizarea SO,
– Dezvoltarea rețelelor de calculatoare,
– Extinderea prelucrărilor interactive,
– Noi echipamente periferice,
– Calculatoare cu mai multe procesoare.
Generațiile 1 – 4 :
– calculatoare cu arhitectura ”von Neumann”,
– prelucrări seriale, după un program memorat.
* Foarte multe dintre calculatoarele actuale se încadrează încă în această generație
58
58
Generația 5 (1990 - ) Calculatoare cu arhitectura ”non von Neumann”,

”post von Neumann”
• Proiect Japonia, 1981

• Principiile IA
• Prelucrări paralele,
• Noi tipuri de operațiuni microprogramate,
• Limbaje de programare apropiate de limbajul natural.
KIPS – sisteme de prelucrare a cunoștințelor
59
59
27
Viitorul?:
https://www.youtube.com/watch?v=SD0W0_J_28A pen computer
• Informaţii detaliate privind evoluţia

sistemelor electronice de calcul citiţi în
cursul Tenologii informaţionale aplicate în
organizaţii, paragraful 1.2.3.
60
60
Pen computer
61
61
28
Calculatorul cuatic
• IBM a anuntat* in sept 2019 că va comercializa un

computer cuantic, super-puternic.
• Calculatorul clasic - biți /date stocate sub forma
cifrelor 0 și 1.
• Calculatoarele cuantice – nivel atomic, folosesc biți
cuantici, numiți qubits, care utilizează cifrele 0, 1 dar
și orice număr între cele două.
*https://www.popularmechanics.com/technology/a29105270/most-powerful-quantum-
computer/
62
62
Calculatorul cuatic
63
63
29
Familii de sisteme de calcul
• Supercalculatoare
• Mainframe
• Minicalculatoare
• Microcalculatoare
64
64
Supercalculatoare
• puternice, rapide și scumpe sisteme de calcul,
• Mii de microprocesoare,
• Execută câteva programe cât se poate de rapid,
• utilizate în aplicații specializate
• 1976 - Primul supercalculator(‘76-’82) CRAY – 1
65
65
30
Supercalculatoare - informaţii
2013: 26 de sisteme cu viteze de calcul mai mari de un
petaflop/s, față de 23 din raportul precedent.
China: 76 supercalculatoare, față de 72 în urmă cu șase

luni și 68 în urmă cu un an.
Utilizarea supercalculatoarelor: China locul doi, înaintea

Japoniei, Marii Britanii, Franței și Germaniei.
Pentru cele 500 supercalculatoare din TOP500:

-Intel furnizează procesoarele pentru 85% ;
-37 detin o viteza de lucru de peste 1.000 flop/s;
-36% sunt construite de HP, 33% de IBM, iar 10% de Cray.
66
66
Supercalculatoare – cel mai “tare”

Clasamentul TOP500.org (o organizație care stabilește
clasamentul celor mai rapide supercalculatoare din
lume):
• supercalculatorul Tianhe-2 (Calea Lactee 2) este cel
mai puternic, a fost construit de către Universitatea
Națională pentru Tehnologii Militare din Changsha,
Provincia Hunan, China și este instalat la Centrul
Național pentru Supercalculatore din Guangzho. Cel mai
puternic supercalculator din lume, pentru al 3-lea an
consecutiv, cu o viteza de 33.863 Pflop/s (cvadrilioane
de calcule pe secundă).
Pflop/s - FLoating-point Operations Per Second
67
67
31
Top 10 Supercalculatoare - iunie2018
sursa: https://www.top500.org/list/2018/06/
Rank Site System Cores Rmax (TFlop/s) Rpeak (TFlop/s) Power (kW)
1 DOE/SC/Oak Ridge National Summit - IBM Power System AC922, IBM 2,282,544 122,300.0 187,659.3 8,806
Laboratory POWER9 22C 3.07GHz, NVIDIA Volta GV100,
United States Dual-rail Mellanox EDR Infiniband
IBM
2 National Supercomputing Center in Sunway TaihuLight - Sunway MPP, Sunway 10,649,600 93,014.6 125,435.9 15,371
Wuxi SW26010 260C 1.45GHz, Sunway
China NRCPC
3 DOE/NNSA/LLNL Sierra - IBM Power System S922LC, IBM 1,572,480 71,610.0 119,193.6
United States POWER9 22C 3.1GHz, NVIDIA Volta GV100,
Dual-rail Mellanox EDR Infiniband
IBM / NVIDIA / Mellanox
4 National Super Computer Center in Tianhe-2A - TH-IVB-FEP Cluster, Intel Xeon E5- 4,981,760 61,444.5 100,678.7 18,482
Guangzhou 2692v2 12C 2.2GHz, TH Express-2, Matrix-2000
China NUDT
5 National Institute of Advanced AI Bridging Cloud Infrastructure (ABCI) - 391,680 19,880.0 32,576.6 1,649
Industrial Science and Technology PRIMERGY CX2550 M4, Xeon Gold 6148 20C
(AIST) 2.4GHz, NVIDIA Tesla V100 SXM2, Infiniband
Japan EDR
Fujitsu
6 Swiss National Supercomputing Piz Daint - Cray XC50, Xeon E5-2690v3 12C 361,760 19,590.0 25,326.3 2,272
Centre (CSCS) 2.6GHz, Aries interconnect , NVIDIA Tesla P100
Switzerland Cray Inc.
7 DOE/SC/Oak Ridge National Titan - Cray XK7, Opteron 6274 16C 2.200GHz, 560,640 17,590.0 27,112.5 8,209
Laboratory Cray Gemini interconnect, NVIDIA K20x
United States Cray Inc.
8 DOE/NNSA/LLNL Sequoia - BlueGene/Q, Power BQC 16C 1.60 1,572,864 17,173.2 20,132.7 7,890
United States GHz, Custom
IBM
9 DOE/NNSA/LANL/SNL Trinity - Cray XC40, Intel Xeon Phi 7250 68C 979,968 14,137.3 43,902.6 3,844
United States 1.4GHz, Aries interconnect
Cray Inc.
10 DOE/SC/LBNL/NERSC Cori - Cray XC40, Intel Xeon Phi 7250 68C 622,336 14,014.7 27,880.7 3,939
United States 1.4GHz, Aries interconnect
Cray Inc.
69
69
Top 10 Supercalculatoare - iunie2019

Rank Site
Sursa: https://www.top500.org/list/2019/06/
System Cores Rmax (TFlop/s) Rpeak (TFlop/s) Power (kW)
1 DOE/SC/Oak Ridge Summit - IBM Power System AC922, IBM POWER9 22C 2,414,592 148,600.0 200,794.9 10,096
National Laboratory 3.07GHz, NVIDIA Volta GV100, Dual-rail Mellanox EDR
United States Infiniband
IBM
2 DOE/NNSA/LLNL Sierra - IBM Power System S922LC, IBM POWER9 22C 1,572,480 94,640.0 125,712.0 7,438
United States 3.1GHz, NVIDIA Volta GV100, Dual-rail Mellanox EDR
Infiniband
IBM / NVIDIA / Mellanox
3 National Supercomputing Sunway TaihuLight - Sunway MPP, Sunway SW26010 260C 10,649,600 93,014.6 125,435.9 15,371
Center in Wuxi 1.45GHz, Sunway
China NRCPC
4 National Super Computer Tianhe-2A - TH-IVB-FEP Cluster, Intel Xeon E5-2692v2 12C 4,981,760 61,444.5 100,678.7 18,482
Center in Guangzhou 2.2GHz, TH Express-2, Matrix-2000
China NUDT
5 Texas Advanced Frontera - Dell C6420, Xeon Platinum 8280 28C 2.7GHz, 448,448 23,516.4 38,745.9
Computing Center/Univ. of Mellanox InfiniBand HDR
Texas Dell EMC
United States
6 Swiss National Piz Daint - Cray XC50, Xeon E5-2690v3 12C 2.6GHz, Aries 387,872 21,230.0 27,154.3 2,384
Supercomputing Centre interconnect , NVIDIA Tesla P100
(CSCS) Cray Inc.
Switzerland
7 DOE/NNSA/LANL/SNL Trinity - Cray XC40, Xeon E5-2698v3 16C 2.3GHz, Intel Xeon 979,072 20,158.7 41,461.2 7,578
United States Phi 7250 68C 1.4GHz, Aries interconnect
Cray Inc.
8 National Institute of AI Bridging Cloud Infrastructure (ABCI) - PRIMERGY 391,680 19,880.0 32,576.6 1,649
Advanced Industrial CX2570 M4, Xeon Gold 6148 20C 2.4GHz, NVIDIA Tesla
Science and Technology V100 SXM2, Infiniband EDR
(AIST) Fujitsu
Japan
9 Leibniz Rechenzentrum SuperMUC-NG - ThinkSystem SD650, Xeon Platinum 8174 305,856 19,476.6 26,873.9
Germany 24C 3.1GHz, Intel Omni-Path
Lenovo
10 DOE/NNSA/LLNL Lassen - IBM Power System S922LC, IBM POWER9 22C 288,288 18,200.0 23,047.2
United States 3.1GHz, Dual-rail Mellanox EDR Infiniband, NVIDIA Tesla
V100
IBM / NVIDIA / Mellanox 70
70
32
Ra
June 2020 Rpeak Power
nk System Cores Rmax (TFlop/s) (TFlop/s) (kW)
1 Supercomputer Fugaku - Supercomputer Fugaku, A64FX 48C 2.2GHz, 7,299,072 415,530.0 513,854.728,335
Tofu interconnect D, Fujitsu
RIKEN Center for Computational Science
Japan
2 Summit - IBM Power System AC922, IBM POWER9 22C 3.07GHz, 2,414,592 148,600.0 200,794.910,096
NVIDIA Volta GV100, Dual-rail Mellanox EDR Infiniband, IBM
DOE/SC/Oak Ridge National Laboratory
United States
3 Sierra - IBM Power System AC922, IBM POWER9 22C 3.1GHz, NVIDIA 1,572,480 94,640.0 125,712.07,438
Volta GV100, Dual-rail Mellanox EDR Infiniband, IBM / NVIDIA / Mellanox
DOE/NNSA/LLNL
United States
4 Sunway TaihuLight - Sunway MPP, Sunway SW26010 260C 1.45GHz, 10,649,600 93,014.6 125,435.915,371
Sunway, NRCPC
National Supercomputing Center in Wuxi
China
5 Tianhe-2A - TH-IVB-FEP Cluster, Intel Xeon E5-2692v2 12C 2.2GHz, TH 4,981,760 61,444.5 100,678.718,482
Express-2, Matrix-2000, NUDT
National Super Computer Center in Guangzhou
China
6 HPC5 - PowerEdge C4140, Xeon Gold 6252 24C 2.1GHz, NVIDIA Tesla 669,760 35,450.0 51,720.82,252
V100, Mellanox HDR Infiniband, Dell EMC
Eni S.p.A.
Italy
7 Selene - DGX A100 SuperPOD, AMD EPYC 7742 64C 2.25GHz, NVIDIA 272,800 27,580.0 34,568.61,344
A100, Mellanox HDR Infiniband, Nvidia
NVIDIA Corporation
United States
8 Frontera - Dell C6420, Xeon Platinum 8280 28C 2.7GHz, Mellanox 448,448 23,516.4 38,745.9
InfiniBand HDR, Dell EMC
Texas Advanced Computing Center/Univ. of Texas
United States 71
9 Marconi-100 - IBM Power System AC922, IBM POWER9 16C 3GHz, 347,776 21,640.0 29,354.01,476
71
Top 10 Supercomputers (febr 2019)
72
72
33
Mainframe
Caracteristici:
• execută mai multe programe concurent (paralel),
• suportă sute – mii de terminale on-line,
• prelucrează zilnic milioane de tranzacții (linii aeriene, bănci
internaționale, burse de valori, statistică, recensăminte, cercetare
și dezvoltare, proiectare, prognoză, planificarea producției etc.),
• scalabilitate,
• stabilitate,
• toleranță la erori,
• fiabilitate,
• securitate.
73
73

Primul mainframe - 1965: IBM System/360
74
74
34
Mainframe-ul anului 2013: IBM System z12
IBM System z13 – proiectat pentru a fi lansat in 2014
Pe lângă aceste mainframe-uri de la IBM mai sunt considerate drept

mainframe-uri și calculatoarele actuale de tip:
• Fujitsu-Siemens: Nova, compatibil cu IBM System z9
• Groupe Bull: DPS
• Hewlett-Packard: NonStop (provenite inițial de la firma Tandem)
• Hitachi: modele compatibile cu IBM System z9
• Platform Solutions Inc. (PSI): modele compatibile cu IBM System z9
• Unisys: ClearPath
75
75
IBM System Z10
76
76
35
Mainframe vs Supercalculatoare
Mainframe Supercalculatoare
Folosite pentru procesarea pentru rezolvarea problemelor
tranzacțiilor științifice și de inginerie
Puterea milioane de FLoating point operations Per Second
masurata in instructiuni pe (FLOPS) si, mai recent , Traversed
secunda Edges Per Second (TEPS)
Puterea este executarea cat mai executarea catorva programe cat mai
canalizata multor programe in rapid
pentru mod concurent
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Mainframe_computer
77
77
Minicalculatoare, calculatoare mai puternice

decât microcalculatoarele:
• multiutilizator (zeci, sute de utilizatori),

• sisteme universale,
• servere în rețele locale,
• servere de date în organizații.
78
78
36
Minicalculatorul PDP-1 Type 30
• A restored PDP-1 playing music and running Spacewar!, the first computer game. It's
running at the Computer History Museum in Mountain View, CA, and they do demos
at 2pm and 2:45pm the 1st and 3rd Saturdays of each month.
79
79
Lista celor mai cunoscute

Minicalculatoare
Control Data's CDC 160A and CDC 1700
DEC PDP and VAX series
Data General Nova
Hewlett-Packard HP 3000 series, HP 2100 series, HP1000 series.
Honeywell-Bull DPS 6/DPS 6000 series
IBM midrange computers
Varian 620 100 series
Norsk Data Nord-1, Nord-10, and Nord-100
Prime Computer Prime 50 series
SDS SDS-92
SEL, one of the first 32-bit real-time computer system manufacturers
Texas Instruments TI-990
Wang Laboratories 2200 and VS series
K-202, first Polish minicomputer
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Minicomputer
80
80
37
Microcalculatoare
• Sunt cele mai răspândite sisteme electronice
de calcul
• Microprocesorul realizează funcțiile UCC și
UAL
81
81
1.Desktop PC
2.Portabile
• Laptop - 1982
• Ultrabook
• Notebook - 1988
• Tablete (Tablet computers – Tablet PC ) – reduc decalajului
dintre telefon inteligent și notebook / netbook PC,
• Telefoane inteligente (Smart phones) combină funcțiile unui
telefon, aparat de fotografiat, PDA, video player etc.
• Asistenți personali digitali (Personal digital assistants -
PDA),
82
82
38
Pe scurt despre reprezentarea internă a datelor
◼ Calculatoarele electronice lucrează cu date

şi programe reprezentate în sistemul binar
(utilizează numai cifrele binare 0 şi 1).
◼ Datele numerice pot avea o reprezentare

algebrică, iar datele nenumerice şi
programele utilizează anumite coduri de
reprezentare internă.
83
83
REPREZENTĂRI ALGEBRICE ALE DATELOR
Reprezentarea prin mărime şi semn

Reprezentarea prin complement faţă de 2 sau complement faţă de 1
• Reprezentarea în cod complementar
• Reprezentarea în cod invers
Reprezentarea numerelor reale

• Reprezentarea numerelor reale în virgulă fixă
• Reprezentarea numerelor reale în virgulă mobilă
84
84
39
CODURI DE REPREZENTARE INTERNĂ A DATELOR
◼ Reprezentarea datelor în calculatoarele numerice se realizează prin succesiuni

de cifre binare.
◼ În aplicaţiile economice şi de altă natură se vehiculează date şi informaţii

exprimate prin cifre zecimale sau litere ale unui anumit alfabet.
Ponderate: 8421, 2421, 5421

Numerice
Neponderate: EXCES3, 2din 5, GRAY
Codurile de reprezentare internă
Alfanumerice: ASCII, UNICODE, EBCDIC

85
85
Informaţii detaliate privind reprezentarea

internă a datelor citiţi în cursul Tenologii
informaţionale aplicate în organizaţii,
paragraful 1.2.4.
86
86
40
3. DATE, INFORMAŢII, CUNOŞTINŢE
▪ Istoria civilizaţiei = istoria informaţiei.
▪ Progresele omenirii :
▪ cantitatea de informaţie
▪ rapiditatea utilizării informaţiilor
87
87
3. DATE, INFORMAŢII, CUNOŞTINŢE
Atribute:
Valoare adăugată: •Experienţă,
• orientată pe acţiune, •încredere înaltă,
• decizii eficiente. •complexitate,
ÎNŢELEPCIUNE •euristică.
• cunoaştere
aplicată
în medii colective
Valoare Atribute:
adăugată: •contextualitate,
• comparare, •intuitivitate,
CUNOŞTINŢE •utilitate.
• consecinţe, • idei şi informaţii dintr-un
• conexiuni,
domeniu oarecare
• conversaţii.
Atribute:
•conectivitate,
INFORMAŢII •productivitate,
•relevanţă.
• mesaj care schimbă percepţia
Valoare adăugată:
destinatarului (înlătură incertitudinea)
• contextualizate,
• clasificate,
• calculate,
• corectate,
• condensate. Atribute:
DATE •claritate,
• forma fizică a informaţiei •relevanţă.
88
88
41
DATA
informaţia - exprimată într-o formă concretă ->dată.
data este
un număr, o mărime, o relaţie etc.
informaţie potenţială
89
89
Date...
Odată cu explodarea pieței de smartphone-uri și apariția dependenței
de social media, aproape în fiecare zi afacerile și consumatorii creează
2,5 cvintilioane de bytes de date (un cvintillion fiind aproximativ un
exabyte), atât de multe date încât, conform spuselor celor de la IBM,
90% din datele globale au fost create doar în ultimii doi ani.
90
90
42
Date...
• de unde vin aceste date? de peste tot ...
• Retele de socializare. Facebook - peste 30 de petabytes de date,
• Akamai* analizează 75 de milioane de evenimente pe zi ,
• The New York Times procesează 4 terrabytes de imagini în 24 de

ore.
* Rețeaua Akamai este una dintre cele mai mari platforme distribuite de calcul din lume,
responsabilă pentru gestionarea traficului Web în proporție de 15-20%.
91
91
Date...
• studiile IDC – 2011 - aproximativ 1.8 zettabytes,

2012 - aproximativ 2.8 zettabytes.
• Un zettabyte înseamnă o mie de exabytes, un milion de petabytes,

sau un miliard de terabytes.
• în cazul datelor - valabila Legea lui Moore.
• Toate aceste date înseamnă Big Data.
92
92
43
DATA
În informatică prin dată înţelegem “un model de

prezentare a informaţiei accesibil unui anumit procesor (om,
unitate centrală, program etc.), model cu care se poate opera
pentru a obţine noi informaţii despre fenomenele, procesele şi
obiectele lumii reale”.
93
93
Date
Date
Date
INFORMAŢII
94
94
44
Datele sunt utilizate pentru:
transmiterea informaţiilor;
păstrarea informaţiilor;
obţinerea de noi informaţii.
Informaţia ia în considerare întotdeauna semnificaţia.
Trăsătura fundamentală a informaţiei este subiectivitatea.
95
95
• În condițiile economiei concurențiale orice organizație trebuie să acorde

importanța cuvenită managementului
• În firmele mari, gestiunea datelor -> administrarea datelor.
• IBM a promovat conceptul de data governance:
– reunește politicile și procesele prin care se asigură disponibilitatea, utilizabilitatea,

integritatea și securitatea datelor dintr-o organizație.
– pune un accent deosebit pe confidențialitatea și protecția datelor și pe calitatea și

conformitatea cu reglementările legale.
96
96
45
INFORMAŢIILE
Cibernetica (știința sistemelor) priveşte informaţia sub trei

aspecte:
sintactic
semantic
pragmatic
97
97
Caracteristicile informaţiilor
Pentru organizații, în general, și pentru economist, în special,
importanța informațiilor derivă din caracteristicile acestora:
• consistența;
• relevanța;
• exactitatea;
• oportunitatea;
• accesibilitatea;
• complexitatea.
98
98
46
de la prelucrarea datelor la prelucrarea cunoştinţelor.
trecerea de la calculatoare care calculează şi memorează

date, la calculatoare care raţionează şi informează.
sisteme de prelucrare a cunoştinţelor (KIPS – Knowledge

Information Processing System).
99
99
CUNOŞTINŢELE
DEX: Totalitatea noţiunilor, ideilor, informaţiilor

pe care le are cineva într-un domeniu oarecare.
Cunoştinţele sunt utilizate în luarea deciziilor.
Cunoaşterea bazată pe însuşirea informaţiei produce

decizii.
TIC gestionează atât date, cât şi informaţii şi cunoştinţe.
100
100
47
Managementul cunoştinţelor
• Aristotel Onassis: “Secretul succesului este să cunoști ceva ce
nimeni altcineva nu cunoaște”.
• Knowledge Management (managementul cunoașterii) sunt

interesați nu numai teoreticienii ci mai cu seamă managerii,
indiferent de nivelul lor de decizie (organizațional sau
guvernamental).
• Rolul unui astfel de management este strategic și vizează buna

gestionare a cunoștințelor pentru succesul unei afaceri.
• Corporaţiile transnaţionale au “dat tonul”
• Cunoscuţi sub numele de responsabili cu activele imateriale

(Corporate Knowledge Officer - CKO)
101
101
Să ne reamintim... în capitolul 1 am discutat despre:

• TIC, NTIC
• Profesii în informatică
• Importanța TIC în afaceri
• Sisteme electronice de calcul (SEC)
• Componente SEC
• Generații de calculatoare: prin istoric recunoaștem
enormele oportunități de dezvoltare a afacerilor
datorită evoluției calculatoarelor
• Familii de sisteme de calcul
• Reprezentarea internă a datelor
• Unități de măsură în informatică
• Date, informații, cunoștințe
• Managementul cunoștințelor
102
102
48
Urmează capitolul 2
• Lumea digitală și mediul organizațional
în secolul XXI
• Temă: vă puteți pregăti pentru

înțelegerea acestui capitol prin citirea
lucrărilor:
103
103
104
104
49
105
105
• Calculatoarele sunt incredibil de rapide, precise şi proaste. Fiinţele umane

sunt incredibil de lente, inexacte şi geniale. Împreună, puterea lor
depăşeşte orice limită imaginabilă. Albert Einstein
• Cei mai mulţi programatori buni programează nu pentru că vor bani sau
recunoştinţă, ci pentru că e distractiv să programezi. Linus Torvalds
• Nu ma tem de calculatoare. Ma tem de lipsa acestora. Isaac Asimov
106
106
50
• Soft-ul nu este limitat de fizică, cum sunt clădirile. Acesta este limitat de
imaginaţie, de design, de organizare. Pe scurt, acesta este limitat de proprietăţile
oamenilor, nu de proprietăţile lumii. Ralph Johnson
• Oamenii cred că informatica este arta geniilor, dar realitatea imediată este
opusă, pur şi simplu mulţi oameni fac lucruri care se bazează unul pe altul, ca un
zid din pietre mici. Donald Knuth
• Programatorul este un creator de universuri pentru care doar el este responsabil.

Universuri de complexitate practic nelimitata pot fi create sub forma
programelor de calculator. Joseph Weizenbaum
107
107
51
Capitolul 2
Lumea digitală și mediul

organizațional în secolul XXI
„Timpul pentru reflecţie şi interacţiune este o victimă a erei

digitale. Unul dintre obiectivele principale al educaţiei
universitare trebuie să fie refacerea acestui timp”.
José Antonio Bowen
Agenda
• Caracteristici ale lumii digitale

• Globalizare
• Schimbări organizaționale
• Organizaţiile în era tehnologiilor digitale
• Virtualizarea mediului economic
• Abordarea sistemică și procesuală a organizției
• Tendințe în lumea digitală
1
2.1 Caracteristici ale lumii digitale
• Profeţii societăţii informaţionale: Alvin Tofler, Peter

Drucker, Eduard Cornish, John Naisbitt, Ray
Kurzweil
vorbesc despre:
•comunicare
şi...
•colaborare Noi Tehnologii Informaţionale
•cooperare
Alvin Toffler
• 1970 Şocul viitorului;
• 1980 Al treilea val, tradus în România în 1983;
• 1990 Megatendinţe;
• 1990 Puterea în mişcare;
• 1995 Război şi Anti-război – supravieţuirea în zorii secolului XXI;
• 1995 Crearea unei noi civilizaţii;
• Ultima lucrare: Consumatorii de cultură.
• Într-un articol apărut în 29 august 2009:

“Industria nu mai este sursa primă a locurilor de muncă. Mai bine dezvoltăm
servicii şi producem ştiinţă. Trebuie ca guvernele şi economiştii să recunoască
importanţa cunoaşterii”
2
Peter Drucker, Eduard Cornish, John Naisbitt
• Peter Drucker
• 34 de cărţi, traduse în 70 de limbi;
• Consilier în 13 administraţii guvernamentale;
• 1998 – Despre profesia de manager, Ed Meteor Press;
• 2004 - Managementul viitorului, Editura ASAB, Bucureşti, prima parte: Societatea
Informaţională
• Eduard Cornish – în lucrarea din 2004 Futuring. The Exploration of Future prezintă
trei revoluţii tehnologice: rev. Agrară, rev. Industrială şi rev. Cibernetică şi 92 de
tendinţe.
• John Naisbitt
• 1989 – Megatendinţe. 10 noi direcţii care ne transformă viaţa;
• Megatendinţe 2000;
• Megatrends Asia;
• Oct. 2006: Mind Set! Reset Your Thinking and See the Future.
Ray Kurzweil (n. 1948)

• Ray Kurzweil este un inventator american de origine evreiasca, futurolog şi
specialist în IA(inteligenței artificiale ).
• Renumit atât pentru invenţiile sale, cât şi pentru numeroasele previziuni pe care le-
a făcut în ultimele decenii şi care s-au adeverit.
• Kurzweil a inventat scannerul de tip flatbed, tehnologii OCR, sisteme de citire a

textelor şi de recunoaştere vocală.
• Bill Gates vorbește despre el ca unul dintre cei mai importanți experți în domeniul
IA http://edition.cnn.com/2005/TECH/07/04/gates.implants.ap/
• Ziarul Wall Street Journal îl consideră un „geniu fără repaos”, iar revista Forbes îl
numește „mașina gânditoare ultimativă”.
http://www.kurzweiltech.com/rayspeakerbio.html
3
Ray Kurzweil - Principalele previziuni
• 2020 – calculatoarele personale vor ajunge la o putere de calcul egală creierului
uman.
• 2029 - calculatorul va fi capabil să treacă testul Turing, dovedind prezența minții, în

sensul uman al cuvântului. Acest lucru va fi realizat prin intermediul unei simulări pe
calculator a creierului uman.
• 2030 - nanomașinile vor fi introduse direct în creier realizându-se realitatea virtuală

a imersiunii totale.
• 2040 - organismul uman poate lua orice formă, fiind constituit dintr-un număr mare
de nanoroboți. Organele interne sunt înlocuite cu dispozitive cibernetice de o mai
buna calitate etc..
• 2045 - „debutul” singularității tehnologice. În acel moment întregul pământ va

începe să apară ca un calculator gigant.
Despre singularitatea tehnologica
4
Ray Kurzweil este „Director of Engineering” la Google; nu se mai limitează
doar la a prezice viitorul, ci joacă un rol activ în modelarea sa.
Previziuni tehnice
1. Internetul va juca un rol central în viaţa oamenilor Gasparov vs Deep Blue (IBM)
2. Printre proiectele la care lucrează se numără şi motorul de căutare al viitorului
3. În 5-8 ani, motoarele de căutare vor deveni mult mai asemănătoare oamenilor
4. Aceste reuşite tehnologice vor face parte dintr-un fenomen mai amplu:
integrarea inteligenţei umane cu cea artificială. Vom deveni în mai mare
măsură non-biologici.
5. „Astăzi, un copil din Africa, cu un smartphone, poate accesa toate cunoştinţele

omenirii, lucru care nu îi era disponibil nici preşedintelui SUA, acum 15 ani.
IBM-Deep Blue vs Garry Kasparov, 11 mai 1997
Preluare dupa: http://www.research.ibm.com/deepblue/ şi

http://en.wikipedia.org/wiki/IBM_Deep_Blue
10
10
5
Previziunile lui Kurzweil:
• 2017 - Automobile care se conduc singure.

https://www.youtube.com/watch?v=gfWjsKsEry0
• 2018 - Motoarele de căutare devin asistenţi personali. Cu un sistem de tipul Google Glass,
vom putea adnota realitatea. De asemenea, acest motor de căutare ar putea asculta
conversaţiile si oferi indicii preţioase. Spre exemplu, ar putea sugera o anecdotă care s-ar
potrivi în dialogul pe care utilizatorul îl poartă.
• 2020 - Ne vom putea dezactiva celulele adipoase. „În aproximativ 5-10 ani vom avea
abilitatea de a ne controla greutatea indiferent de ceea ce mâncăm”, prezice Kurzweil.
• 2020 - Cu un simplu click ne vom tipări haine „de marcă” în propria casă „Momentan există
un entuziasm exagerat pentru imprimantele 3D. De regulă atunci când oamenii se
extaziază prematur acest fenomen este urmat de deziluzii şi falimente, aşa cum s-a
întâmplat la începutul deceniului trecut cu «crash-ul dot.com». Cred că suntem la 5 ani
distanţă de modalităţile de utilizare cu adevărat importante ale imprimantelor 3D. Vom
putea tipări haine şi va exista o piaţă open source cu design-uri gratuite. Vor exista
imprimante 3D personale, dar şi unele folosite în comun, disponibile în coffee shop-ul din
cartier”.
11
11
Self drive car
13
13
6
• 2023 - Realităţi virtuale în care ne vom putea pierde cu totul „Jocurile pe computer au
reprezentat pionieratul realităţilor virtuale, iar în maxim 10 ani (dar mai probabil în 5 ani) vom
avea la dispoziţie realităţi virtuale absolut convingătoare, cel puţin în ceea ce priveşte simţurile
vizual şi auditiv. De asemenea, va exista o cvasi-simulare a simţului tactil. Pentru a stăpâni pe
deplin simţul tactil vom avea nevoie să acţionăm asupra sistemului nervos, iar asta va dura
vreo 20 de ani. Vom putea să trimitem mici dispozitive, nanoroboţi, în creier şi în vasele
capilare, iar aceştia vor oferi semnale senzoriale adiţionale, care vor părea că vin din simţurile
noastre reale”.
• Care vor fi beneficiile? „Spre exemplu, aţi putea să vă întâlniţi cu un prieten care se află la sute
de kilometri distanţă şi să vă plimbaţi împreună pe malul mării Mediterane, ţinându-vă de mână
şi simţind cum sunteţi mângâiat pe faţă de aerul umed al valurilor”.
14
14

• 2030 - o nouă revoluţie în agricultură, una verticală : ferme verticale de legume şi
carne. În schimb vom produce alimente într-o fabrică computerizată verticală, ce va fi
controlată de o inteligenţă artificială. Această fabrică va folosi terenul mult mai
eficient şi va recicla toate substanţele nutritive, astfel că nu va avea niciun impact
asupra mediului. Ea va include plante hidroponice, fructe şi legume şi carne clonată
in vitro”.
• 2033 - Vom utiliza exclusiv energie solară „Folosim noi nanotehnologii în conceperea
panourilor solare iar costurile se reduc semnificativ de la o zi la alta. Un raport
publicat de curând de Deutsche Bank sublinia că «în India şi Italia costul energiei
solare nesubvenţionate este aproape de costul energiei disponibile în reţeaua
electrică. În maximum 20 de ani vom putea obţine toată energia de la soare”.
15
15
7
• 2040 - Vom rămâne tineri pentru totdeauna Ultima previziune a lui Kurweil este şi cea mai
îndrăzneaţă:
„În douăzeci de ani din acest moment vom adăuga mai mulţi ani la speranţa dumneavoastră
de viaţă decât anii care se scurg. Speranţa de viaţă a crescut de 4 ori în ultima mie de ani şi s-a
dublat în ultimii 200 de ani. Acum putem să reprogramăm sănătatea şi medicina ca pe un
software, astfel că acest ritm va continua să se accelereze. Există trei «punţi» care ne vor
permite să ne extindem speranţa de viaţă. Prima punte este să luăm decizii agresive care să ne
permită să rămânem sănătoşi astăzi. Obiectivul este să ajungem la cea de-a doua punte:
revoluţia biotehnologiei, care ne va permite să reprogramăm biologia pentru a evita boala. Cea
de-a treia punte este revoluţia nanotehnologiei.
Cel mai elocvent exemplu îl reprezintă nanoroboţii, care vor fi prezenţi în fluxul nostru
sanguin şi care ne vor augmenta sistemul imunitar. Astfel vom putea crea un sistem imunitar
care recunoaşte toate bolile şi care poate fi reprogramat pentru a contracara agenţii patogeni
noi.
După ce inventarea calculatorului a accelerat cercetarea științifică, în prezent Internetul

schimba tradiționalele legi ale creației și răspândirii cunoașterii. Mass-media, raporturile între
utilizator și expert, pacient-medic, client-producător, cetățean-stat, student-școală – toate sunt
în plină și continuă transformare.
16
16
Valurile în evoluția omenirii*
Al patrulea Val
Revoluția cunoașterii
Al treilea Val
Revoluția informațională
Al doilea Val
Revoluția industrială
Primul Val
Agricultura și lucrul manual
* Valacich,J.,Schneider, C., Information Systems Managing in the Digital World Today, Fifth Edition, Prentice Hall Pearson,
2012, pp. 10-15
17
17
8
2.1.1 Revoluţia digitală
În aprilie 2013, Eric Schmidt* și Jared Cohen, în lucrarea The New Digital
Age. Reshaping the Future of People, Nations and Business:
(Noua eră digitală. Remodelarea viitorului popoarelor, națiunilor și afacerilor)
“nimic nu schimbă mai mult viaţa noastră decât revoluţia
digitală”
Autorii cărţii atrag atenţia asupra unor evoluţii (bune şi rele) ale lumii digitale:
Avantaje Dezavantaje
acces generalizat la informaţie ciber-terorism
multiplicarea autorilor de conţinut asumare de identitate
noi forme de comunicare posibile forme de dictatură online
ș.a. războaie digitale
ș.a.
* Eric Schmidt, fost CEO (Chief Executive Officer) al renumitei companii Google, este
considerat de Time Magazine unul dintre cei mai influenţi 100 oameni de pe planetă.
19
19
Eric Schmidt și Jared Cohen - Predicții

1. Vor fi predate în şcoli cursuri de protecţie a datelor pe Internet;
2. Dezvoltarea Internetului pe mobil va aduce toată lumea în online până în 2020;
3. Organizaţiile media şi conceptul de "breaking-news" nu vor mai fi compatibile,

pentru că nu vor putea ţine pasul cu informaţia în timp real, care va apărea pe
platforme de socializare;
4.Cloud-ul şi stocarea informaţiilor online vor lua amploare, schimbând modul în

care privim protecţia datelor;
5. Pe măsură ce Internetul se va extinde, vor avea loc revoluţii în ţările cu

guverne opresive, mai mult decât în oricare altă perioadă din istorie;
6. Mai mulţi oameni vor folosi tehnologia ca pe un instrument al terorii. În acelaşi

timp Internetul va ajuta şi la capturarea teroriştilor.
20
20
9
Digital Divide
• Prăpastia digitală ridică o barieră între:
– cei care au acces la Internet şi îl pot avea (își permit) şi
– cei care nu au acces sau nu îşi pot permite acest acces.
• Partea cea mai întunecată a barierei, este cea determinată de

lipsa de competenţe digitale la nivel de utilizator, într-o lume
în care nu peste mult timp fiecare persoană cu vârstă de
peste 3-4 ani va trebui să aibă competenţe digitale!
22
22
Digital Divide – programe şi iniţiative de reducere /

anulare a decalajelor
• Next Einstein Initiative (NEI) - concentrarea resurselor spre folosirea

minților tinerilor matematicieni talentați din Africa.
• Witness Project (Proiectul Martorul) - oferă camere video pentru a

supraveghea abuzuri asupra drepturilor omului.
• Johnny Lee blog procrastineering.blogspot.com - crearea unor panouri

inteligente (smartboards) pentru 50 de dolari/buc.
• Alimentar Mondial – un program care analizează locația și nevoia de hrană

în întreaga lume.
23
23
10
Digital Divide – programe şi iniţiative de reducere /
anulare a decalajelor
• Fab@Home Project - un proiect open-source care oferă utilizatorilor imprimante ce

permit fabricarea de obiecte 3-D, cum ar fi piese electrice. Scopul Fab@Home
Proiect a fost de a schimba / accelera inovația tehnologică și migrarea acesteia în
spațiul de consum.
• Junkyard Jumbotron de la Centrul MIT pentru viitorul Civic Media - software care
permite utilizatorilor să creeze un dispozitiv de afișare mare dintr-un set de unități
mai mici, precum telefoane mobile, tablete PC etc. Condiţia este ca fiecare dintre
acestea să poată accesa Internetul şi să se conecteze la o anumită adresă web.
24
24
Bill Gates şi Mark Zuckerberg îşi unesc eforturile pentru a asigura

un acces universal la internet
• Mark Zuckerberg, cofondatorul Facebook, şi Bill Gates, cofondatorul

companiei Microsoft, au declarat, la Adunarea Generală a Naţiunilor
Unite (ONU), că îşi vor uni eforturile pentru ca toţi oamenii din lume să
aibă acces la internet până în anul 2020.
• Angajamentul acestora face parte din efortul depus de Naţiunile Unite

pentru eradicarea sărăciei extreme până în anul 2030, acest obiectiv fiind
prezentat pe 25 sept 2015, la Summitul ONU de la New York.
• Internetul a devenit un loc comun în ţările dezvoltate începând din anii

1990. Însă oficialii ONU estimează că jumătate din populaţia lumii nu are un
acces garantat la internet, în această categorie intrând în special femeile şi
tinerele, a căror educaţie este vitală pentru dezvoltarea societăţii.
25
25
11
!
Suportul tehnologic al societatii informaționale este

asigurat prin convergența a trei sectoare:
– tehnologia informației,
– tehnologia comunicațiilor,
– producția de conținut electronic.
27
27
• Legea lui Moore (1965): din 1958 (circuitul integrat)

numărul de tranzistori aplicaţi pe un cip (pastilă de
siliciu) s-a dublat la fiecare 12 luni.
• Predicţia lui Moore este valabilă şi astăzi (perioada

de dublare a performanţelor de calcul este de aprox.
18 luni).
• O nouă tendinţă: câştigul în productivitate este dat

de puterea procesoarelor înmulţită cu cea a
algoritmilor software.
28
28
12
Progresul tehnologic provoacă schimbări majore
în societate:
• Automatizarea proceselor, crearea de roboţi performanţi
vor cauza dispariţia anumitor ocupații.
• Automobilele vor putea fi conduse de algoritmi (= şoferi):

– Google Driverless Car (2011 - Statul Nevada),
– BMW - model Seria 5,
– UE - Proiectul SARTRE,
– Ionuţ Budişteanu.
29
29
2.1.2 Ce ne rezervă viitorul?
• Realitatea Screen-based,
• Educația continuă,
• Medicina digitală:
– Sisteme inteligente portabile on-the-body,
– Imprimantele 3D,
– Roboţi de teleprezenţă.
30
30
13
Educația continuă
• Educația devine o realitate la care se va putea conecta oricine,

în orice locație, la orice oră,
• Sunt dezvoltate portaluri și servicii interactive care sprijină

informarea, evaluarea și managementul elevilor și studenților,
• Are loc integrarea de conținut digital în noile platforme mobile,
• Sunt dezvoltate laboratoare școlare virtuale, controlate de la

distanță.
32
32
Medicina
• Viitorologii anunță că, în urmatorii cinci ani, vom fi înconjurați, la

locul de muncă, în mașină sau acasă, de sisteme inteligente
implantabile care ne vor îmbunătăți calitatea vieții.
• Pacienții sau persoanele care necesită îngrijiri speciale vor

deține sisteme inteligente portabile on-the-body, conectate
permanent la furnizorii de servicii medicale.
• Imprimantele 3D.
• Telemedicina şi Roboţii de teleprezenţă.
33
33
14
2.1.3 În lumea digitală roboţii sunt la putere
• Conceptul de robot – 1921, dramaturgul Karel Čapek;
• 1940 – primul robot industrial;
• 2011 – erau 8,6 milioane roboţi (International Federation of
Robotics);
• Roboţii duc la eliminarea tot mai multor locuri de muncă din tot mai
multe domenii*
• Au fost creaţi:
– roboţi-farmacişti
– roboţi-chelneri,
– roboţi-fermieri,
– roboţi-pompieri etc.
• Vor fi afectate persoanele cu un nivel scăzut de educaţie.
*Sachs, D., J., Kotlikoff, J., L., Smart Machines And Long-Term Misery, la
http://www.nber.org/papers/w18629
34
34
Sofia, cel mai avansat robot uman
35
35
15
2.1.4 Ocupaţii în lumea digitală?
Marc Andreessen, cofondatorul companiei Netscape, crede că în
următorii 30 de ani răspândirea calculatoarelor şi a Internetului va împărţi
angajaţii în două categorii:
– cei care spun calculatoarelor ce să facă și

– cei cărora le spun calculatoarele ce să facă.
• Globalizarea a determinat:
– Reducerea salariilor persoanelor cu competenţe obişnuite,
– Creşterea veniturilor elitelor.
• „Schimbarea care urmează îi va avantaja pe cei care au capacitatea de a

proiecta la nivel global ceea ce fac în acest moment” (Cursuri ţinute în
faţa a milioane de studenţi datorită platformelor de educaţie on-line).
36
36
Pentru tinerii de astăzi

• Sfaturile lui Marc Andreessen pot fi sintetizate în
îndemnul: "study STEM!" (science, technology,
engineering and math).
• Acronimul STEM vizează cele patru domenii de viitor (în

viziunea lui Andreesen): ştiinţă, tehnologie, inginerie şi
matematică.
• În cazul profesiilor liberale, doar cei mai buni vor putea

profita - autorii, muzicienii şi regizorii ale căror opere
devin best-seller la nivel global.
37
37
16
2.1.4 Ocupaţii în lumea digitală
• Un exemplu de „slujbă a viitorului” este oferit de Apple prin

dispozitivele pe care compania americană le-a introdus pe piaţă în
ultimii ani: iPhone şi iPad. De la lansare, publicul larg a dezvoltat
peste un milion de aplicaţii care rulează pe aceste dispozitive, dând
naştere fenomenului intitulat the app economy.
• Un raport recent estima că activitatea asociată dezvoltării de aplicaţii

pentru iPhone şi iPad a creat din 2007 (când a fost lansat pe piaţă
iPhone-ul) 466.000 de locuri de muncă în SUA*.
* http://www.technet.org/wp-content/uploads/2012/02/TechNet-App-
Economy-Jobs-Study.pdf
38
38
O analiză realizată de Deloitte*:
• ocupaţiile viitorului vor necesita competenţe mai multe şi

mai avansate decât job-urile de astăzi;
• tehnologia elimină multe job-uri îndeplinite de persoane

cu competenţe limitate, motiv pentru care această
categorie a populaţiei va fi nevoită să caute noi locuri de
muncă şi să deprindă noi competenţe în mod constant.
*http://public.deloitte.com/media/0654/img/us_fed_elections_talent_skill
s-of-the-future.pdf
39
39
17
Măsuri pentru a pregăti populaţia pentru job-urile viitorului*
• În Estonia (2012), un program pilot: elevii de clasa I învaţă să programeze,
începând de la principiile de bază ale limbajelor de programare pentru de a
deveni un utilizator inteligent al tehnologiei.
• În SUA, pentru a promova programarea, primarul New York-ului s-a înscris

în 2012 pe site-ul CodeYear, care oferă utilizatorilor posibilitatea de a
învăţa gratuit să programeze uşor, prin lecţii interactive trimise săptămânal
prin email.
• În Marea Britanie, companii precum Google şi Microsoft pledează pentru

introducerea programării în şcoli. „Este necesar să le oferim copiilor noştri
competenţele necesare pentru a înţelege computerele dacă vrem ca ei să
poată concura pentru slujbe în viitor”, (Alex Hope, coautorul raportului Next
Gen).
* http://www.forbes.com/sites/parmyolson/2012/09/06/why-estonia-has-started-
teaching-its-first-graders-to-code/
* http://www.bbc.co.uk/news/technology-15916677
40
40
• Pe măsură ce lumea devine mai conectată, iar dispozitivele din ce în ce mai

inteligente, economia post-industrială va oferi tot mai multe oportunităţi.
• Un domeniu în continuă dezvoltare este cel al „data mining-ului”, în care

cantitatea imensă de date generate de dispozitivele electronice tot mai
răspândite este gestionată şi interpretată cu ajutorul statisticienilor, al
specialiştilor în computer science şi al oamenilor de ştiinţă.
• Din acest motiv, mai mulţi experţi au denumit deceniul în curs drept „era
Big Data”.
• Cei care vor avea competenţele necesare vor prospera, însă pentru cei ce
refuză să se adapteze la schimbare, viitorul se anunţă incert.
• Brian David Johnson, futurologul companiei Intel, oferă concluzia: „Nu lăsaţi
ca viitorul să vi se întâmple. Acţionaţi!”.
41
41
18
2. Globalizare - conceptul începutului de mileniu 3
• Începutul secolului XXI va rămâne în istorie, nu prin conflicte militare sau

evenimente politice, ci prin pătrunderea umanităţii într-o etapă nouă, cea
a globalizării – „aplatizarea" Pământului.
• Cea mai generală definiție: globalizarea reprezintă procesul de

integrare a economiilor din întreaga lume, cu aportul nemijlocit al
progresului tehnologic.
42
42
Globalizarea a generat 3 categorii de schimbări :

economice, culturale şi tehnologice
Adaptare după Valacich, J.,Schneider, C., Information Systems Managing in the Digital World Today, Fifth Edition,
Prentice Hall Pearson, 2012, p. 10
43
43
19
Thomas L. Friedman - Pământul este plat. Scurtă istorie a
secolului XXI, Ed. Polirom, Iași, 2007
Globalizarea a evoluat prin trei faze distincte, fiecare cu propriul
moment de debut și propriul ”motor” de generare.
Globalizare 1.0 Globalizare 2.0 Globalizare 3.0 ..

.
Nanotehnologia
1492 1800 2000 2005 2010
Lumea la dimensiune Nano
Lumea la dimensiune atomică

Lumea la dimensiune
Lumea la dimensiune mică
medie
45
45
Globalizare 1.0
• este cuprinsă între 1492 (când Cristofor Columb plecând în prima
expediție maritimă a lansat comerțul între Lumea Veche și Lumea
Nouă) și 1800;
• lumea a început să scadă în dimensiune, de la mare la medie, și s-a

manifestat la nivel de țară, cuprinzând Europa și America;
• factorul schimbării putea fi: puterea mușchilor, a vântului, numărul

cailor putere sau, mai târziu, numărul utilajelor cu motoare cu abur
deținute de o țară și cât de inventiv se putea folosi această putere.
• întrebările cheie erau: Unde se situează țara mea în competiția și în

oprtunitățile globale? Cum mă pot dezvolta la scară globală și cum
pot colabora cu alții prin intermediul țării mele?
46
46
20
Globalizare 2.0
• este cuprinsă între anii 1800 și 2000;
• lumea s-a redus de la dimensiune medie la mică (s-a manifestat la

nivel de companii, firme, cu precădere în Europa și America);
• cel mai important factor al schimbării era generat de companiile

multinaționale (mai cu seamă cele din Olanda și Anglia);
• integrarea globală a fost stimulată de costurile de transport tot mai

mici și de costurile din ce în ce mai mici ale telecomunicațiilor;
• Întrebările erau: Unde se situează compania mea în economia

globală? Cum profită ea de oportunitățile care i se oferă? Cum mă
pot dezvolta la scară globală și cum pot colabora cu alții prin
compania mea?
47
47
Globalizare 3.0
• a început în jurul anului 2000 când s-a creat, după cum numește
Friedman, platforma lumii plate, ca rezultat al convergenței a trei
componente:
– calculatorul personal,
– cablul cu fibră optică,
– software-ul de automatizare a procedurilor de afaceri, din ce în ce mai
dezvoltat;
• această platformă le-a permis indivizilor să-și descopere puterea de a

colabora în legătură cu același conținut digital, de oriunde, fără a ține
seama de distanțele dintre ei și de a concura pe plan global;
• pământul a devenit ”din ce în ce mai mic și s-a netezit/aplatizat” (se

manifestă la nivel de indivizi și grupuri mici cuprinzând întreagă lume).
48
48
21
10 factori cheie care au accelerat stadiul trei al globalizării
(Friedman, L. T.)
1. Căderea zidului Berlinului (9 7. Lanţurile de aprovizionare; Slide

noiembrie 1989) și apariția 40
calculatoarelor Apple şi IBM cu 8. In-Sourcing (Internalizarea);
sistem de operare Windows; Slide 41
2. Răspândirea Web-ului 9. In-Forming
3. Software pentru automatizarea 10. Steroizii:
fluxurilor de lucru Slide 39 • Calculatoarele
4. Uploading–ul • Mesageria instantanee și
5. Outsourcing (externalizarea) partajarea de fișiere
6. Offshoring (extrateritorial); • Voce pe serviciul Internet VoIP
• Videoconferința
• Grafica pe calculator
• Wireless-ul
49
49
Personalităţile care au contribuit la aplatizarea lumii:
• Ronald Regan şi Mihail Gorbaciov (cortina de fier)
• Steve Jobs și Steve Wozniak – 1977, primul calculator, Apple II
• Bill Gates (Microsoft)
• Tim Berners-Lee - dezvoltarea www
50
50
22
În contextul globalizării, anul 2010, reprezintă momentul de
debut al utilizării pe scară largă a nanotehnologiilor care
se bazează pe abilitatea de a construi structuri complexe
respectând specificații la nivel atomic.
51
51
2.3 Schimbări organizaționale

Efectul globalizării se vede și în plasarea pe același plan al importanței a
trei elemente:
• lucrul în comun, materializat prin colaborare;
• trecerea de la colaborarea verticală la colaborarea orizontală, adică la

noi practici de afaceri care nu mai țin de comandă și control, ci de conectare
și colaborare pe orizontală;
• includerea Braziliei, Rusiei, Indiei şi a Chinei (BRIC) în procesul

colaborării orizontale a fost cel mai important factor de modelare a
economiei și politicii globale la început de mileniu 3. Vorbim de 3 miliarde de
oameni care au acces la instrumente de colaborare și posibilitatea și
capacitatea de a accesa prin motoare de căutare un volum imens de
informație brută care poate duce la descoperiri și inovații din orice punct al
globului
55
55
23
2.3 Schimbări organizaționale*
• Organizația are propriul său mediu de funcționare care trebuie
integrat într-un mediu social, economic și politic global. Aceste
medii sunt interconectate și trebuie organizate pentru a
permite realizarea obiectivelor organizației.
• Odată cu transformarea societății în societate bazată pe

cunoștințe comportamentul acesteia trebuie să vizeze, în
principal, acumularea de cunoaștere, la nivel individual, de
grup sau chiar și pe suporturi artificiale.
• Organizaţia trebuie să fie preocupată în permanență de

extinderea bazei cunoștințelor stimulând învățarea și
inovarea.
* Popescu, V.- A., Societatea bazată pe cunoaștere, Editura Mustang, București, 2011
56
56
Forțele care generează nevoia de schimbare
se pot grupa în două categorii:
• forțe care provin din exteriorul companiei;
• forțe care își au originea în interiorul companiei.
57
57
24
Schimbarea organizațională are mai multe „dimensiuni”:
• managerială - obiectivele schimbării sunt stabilite de managementul organizației;
• informațional-gnoseologică - orice schimbarea are la bază cunoștințe și

informații;
• umană, principalele modificări se produc în plan uman;
• economică - orice schimbare necesită consum de resurse umane și financiare

care se transpun în creșterea costurilor organizației;
• tehnico-materiale - se utilizează resursele și mijloacele deja existente în

organizație;
• metodologică - orice schimbare aduce ceva nou în abordarea regulilor,
tehnicilor, procedurilor, metodelor;
• ecologică - schimbările au impact mai mic sau mai mare și asupra mediului
înconjurător;
• temporală - realizarea schimbărilor presupune un anumit interval de timp.
58
58
2.4 Organizațiile în era tehnologiilor digitale
De unde s-a plecat şi unde s-a ajuns:

• În 1943, Thomas Watson*, Sr., afirma că lumea nu ar avea
nevoie de mai mult de cinci calculatoare.
• De atunci, calculatoarele au evoluat de la masive, scumpe și

nesigure, în (mai ales) mașini de încredere, versatile.
• La acea vreme cine și-ar fi putut imagina netbook-uri, iPhone,

consolă PlayStation, Google, Facebook, YouTube, Twitter,
eBay, roboți pe lună sau laser_guided, "bombe inteligente"?
* președintele companiei IBM între 1916 și 1956
59
59
25
2.4 Organizațiile în era tehnologiilor digitale
• Sintagma informatizarea organizațiilor își găsește aplicarea

în toate domeniile de activitate.
• Tehnologiile digitale, în primul rând prin calculatoarele

electronice, au transformat locurile de muncă regăsindu-se în:
divertisment, editare, medicină, companii aeriene, știință etc.
• Oricine poate beneficia de tehnologiile digitale dacă are minime

cunoștințe de: aplicații de rețea, procesare de text și de
tehnoredactare, foi de calcul și baze de date, grafică și
procesare a imaginii, audio, video și multimedia, programare și
rezolvare a problemelor de inteligență artificială etc.
60
60
Informatizarea organizațiilor
• Calculatoarele reușesc să întocmescă și să urmărească un

inventar, timpul de livrare a pieselor de schimb, controlul
calității producției, monitorizarea uzurii utilajelor etc.
• Informatizarea prin automatizarea producției reduce timpul

”mort” al materialelor și utilajelor, reduce cantitatea de deșeuri
în instalații, materii prime și forță de muncă.
• Roboții sunt utilizați pentru a efectua sarcini manuale

specifice. Robotul.pptx
61
61
26
Informatizarea organizației - biroul automat
• Munca de birou joacă un rol foarte important într-o economie.
• Vechile birouri au fost transformate de tehnologia digitală.
• Carcteristicile Biroului de viitor:

– oamenii citesc ecranele calculatoarelor și nu documentele tipărite pe
hârtie;
– arhivele magnetice și optice înlocuiesc cărțile de referință și fișetele cu
dosare;
– comunicațiile electronice înlocuiesc scrisorile și memoriile tipărite pe
hârtie;
– publicațiile web înlocuiesc ziarele și alte publicații periodice;
– limbajele HTML, XML, PDF permit ca documentele să fie transmise fără
pierderi de formatare.
62
62
Informatizarea organizației - Enterprise Computing

• Provocarea - integrarea tuturor tipurilor de dispozitive digitale;
• Scopul - reducerea costului total de proprietate al unui
calculator (TCO): hardware și software, instruire, suport,
mentenanţă și întreținere (depanare, înlocuiri etc.).
se implementează un alt concept,

Workgroup Computing,
care permite grupurilor de utilizatori să-și partajeze documente,
acces la date, calendare comune etc.
• Organizația trebuie să dispună de o rețea de tip portal /intranet,

iar pentru legătura permanentă cu partenerii de afaceri este
necesară o rețea extranet.
63
63
27
Ce ne rezervă viitorul? Telework și telecommuters
• Tehnologia telecomunicațiilor face posibil lucrul de la

domiciliu (telemunca / telework).
• Mii de companii oferă contracte de muncă la domiciliu
existând milioane de astfel de angajați
(telecommuters).
• Conexiunile wireless înlocuiesc orele de navetă cu
mijloace de transport.
• Se estimează că în viitorul foarte apropiat numărul de
telecommuters va exploda.
64
64
Argumente pro și contra pentru angajarea la distanță.
Argumente + Argumente -
•reducerea numărului de navetiști, •lucrul la domiciliu necesită auto-disciplina
inclusiv cei auto •unele locuri de muncă nu sunt indicate pentru
•economia de timp comunicarea la distanță
•programul de lucru mult mai flexibil •unele companii au politici care îngrădesc
•creșterea productivității etc. comunicarea la distanță
•loialitatea este mai scăzută
•dificultăți în organizarea de întruniri /reuniuni etc.
Tendinţe
65
65
28
2.5. Virtualizarea mediului economic
• Lumea virtuală, o lume 3D, reprezintă un mediu simulat pe
calculator, destinat utilizatorilor pentru a locui în spații
virtuale și de a interacționa, derula afaceri, juca etc. prin
intermediul avatarurilor.
• O comunitatea virtuală reprezintă un grup de oameni cu

interese similare, care interacționează unul cu altul prin
Internet.
• Echipele virtuale sunt grupuri de oameni care lucrează

interdependent folosind tehnologia digitală pentru a
comunica și colabora în timp și spațiu, având un obiectiv
comun.
66
66
Virtualizarea mediului economic

• O organizație virtuală este compusă din mai mulți parteneri de
afaceri, prin partajarea resurselor pentru producerea de bunuri și
servicii mai eficace și eficiente cu costurile mai mici.
• Înființarea, funcționarea și administrarea unei organizații

virtuale depinde în mare măsură de platforma de comerț
electronic de tip B2B utilizată.
• În mod frecvent o organizație virtuală poate fi construită cu partenerii

din lanțul de aprovizionare (Lanţul de aprovizionare ). În acest caz,
platformele de tip SCM (Supply Chain Management) și /sau
CRM (Customer Relationship Management) pot fi motorul de
punere în funcțiune a organizației virtuale.
• În același timp, o corporație virtuală poate fi privită ca o rețea de

oameni, resurse, idei conectate prin intermediul serviciilor on-line
și / sau pe Internet.
67
67
29
Obiectivele unei organizații virtuale:
• Excelență: fiecare partener contribuie cu propriile competențe de bază, astfel

încât organizația creată să devină o echipă de succes;
• Utilizare: resursele individuale ale unui singur partener de afaceri sunt adesea
insuficiente. Reunite într-o organizație virtuală pot fi utilizate mult mai profitabil;
• Oportunitate: o organizație virtuală poate găsi și întâlni pe piață ocazii

/oportunități mai multe și mai bune decât o companie individuală.
Platformele pentru comerțul electronic de tip B2B permit comunicarea și

colaborarea între afaceri dispersate. Pe o astfel de platformă, partenerii de afaceri
pot folosi email, desktop videoconferințe, schimbul de cunoștințe, groupware, EDI
(Electronic Data Interchange) și transferul electronic de fonduri.
68
68
Fabrica virtuală
• Termenul se referă la activitățile desfășurate nu într-o singură firmă
centrală, ci în mai multe locuri de către furnizori și parteneri, ca părți
ale unei alianțe strategice.
• În acest cadru, este esențial pentru producătorul virtual să aibă o

înțelegere profundă a capacităților de producție a tuturor părților implicate
în rețeaua de producție.
• Un sistem informațional integrat (de tip ERP – Enterprise Resurse

Planning) devine determinant pentru coordonare și implicit pentru succesul
unei afaceri.
• Foarte importantă devine comunicarea asistată de calculator.
• În organizația virtuală, membrii își combină cunoștințele și /sau resurse lor

pentru a crea acea capacitate colectivă necesară pentru a atinge scopul
comun.
69
69
30
2.6 Abordarea sistemică și procesuală a organizției
• Orice demers de studiu şi analiză a unei organizaţii, indiferent de domeniul

în care funcţionează, trebuie să pornească de la o abordare sistemică a
acesteia şi să se bazeze pe principiile fundamentale ale teoriei sistemelor.
• La ora actuală a devenit evident faptul ca situația companiilor poate fi mult

îmbunatătiță prin optimizarea proceselor și în primul rând a celor de
afaceri.
70
70
Abordarea sistemică
• Pentru noțiunea de sistem literatura de specialitate oferă mai multe
definiții, din toate rezultând mulțimea organizată de obiecte între care
există anumite relații de cauzalitate.
• Cu cât sistemul este mai puțin organizat, cu atât părțile influențează mai
mult întregul, și cu cât este mai organizat, cu atât el influențează sau
controlează mai mult părțile din care este format*.
• Organizaţia se constituie ca un sistem (economic, administrativ etc.)

care reuneşte un ansamblu de elemente (materiale, capital financiar,
resurse umane etc.), înzestrate cu o anumită ordine şi care
funcţionează în baza unor relaţii de cauzalitate, pentru realizarea unui
obiectiv global comun.
* Oprea, D., Meșniță, G., Dumitriu, F., Analiza sistemelor informaționale, Ed. Univ. Al.
I. Cuza Iași, 2005
71
71
31
Conform abordării sistemice organizaţia este
un sistem:
• complex, datorită existenţei unei mari varietăţi de elemente independente, aflate în
interacţiune;
• socio-economic, deoarece reuneşte mijloacele de producţie şi forţă de muncă prin

care se realizează producţia de bunuri materiale, prestarea de servicii, conform
obiectivelor strategice stabilite;
• dinamic, care îi asigură în condiţii favorabile, dezvoltarea; caracterul dinamic este

determinat de modificările care au loc în cadrul sistemului sau în relaţiile acestuia cu
mediul, determinându-i astfel o anumită traiectorie de evoluţie;
• probabilistic în sensul că activitatea de ansamblu a societăţii este supusă

permanent influenţei unor factori aleatori generaţi de contactul acesteia cu mediul
concurenţial în care funcţionează.
72
72
În cadrul unui sistem interacționează trei componente:

• intrările
• prelucrările
• ieșirile.
73
73
32
• La baza abordării sistemice stau transformările care se produc în interiorul
ansamblului studiat, rezultate din modificările mai mult sau mai puţin
controlate pe care le suferă variabilele de intrare, provenite din alte sisteme
sau din mediu.
• Sistemul cibernetic este un ansamblu de elemente, caracterizat de prezenţa

interacţiunilor şi a schimburilor informaţionale, de energie şi materiale, astfel
încât să se asigure, pe un interval de timp, un proces de autoreglare a
întregului ansamblu.
• Din această perspectivă, organizaţia este un sistem cibernetic, caracterizat

de prezenţa feedback-ului, care permite manifestarea proprietatăţii de
autoreglare, în funcţie de factorii intrinseci şi de cei care provin din mediu,
astfel încât sistemul în ansamblul său să-şi atingă finalitatea.
74
74
Abordarea procesuală
• Teoriile manageriale contemporane sugerează renunțarea la
organizarea ierarhică și propun orientarea spre gestionarea
fluxului de activități inter-compartimente (procese economice):
colaborarea între angajați cu formații diferite în cadrul unor
echipe orientate pe proces /satisfacerea clientului /clienților unui
proces economic.
• Conceptul de echipă este definit ca o unitate formată din două

sau mai multe persoane care lucrează împreună și au
răspunderea colectivă pentru atingerea unui obiectiv comun.
• O echipă de succes trebuie să urmărească un scop bine precizat

și să dispună de solide abilități de auto-evaluare*.
*Crețu, L., De la clasic la virtual în lumea afacerilor, Editura Tehnopress,

Iași, 2011, pp. 13-63
75
75
33
• Sunt două categorii de modele de organizare a
activităților unei firme:
• modele clasice:
– modelul ierarhic;
– modelul rețea;
• modele moderne:
– modelul orientat pe procese;
– modelul orientat pe cunoștințe.
76
76
Organizație orizontală
• Actualul trend în management: delegarea răspunderii și a puterii de decizie
angajaților care prestează direct o anumită activitate.
• Apare conceptul de organizație orizontală care respinge ideea compartimentelor

funcționale și introduce conceptul de echipă în scopul aplatizării ierarhiilor și
integrării mai multor acivități ale firmei în câteva operații distincte și flexibile.
• Corporația orizontală include:

– echipa care stă la baza structurii organizaționale,
– procesele cheie în jurul cărora se crează echipele,
– șefii echipelor care asigură managementul strategic.
• În felul acesta organizația nu va acționa exclusiv în baza obiectivelor fiananciare

sau a celor funcționale, ci va pune accent pe satisfacerea clientului.
• Prin aplatizare informația va circula mult mai rapid în favoarea eficientizării și

fluidizării procesului decizional.
• Majoritatea companiilor moderne preferă o modalitate de organizare hibridă,

combinând structura verticală cu cea orizontală.
77
77
34
• Existența concurenței forțează companiile să asigure:
– un nivel superior de calitate bunurilor și serviciilor oferite,
– reducerea timpului de procesare a comenzilor, minimizând în
același timp costurile, ceea ce are ca efect creșterea profiturilor.
• Pentru atingerea acestor obiective, companiile trebuie să-și optimizeze

operațiunile interne prin construirea unui model de afaceri care să
reprezinte activitatea firmei și să permită să analizeze și să simuleze
schimbările ce ar putea surveni înainte de implementarea lor /operaţiunilor.
78
78
• Până de curând, modelele utilizate erau cele ierarhice, ce prezentau
structura organizațională /funcțională a firmelor.
• În ultima vreme a devenit evident faptul ca situația companiilor poate fi

mult îmbunătăţită prin optimizarea proceselor și în primul rând a celor de
afaceri.
• Un proces de afaceri reprezintă modul de funcționare privit pe

orizontală al unei companii, permițându-i acesteia să-și analizeze și
optimizeze fluxul de lucru.
79
79
35
• Raţiunea de a exista a unei organizaţii este de a transforma, cu ajutorul
unor activităţi coordonate, datele de intrare în date de ieşire, aducând în
acelaşi timp o valoare adăugată.
• Asigurarea calității în orice domeniu de activitate, producție, prestare

servicii, cercetare, dezvoltare, implementare etc. este un obiectiv esențial
al managementului.
80
80
• Unul dintre principiile managementului calităţii se referă la abordarea
bazată pe proces, adică rezultatul dorit este obţinut mai eficient atunci
când activităţile şi resursele aferente sunt conduse ca procese / ca un
proces. Cu alte cuvinte un rezultat dorit este obţinut cu mai multă eficienţă
atunci când resursele şi activităţile aferente sunt administrate ca procese.
• Esenţa procesului constă în evidenţierea faptului că percepţia pe care

clienţii o au asupra unei organizaţii sau companii, este strâns legată de
satisfacerea cerinţelor acestora în legătură cu produsele sau serviciile
oferite.
81
81
36
• Orice organizaţie reprezintă un proces sau o serie de procese coerente şi
interconectate, care permit realizarea unui produs sau serviciu cu scopul
de a satisface clientul şi celelalte părţi interesate.
• Un proces economic reprezintă o colecție de activități care preiau una

sau mai multe intrări și creează o ieșire care prezintă valoare pentru client*
(exemple de procese: un departament (marketing, producție), o linie de
producție /de asamablare, un proiect).
* Fotache, D., Hurbean, L., Dospinescu, O., Păvăloaia, V-D, Procese organizaționale și integrare
informaționaă. Enterprise Resource Planning, Ed. Univ. Al. I. Cuza Iași, 2010
82
82
Eficacitate și eficiență
• Eficacitatea procesului se referă la capabilitatea de a obţine rezultatele

planificate, în timp ce eficienţa procesului are în vedere raportul dintre
rezultatele obţinute și resursele alocate.
• Eficacitatea unei activităţi pe bază de proces ce primeşte datele de

intrare şi le converteşte în date de ieşire constă în identificarea şi
gestionarea proceselor interconectate.
• În acest sens, abordarea bazată pe proces trebuie să cuprindă

identificarea şi mai ales managementul interacţiunii dintre procese.
83
83
37
2.7 Tendințe
- Utilizarea pe scară largă a imprimantelor 3D, în diferite domenii sau

chiar în casele oamenilor. Imprimantele 3D presupun crearea obiectelor
solide din modele digitale, și înregistrează un avans rapid. Imprimantele
care până nu demult costau 30.000 de dolari, acum au un preț de 10 ori
mai mic și au potențialul de a rescrie regulile fabricării la nivel mondial.
- Plățile cu telefonul mobil pot include fie depozitarea banilor în

portofelele electronice, fie realizarea unor tranzacții cu smartphone-ul sau
cu tableta. Firma canadiană de cercetare IE Market Research
preconizează că, până în 2016, prin intermediul acestor echipamente,
vor fi realizate plăți în valoare de un trilion de USD.
84
84
2.7. Tendințe
- Adio televiziune prin cablu? Revoluția în televiziunea prin cablu se pare că va

aduce programele TV direct pe laptop, mobil sau tabletă, pe lângă cele ce pot fi
accesate gratuit on-line, oferind numeroase avantaje. De exemplu, potrivit celor
mai recente informații publicate de Netflix, peste 2 milioane de clienți din SUA și
un milion din alte țări s-au abonat la serviciile oferite de acesta, în timp ce
numărul abonaților prin cablu a scăzut în ultimele 18 luni.
- Tehnologia cloud a devenit extrem de populară în ultima perioada, iar

producătorii se întrec în oferte pentru a câștiga cât mai mulți aderenți la această
tehnologie. Piața acestor soluții a înregistrat venituri de 22,9 miliarde de dolari în
2011, în creștere cu 30,9% față de 2010, potrivit firmei de cercetare IDC, iar
analiștii estimează că va atinge o valoare de 67,3 miliarde de dolari până în 2016.
85
85
38
2.7. Tendințe
- Aplicațiile mobile și HTML5. Piața aplicațiilor mobile este complexă, cu peste

100 de potențiali furnizori de soluții pentru piața aplicațiilor mobile. Gartner afirmă
că în curând, nu va exista vreun instrument unic care să poată fi folosit pentru
toate tipurile de aplicații mobile şi prezintă cele şase arhitecturi mobile care vor
avea cea mai mare cotă de piaţă: native, special, hybrid, HTML 5, Message și No
Client. Cu toate acestea, pe termen lung, se va produce o mutație de la aplicații
native la aplicații web, pe măsură ce HTML5 devine mai capabil. Cu toate
acestea, aplicațiile native nu vor dispărea, oferind clienţilor cele mai sofisticate
caracteristici. Dezvoltatorii îşi vor dezvolta noi abilități de proiectare a interfeţelor
pentru a furniza aplicații mobile touch-optimizate, care să poată funcționa pe o
gamă largă de dispozitive.
86
86
2.7. Tendințe
- Personal Cloud va înlocui într-o manieră graduală memoria de stocare a

calculatorului clasic în sensul mutării în mediul web a locaţiei unde utilizatorii îşi
păstrează datele, instalează programele şi accesează serviciile digitale.
Utilizatorii sunt încântaţi de această posibilitate deoarece pot beneficia de
avantajul portabilităţii, putând să aceeseze toate informaţiile stocate în cloud-ul
personal, de oriunde, prin intermediul Internetului.
- Internetul lucrurilor /obiectelor (Internet of things-IoT) va cunoaşte

materializarea în viitorul apropiat. Astfel, de la obiectele simple la cele complexe
din gospodăria noastră, toate vor putea fi conectate la Internet şi exploatate într-o
manieră dinamică. Bineînţeles că există foarte mulţi oponenţi ai acestei tendinţe
însă simplul fapt că orice poate fi conectat - maşina, frigiderul, maşina de spălat
rufe, oglinda din baie, scutecele copilului sau hainele pe care le purtăm - nu
înseamnă neapărat că trebuie să le şi conectăm la Internet.
87
87
39
În capitolul 2 au fost prezentate subiecte legate de:
• lumea digitală;
• predicțiile viitorologilor: Alvin Toffler, Peter Druker, Eduard
Cornish, John Naisbitt, Thomas Friedman, Jared Cohen, Eric
Schmidt;
• prăpastia digitală vs. programe și inițiative de anulare;
• realitatea Screen-based, educația continuă, job-urile viitorului;
• globalizare – generații, factori determinanți;
• schimbări organizaționale;
• informatizarea organizațiilor – birou automat, Enterprise
Computing, Workgroup Computing, telecommuters;
• virtualizarea mediului economic;
• abordarea sistemică și procesuală a organizației;
• tendințe în lumea digitală: imprimante 3D, tehnologii Cloud, Internet
of Things, aplicații mobile etc.
88
88
Gasparov vs Deep Blue (1997)
89
89
40
Testul lui Turing
90
90
41
Tehnologii informaţionale pentru Administraţia Publică
- suport de curs -
Capitolul 7 - Impactul TIC asupra Administraţiei publice
Cuprins:
1. DEZVOLTAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ÎN ERA

DIGITALĂ............................................................................................................................................ 2
1.1 Notiunea de sistem, sistem informatic, sistem informaţional......................................................... 2
1.2 Caracteristici generale ale sistemului informaţional pentru administraţia publică.......................... 3
1.3 Scopul şi obiectivele dezvoltării sistemului informaţional pentru administraţia publică ................ 5
2. ASPECTE PRIVIND GUVERNAREA DIGITALĂ .......................................................................... 5

2.1 Caracteristici generale ale guvernării digitale ............................................................................... 5
2.2 Beneficiile e-Guvernării ............................................................................................................... 7
3. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ŞI TIC............................................................................................... 8

3.1 Biroul virtual şi teleactivitățile ..................................................................................................... 8
3.2 e-Servicii publice ......................................................................................................................... 9
3.3 Implementări de e-Servicii publice în România ...........................................................................10
3.3.1 Portalurile de informaţii şi servicii........................................................................................10
3.3.2 Cartea electronică de identitate.............................................................................................10
3.3.3 Promovarea semnăturii digitale ............................................................................................11
3.3.4 Implementarea managementului documentelor.....................................................................11
3.3.5 Dezvoltarea sistemelor de e-Procurement .............................................................................11
3.3.6 Infochioşcuri ........................................................................................................................11
3.3.7 Alte e-Servicii publice ..........................................................................................................12
1. DEZVOLTAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ÎN

ERA DIGITALĂ
Literatura de specialitate afirmă că scopul principal al Administraţiei publice este cel de a asigura
servicii publice, la acelaşi nivel de calitate, în toate zonele şi localităţile ţării. În acest context,
considerăm că acest deziderat poate fi îndeplinit numai prin implementarea unui sistem informaţional
naţional pentru Administrația Publică.
1.1 Notiunea de sistem, sistem informatic, sistem informaţional
Noţiunea de sistem se referă la un ansamblu de elementelor aflate în interacţiune. În general,

sistemul constituie ansamblul de elemente, dependente între ele, care formează un tot organizat şi care
funcţionează împreună în scopul realizării unui obiectiv final comun.
În cadrul unui sistem (cele care evoluează sunt numite dinamice) interacţionează trei componente
de bază:
- intrările – orice sistem este supus acţiunii mediului în care se află, acţiune care se manifestă sub
forma intrărilor;
- procesările – transformarea înglobează ansamblul proceselor prin care din intrări se obţin ieşiri;
- ieşirile – rezultatele proceselor care au loc în cadrul sistemelor.
Sistem informaţional reprezintă ansamblu de mijloace (cu precădere informatice) şi permite
realizarea funcţiunilor de comunicare, exploatare şi pregătirea deciziilor. În plus, sistemul informaţional
constituie rezultanta unui ansamblu de percepţie a realităţii de către membrii întreprinderilor.
Rolul sistemelor informaţionale este constituit din:
- culegerea datelor privind starea sistemului ce‑l reprezintă întreprinderea şi despre mediul său;
- transmiterea datelor la punctele de prelucrare prin canalele informaţionale;
- prelucrarea datelor în vederea obţinerii informaţiilor necesare în procesul decizional;
- adoptarea deciziilor şi transmiterea lor la organele de execuţie;
- asigurarea controlului şi urmărirea înfăpturii deciziilor.
Resurse
umane
Software Resursele Hardware

sistemului
informaţional
Date Reţele
Figura 8. 1 Resursele sistemului informațional

Adaptare după: Airinei, D., ş.a. Tehnologii informaţionale pentru afaceri, Ed. Sedcom Libris, Iaşi 2006
Sistemul informaţional este identic cu sistemul informatic atunci când toate relaţiile
informaţionale dintr-o organizaţie, toate mijloacele şi regulile sunt informatizate. În aceste condiții,
sistemul informatic apare ca o componentă a sistemului informaţional în care mijloacele tehnice de
prelucrare sunt calculatoarele electronice.
2
În figura 8.2 sunt surprinse fazele evoluției sistemelor informaționale din anul 1960 şi până în
prezent.
Af ac eri elect ronice
Reproi ec tarea procesel or

de af aceri
S ist em e inform aţ ional e strategic e
Sisteme informaţionale pent ru conducere
Procesarea datelor
anii 1960 anii 1970 anii 1980 anii 1990 anii 2000
Figura 8. 2 Faze din evoluţia sistemelor informaţionale

Adaptare după: Airinei, D., ş.a. Tehnologii informaţionale pentru afaceri, Ed. Sedcom Libris, Iaşi 2006
1.2 Caracteristici generale ale sistemului informaţional pentru administraţia publică
Schimbările majore din domeniul tehnologiilor informaţionale ce caracterizează perioada actuală

pe care o parcurge omenirea, creează premisele trecerii de la societatea informaţională la cea a
cunoaşterii.
În aceste condiţii, esenţa societăţii informaţionale rezidă în folosirea integrată, masivă şi
generalizată a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie în toate domeniile vieţii economice şi
sociale, inclusiv în administraţia publică, servicii etc. Societatea informaţională are ca rol integrarea
obiectivelor dezvoltării durabile, bazată pe dreptate socială şi egalitatea şanselor, protecţie ecologică,
libertate, diversitate culturală şi dezvoltare inovativă, restructurarea industriei şi a mediului de afaceri.
În contextul creat prin aderarea României la structurile Uniunii Europene este imperativ ca
domeniul administraţiei publice să adopte o serie de măsuri în vederea de restructurării, modernizării şi
regândirii rolului şi modului de funcţionare în vederea adaptării acestora la condiţiile impuse de
societatea informaţională şi cea a cunoaşterii.
Societatea informaţională poate produce avantaje numai prin dezvoltarea acesteia într-un cadru
naţional capabil să răspundă prompt cerinţelor locale, corelate cu cerinţele mediului regional, naţional şi
internaţional.
Sistemul informaţional pentru administraţia publică constituie suportul de aplicare şi
simplificare a unor reguli şi proceduri administrative în scopul asigurării accesului larg şi
nediscriminatoriu al contribuabililor la servicii publice, precum şi reducerii tarifelor pentru aceste
servicii şi a costurilor de operare şi personal.
Problema1 implicării societăţii informaţionale în administraţia publică trebuie abordată pe mai
multe paliere, care se influenţează şi intercondiţionează reciproc. Schematic, aceste paliere sunt
prezentate în figura 8.3.
1
Filip, M., Tehnologii informaţionale pentru administraţia publică, suport de curs, p.155-156
3
Figura 8. 3 Integrarea administraţiei publice în societatea informaţională

Adaptare după: Filip, M., Tehnologii informaţionale pentru administraţia publică, suport de curs, p.155-156
Schema din figura 8.3 ilustrează modul în care trebuie să interacţioneze cele cinci componente
implicate în amplificarea nivelului de informare şi comunicare, a nivelului cantitativ şi calitativ al
serviciilor oferite de administraţia publică şi comunitatea de afaceri, cetăţenilor, a rolului primordial pe
care trebuie să-l joace sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicațiilor, inclusiv cercetarea ştiinţifică
din domeniu, în vederea găsirii soluţiilor adecvate, moderne pentru rezolvarea problemele cu care se
confruntă administraţia publică.
Administraţia publică este considerată o verigă principală şi cea mai responsabilă componentă a
societăţii, ce are un rol important în asigurarea cadrului favorabil dezvoltării comunităţii, realizării unor
servicii diversificate şi de calitate pentru cetăţeni, sectorul economic şi cel social. Administraţia publică
are obligația de a lua măsuri în vederea asigurării cadrului optim de desfăşurare a activităţilor pentru
satisfacerea cerinţelor actorilor implicaţi. În aceste condiţii se impune:
 extinderea şi modernizarea infrastructurii informaţionale naţionale;
 dezvoltarea de aplicaţii şi servicii bazate pe convergenţa tehnologiilor informaţiei, comunicaţiilor
cu media, care să permită informatizări omogene şi coordonate ale instituţiilor din administraţia
publică centrală şi locală;
 îmbunătăţirea serviciilor publice şi realizarea interacţiunii societăţii civile cu administraţia
publică prin mijloace electronice adecvate.
Construirea unui sistem informaţional bazat pe TIC la nivel naţional pentru administraţia publică
este una dintre etapele cele mai importante ale acestui proces. Pentru extinderea utilizării TIC la nivelul
întregului sistem al administraţiei publice centrale şi locale se preconizează satisfacerea următoarelor
cerinţe:
 fiecare funcţionar public trebuie să dispună de un calculator, şi fiecare instituţie publică să
beneficieze de o reţea locală de calculatoare;
 până în 2008 fiecare funcţionar public trebuie să posede un certificat ECDL (European Computer
Driving Licence), care să certifice abilităţile de utilizare a calculatoarelor;
 instituţiile administraţiei publice centrale şi locale din municipiul Bucureşti vor fi conectate între
ele, şi cu cele din capitalele de judeţ, prin intermediul magistralei de comunicaţie pe fibră optică de
mare viteză;
 conectarea instituţiilor publice la Internet şi crearea unui Intranet pentru acestea;
 fiecare funcţionar public trebuie să deţină o adresă de poştă electronică;
 fiecare instituţie a administraţiei publice să aibă un site propriu pe Internet;
 legiferarea documentelor şi a semnăturii electronice şi crearea pentru fiecare document tipizat a
unui document electronic înmagazinat pe servere naţionale, pentru a putea fi accesat;
4
 proiectarea şi realizarea registrelor permanente (registrele de persoane fizice, persoane juridice,

unităţile administrativ teritoriale, inclusiv arterele de circulaţie şi cadastrul), a dicţionarului de
documente şi proceduri administrative precum şi o serie de nomenclatoare unitare de uz general,
sub forma bazelor de date care reunesc informaţii referitoare la produse, servicii, tipuri de agenţi
economici, sociali etc.
Pentru administraţia publică se are în vedere crearea de mijloace electronice care să uşureze
procesul de informatizare a structurilor administrative şi a actorilor cu care acestea intră în contact.
Astfel, se au în vedere utilizarea de centre publice de informare pe cale electronică a cetăţenilor, inclusiv
utilizarea de chioşcuri cu ecrane senzitive, ghişee unice (one-stop-shop), carduri electronice mono sau
multifuncţionale, raportări financiare pe cale electronică, e-mail, pagini web, licitaţii electronice,
semnătură digitală, videoconferinţe, vot electronic, oraşe digitale, reţele civice etc. Şi, nu în ultimul
rând, guvernare on-line.
1.3 Scopul şi obiectivele dezvoltării sistemului informaţional pentru administraţia publică

Scopul2 dezvoltării sistemului informaţional în administraţia instituțiilor publice din țara noastră
constă în:
- mediatizarea importanţei dezvoltării sistemului informaţional în modernizarea administraţiei
publice;
- prezentarea căilor de îmbunătăţire a transmiterii datelor, informațiilor şi a dezvoltării circuitului
informaţional specific;
- transmiterea, către cei implicați în administrația publică, necesității de perfecţionare continuă,
într-o societate informaţională bazată pe transparenţă şi satisfacerea cerinţelor cetăţenilor şi a
comunităţilor locale.
Obiectivul general urmărit este de modernizare a administraţiei publice, prin introducerea unui
sistem informaţional corespunzător cerinţelor impuse de societatea informaţională.
Obiectivele specifice vizează:
- îmbunătățirea calităţii şi accesibilităţii serviciilor oferite de administraţia publică cetăţenilor,
mediului de afaceri, etc;
- utilizarea mijloacelor moderne de comunicaţie;
- accesul rapid la baza de date specifică administraţiei publice;
- realizarea unui flux informaţional rapid şi eficient, necesar procesului decizional.
2. ASPECTE PRIVIND GUVERNAREA DIGITALĂ
2.1 Caracteristici generale ale guvernării digitale

Informatizarea societăţii poate fi realizată cu succes numai în condiţiile unei infrastructuri
informaţionale şi de comunicație foarte bine şi eficient organizate.
Guvernarea bazată pe TIC, guvernarea digitală sau e-Government constituie ”ansamblul de
sisteme şi resurse specifice managementului public, care, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor, vizează optimizarea actului administrativ”3.
Structura e-Government, prezentată de literatura de specialitate, este prezentată în figura 8.4.
2
UCRAP, Administrație Publică - Suport de curs realizat în cadrul proiectului de înfrăţire instituţională RO03/IB/OT/01, p.8
3
Nica, D., Guvern, cetăţean, societate informaţională, Ed. SEMNE, 2001, p. 33
5
Figura 8. 4 Pilonii guvernării electronice

Adaptare după: Nica, D., Guvern, cetăţean, societate informaţională, Ed. Semne, 2001, p. 33
Astfel, după cum se observă schematic în figura 8.4, pilonii de bază ce asigură realizarea
strategiei ” e- Government” sunt:
- G2C – sistemul de relaţii on-line Guvern-Cetăţean;
- G2B – sistemul de relaţii on-line Guvern-Business (Mediul de afaceri);
- G2E – sistemul de relaţii on-line Guvern-Employee (Funcţionar public);
- G2G – sistemul de relaţii on-line Guvern-Guvern
În cadrul procesului de guvernare sunt implicaţi trei categorii de participanţi:
- sectorul public, guvernul sau instituţiile statului, organizaţiile de la nivel local cît şi cele de la
nivel central (G);
- cetăţenii tării respective, contribuabilii (C);
- sectorul comercial privat sau mediul de afaceri, ce presupune desfăşurarea unor activităţi cu
caracter comercial bazate pe obţinerea de profit şi activarea într-un domeniu concurenţial (B).
Între aceste trei entităţi există relaţii specifice de comunicare şi tranzacţionare, împărţite în grupe
de componente ale guvernării electronice.
Componentele guvernării electronice (e-Government), prezentate schematic în figura 8.4, au o
serie de particularităţi4, ce vor fi prezentate în cele ce urmează.
1. Sistemul de relaţii on-line Guvern-Cetăţean sau G2C acoperă schimbul de informaţii şi
interacţiunile dintre instituţiile publice, guvern (G) şi cetăţeni (C), realizate prin intermediul noilor
tehnologii informaţionale. Serviciile din această categorie sunt create în scopul apropierii guvernului
faţă de cetăţeni. În acest scop, mai întâi sunt transformate în format on-line o serie de informaţii simple,
apoi relaţia guvern-cetăţean devine interactivă datorită comunicării schimbului de informaţii
bidirecţional. În esenţă, aceste acţiuni se traduc prin furnizarea în totalitate, în format on-line, a
serviciilor furnizate către contribuabili, prin intermediul site-urilor de internet ale instituţiilor publice sau
de pe portalurile guvernamentale.
2. Sistemul de relaţii on-line Guvern-Business sau G2B reprezintă relațiile stabilite între
instituțiile guvernamentale şi reprezentanții mediului de afaceri. Acestea sunt considerate a fi cele mai
disputate şi mai analizate relații din sfera guvernării electronice. Motivul atenţiei speciale acordate
4
Dănăiaţă, D., Hurbean, L., Margea, C., (coord.), Sisteme informatice pentru administraţia publică, Ed. Universităţii de Vest,
Timişoara, 2008, p.59-60.
6
acestora este faptul că mediul de afaceri constituie principalul motor de creştere economică a unei ţări şi
ca urmare, serviciile electronice furnizate on-line trebuie tratate corespunzător. În acelaşi timp,
importanţa acestor relaţii este legată şi de faptul că achiziţiile şi licitaţiile publice/guvernamentale s-au
mutat în mediul virtual, sunt realizate aproape integral pe Internet, fapt ce denotă o mai multă
transparenţă şi conduce la reducerea costurilor.
3. Sistemul de relaţii on-line Guvern-Employee sau G2E reflectă managementul online a
relaţiilor dintre guvern şi proprii angajaţi, funcţionarii publici, cu ajutorul noilor tehnologii
informaţionale şi a Internetului.
4. Sistemul de relaţii on-line Guvern – Guvern sau G2G, reprezintă schimbul de informații
între instituțiile publice realizat prin intermediul mijloacelor electronice. În acest mod, probleme ce
presupun soluţii complexe pot fi soluţionate integral sau parţial prin intermediul unor reţele dedicate, a
Internetului şi a reţelelor private de tip VPN – Virtual Private Network.
Printre avantajele utilizării tehnologiilor informaţionale bazate pe valenţele web, în domeniul
administraţiei publice, regăsim:
- ieftinirea şi eficientizarea serviciilor publice oferite;
- disponibilitatea superioară a serviciilor, respectiv 24 ore/zi, 7 zile/săptămână;
- mutarea concurenţei de pe piaţa tradiţională în mediul digital (piaţa digitală);
- stimularea creşterii economice;
- încurajarea investiţiilor şi achiziţiilor publice în domeniul IT;
- promovarea soluţiilor de e-learning;
- recâştigarea încrederii cetăţenilor;
- creşterea caracterului participativ al proceselor specifice activităţii de guvernare.
2.2 Beneficiile e-Guvernării
Adoptarea sistemelor de e-Guvernare implică o serie de avantaje5, surprinse într-o formă

sintetică, în cele ce urmează:
1. Acces direct şi instant. Sistemul de mesagerie electronică (e-mail) şi instant (messenger)
permit instituțiilor publice să poată dezvolta un canal de comunicare directă şi necostisitoare
cu cetățenii. În acest sens, sistemul de mesagerie ar putea fi folosit pentru transmiterea
sugestiilor şi reclamațiilor, depunerii de cereri, înscrierea pe liste în vederea participării la
audiențe, realizarea unor rezervări, etc.
2. Diminuarea blocajelor şi a timpilor de aşteptare. Există perioade de timp caracterizate prin
trafic intens la ghişeele instituțiilor, trafic direcționat către acelaşi serviciu. Din acest motiv,
se creează cozi şi timpi mari de aşteptare, aspecte care produc nemulțumire în rândul
contribuabililor.
3. Reducerea timpului specific procedurilor de rutină. Prin utilizarea instrumentelor informatice
poate fi scurtat timpul de răspuns dintre momentul transmiterii unei cereri a cetățeanului şi
momentul primirii răspunsului din partea instituției publice.
4. Soluționarea rapidă şi interactivă. Se referă la rezolvarea etapelor procedurale în acelaşi
timp, astfel încât cetățeanul nu trebuie să revină ulterior în vederea obținerii unui document
specific. Eliberarea imediată a documentelor oficiale conduce la eliminarea întârzierilor,
pierderilor din sistem şi diminuează costurile prin eliminarea cheltuielilor de expediție prin
poştă către domiciliul contribuabilului.
5. Informație la zi. Folosirea sistemelor informatice permite actualizarea automată a
informațiilor. În acest fel, se aduc beneficii considerabile atât la adresa eficienței cât şi
imaginii administrației publice.
6. Reducerea costurilor administrative. Prin utilizarea sistemelor informatice are loc o
diminuare cu 15-20% a timpului alocat procesării documentelor. Totodată, prin automatizare,
5
Dănăiaţă, D., Hurbean, L., Margea, C., (coord.), Sisteme informatice pentru administraţia publică, Ed. Universităţii de Vest,
Timişoara, 2008, p.64-66.
7
activităţile umane informatizabile sunt transferate sistemului informatic astfel încât

funcţionarii publici se pot concentra asupra acelor activităţi care necesită intervenţia
factorului uman.
Măsurile specifice programului de e-guvernare sunt următoarele:
- strânsa conlucrarea cu autoritățile locale în vederea dezvoltării unor rețele informatice care să
asigure funcționarea optimă a rețelelor regionale de învățare şi crearea grupurilor de competență;
- cooperarea cu primăriile, serviciile descentralizate şi deconcentratele, instituțiile din sistemul
sanitar şi de învățământ, instituțiile de cultură în scopul realizării unei rețele metropolitane de
comunicaţii ca sistem de management al informației, în scopul furnizării unor servicii precum:
- evidenţa populaţiei
- digitizarea planurilor localităţilor şi teritoriului acestora
- sisteme informaţionale geografice (GIS – Geografical Information Systems)
- managementul serviciilor publice
- managementul funcţiei publice
- facilitarea procesului de colectarea a taxelor de la contribuabili
- managementul activităţilor de educaţie şi cultură
- facilitarea înregistrării societăţilor comerciale
- buget şi contabilitate
- centru de reclamaţii primite de la contribuabili
- controlul traficului urban
- sistem de monitorizare şi evaluare a performanţei organizaţionale
- aplicarea unui program special de informatizare a activităţilor din primării.
3. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ŞI TIC
3.1 Biroul virtual şi teleactivitățile

Ca o alternativă pentru munca prestată, la un anumit sediu fix de lucru, a apărut biroul virtual6
(telemunca). Biroul Virtual este un serviciu ce permite configurarea personalizată, pentru fiecare
utilizator a tuturor activităţilor care se desfăşoară la birou: agendă, calendar, activităţi, întâlniri, sarcini,
gestiune documente, forum, chat, e-mail etc. Pentru posesorii de telefoane mobile, aceste servicii pot fi
disponibile şi pe WAP (Wireless Application Protocol).
Birourile virtuale din domeniul administraţiilor publice vizează următoarele atribuţii:
- coordonarea şi sprijinirea activităţii consiliilor locale privind:
o informatizarea activităţii de administraţie şi a serviciilor publice subordonate;
o pregătirea personalului pentru operarea pe calculator;
- elaborarea, în colaborare cu compartimentele Consiliului Judeţean, a programului pentru lucrările şi
activităţile ce se vor executa cu ajutorul tehnicii de calcul şi supunerea acestuia spre aprobare;
- colaborarea cu instituţiile specializate şi cu consiliile locale în elaborarea unor studii de informatizare
a administraţiei locale şi judeţene;
- elaborarea sau participarea la elaborarea, testarea şi exploatarea programelor şi aplicaţiilor folosind
sistemele de calcul din dotare etc.
În funcţie de libertatea angajatului, biroul virtual se poate manifesta prin:
- telemunca ocazională, atunci când angajatul îşi desfăşoară activitatea la sediul organizaţiei şi ocazional
(una sau două zile pe săptămână) la domiciliul său;
- telemunca semimobilă, atunci când angajaţii au o mobilitate sporită, dar ţin permanent legătura cu
biroul fix, după un program prestabilit;
- telemunca cu program aleator, atunci când angajaţii, într-o proporţie aleatoare, combină telemunca la
domiciliu cu cea de la sediul organizaţie (fără ca angajatul să aibă un birou propriu) sau a clienţilor;
6
Filip, M., Tehnologii informaţionale pentru administraţia publică, suport de curs, p.157-158
8
- telemunca la domiciliu, care presupune amenajarea, la domiciliul angajatului a unui birou cu toate
dotările pe care le implica funcţia şi genul de muncă pe care o prestează. Acest tip de muncă poate fi off-
line sau on-line. În cel de al doilea caz telelucrătorii sunt conectaţi permanent la reţeaua de lucru,
răspunzând, de exemplu, la apelurile telefonice redirecţionate prin intermediul unor tehnologii speciale.
Noua economie este caracterizată de numeroase e-activităţi: e-educaţia, e-medicina, e-afacerile,
e-guvernul, e-comerţul etc. De multe ori, terminologia e-activităţi este înlocuită cu teleactivităţi.
Teleactivităţile sunt activităţi social-economice bazate pe individualizare, interactivitate şi sisteme de
telecomunicaţii, în scopul de a conecta la distanţă persoane şi /sau organizaţii. La rândul lor
teleactivităţile pot fi sociale (teleeducaţia, telemedicina, telesocializarea), sau economice (comerţul
electronic, afacerile electronice, afacerile bancare electronice, telecooperarea, telemarketingul),
îmbinând munca clasică cu telemunca. Toate teleactivităţile se bazează pe comunicarea la distanţă, în
special prin Internet.
3.2 e-Servicii publice

Serviciul public on-line sau e-Serviciul public constituie transpunerea serviciului public
tradiţional în mediul virtual. e-Serviciul public este caracterizat printr-o interfață prietenoasă iar accesul
este facil şi permanent. Acest tip de serviciu este avantajos întrucât permite comunicarea directă iar
informaţia furnizată contribuabilului este actuală şi consistentă.
Premisele dezvoltării e-Serviciului public sunt, pe de o parte, necesitatea elaborării unei analize
detaliate a fluxurilor de lucru şi de date iar pe de altă parte reingeneering-ul activităţilor curente din
instituţiile publice.
Printre cauzele apariţiei e-Serviciilor publice regăsim:
- creşterea cererii de servicii publice,
- restricţiile bugetare,
- costurile de personal,
- noile facilităţi oferite de tehnologia informaţională şi de comunicaţie.
Tabelul 8.1 surprinde clasificarea e-Serviciilor publice în funcţie de beneficiarul final:
contribuabil sau firmă.
Tabelul 8.1 Clasificarea e-Serviciilor publice

Servicii pentru cetăţeni Servicii pentru firme
Impozit pe venit Contribuţii pentru angajaţi
Căutarea unui loc de muncă Impozit pe profit
Securitate socială TVA
Documente personale Înregistrare firme
Autorizaţii de construcţii Transmitere date statistice
Declaraţii poliţie Declaraţii vamale
Biblioteci publice Autorizaţii de mediu
Certificate Achiziţii publice
Înscriere în învăţământ
Schimbarea adresei de reşedinţă
Servicii legate de sistemul sanitar
Căile de acțiune în vederea implementării e-Serviciilor publice sunt:

1. Promovarea portalurilor de informaţii şi servicii:
- Portalul unic de reglementări juridice;
- Portalul pentru servicii de angajare a forţei de muncă (e-Jobs);
- Portalul pentru servicii către diverşi agenţi economici.
2. Implementarea cărţii electronice de identitate (e-ID Card).
3. Promovarea semnăturii digitale (e-Signature).
4. Implementarea managementului documentelor şi a fluxurilor de lucru.
5. Dezvoltarea sistemelor electronice pentru achiziţii publice (e-Procurement).
9
6. Infochioşcuri
7. Alte implementări.
3.3 Implementări de e-Servicii publice în România
3.3.1 Portalurile de informaţii şi servicii

Vizează crearea arhivelor, garantarea calității datelor conţinute şi permiterea accesului larg şi
complet la acestea prin intermediul portalurilor de informaţii, care uşurează accesul prin Internet şi
explorarea bazei de date a administraţiei publice. Organismele individuale ale administraţiei centrale
care deţin baze de date relevante pentru cetăţeni şi agenţi economici îşi pot crea separat aceste portaluri.
Totuşi, ele trebuie să respecte setul comun de reglementări ce vor fi stabilite pentru crearea portalurilor
publice.
Portalul unic de reglementări juridice
Portalul unic poate facilita şi unifica accesul la documentaţia juridică, legislativă şi de
reglementări, disponibilă deja pe nenumărate web-site-uri ale diverselor instituţii publice.
Identificarea documentelor va fi standardizată, permiţând utilizatorilor să le exploreze,
cunoscând căile şi conexiunile de referinţă dintre documente şi reducând la minimum prelucrarea
manuală a textelor de publicat.
Pe lângă crearea unui puternic motor de căutare, sunt necesare instrumente pentru simplificarea
editării textelor, atât din punct de vedere al conformităţii cu regulile tehnico-legislative, cât şi al
compatibilităţii formatului standard, constituind un instrument IT care să răspundă cerinţelor de
reordonare şi identificare a legilor codificate care deja sunt în vigoare.
Portalul pentru servicii de angajare a forţei de muncă
Portalul destinat serviciilor de angajare a forței de muncă facilitează accesul lucrătorilor din
România la o bază de date națională a locurilor de muncă.
Serviciul e-Jobs7 presupune crearea unor târguri virtuale de locuri de muncă şi conferă
flexibilitate şi rapiditate datorită suportului benefic al TIC. Baza de date trebuie să permită selecția
locului de muncă după criterii variante precum: localitatea de reşedinţă a solicitantului, domeniul de
interes al acestuia etc. Odată cu aderarea țării noastre la structurile Uniunii Europene, portalurile
specializate de astfel de servicii oferă acces şi la locuri de muncă din alte țări care acceptă forță de
muncă din exterior.
Portalul pentru servicii către agenţii economici
Se va realiza strict interoperabilitatea între unitățile MMPS, pe de o parte şi Registrul Camerei de
comerţ şi industrie - pe de altă parte. Sistemele informaţionale ale acestor organisme vor asigura
permanent faptul că datele conţinute de arhivele lor sunt în strictă concordanţă.
Agenţii economici, utilizând un set unitar de formulare, vor putea transmite printr-un singur
portal diferitelor organisme, tipizatele de raportare cerute de lege. Portalul va verifica veridicitatea
informaţiilor raportate față de cele conţinute în Registrul CCIR şi va transmite organismelor respective
datele solicitate în mod expres.
Portalul va oferi serviciile necesare pentru autentificarea şi autorizarea accesului, precum şi
pentru confirmarea rapoartelor, grație semnăturii digitale, permiţând astfel transmiterea declaraţiilor
semnate şi care, în acest mod, vor deveni în mod legal valabile.
3.3.2 Cartea electronică de identitate

Cartea electronică de identitate (e-ID Card) va fi folosită nu doar ca document de identitate
personal, dar şi ca singurul card multifuncţional de acces la toate serviciile administrative online ce
solicită un anumit grad de identificare a utilizatorului.
7
Roşca, I., Ghilic-Micu, B., Stoica, M., (coord.) Informatica. Societatea informaţională. E-serviciile, Ed. Economica,
Bucureşti 2006, p.413
10
Semnătura digitală, conţinută de cardul electronic ID, va fi principalul mijloc de acces garantat la
informaţiile şi serviciile online furnizate de agenţiile publice şi private şi poate asigura valabilitatea
legală a documentelor transmise electronic.
În scopul de a distribui aceste carduri, municipalităţile vor trebui să întocmească propriile
registre de stare civilă adresabile prin indexul registrelor de stare civilă şi vor anunţa Ministerul
Administraţiei şi Internelor – Serviciul de evidență informatizată a persoanelor, numai asupra
evenimentelor care produc schimbări în index, fără să fie nevoite să apeleze la alte servicii auxiliare.
3.3.3 Promovarea semnăturii digitale

Această acţiune intenţionează să promoveze răspândirea şi utilizarea semnăturii digitale
(electronice).
După formarea registrului oficial al certificatorilor abilitaţi şi asigurarea operabilității acestora,
semnătura digitală va deveni o realitate, utilizabilă nu numai de către cetățeni sau agenţi economici, ci
mai ales de către persoane fizice cu împuternicire de semnătura.
Iniţiativele promoţionale vor servi de asemenea la accelerarea utilizării semnăturilor digitale de
către persoane fizice şi juridice, în special în relaţia lor cu administraţia publică prin intermediul
portalului descris anterior.
Semnătura va face parte integrantă şi va fi inclusă în cartea de identitate electronică ID, pentru
angajaţii care vor poseda deja un asemenea card.
3.3.4 Implementarea managementului documentelor

Serviciile de registratura informatizată a documentelor vor face posibilă:
- înregistrarea electronică a documentelor;
- conectarea directă a serviciului de registratura la sistemul de completare şi arhivare;
- forme de acces mai eficiente şi o mai mare transparentă a actelor administrative;
- furnizarea de elemente ajutătoare utile la efectuarea controlului managementului;
- testarea aplicaţiilor electronice în coordonarea fluxului de documente.
3.3.5 Dezvoltarea sistemelor de e-Procurement

Reglementările legale in vigoare şi cele în curs de adoptare vor face posibilă procurarea
electronică, mai ales în sensul de a introduce noi prevederi privind desfăşurarea licitaţiilor online şi
asigurarea balanţei cerere-ofertă în timp real, furnizând astfel, în mod continuu condiţii optime de piaţă
organismelor guvernamentale.
Publicarea caietelor de sarcini pentru licitaţii poate de asemenea să fie făcută prin sistemele
informaţionale electronice, iar reglementările vor fi emise în aşa fel încât să facă noua metodă
compatibilă cu actualele legi financiare.
Printr-o măsură administrativă se vor institui două comitete de coordonare, care să monitorizeze
şi să ghideze acest proces de transformare din cadrul administraţiei publice centrale.
3.3.6 Infochioşcuri
Infochioşcul8 constituie un portal informaţional automatizat, destinat contribuabililor, care se
caracterizează prin uşurinţă ridicată în utilizare. Infochioşcurile sunt dezvoltate cu scopul de a oferi
servicii de bună calitate, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, atât cetăţenilor cât şi mediului de afaceri.
Informaţiile furnizate sunt specifice administraţiei publice locale din aria unde a fost amplasat
terminalul.
Concret, prin infochioşcuri, sunt furnizate informaţii despre:
- normele şi reglementările în vigoare
- taxele şi impozitele locale
- alte informaţii specifice administraţiei publice.
8
Roşca, I., Ghilic-Micu, B., Stoica, M., (coord.) Informatica. Societatea informaţională. E-serviciile, Ed. Economica,
Bucureşti 2006, p.412
11
Sistemul deţine facilităţi de administrare, inclusiv de editare a conţinutului. Informaţia este

prezentată în mod unitar prin intermediul unei interfeţe Web.
Implementarea9 infochioşcurilor conduce la:
- reducerea volumului de muncă al funcţionarilor publici
- diminuarea timpului destinat rezolvării problemelor contribuabililor
- formarea resurselor umane pe scară largă, ca fenomen de masă.
3.3.7 Alte e-Servicii publice

Alte exemple elocvente din zona serviciilor publice digitale ar putea fi constituite de:
- transmiterea pe cale electronică a declaraţiilor privind taxele contribuabililor (e-Taxe) - se
realizează pe baza noilor mijloace de plată (carduri bancare, sisteme de plăţi electronice etc.) şi
urmăresc eficientizarea procesului de colectare a taxelor şi impozitelor.
- realizarea recensământului online al populaţiei (e-Recensământ).
- posibilitatea sondării opiniei publice (e-Referendum) – vizează sondare opiniei publice, la nivel
regional sau naţional, folosind infrastructura Internet.
- votul electronic – conduce la fluidizarea procesului de votare, evitarea erorilor de numărare şi a
confuziilor, creşterea participării la procesul de votare.
e-Servicile publice constituie o formă de revoluţionare a procesului de guvernare pentru că

facilitează transparenţa serviciilor în administraţia publică. Trebuie menţionat că procesul de
implementare a e-Serviciilor este unul dificil, chiar greoi. Pentru înlăturarea acestui neajuns, trebuie
desfășurate programe locale de educare a contribuabililor şi de mediatizare a avantajelor acestora în
scopul apropierii cetăţenilor de domeniul e-Serviciilor. La nivel naţional trebuie constituită o unitate de
decizie cu scop în stabilirea strategiilor necesare implementării corecte a unui astfel de proces.
9
Brennan, L., Johnsos, V., Social, ethical, and policy implications of information technology, Information science
publishing, 2003, p.79
12
21.12.2020
Internet şi World Wide Web în

administrarea afacerilor
Capitolul 5
„Internetul aduce cu sine cea mai

importantă schimbare în lumea afacerilor pe
care am văzut-o vreodată.”
(Jack Welch, preşedinte General Electric)
Obiective
• Prin acest capitol, dorim să vă convingem că:
▫ Internet-ul este suma unor tehnologii impresionante,
care au cunoscut o evoluţie continuă de la jumătatea
secolului trecut până astăzi;
▫ impactul Internet-ului asupra vieţii şi afacerilor
contemporane este foarte mare.
• După ce veţi parcurge materialul, veţi cunoaşte:
▫ definiţia Internet-ului şi principalele servicii Internet;
▫ cele mai importante tehnologii Internet;
▫ modul în care Internet-ul influenţează comerţul,
afacerile şi societatea.
1
21.12.2020
Agenda
• Internet – definire şi principalele servicii
• Reprezentări ale Internet-ului
• Puncte şi tehnologii de reper în istoria Internet-ului
▫ Un început … războinic
▫ Comutarea pachetelor de date
▫ Poşta electronică
▫ Protocolul TCP/IP
▫ Standarde de reţea
▫ Intranet şi Extranet
▫ World Wide Web
▫ Circulaţia mesajelor în Internet
• Impactul Internet-ului asupra lumii afacerilor
▫ Caracteristicile noii economii
▫ Comerţul şi afacerile electronice
• Guvernarea electronică. Agenda digitală pentru Europa 2020
• Web 2.0 – faţa socială a Internet-ului
• O privire în viitor: Internet-ul obiectelor, tendinţe pentru 2025
Internet – definire şi principalele servicii

WWW
Comerţ
E-mail
electronic
Plăţi Grupuri şi
electronice şi forumuri de
Servicii
electronic discuţii
banking
Internet
Portal FTP
Conectarea la
Chat distanţă la un
dispozitiv de
calcul
2
21.12.2020
Cum putem reprezenta Internetul? - 1

Ca pe o ierarhie
Sursa: prelucrare după Kosiur, D., Understanding Electronic Commerce (How Online Transaction Can Grow Your Business),
Microsoft Press, Redmond, Washington, 1997, p. 24

Ca pe o hartă ... fractalică (opte.org)
Sursa: http://www.opte.org/maps/
3
21.12.2020

Ca pe o reţea de cabluri şi calculatoare, pur şi simplu
Harta cablurilor submarine care transportă datele în Internet

Sursa: http://www.submarinecablemap.com
4
21.12.2020

Ca pe o nevoie de bază în piramida lui Maslow
Sursa: prelucrare după http://discerne.wordpress.com/2012/02/10/piramida-lui-maslow/ şi 9GAG.com
Ştiaţi că ... ?
• ... în 2011, o bătrână a
întrerupt vreme de câteva
ore Internet-ul în două
ţări, Armenia şi Georgia,
deoarece a tăiat un cablu
de fibră optică în timp ce
săpa?
• Sursa:
http://www.libertatea.ro/detalii/
articol/o-batrana-a-taiat-
Internet-ul-din-doua-tari-
329714.html
10
5
21.12.2020
Ştiaţi că ... ?
• ... puterea de asimilare dintr-un text de pe Internet este
mai redusă decât cea de asimilare în urma lecturii
coerente, de pe un suport de hârtie?
• ... Internet-ul este cel mai mare element de distragere a
atenţiei de la televiziune încoace?
• ... oamenii devin inerţi intelectual, iritabili, tăioşi,
nervoşi în Internet?
• ... Internet-ul afectează în mod negativ stabilirea de
relaţii sociale între oameni şi integrarea lor în societate,
aducându-i într-o stare de stupiditate emoţională?
• ... motoarele de căutare nu stimulează gândirea - nu
oferă parcursul căutării, ci doar rezultatul acesteia?
• ... există pericolul creşterii memoriei pe termen scurt, în
favoarea atrofierii memoriei pe termen lung?
11
Repere – Un început ... războinic

• 1957: U.R.S.S. a lansat în spaţiu
primul satelit artificial al
Pământului, Sputnik.
• Ca răspuns, S.U.A. au hotărât

începerea unui program numit Sputnik 1
ARPA, care să se ocupe de
cercetări în domeniul spaţial şi al
rachetelor strategice.
Primele 4 noduri ARPANET
12
6
21.12.2020
Ştiaţi că ... ?
• Testul Turing (1950)
• Anual, numit Loebner Prize.
• Medaliile de argint (25000 USD) şi
aur (100000 USD) ale concursului
nu au fost niciodată câştigate.
Anual, cel mai bun program
câştigă 4000 USD şi medalia de
bronz.
• 2019: Mitsuku Chatbot
• Vă puteţi înscrie la
https://aisb.org.uk/mitsuku-wins-
http://www.loebner.net/Prizef
2019-loebner-prize-and-best-overall-
/loebner-prize.html.
chatbot-at-aisb-x/
• Mult succes!
13
14
7
21.12.2020
http://www.mitsuku.com/
15
Repere - Comutarea pachetelor de date

• 1962-1968: au apărut şi s-au perfecţionat
reţelele bazate pe comutarea de pachete.
• Pachetul ?
• Comutarea pachetelor (packet switching)
16
8
21.12.2020
Transferul datelor pe Internet
Sursa: adaptare după Meşniţă, G., Introducere în afaceri electronice, Ed. Junimea, Iaşi, 2002, p. 46
17

• Avantajele comutării pachetelor de date :
▫ calculatoarele nu trebuie legate în mod direct cu
celelalte calculatoare;
▫ mesajele nu sunt stocate pe calculatoarele;
▫ interceptarea mesajelor de către intruşi este
dificilă;
▫ acurateţea informaţiei
▫ reducere erorilor;
▫ sunt disponibile mai multe rute de comunicaţie
pentru date
18
9
21.12.2020
Ştiaţi că ... ?
• ... reţelele bazate pe
comutarea de pachete au
fost proiectate pentru a face
fata unui atac nuclear?
• ... mesajul inaugural trimis

în reţeaua Internet, a fost
“login”?
Log-ul primei conexiuni ARPANET, între UCLA şi SRI

– 29.10.1969, 22:30
19
Repere – Poşta electronică

• 1971: ARPANET avea 15 noduri.
• Raymond Tomlinson inventat e-
mail-ul.
20
10
21.12.2020
21
Repere – TCP/IP
• Protocoalele - reguli pe care calculatoarele,
respectiv programele de reţea, le folosesc pentru
a transmite şi recepţiona date.
• TCP/IP (Transmission Control
Protocol/Internet Protocol) - un pas uriaş
în dezvoltarea reţelelor de comunicaţii
deschise, care stau la baza societăţii
informaţionale de astăzi.
22
11
21.12.2020
Repere – TCP/IP
Setul de protocoale TCP/IP

Sursa: Severance, C., Internet History, Technology and Security, 2013, la https://www.coursera.org/course/insidetheinternet
23
Repere – TCP/IP, Nivelul legăturilor de date

• „Consultă” mediul fizic pentru a Echipamente specifice:
punţi (bridge), switch-uri
vedea când poate să transmită
un mesaj.
• Mediul fizic include toate
dispozitivele hardware şi mediile
de transmisie
• Detectează şi corectează orice
erori care apar în timpul
transmisiei.
• „Împachetează” mesajele,
indicând începutul şi sfârşitul
acestora.
24
12
21.12.2020
Repere – TCP/IP

25
Repere – TCP/IP, Nivelul Internet

• transmitere mesajul de la un capăt Echipament specific:
la celălalt al traseului router-ul
• asigură comutarea mesajului din
nod în nod
• foloseşte adrese IP
• IPv4 este înlocuit în prezent de
IPv6.
26
13
21.12.2020
Repere – TCP/IP, Nivelul Internet - IPv4 şi IPv6
Adrese Ipv4 şi Ipv6 în notaţie zecimală şi binară
27
Repere – TCP/IP, Nivelul Internet
Transferul pachetelor de date în Internet, pe baza identificatorului reţelei din adresa IP

Sursa: prelucrare după Severance, C., Internet History, Technology and Security, 2013, la
https://www.coursera.org/course/insidetheinternet, capitolul 6.1 The Internetworking IP
28
14
21.12.2020
Repere – TCP/IP

29
Repere – TCP/IP, Nivelul transport

• Instrumente pentru transformarea adreselor utilizate
de nivelul aplicaţie
• Sistem de nume de domenii (DNS)
• Nume de domeniu
• Domeniu de nivel superior („top-level

domain”, în engleză)
30
15
21.12.2020
Repere – TCP/IP

31
Repere – TCP/IP, Nivelul aplicaţie

• Permite accesul utilizatorului
final la reţea.
• Aplicaţii: e-mail-ul, aplicaţiile
groupware, FTP, transmisia de
voce şi video etc.
• Fiecare dintre aceste aplicaţii
pot fi accesate prin anumite
porturi.
Porturi pentru procesele de primire (993, IMAP -

Internet Message Access Protocol) şi distribuire (25,
SMTP - Simple Mail Transfer Protocol) a mesajelor de
poştă electronică în Microsoft Outlook 2007
32
16
21.12.2020
Ştiaţi că ... ?
• ... TCP/IP reprezintă
fundaţia unui proiect uriaş,
capabil să funcţioneze chiar
în condiţiile în care leagă
sute de milioane de
calculatoare prin
intermediul a mii de
routere, permiţând sute de
milioane de conexiuni
simultane prin care se
transmit trilioane de octeţi
de date pe secundă, în
întreaga lume?
33
Repere – standarde de reţea

• standard ?
• Defineşte toate informaţiile

esenţiale în legătură cu o reţea:
• Cel mai popular standard de

reţea din lume (XEROX, 1973)
este Ethernet.
• Regulile Ethernet
34
17
21.12.2020
Repere - Intranet şi Extranet

• TCP/IP - setul de protocoale
• Intranet
• Extranet
35
Repere – World Wide Web

• URL (Uniform Resources Locator) - sistem de
adrese prin care se pot referi după principii
unitare diverse resurse din Internet.
• HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) - protocol
care asigură o conexiune între site-ul Web şi
solicitantul său.
• HTML (HyperText Markup Language) - limbaj
de marcare care stabileşte modul în care un site
Web trebuie să fie organizat şi cum trebuie să
apară pe ecranul calculatorului.
• URL + HTTP + HTML
• WWW
36
18
21.12.2020
37

• Browser - produs software care permite afişarea intuitivă a
conţinutului stocat la o adresă URL.
• Motor de căutare - program care permite utilizatorilor să
găsească paginile Web referitoare la un anumit subiect de interes
pentru acesta.
• Criptare - realizarea formei neinteligibile a unui mesaj, în aşa fel
încât înţelesul său să nu fie disponibil persoanelor neautorizate.
Prima pagină a motorului de căutare

google.ro, deschisă cu browser-ul Google
Chrome. Conexiunea la site este criptată:
https://www.google.ro
38
19
21.12.2020
Impactul Internet-ului asupra lumii afacerilor

• După anii ‘90, în care Internet-ul şi-a
probat funcţionalitatea, adoptarea TIC
a căpătat niveluri frenetice.
• Prin exploatarea informaţiei, afacerile
s-au restructurat şi au apărut
permanent oportunităţi noi de
creştere a nivelului de trai.
• TIC au dat naştere „noi” economii:
▫ e-economia (economia
informaţională, economia digitală,
economia Internet)
• ca şi unor noi forme de afaceri:
▫ comerţul şi afacerile electronice.
40

Caracteristicile noii economii
• Crearea bunurilor nu mai are la bază atomii, ci biţii, disponibili în
cantităţi nelimitate.
• Ca urmare a dispariţiei necesităţii contactului fizic, tranzacţiile
comerciale pot avea loc pe arii mult mai extinse.
• Numărul intermediarilor tradiţionali între solicitanţi şi ofertanţi se
diminuează.
• Firmele se organizează intern şi extern în reţele, structurile ierarhice
şi formele de colaborare tradiţionale sunt alterate.
• Firmele „atacă” teritorii din afara obiectului lor tradiţional de
activitate – Amazon şi-a extins activitatea de la vânzarea de cărţi la
livrarea de produse electronice, bijuterii, haine etc.
• Importanţa cunoaşterii creşte spectaculos în activitatea
organizaţiilor.
41
20
21.12.2020

Comerţul şi afacerile electronice
• Comerţ electronic - o metodă modernă de comerţ, care se
adresează nevoilor partenerilor, pieţelor şi clienţilor prin:
▫ reducerea costurilor,
▫ îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor,
▫ creşterea vitezei şi ariei de livrare a bunurilor sau de prestare a
serviciilor.
• Suportul tranzacţiilor comerciale şi al celor care sprijină activitatea
comercială trebuie să fie preponderent virtual (digital), pentru ca ele
să aparţină comerţului electronic.
• Afaceri electronice - orice activitate economică din cadrul
organizaţiei (din zona managementului, a finanţelor, a cercetării-
dezvoltării, a producţiei, a distribuţiei, vânzărilor, relaţiei cu
angajaţii şi cu clienţii) care se desfăşoară predominant pe Internet
sau pe alt tip de reţea, indiferent de relaţia între dimensiunea fizică
şi cea virtuală a organizaţiei.
42
Guvernarea electronică
• Administraţia este cel mai mare producător şi utilizator
de informaţie.
• Prin e-guvernare cetăţenii si întreprinderile pot accesa
mai usor agenţiile şi instituţiile guvernamentale pe cale
electronică şi nu mai este nevoie să aştepte la coadă sau
să aibă de-a face cu documentele pe hârtie.
• Guvernarea electronică sau e-guvernarea -
simplificarea modurilor de lucru prin aplicarea TIC în
zonele de administrare a informaţiilor, de comunicare şi
de tranzacţii în cadrul şi între instituţiile de stat, precum
şi între stat şi cetăţeni sau companii.
43
21
21.12.2020
Guvernarea electronică – la nivel naţional

• Portalul www.e-guvernare.ro
oferă acces la servicii ca:
▫ ghişeul virtual de plăţi
(www.ghiseul.ro);
▫ depunerea declaraţiilor în
format electronic (pentru
Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală);
▫ achiziţii electronice (www.e-
licitatie.ro);
▫ obţinerea autorizaţiilor de
transport de persoane şi
mărfuri;
(www.autorizatiiauto.ro)
▫ descărcarea a 150 de formulare www.e-guvernare.ro
online utile în relaţia cu statul.
44
Guvernarea electronică – la nivel local

• În primării se întâlnesc:
▫ ghişee virtuale de plăţi
(www.ghiseul.ro sau aplicaţii
proprii);
▫ formulare PDF sau Word;
▫ motoare pentru căutarea de
diverse documente;
▫ programări online pentru
audienţe, căsătorii etc.;
▫ forumuri;
▫ galerii foto, informaţii video
(înregistrate sau furnizate live
de camere Web), canale You
Tube proprii;
▫ hărţi digitale interactive; www.primaria-iasi.ro
▫ tururi virtuale etc.
45
22
21.12.2020
Agenda digitală pentru Europa

• Este una dintre cele șapte
inițiative-pilot ale Strategiei
Europa 2020, publicată de
Comisia Europeană în 2010.
• Defineşte rolul de motor esențial
pe care TIC vor trebui să-l joace
în realizarea obiectivelor
Europei pentru 2020.
• Vizează readucerea Europei de
după criză pe calea unei creşteri
inteligente, durabile şi incluzive.
• Urmăreşte beneficii economice
și sociale durabile datorită unei
piețe unice digitale bazate pe
Internet-ul rapid și ultrarapid și
http://ec.europa.eu/digital-agenda/
pe aplicațiile interoperabile.
46
Web 2.0 – faţa socială a Internet-ului

• Ansamblu de platforme
tehnologice care permite
interacţiunea utilizatorilor Wiki
prin crearea şi împărtăşirea
informaţiilor şi/sau diverselor
materiale online.
RSS Blog
• Elemente cheie: Aplicaţii
▫ crearea şi împărtăşirea Web 2.0
conţinutului generat de
utilizatori;
▫ comunicarea; Podcasting
Reţea
▫ colaborarea. socială
47
23
21.12.2020
Web 2.0 – faţa socială a Internet-ului
Diferenţe între Web 1.0 şi Web 2.0
Sursa: Valacich, J., Schneider, C., Information Systems Today. Managing in the Digital World, Ediţia a 4-a, Editura Pearson, Boston, 2010
48
Internet-ul obiectelor – definiţie, beneficii, previziuni

• În IO, lucrurile fizice se conectează
la alte lucruri fizice, folosind
comunicaţiile fără fir şi oferind
servicii contextuale.
• IO aduce beneficii în lumea
afacerilor, pornind de la procesele
de aprovizonare şi inventariere,
urmărirea produselor şi
identificarea locului în care se află
ele la un anumit moment, până la
interfeţe om-calculator şi om-
obiect cu totul noi.
• Morgan Stanley: peste 75 de
miliarde de obiecte vor fi conectate
la IO până în anul 2020.
49
24
21.12.2020
Internet of Things
50
Internet-ul obiectelor – sumă de tehnologii

• RFID (Radio Frequency Identification) - tehnologie care
foloseşte unde electromagnetice pentru identificarea automată a
unor obiecte, prin etichetarea lor cu un microcip cu una sau două
antene, numit „tag” (etichetă)
• senzori integraţi în obiectele conectate
• tehnologii de determinare a locului în care se află la un
moment dat un obiect (GPS)
• NFC (Near Field Communication) - tehnologie radio ce poate
stabili o comunicaţie între două dispozitive aflate în imediata
proximitate (până la 20 cm). Schimbul de date poate avea viteza de
până la 424 kbit/s, iar timpul de stabilire a conexiunii este unul mai
mic de 1/10 secunde
• 3G - generaţia a treia de telefonie mobilă, folosită pentru transferul
de voce şi date descărcarea de software, comunicarea prin e-mail şi
chat
• 4G - combinaţie între aria mare de acoperire a 3G şi viteza WiMax
(Worldwide Interoperability for Microwave Access). Rezultatul estei
accesul mobil la viteze Ethernet (circa 10 Mbps), care permite
televiziunea mobilă high-definition, televizunea 3D, conferinţe video etc.
51
25
21.12.2020
Internet of Things
52
Previziuni - cum va arăta Internetul în 2025

• Cea mai mare creştere a pieţei • Internet-ul astăzi:
legată de Internet va avea loc în
afara economiilor cu venituri
mari, sau „avansate“, de astăzi.
• Guvernarea globală a Internetului
va rămâne în mare parte
neschimbată
• „Nativii digitali“ vor relaţiona cu
Internetul în feluri mult diferite
faţă de generaţiile de dinainte.
• Tastatura QWERTY nu va fi
interfaţa primară a Internetului.
53
26
21.12.2020
Quick quizz
1. Ce inseamna TCP/IP
2. Ce este un motor de cautare?
3. Ce motoare de cautare cunoasteti (min 5 exemple)?
4. Dati minim 6 exemple de browsere
5. Ce reprezinta acronimul RFID?
54
27
Capitolul 6
Aspecte privind realizarea și întreținerea
SISTEMELOR INFORMAŢIONALE
Parcurgerea acestui capitol vă asigură:
• Inițierea în întocmirea unei analize cost beneficiu pentru

realizarea investițiilor în sisteme informaționale
• Cunoașterea fazelor de realizare a unui proiect
• Informații privind ciclul de viață al unui sistem informațional
• Cunoașterea particularităților de dezvoltare a sistemelor
informaționale în cele trei variante: cu resurse interne, achiziția
sau externalizarea acestora.
Agenda
• Despre proiecte și managementul proiectelor

• Analiza cost-beneficiu în dezvoltarea
sistemelor informaționale
• Ciclul de viață al dezvoltării sistemelor
informaționale
Dezvoltarea unui sistem informațional se poate
realiza prin:
1. dezvoltare internă,
2. achiziționare de la un furnizor,
3. externalizare.
Ce este un proiect?
Buget
Timp Calitate
Project Management Institute ->
MP = punerea în aplicare a cunoștințelor, aptitudinilor,
instrumentelor și tehnicilor specifice activităților orientate
spre proiecte, pentru atingerea așteptărilor beneficiarilor.
MP oferă suport intrucat:
• are o abordare structurată;

• realizează economii;
• promovează comunicarea.
Elementele tradiționale ale oricărui proiect:
1. Conceperea și inițierea proiectului.
2. Definirea și planificarea proiectului.
3. Lansarea și execuția proiectului.
4. Performanța și controlul proiectului.
5. Închiderea proiectului.
Elementele tradiționale ale unui proiect
Concept și propunere
Dezvoltare
Implementare
Verificare
Finalizare
Faza inițială Faze intermediare Faza finală

Etapele unui proiect de dezvoltare software
Revizia cerințelor
Revizia proiectării
Pregătirea propunerii generale
Revizia proiectării
Analiza cerințelor
detaliate
Proiectare generală Testare
Proiectare detaliată
Scriere cod și depanare

Proiect
Erori Factori care afectează succesul
◼ Obiective neclare ◼ Coordonarea și relațiile dintre membrii
◼ Lipsa sprijinului managementului echipei
superior ◼ Structura echipei și mecanismele de
◼ Lipsa integrării elementelor proiectului control
◼ Finanțare neadecvată ◼ Coordonare și validare rezultate
◼ Schimbări în prioritățile organizației ◼ Importanța proiectului și expunerea
◼ Ipoteze inițiale nevalidate publică
◼ Lipsa comunicării ◼ Consensul asupra criteriilor de succes
◼ Dificultăți conceptuale și optimism
exagerat
◼ Dezvoltarea capabilităților interne
Analiza cost-beneficiu în dezvoltarea sistemelor
informaționale
• Orice proiect de implementare/dezvoltare a unui sistem
informațional necesită resurse.
• Documentarea nevoii de schimbare și a modului în care
schimbarea va fi obținută cu ajutorul analizei cost-beneficiu,
oferă managementului informațiile necesare evaluării proiectului
și înțelegerii impactului acestuia asupra organizației.
Prin analiza cost-beneficiu se urmărește:
1. Explicarea motivelor;
2. Oferirea de garanții;
3. Obținerea sprijinului managementului.

Analiza cost beneficiu ar trebui să includă cel puțin:
• Beneficiile țintite
• Schimbările necesare pentru a crea valoare
• Investițiile necesare pentru a realiza schimbarea
• Costurile curente IT și non IT
• Beneficiile anticipate
• Riscurile inerente
• Roluri, sarcini și responsabilități
• Monitorizarea investiției și crearea valorii.
Ciclul de viață al dezvoltării
sistemelor informaționale
Aprobarea Aprobarea Aprobarea Aprobarea Revizia post
inițierii dezvoltării dezvoltării lansării în implementare
Proiectului prototipului software producție
Momente/jaloane revizie
0 I II III IV
Etapele ciclului ETAPA 0 ETAPA 1 ETAPA 2 ETAPA 3 ETAPA 4 ETAPA 5

de viață al Definirea Dezvoltarea Proiectarea Dezvoltarea și Lansarea în Operarea
dezvoltării conceptuală conceptuală sistemului și testarea producție a sistemului
sistemelor prototipizarea sistemului sistemului
Ciclul de viață al Inițiere Inițiere Inițiere Inițiere Inițiere Inițiere
managementlui Planificare Planificare Planificare Planificare Planificare Planificare
proiectelor Execuție Execuție Execuție Execuție Execuție Execuție
Control Control Control Control Control Control
Închidere Închidere Închidere Închidere Închidere Închidere
Participanții la dezvoltarea sistemelor
informaționale
• Manager
• Beneficiari (stakeholders)
• Utilizatori
• Analiști de sistem
• Proiectanți
• Programatori
• Administratori de rețea
• Administratori de baze de date
• Administratori de sistem
09.01.2021
Aspecte sociale şi etice ale TIC

Capitolul 7
Obiective
• Cunoaşterea provocărilor sociale şi etice ale
TIC
• Identificarea ameninţărilor şi pericolelor care
„pândesc” indivizii şi organizaţiile
contemporane, inclusiv în Web 2.0 şi
Internetul obiectelor
• Familiarizarea cu măsurile destinate să prevină
comportamentele lipsite de etică
1
09.01.2021
Agenda
• Probleme sociale specifice TIC
▫ Influenţa Internetului asupra minţii, comportamentului
şi sănătăţii umane
▫ Probleme sociale cauzate de tehnologiile mobile
• Aspecte etice în contextul TIC
▫ Respectarea dreptului de proprietate asupra informaţiei
▫ Respectarea dreptului la viaţa privată
▫ Asigurarea confidenţialităţii, integrităţii şi
accesibilităţii informaţiei
• Pericole asociate Web 2.0
• Probleme etice în contextul Internetului obiectelor
Figura 1 Efectele Internetului asupra minţii umane
Probleme sociale – impactul Internetului

asupra minţii umane
Nicholas Carr, Superficialii.

Diminuarea 1.Slăbirea proceselor cognitive,
Efectele Internetului asupra capacităţii a vocabularului abstract, a
creierului uman de capacității de reflecție, a
concentrare gândirii critice și imaginației
Dependenţa de
conexiunea la
Internet 2.Supraîncărcarea
cu informaţii,
diminuarea
!
capacităţii de
sinteză şi de
decizie
Figura 1 Efectele Internetului asupra minţii umane

4
2
09.01.2021
Probleme sociale – impactul Internetului asupra

comportamentului şi sănătăţii umane
Limbajul se
schimbă, apar Comportament
cuvinte noi şi nepoliticos,
tot mai multe agresiv şi vicios
prescurtări
Izolare
socială Probleme de
sănătate
!
Figura 2 Efectele Internetului asupra comportamentului şi sănătăţii umane
Neologisme Internet
Internetul a afectat şi limbajul, prin introducerea de cuvinte noi şi folosirea pe scară largă a unor
prescurtări necesare în comunicarea rapidă în scris în camerele de chat. Tom Chatfield, autorul
cărţii Netymology: From Apps to Zombies - A Linguistic Celebration of the Digital World, prezinta:
Avatar Hashtag Trolling
LoL, BRB,
Memă Spam
AFC, AFK
Eroarea Problema
Meh
Cupertino Scunthorpe
Geek Blog …
3
09.01.2021
Neologisme Internet
Internetul a afectat şi limbajul, prin introducerea de cuvinte noi şi folosirea pe scară largă a unor
prescurtări necesare în comunicarea rapidă în scris în camerele de chat. Tom Chatfield, autorul
cărţii Netymology: From Apps to Zombies - A Linguistic Celebration of the Digital World, prezinta:
Avatar Hashtag Trolling
LoL, BRB,
Memă Spam
AFC, AFK
Eroarea Problema
Meh
Cupertino Scunthorpe
Geek Blog …
Probleme sociale cauzate de tehnologiile mobile
Alterarea
Accidente comunicării
rutiere reale între
persoane
Zgomotul Efect inestetic al

deranjant al infrastructurii
terestre
soneriilor în aferente (relee,
locuri publice antene)
!
4
09.01.2021
Etica în domeniul TIC = utilizarea TIC

conform standardelor de conduită socială
Respectarea
dreptului
la viaţa
privată Asigurarea
Respectarea
dreptului de confidenţialităţii,
proprietate integrităţii şi
asupra accesibilităţii
informaţiei informaţiei
ETICA
TIC
10
Proprietatea asupra informaţiilor – ameninţări

şi măsuri de prevenire şi combatere
Plagiat, piraterie Prevederi legislative,

utilizarea programelor anti-
plagiat, filigranare digitală,
beneficiile folosirii
programelor cu licenţă
11
5
09.01.2021
Plagiatul – definiţie, amploare
Plagiatul - încălcarea dreptului de autor, prin

copierea operei altei persoane şi asumarea ei ca
şi creaţie proprie.
12
Prevederi legislative privind dreptul de autor

• În România, potrivit Legii nr. 8/1996 privind
dreptul de autor şi drepturile conexe,
completată cu legea nr. 329 din 14 iulie 2006,
constituie obiect al dreptului de autor
operele originale de creaţie intelectuală în
domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar
fi modalitatea de creaţie, modul sau forma
concretă de exprimare şi independent de
valoarea şi destinaţia lor.
13
6
09.01.2021
Citarea surselor - reguli
• Utilizarea de scurte citate dintr-o operă

este permisă, potrivit legii, doar cu
menţionarea sursei şi a numelui
autorului, dacă acesta apare pe lucrarea
utilizată.
14
Citarea surselor - exemple

• Carte:
▫ Vasilache, D., Guvernarea electronică. O
introducere, Cluj Napoca, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, 2008
• Articol ştiinţific:
▫ Herkema, S. , A complex adaptive perspective on
learning within innovation projects, in “The
Learning Organization”, Volume 10, No 6, 2003,
pp. 340-346
• Articol Web:
▫ Ionașcu, C., E-TheSys – an e-learning portal, la
http://revistaie.ase.ro/content/38/Costel
_Ionascu.pdf, accesat la 21.04.2012
15
7
09.01.2021
Aplicaţii software de determinare a procentului

de plagiat
!!!Atenţie, în FEAA se foloseşte, pentru verificarea
lucrărilor studenţilor, serviciul aplicaţiei Turnitin.
16
Filigranarea digitală (digital watermarking)

• Filigranele digitale sunt
modele distincte
• Au ca scop indicarea
proprietarului datelor
17
8
09.01.2021
Pirateria – definiţie, amploare

 Pirateria estecopierea şi folosirea ilegală
a produselor software.
18
Prevederi legislative privind pirateria

• Deoarece pirateria este o faptă de natură
penală, ea atrage răspunderea penală, cu tot
ce înseamnă acest lucru, inclusiv dosar penal,
condamnare și cazier.
19
9
09.01.2021
Licenţa de utilizare
• Mecanism prin care sunt precizate drepturile
celui ce foloseşte un anumit program, cum ar fi:
▫ un număr limitat de copii;
▫ copie folosită numai în scopul asigurării unei copii
de siguranţă;
▫ stabilirea unei perioade maxime de utilizare;
▫ programul trebuie să fie folosit numai în scopurile
proprii ale celui care l-a cumpărat;
▫ programul poate rula doar pe un singur calculator
la un moment dat;
▫ nu se permite realizarea de copii ale manualelor
de utilizare.
20
Actualizările programelor
• Actualizarea SO Windows (Windows Update) -
menţine în siguranţă calculatorul
• patch-uri - sunt livrate de Microsoft de regulă

în prima marţi a fiecărei luni (Patch Tuesday)
• Windows Update - îmbunătăţiri ale sistemului

de operare
21
10
09.01.2021
Dreptul la viaţa privată– ameninţări şi măsuri

de prevenire şi combatere
Furt de
identitate,
spyware, Prevederi legislative,
phishing criptare, semnătură
digitală
23
Prevederi legislative
• Legea 677/ 2001 privind protecţia

persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi libera
circulaţie a acestor date .
• Legea interzice prelucrarea datelor cu caracter

personal
24
11
09.01.2021
Dreptul la viaţa privată - ameninţări
Furtul de identitate - folosirea neautorizată a

datelor de identificare ale unei persoane
Spyware sau programele spion sunt

instalate în calculator fără ştirea utilizatorului,
in diferite scopuri
25
Dreptul la viaţa privată - ameninţări
Phishing - atac bazat pe clonarea unui site

care, de regulă, aparţine unei instituţii financiare
şi publicarea sa pe Web
Utilizatorii sunt apoi atraşi către site prin
mesaje de poştă electronică
În mesaj se găseşte un link care direcţionează
utilizatorul către pagina de Web clonată
26
12
09.01.2021
Criptarea şi semnătura electronică

• criptarea - realizarea formei neinteligibile
a unui mesaj.
• Semnătura electronică - date în formă

electronică
27
Paşii obţinerii unei semnături digitale

• 5 furnizori de servicii de certificare autorizaţi
(CERTSIGN, DIGISIGN,TRANSPEED,
Alfatrust Certification, Centrul de Calcul)
• Se completează un formular, se probează
identitatea, se plăteşte serviciul
• Se primeşte un dispozitiv securizat şi o
aplicaţie
• se verifică, în mod gratuit, validitatea semnăturii
digitale
28
13
09.01.2021
Semnătura digitală – software şi token
29
Integritatea şi accesibilitatea informaţiilor –

ameninţări şi măsuri de prevenire şi combatere
Erori, programe
malware (viruşi,
viermi, rootkits, cai
troieni, dialer, Firewall, programe
spyware, keylogger),
spam, DDoS antivirus, copii de
siguranţă
30
14
09.01.2021
Confidenţialitatea, integritatea şi
accesibilitatea informaţiilor
Confidenţialitate -
păstrarea secretului
datelor şi
informaţiilor
Accesibilitate –
informaţiile sunt
accesibile pentru Integritate - caracterul
persoanele autorizate la complet şi corect al
momentul la care acestea datelor şi
au nevoie de ele informaţiilor
31
Erori
Greşelile angajaţilor
pot fi foarte periculoase pentru organizaţie :
pierderea laptop-urilor ,
divulgarea neintenţionată a codurilor,
ştergerea datelor,
date eronate,
ne-actualizarea aplicaţiilor etc.
☺pot avea cauze diverse
☺necunoaşterea modului de lucru al
calculatoarelor,
☺entuziasmul excesiv,
☺oboseala,
☺indiferenţa
32
15
09.01.2021
Atacuri malware ale hacker-ilor - taxonomie
33
Atacuri malware ale hacker-ilor - exemple
Viruşii informatici - programe care provoacă

o gamă foarte largă de efecte negative si pot
afecta partea software şi hardware a
calculatoarelor.
Viermii informatici - au capacitatea de a se

autotransmite în reţelele de calculatoare, fără
intervenţia utilizatorului.
34
16
09.01.2021

Rootkit
 modificarea sau simularea funcţiilor de bază ale unui SO, prin
accesarea de la distanţă.
 pun la dispoziţia atacatorului un backdoor .
 sunt rareori auto distructive .
35
Instalarea backdoors ->calculator zombie,

pasibil a fi controlat de la distanţă de autorul
viermelui.
botnets = Reţelele de calculatoare compromise
şi transmit mesaje spam
Caii troieni sunt programe rău-voitoare
“deghizate” într-un dar pentru utilizator
36
17
09.01.2021
DDoS – atac Distributed Denial of

Services
Spam - mesaje electronice nesolicitate,
37
Măsuri de securitate pentru asigurarea C.I.A.

• Firewall-ul monitorizează traficul de date
dintre calculatorul personal şi Internet
• Antiviruşii protejează împotriva viruşilor,

spyware, phishing etc.
• Copii de siguranţă, System Restore.
38
18
09.01.2021
Pericole asociate Web 2.0

Spam (cazuri
Viermi adaptaţi
Clickjacking, medicale şi
reţelelor sociale
tag-jacking sociale
(Koobface)
contrafăcute)
Spoofing Jocurile în sine Rummaging
Social
engineering prin ...
profiluri false
39
Probleme etice în contextul Internetului

obiectelor
• Gerald Santucci:
▫ IoT e despre lucruri si despre relaţia dintre
obiectele din jurul oamenilor
40
19
09.01.2021
Probleme etice în contextul Internetului

obiectelor
• graniţele dintre spaţiul public şi cel privat să
devină invizibile
• monitorizarea indivizilor fără ca aceştia să fie

conştienţi de ea
• un virus sau un atac al hacker-ilor în IO poate

avea influenţă directă asupra vieţii indivizilor
• decalajul digital se va adânci în IoT
41
20
06.01.2021
Tendinţe în sistemele informaționale

Capitolul 8
Obiective
• Formarea unei viziuni complete asupra necesităţii
integrării informaționale şi a modernizării
permanente a sistemelor informaţionale
• Recunoaşterea „revoluţiei” tehnologiilor mobile

în afacerile moderne
• Cunoaşterea importanţei şi necesităţii

platformelor Business Intelligence
• Identificarea avantajelor competitive şi riscurilor

implementării platformelor Cloud Computing
1
06.01.2021
Agenda
• Evoluţie şi Revoluţie în sistemele informaţionale
moderne
• Business Intelligence
• Cloud Computing
• Software as a Service
• Tehnologiile mobile
• Social Media
• Radio-Frequency Identification
• Big Data
Evoluţie şi Revoluţie
în sistemele informaţionale moderne
• Cauze si consecinte:
▫ Aplatizarea lumii ;
▫ Platforme pentru fluxurile de lucru (workflow);
▫ Externalizarea activitatilor (outsourcing);
▫ Tehnologii informationale colaborative.
2
06.01.2021
Predictii pentru viitorul colaborarii

Vor dispărea
comparaţiile de
genul software
„on-demand”
Reţelele de colaborare versus software
vor fi pentru companii „on-premises”. Inovaţia va fi
ceea ce sunt reţelele redefinită de către
sociale pentru excelenţa
consumatorii individuali operaţională
Organizaţiile fără
IT-ul va evolua limite vor determina
într-o „ţesătură” !
un nou sens în ceea
de informaţii ce priveşte
productivitatea
Previziuni IT
Tot ce înseamnă
▫ putere de calcul,
▫ spaţiu de stocare,
▫ software
va coexista exclusiv pe Internet
3
06.01.2021
Evolutie si Revolutie ☺
Everything as a
service (EaaS, Xaa
Software As A S, *aaS)
Service (SaaS)
Cloud Computing
Grid Computing
Clustering
Directii cu potential
• Internet
• Web mobil
• Dispozitive mobile
• Platforme sociale
• Social CRM (Social Customer Relationship
Management)
4
06.01.2021
(D)Efecte de business…
• prin utilizarea eficientă a informaţiei s-a obţinut

reducerea efectului „loviturii de bici”
(cunoscut în literatura anglo-saxonă sub
denumirile de bullwhip sau whipsaw effect.
• Bullwhip: se referă la faptul că fluctuații relativ

mici în schimbarea cererii clienților pot fi
amplificate dramatic de-a lungul lanțului de
aprovizionare și pot cauza distorsiuni
semnificative în sistemul de aprovizionare.
11
Spre viitor…
Noile tehnologii:
▫ sateliţii
▫ dispozitivele de identificare cu frecvenţă radio
(tehnologia Radio-Frequency Identification -
RFID)
îmbunătăţesc lanţul de aprovizionare-desfacere, fiind
aplicate în diverse domenii, cele mai importante fiind
desigur, producţia şi distribuţia.
12
5
06.01.2021
Tendinte tehnologice…
Tendinţă Impact în management
TEHNOLOGII
Cloud computing Colecţie flexibilă de resurse
Mai multă putere, tehnologii de procesare şi de stocare Procesoarele Intel de ultimă generaţie au consum redus de
optimizate energie cu 50%, generează cu 30% mai puţină căldură
Creşterea pieţei Software as a Service (SaaS) Pachetele consacrate de aplicaţii pentru afaceri sunt livrate
on-line sub formă de servicii Internet,
Piaţa Netbook ameninţă puternic piaţa PC-urilor Mici, subţiri, ieftine, eficiente din punct de vedere al
energiei
Platformele mobile digitale Apple şi-a deschis platforma software pentru iPhone
Sursa: Laudon, K., Laudon, J., Management Information Systems, Pearson, USA, 2010, p. 37
13
Tendinte in management…
Tendinte in MANAGEMENT IMPACT
Managerii adoptă platformele de colaborare on-line Google Apps, Google Sites, Microsoft Office Sharepoint şi
şi reţelele sociale pentru a îmbunătăţi IBM Lotus Connections sunt platforme utilizate în sute
coordonarea, colaborarea şi partajarea de de milioane de medii de afaceri de către decidenţi
cunoştinţe. (bloguri, instrumente de tip project management,
platforme pentru întâlniri on-line, profiluri personale,
profiluri sociale şi comunităţi on-line)
Platformele de tip Business Intelligence sunt Instrumente analitice puternice şi tablouri de bord
consacrate interactive aduc în faţa managerilor informaţia în timp
real, oferind suport managerial şi decizional complet.
Managerii din toată lumea adoptă milioane de Dispozitivele mobile schimbă experiențele clienților și
gadget-uri mobile din categoria smartphone şi a forțează organizațiile să regândească modul în care
tabletelor pentru accelerarea procesului decizional interacționează cu clienții sau angajații lor,
şi îmbunătăţirea performanţei acestuia.
Proliferează întâlnirile virtuale Managerii recurg la teleprezenţă prin conferinţele video

şi web pentru a reduce timpul destinat călătoriilor şi
costurile presupuse
14
6
06.01.2021
Tendinte in organizatii…
Tendinte in ORGANIZAŢII IMPACT
Aplicaţiile web 2.0 (explicate în capitolul 5) sunt Serviciile web oferă suport pentru interacțiunea
adoptate pe scară largă la nivel organizaţional dintre angajaţi și comunităţile on-line prin bloguri, e-
mail-uri wiki-uri si servicii de mesagerie instant.
Facebook şi Myspace creează noi oportunităţi pentru
afaceri în colaborarea cu furnizorii şi clienţii.
Telemunca câştigă teren Internetul, laptopurile wireless, dispozitivele iPhone

şi BlackBerry fac telemunca posibilă. 55% din
afacerile din SUA au forme de lucru în regim remote.
Outsourcing Firmele învaţă să externalizeze munca în ţările cu rate

avantajoase de angajare a personalului calificat.
Co-crearea de valoare în afaceri Lanţurile de aprovizionare-producţie- desfacere

devin din ce în ce mai globale şi mai colaborative,
clienții sunt implicaţi în procesul de definire a
produselor și a serviciilor organizației,
15
Agenda
moderne
• Cloud Computing
• Social Media
• Big Data
16
7
06.01.2021
Business Intelligence
• Aplicaţiile de Business Intelligence (BI)
17
Business Intelligence – definire

• Tehnologiile de tip Business Intelligence au rolul

de a transforma datele şi informaţiile în
cunoştinţe.
18
8
06.01.2021
Aplicabilitatea Business Intelligence

• Aplicaţiile BI facilitează multe activităţi:
▫ analiză multidimesională;
▫ data mining;
▫ capacitatea de previziune;
▫ analiza afacerii;
▫ facilităţi de interogare;
▫ raportare;
▫ realizare a graficelor;
▫ analiză geospaţială;
▫ managementul cunoştinţelor;
▫ etc.
19
Domenii de aplicare pentru BI

Cele mai importante domenii de aplicare a
soluţiilor BI sunt:
• raportări generale,
• analiza vânzărilor şi marketing,
• planificare şi previziune,
• consolidare financiară,
• bugetare,
• analiza profitabilităţii.
20
9
06.01.2021
Beneficiile Business Intelligence

Beneficiile sistemelor BI pot fi sistematizate
astfel:
• rapoarte corecte
• îmbunătăţirea procesului decizional;
• venituri mari;
• economii
22
Agenda
moderne
• Cloud Computing
• Social Media
• Big Data
23
10
06.01.2021
Cloud Computing – o analogie

• Cea mai des întâlnită analogie este cea cu
energia electrică, putem accesa aplicaţii
informatice şi servicii de stocare la
cerere, plătind doar resursele consumate.
24
Beneficii Cloud Computing
• Principalele beneficii promise de această

tehnologie sunt:
▫ reducerea costurilor;
▫ plata eşalonată;
▫ evitarea investiţiilor în infrastructură.
25
11
06.01.2021
Provocari Cloud Computing

▫ (in)disponibilitatea datelor;
▫ securitatea mediului-suport;
▫ imprevizibilitatea performanţelor;
▫ dependenţa faţă de furnizor.
26
Modele Cloud Computing (1)
• Public Cloud
▫ utilizatorul („chiriaşul”) plăteşte doar ceea ce
consumă.
27
12
06.01.2021
• Private Cloud
▫ utilizatorul alocă buget dedicat pentru o

infrastructură de tip cloud.
28
• Community Cloud
▫ un exemplu de acest gen este Google Gov. Cloud.
29
13
06.01.2021
Modele de Cloud Computing (4)
• Hybrid Cloud
▫ compus din 2 sau mai multe variante din cele

prezentate anterior
30
Modele de Cloud Computing (5)
• Dedicated Cloud
▫ soluţia este destinată mediilor private de afaceri.
31
14
06.01.2021
Servicii in Cloud - SaaS

• SaaS - Software as a Service - Software ca
serviciu
33
Servicii in Cloud - PaaS
• PaaS - Platform as a Service - Platforma ca

serviciu:
34
15
06.01.2021
Servicii in Cloud - IaaS

• IaaS - Infrastructure as a Service -
Infrastructura ca serviciu:
35
Servicii in Cloud - STaaS

• STaaS - STorage as a Service
36
16
06.01.2021
Servicii in Cloud - CaaS

• CaaS - Communication as a Service –
Comunicatii ca serviciu:
37
Agenda
moderne
• Cloud Computing
• Social Media
• Big Data
38
17
06.01.2021
Software as a Service (SaaS) - concept
• Conceptul de software ca serviciu (SaaS) în

contextul externalizării serviciilor IT presupune
că aplicaţiile sunt găzduite de un furnizor şi puse
la dispoziţia clienţilor prin intermediul
Internetului.
39
SaaS – caracteristici de baza
• Printre caracteristicile de bază ale

aplicaţiilor SaaS se numara:
▫ accesul aplicaţiilor prin intermediul Internetului,

din orice locaţie;
▫ livrarea aplicaţiilor pe sistemul 1-la–multe, opus
modelului tradiţional 1–la–1;
▫ centralizarea aplicaţiilor şi oferirea de actualizări.
40
18
06.01.2021
SaaS – costuri
• Strict legat de costul serviciilor SaaS, clientul

poate opta pentru două variante:
▫ achitarea unui abonament lunar sau anual;
▫ plata contravalorii unui anumit număr de ore pe

parcursul cărora s-a accesat aplicaţia.
41
SaaS - furnizori
• Microsoft
• Oracle
• SAP
• Amazon
• IBM
• SalesForce
• HP
• SUN
• Verizon
• Etc.etc.
43
19
06.01.2021
Agenda
moderne
• Cloud Computing
• Social Media
• Big Data
44
Tehnologii mobile – jucatori sau arbitri?
• Câțiva jucători mari pe piața tehnologiilor

mobile:
▫ Apple cu iOS;
▫ Google cu Android;
▫ Microsoft cu Windows Phone;
▫ Research in Motion cu BlackBerry.
45
20
06.01.2021
Tehnologii mobile – cote de piata
46
Agenda
moderne
• Cloud Computing
• Social Media
• Big Data
50
21
06.01.2021
Social Media
• Facebook, YouTube, Twitter, LinkedIn,
Google+, Wikipedia
51
Social Media in lume si in Romania
• În România, 94% dintre companii -Facebook
• la nivel global 92% folosesc Facebook,

• 56% Youtube şi
• 70% Linkedin.
52
22
06.01.2021
Agenda
moderne
• Cloud Computing
• Social Media
• Big Data
54
RFID – elemente conceptuale

• Tehnologia de identificare prin radiofrecvenţă
(RFID) este o tehnologie wireless folosită
pentru identificarea unică, la distanţă, a unor
entităţi fizice.
55
23
06.01.2021
RFID - componente
• Sistemele RFID :
▫ cititor RFID;
▫ un tag RFID;
▫ procesarea datelor.
56
Cititorul RFID
• Cititorul RFID este alcătuit din:
▫ componente electronice
▫ Micropocesor
▫ o memorie
57
24
06.01.2021
Tag-ul RFID
• Tag-ul RFID este alcătuit din:
▫ componente care asigură comunicaţia;
▫ o componentă de memorie.
58
Functionarea RFID
DATE
Calculator
Sistem de tip
client
server
59
25
06.01.2021
Agenda
moderne
• Cloud Computing
• Social Media
• Big Data
63
Big Data – consideratii generale

• Potrivit IBM, 90% din volumul total de date la
nivel mondial a fost generat în ultimii ani.
• Se pare că volumul de date creat pe zi a ajuns la

2,5 exabytes și acest număr se dublează la fiecare
40 de luni – adică în fiecare secundă există mai
multe date decât erau stocate acum 20 de ani în
tot internetul.
64
26
06.01.2021
Big Data – de la mare la foarte mare
• Big Data =orice set de date
• Big Data = seturi de date nestructurate
65
BigData – premise, oportunitati, riscuri
• captarea informaţiilor
• Big Data nu este o ameninţare
• Big Data reprezintă o oportunitate
66
27
06.01.2021
Big Data = 4 V
• Când vorbim de Big Data, ne referim la date

colectate (de către senzori sau introduse
manual) care se subscriu celor patru V:
• volum;
• viteză;
• varietate;
• veridicitate.
69
Bibliografie
• ***, 108 billion mobile applications will be downloaded in 2017, http://www.berginsight.com/News.aspx, accesat în martie 2013
• ***, Harvester Leverages Apple Passbook Functionality to Offer Innovative Mobile Voucher Campaign, http://www.millennialmedia.com/advertise/campaign-successes/harvester-leverages-
apple-passbook-functionality-to-offer-innovative-mobile-voucher-campaign/
• ***, Smart Grid Definition, http://www.smartgrids.eu/?q=node/163
• ***, The European Electricity Grid Initiative (EEGI) Roadmap 2010-18 and Implementation Plan 2010-12,
http://www.smartgrids.eu/documents/EEGI/EEGI_Implementation_plan_May%202010.pdf
• Airinei, D., Depozite de date, Editura Polirom, Iaşi, 2002
• Airinei, D., Homocianu, D., Comparative Analysis of Business Intelligence Solutions,The Proceedings of the International Conference: Competitiveness and EuropeanIntegration 2007, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca, 2007
• Airinei, D., Homocianu, D., Scorecards&Dashboards - Part of a BI Solutions inEducations, The Proceedings of the International Conference: InfoBusiness 2006, Editura Universităţii Alexandru
Ioan Cuza, Iaşi, 2007
• Airinei, D., Homocianu, D., The Mobile Business Intelligence Challenge, Economy Informatics, vol. 10, no. 1/2010, p. 5,
http://www.economyinformatics.ase.ro/content/EN10/01%20Airinei%20Homocianu.pdf
• Barliga, G., Câteva lucruri despre internetul lucrurilor”, septembrie 2013, disponibil la adresa http://www.revistabiz.ro/cateva-lucruri-despre-internetul-lucrurilor-1377.html, accesat octombrie
2013
• Duval, E., Parra, G., Comparative study of tools for crossplatform mobile application development, http://thesis12.bertouttier.be/wp‐content/uploads/2012/11/literature‐study‐Bert‐Outtier.pdf
• Farago, P., Holiday 2012 Delivers Historical Worldwide App Downloads, http://blog.flurry.com/bid/92809/Holiday‐2012‐Delivers‐Historical‐Worldwide‐App‐Downloads, accesat în aprilie 2013
• Fotache D., Hurbean, L., Dospinescu, O., Păvăloaia, V-D., Procese organizaţionale şi integrare informaţională. Enterprise Resource Planning, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi,
2010
• Friedman, T., Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI, Editura Polirom, Iaşi, 2007
• Grama, A., Fotache, D., ICT and ERP Applications Challenges in Romanian SMEs, Analele Ştiinţifice ale Univ. Al. I. Cuza din Iaşi, Ştiinţe Economice, Tomul LIV, Editura Universităţii Alexandru
Ioan Cuza Iasi, 2007
• Harrop, P., Das, R., RFID Forecast, Players and Opportunities 2012-2022, Editura IDTechEx, 2012
• Hurbean, L., Business Intelligence - Applications, Trends and Strategies, Analele Ştiinţifice ale Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iaşi, Tomul LII/LIII, 2005-2006
• Hurbean, L., Dănăiaţă, D., Hurbean, C., Business Applications Implementation in Small and Medium Sized enterprises, Sisteme Integrate Colaborative pentru Afaceri Mici şi Mijlocii, Editura
Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iasi, 2007
• Hurbean, L., Fotache, D., Improve business insight with Business Performance Management, în revista Economic Informatics, no.6/2007
• Hurbean, L., Fotache, D., New approaches in enterprise applications' implementation, în volumul Education, Research & Business Technologies, Editura ASE, Bucuresti, 2009
• Hurbean, L., The business of process integration, volumul Informatics in Knowledge Society, Editura ASE, Bucuresti, 2007
• Kelley, C., Navigating Business Intelligence – An Architected Data Approach, 2004, disponibil la http://www.businessintelligence.com
• Moss L., Atre, S., Business Intelligence Roadmap, Addison-Wesley Professional, 2003
• Nathan, E., Mobile App Downloads to Hit 108 Billion in 2017, http://www.eweek.com/mobile/mobile‐app‐downloads‐to‐hit‐108‐billion‐in‐2017, accesat în iunie 2013
• Oancea, D., Patru companii din cinci folosesc, în România, reţelele sociale pentru promovare, http://www.businessmagazin.ro/media-marketing/patru-companii-din-cinci-folosesc-in-romania-
retelele-sociale-pentru-promovare-11595443
• Staten, K., How to Build a Hybrid Cloud Computing Strategy, http://local.clevescene.com/Building_a_Hybrid_Cloud_Computing_Strategy_Euclid_OH-r1277269-Euclid_OH.html; Mell, P.,
Grance, T., The NIST Definition of Cloug Computing Strategy, http://www.rationalsurvivability.com/blog/?p=870
• Vasile, G., Ce înseamnă „big data“?, Market Watch nr.145, mai-iunie 2012
• Ward-Dutton, N., The Seven elements of Cloud Computing’s Value, http://www.ebizq.net
/blogs/softwareinfrastructure/2009/08/the_seven_elements_of_cloud_co.php
•
•
• http://cloudofdata.com/2012/10/tesco-uses-data-for-more-than-just-loyalty-cards/
• http://www.bigdata.ro/big-data/
• http://www.bmwi.de/English/Redaktion/Pdf/ict-strategy-digital-germany-2015,property=pdf,bereich=bmwi,sprache=en,rwb=true.pdf
• http://www.crescendo.ro/iqon-si-crescendo-implementeaza-platforma-%E2%80%9Cvblock%E2%80%9D-intr-un-proiect-de-consolidare-a-it-ului-in-cloud-premiera-in-europa-de-sud-est/
• http://www.future-store.org/fsi-internet/html/en/20147/index.html
• http://www.future-store.org/fsi-internet/html/en/25891/index.html
• http://www.iaa.ro/Articole/Studii-de-caz/Cum-se-promoveaza-nissan-pe-social-media/5014.html
• http://www.microsoft.com/romania/business/studiu_de_caz/Dacia.aspx
71
28

Sesiune Tiap 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sesiune Tiap 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 1

2. Sistemele electronice de calcul (SEC)

3. Importanța datelor, informațiilor și

1. Familiarizarea cu principalele concepte și noțiuni privind TIC

De ce trebuie să ştim ce înseamnă TIC?

➢ Pentru a înțelege strategia Națională privind Agenda Digitală

➢ Pentru a cunoaşte profesiile căutate azi pe piața

Ocupaţii în informatică, conform COR

Cercetătorii şi asistenţii de cercetare din informatică

De ce este necesar un curs de

• lumea afacerilor este într-o continuă competiție

• domeniul informaticii este unul deosebit de dinamic

• oamenii sunt tot mai “pretențioși”

• oportunităţi TIC și de desfăşurare a afacerilor

1. Scurtă prezentare a tehnologiilor informaționale și

• Information Technology (IT)

• TI - element de legătură între electrotehnica clasică şi mult

• Sintagma IT - 1958 într-un articol publicat în revista

• Tehnologia informației (TI) sau Tehnologia informației și a

• Abrevierea IT (Information Technology) este una generică

TIC regrupează un ansamblu de echipamente folosite

• Utilizarea TIC a determinat schimbări esenţiale în societate şi

• Prima revoluţie industrială -> transferul îndemânării omului către

• Domeniul IT este foarte dinamic →noi realizări tehnologice → NTIC

Microtehnologii Nanotehnologii Materiale noi

Platforme proprietare Open-source Cloud Computing

Unitate Centrală (UC)

Instrumente software de aplicaţii

calculator electronic = "computer" (în engleză) = "ordinateur" (franceză)

• dispozitivele -circuite electronice;

1947, John von Neumann (SUA) - proiectul primului calculator

= arhitectura von Neuman ->la baza dezvoltării CE şi implementează

Unitate Centrală (UC)

• UM (memoria principală sau memoria internă) reprezintă principala resursă

• Memoria internă este adresabilă.

• Unitatea elementară a memoriei interne este celula binară (bitul) care

• Numărul de biţi care se poate memora într-o locaţie de memorie reprezintă

KB / KO kilobyte /kilooctet 103 bytes 210 bytes 1 024 bytes

MB / MO megabyte/megaoctet 106 bytes 220 bytes 1 048 576 bytes

Din punctul de vedere al utilizatorului memoria internă

Unitate Centrală (UC)

EP = asigură legătura calculatorului cu mediul înconjurător:

• Informaţii detaliate privind componenta

Software Programe de aplicaţii

Instrumente software de aplicaţii

Una dintre caracteristicile CE este efectuarea automată a prelucrărilor

Programul reprezintă un ansamblu de instrucţiuni

Ansamblul programelor - utilizarea si exploatarea

Software Programe de aplicaţii

Instrumente software de aplicaţii

1. Programele de bază (software de bază)

2. Programele de aplicaţii (software de aplicaţii)

3. Software intermediar - instrumente software specializate

Iniţial software-ul de bază se identifica cu SO, dar, apar nuanţări.

a. sistemul de operare propriu-zis;

Sistemele de operare asigură exploatarea echipamentelor:

programe care uşurează realizarea unor operaţii curente

https://www.youtube.com/watch?v=RoFedebKp3E windows timeline

Programele utilitare corespund unor funcţii frecvente:

medierea dialogului om-calculator;

operaţii multiple asupra discurilor şi fişierelor;

tipărirea rapidă la imprimantă.

https://www.youtube.com/watch?v=p7Pfx9xlFek norton commander