FACULTATEA “ ȘTIINȚE ECONOMICE ”

CATEDRA “ MARKETING ȘI LOGISTICĂ “

REFERAT
TEMA: “ Impactul Pandemiei (Covid – 19) asupra economiei mondiale “

Efectuat: Gangur Alexandrina , st. , gr. I-MKL-212-21

Verificat: Roșca Petru
 Cuprins
CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE

1. Pandemia-Covid –19
1.1. Răspunsul PNUD la criza provocată de COVID-19
1.2. Răspunsul PNUD în Moldova

2. Impactul Pandemiei (Covid – 19) asupra economiei mondiale

2.1. Impactul Pandemiei de COVID-19 asupra economiei Moldovei
2.2. Influența Pandemiei la nivel mondial al economiei
2.3. Cum a fost afectată economia globală de pandemia de SARS din
2003
2.4. Coronavirusul urmat de o pandemie a datoriilor
2.5. Prognoza FMI pentru anii 2020 – 2021
2.6. COVID-19: virusul va lăsa urme adânci asupra economiei
mondiale chiar şi după recuperarea acesteia
2.7. Impactul tot mai mare exercitat de COVID-19 asupra
sectorului privat din Moldova

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 1.Pandemia - Covid - 19

Pandemia de coronavirus reprezintă criza globală de sănătate definitorie pentru

timpurile noastre și una din cele mai mari provocări de după cel de-al doilea război
mondial.
Virusul a infectat peste 230 de milioane de oameni și continuă să evolueze și să se
răspândească. Ne apropiem acum de tragicul anti record de 5 milioane de decese, iar
oamenii se confruntă cu durerea insuportabilă a pierderii celor dragi.
„Creșterea numărului de decese este dramatică. Trebuie să ne unim forțele pentru a
încetini răspândirea acestui virus”. - Administratorul PNUD, Achim Steiner.
Criza pandemică este și una de natură
socioeconomică. Pandemia debusolează fiecare
țară pe care o afectează, având forța de a genera
efecte devastatoare de ordin social, economic și
politic, care vor lăsa cicatrici profunde.
Banca Mondială afirmă că 97 de milioane de oameni au fost ajuns să fie săraci în
2020, ceea ce reprezintă o creștere fără precedent.
Organizația Internațională a Muncii estimează că 205 milioane de oameni vor fi șomeri
în 2022, față de 187 milioane în 2019.

1.1. Răspunsul PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) la criza

provocată de COVID-19
Bazându-ne pe experiența noastră în gestionarea crizelor Ebola, HIV, SARS, TB și
malarie, precum și pe parteneriatele de durată cu sectorul privat și public, PNUD este
lider pe răspunsul socio-economic al ONU la COVID-19, ca parte a misiunii sale de
eradicare a sărăciei, reducere a inegalității și creștere a rezistenței la crize și șocuri.
Răspunsul PNUD la criza COVID-19 se va axa pe sprijinul autorităților în a privi
dincolo de recuperare, către anul 2030, prioritizând și gestionând complexitatea a patru
domenii: guvernarea, protecția socială, economia verde și revoluția digitală.
„Deja muncim, alături de familia ONU și alți parteneri, pe trei priorități imediate:
sprijinirea domeniul sănătății, inclusiv achiziționarea și furnizarea de produse
medicale esențiale, fiind ghidați de OMS, consolidarea gestionării și răspunsului la
crize și abordarea impactului critic de ordin social și economic.”
Administratorul PNUD Achim Steiner
Va fi nevoie ca toată societatea să limiteze răspândirea COVID-19 și să amortizeze
impactul potențial devastator pe care îl poate avea asupra oamenilor și economiilor
vulnerabile.
 Trebuie să reconstruim încrederea și cooperarea în interiorul fiecărei țări și între
națiuni, între oameni și guvernele lor.
Sprijinul PNUD va contribui, de asemenea, la asigurarea ca răspunsurile fiecărei țări
să fie cuprinzătoare, echitabile și incluzive, astfel încât nimeni să nu fie exclus și țările
să poată continua să progreseze în îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
În timp ce ne concentrăm pe contracararea COVID-19, trebuie să luăm în
considerare și modalități de a preveni o pandemie similară. Pe termen lung, PNUD va
analiza modalități de a ajuta țările să prevină și să gestioneze mai bine astfel de crize și
să se asigure că lumea va folosi pe deplin aceste lecții învățate.
Un răspuns global acum este o investiție în viitorul nostru.

1.2. Răspunsul PNUD în Moldova

Sprijinim Moldova încă din primele etape ale acestei crize. Lucrăm îndeaproape cu
autoritățile, ca parte a răspunsului comun al ONU și al partenerilor de dezvoltare,
pentru a ajuta la achizițiile de echipamente și dispozitive medicale de primă necesitate,
pentru a evalua necesitățile de recuperare pe termen lung și pentru a ajuta țara să
dezvolte un răspuns multisectorial incluziv la pandemie, pentru a-și proteja cetățenii și
economia, pentru ca nimeni să nu fie exclus.

2. Impactul Pandemiei (Covid – 19) asupra economiei

mondiale

2.1. Impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei Moldovei

Pandemia de COVID-19 afectează toată lumea. La nivel global milioane de oameni

au fost infectați
cu acest virus, iar sute de mii și-au pierdut viața.
În Republica Moldova pandemia pune o presiune tot mai mare asupra sistemelor de
îngrijire a
sănătății și de protecție socială, cauzând întreruperi majore ale proceselor economice și
limitări
ale vieții sociale, aprofundând inegalitățile și dovedind cât de vulnerabili suntem.
În timp ce luptăm cu pandemia un lucru a devenit clar: provocările globale necesită
un angajament
puternic și eforturi și acțiuni coordonate la toate nivelurile și din partea tuturor părților
interesate, solidaritate și parteneriate durabile.
În baza evaluării impactului, Planul de răspuns și redresare de la COVID-19, întocmit
de ONU
Moldova, este destinat să ofere sprijin pentru răspunsul socioeconomic imediat, dar și
pe termen
lung și redresarea de după pandemia de COVID-19.
Planul se conformează, de asemenea, cu planurile naționale de redresare și
dezvoltare ale țării
pentru a atenua efectele pandemiei și a asigura că Republica Moldova trece prin acest
moment
dificil și poate continua cu agenda sa de reformă pre-pandemică.

Dl Ion Chicu,
(Prim-ministru al Republicii Moldova)

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei naționale și măsurile de

reziliență întreprinse de Guvern au fost prezentate de secretarul general al Ministerului
Economiei și Infrastructurii, Lilia Palii, în cadrul conferinței internaționale MACRO
2020.

Evenimentul s-a desfășurat, astăzi, în format online, cu genericul „Cum fortificăm

reziliența economică și socială față de crize. Lecții învățate din pandemia de COVID-
19”.

Potrivit Liliei Palii, criza pandemică este diferită de toate crizele cu care s-a
confruntat țara noastră până în prezent, având un caracter perturbator și evolutiv, iar
multe dintre efectele și discrepanțele pe care le generează ar putea continua.

Secretarul general al MEI a menționat că în trimestrul II 2020 s-a înregistrat cea mai
profundă scădere economică din ultimii 20 ani, PIB-ul diminuându-se cu 14% față de
trimestrul II 2019. Cele mai afectate ramuri ale economiei naționale au fost comerțul
interior, industria prelucrătoare, transportul și depozitarea, construcțiile, serviciile.

„PIB-ul a fost influențat negativ de mai mulți factori, printre care cei mai importanți
a fost reducerea consumului populației, care are o pondere de 76% în PIB, diminuarea
activității investiționale, care a avut un impact de -8,5% asupra evoluției PIB-ului.
Investițiile în mașini și utilaje, care determină tehnologizarea întreprinderilor și
generarea pe termen lung de valoare adăugată, s-au comprimat cu 28%. De asemenea,
reducerea cererii interne a condus la diminuarea importurilor. Acestea au scăzut mai
rapid (-29%) decât exporturile (-24%) din cauza reducerii consumului populației și
consumului de materie primă al agenților economici, care este acoperit în cea mai mare
parte din exterior. Potrivit prognozei macroeconomice pentru 2020 revizuite în iulie,
scenariul de bază al prognozei PIB a fost de -4,5 %. La moment, MEI în consultare cu
experții FMI este într-o nouă rundă de actualizare a prognozei PIB, luând în calcul
evoluțiile economice recente și, în special, datele privind impactul secetei asupra
sectorului agricol, care se dovedește a fi mai profund decât s-a anticipat în luna iulie.
Anticipăm că în anul 2021 economia va intra într-o fază de relansare treptată,
asigurând un trend pozitiv”, a spus Lilia Palii.

În context, secretarul general al MEI s-a referit la măsurile de reziliență economică

aprobate până acum de Guvern. Printre acestea au fost trecute în revistă acțiunile
realizate în perioada stării de urgență, printre care continuarea programelor pentru
susținerea și dezvoltare a afacerilor, administrate de ODIMM, dar și lansarea unor noi
programe și produse, care să acopere nevoile urgente ale antreprenorilor în contextul
crizei.

De asemenea, pentru identificarea unor noi rezerve de creștere a activității

economice și comerciale pentru producătorii de bunuri și furnizorii de servicii din
Republica Moldova, precum și pentru facilitarea interacțiunii la distanță între Guvern,
comunitatea de afaceri și consumatori, Ministerul Economiei și Infrastructuri a
efectuat o analiză a constrângerilor imediate, a identificat măsurile stimulatorii
stringente și a aprobat o Foaie de parcurs prin care își propune drept scop
impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltarea comerțului
electronic.
„Mai mult ca atât, Ministerul Economiei și Infrastructurii este în proces de elaborare
a unui program privind măsurile economice post COVID-19 pentru 2020-2021, cu
scopul

de a asigura recuperarea economiei moldovenești în urma pandemiei, îmbunătățirea

situației macroeconomice și bunăstarea populației.

Astfel, prin acest Plan, ne propunem un set de măsuri cu impact pe termen scurt care
vor pregăti economia pentru eventuale noi valuri de COVID-19, vor spori reziliența
economiei în ansamblu și vor pune fundamentele pentru o creștere mai durabilă pe
termen mediu și vor identifica rezervele interne pentru o creștere economică mai
incluzivă sub aspect social și geografic”, a declarat Lilia Palii.

Cea de-a opta ediție a Conferinței internaționale MACRO 2020 a fost organizată de
Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung
Moldova. În cadrul evenimentului a fost prezentat Raportul de Stare a Țării 2020 – o
analiză complexă a situației economice și sociale din Republica Moldova în contextul
pandemiei de COVID-19.

2.2. Influența Pandemiei la nivel mondial al economiei

Pandemia reprezintă un test semnificativ pentru economia mondială, una care, spre
deosebire de episodul SARS, acum este mult mai puternic interconectată, cu China
drept principal actor pe lanţurile comerciale internaționale. Problemele tot mai mari de
aprovizionare, mai ales din China, principalul exportator al lumii, fluctuațiile
semnificative ale tarifelor resurselor, precum petrol, gaze, cupru etc., sunt elemente de
natură să genereze perspectivele unei potențiale crize, accentuată și de scăderea
semnificativă a consumului la nivel mondial, principalul motor economic.
Turismul și transporturile sunt alte două domenii afectate considerabil ca urmare a
epidemiei de coronavirus care s-a extins alarmant la nivel global în ultimele săptămâni.

2.3. Cum a fost afectată economia globală de pandemia de SARS din 2003
Economiștii au folosit pandemie de SARS din 2003, care a afectat în mult mai mică
măsură populația, a avut o răspândire limitată la Asia, însă a avut o mai mare rată de
mortalitate - drept grad de comparație pentru a analiza efectele ce ar putea fi
înregistrate în prezent.
La acea vreme, epidemia a redus creșterea economică a Chinei cu o valoare estimată
între 0,5 și 1% și a afectat economia globală cu o pierdere de circa 40 de miliarde de
dolari (echivalentul a 0,1% din PIB-ul la nivel mondial), conform CNBC.

Doar că, atunci, economia Chinei reprezenta doar 4% din cea globală, în timp ce, în
prezent, este echivalentul a 16,3%. Astfel, dacă epidemia de COVID-19 va avea
aceleași efecte, atunci ele vor fi resimțite mai dur la nivelul economiei globale.
În plus, creșterea economică a Chinei este la un nivel mult mai redus decât în 2003,
când Beijingul venea după ani buni de dezvoltare economică accelerată, în timp ce
valoarea actuală estimată la 6% este la cel mai mic nivel din 1990.
Toate aceste date pot fi influențate, de asemenea, și de evoluția epidemiei la nivel
global, deoarece, în prezent, numărul infectărilor este mai ridicat în state precum Italia,
Coreea de Sud sau Iran, în timp ce China înregistrează evoluții încurajatoare.
 2.4. Coronavirusul urmat de o pandemie a datoriilor
Pandemia va costa numeroase vieţi omeneşti și, în același timp, o pierdere
economică de 12 bilioane de dolari. De aceea vor creşte masiv şi datoriile. Nicio ţară
nu va scăpa de asta, avertizează FMI.
Potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional, performanţa economiei globale
va fi în acest an şi în anul viitor cu un total de 12,5 bilioane de dolari (11 bilioane de
euro) mai redusă. Aceasta este "cea mai gravă recesiune" de la criza economică
mondială de acum aproximativ 90 de ani, a afirmat economista şefă a FMI, Gota
Gopinath. Ea a adăugat: "Nicio ţară nu va scăpa neafectată". Pentru a putea face o
comparaţie: performanţa valorică brută a economiei germane a fost în 2019 de puţin
peste trei bilioane de euro.
Ca o consecinţă a crizei, datoria publică va depăşi în acest an, raportat la performanţa
economică, nivelul maxim înregistrat la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Conjunctura economică trebuie sprijinită în aceste împrejurări, iar ţările sărace au o şi
mai mare nevoie de ajutor din partea statelor bogate. În plus, după depăşirea
pandemiei, îndatorarea trebuie iarăşi îngrădită prin măsuri dure de austeritate.

2.5. Prognoza FMI pentru anii 2020 - 2021

Prognoza Băncii Mondiale este şi mai sumbră. Economia globală se va diminua în

acest an cu 5,2 la sută. În ianuarie încă, experţii de la Washington anticipau o creştere
cu 2,5 la sută. Şi ei avertizează acum că estimările se pot înrăutăţi dacă incertitudinile
legate de pandemie şi de eventuale limitări impuse economiei şi vieţii publice se vor
prelungi.Pentru ţările industrializate, Banca Mondială anticipează un minus de şapte la
sută, iar pentru ţările emergente o scădere cu 2,5 la sută. Pentru SUA, Banca Mondială
prognozează un minus de 6,1 la sută, iar pentru Zona Euro o diminuare-record de 9,1
procente.În schimb, experţii instituţiei se aşteaptă ca economia Chinei, ţara în care şi-a
făcut pentru prima dată virusul apariţia, să crească cu unu la sută.

2.6. COVID-19: virusul va lăsa urme adânci asupra economiei mondiale chiar
şi după recuperarea acesteia
Exact cum unii pacienţi care se recuperează de pe urma COVID-19 se luptă cu
simptome pe termen lung, devine clar că acelaşi lucru se va întâmpla şi cu economia
mondială după redresare, scrie Bloomberg.
Deşi stimulentele de 26.000 mld. $ şi sosirea vaccinurilor au alimentat o recuperare
mai rapidă decât anticipaseră mulţi, impactul resimţit la nivelul educaţiei, joburilor,
nivelului datoriilor şi inegalităţii va fi unul de durată, în special în ţările cele mai
sărace.
Costurile vor fi inegale. Un studiu Oxford Economics arată că Filipine, Peru,
Columbia şi Spania sunt cele mai vulnerabile la efecte pe termen lung.
În schimb, Australia, Japonia, Norvegia, Germania şi Elveţia sunt văzute ca fiind cel
mai bine poziţionate.
Experţii susţin că nu trebuie să existe un deceniu pierdut dacă vor fi luate măsurile
corecte. O soluţie ar fi promovarea politicilor care încurajează companiile să inoveze şi
să investească. Băncile centrale şi majoritatea guvernelor semnalează deja că-şi vor
menţine stimulentele.
Criza a accelerat utilizarea roboţilor, iar deşi acest lucru creşte speranţele privind o
redresare a creşterii productivităţii, milioane de locuri de muncă vor fi ameninţate.
Chiar şi unde joburile nu vor dispărea, modelele de lucru s-au schimbat şi nu se ştie cât
vor afecta aceste schimbări pachetele salariale.
Efecte pe termen lung vor fi evidente şi la nivel de capital uman după ce pandemia
a trimis elevii şi studenţii online timp de până la un an în unele ţări. Finanţarea unei
recuperări complete va fi complicată de datoriile suplimentare de 24.000 mil. $ acumu-
late la nivel mondial în 2020, datoria totală atingând un nou maxim de 281.000 mld.
dolari, potrivit Institute of International Finance.
Chiar şi fără o criză a datoriilor, odată ce dobânzile vor începe să crească, atât
guvernele, cât şi companiile vor fi sub presiune, potrivit lui Mark Zandi, economist-şef
la Moody’s Analytics.
 CONCLUZII:

Pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare au afectat într-o oarecare măsură

modelele de consum și de producție. Anumite sectoare, precum turismul sau
călătoriile, au fost lovite în plin, iar numeroase lanțuri de aprovizionare au fost, de
asemenea, afectate. Închiderea unor unități de producție din China și din alte țări
exportatoare în primele luni de izolare a provocat întârzieri în livrarea anumitor
produse, la fel cum accidentul maritim care a blocat Canalul Suez zile în șir a creat
lipsuri și întârzieri pe piețele europene. COVID-19 nu a provocat
doar perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare, ci a diminuat și cererea.
Pandemia a arătat cât de strâns legate și de interdependente sunt economia și
societățile noastre. Indiferent dacă este sanitară sau economică, o criză se poate
răspândi cu ușurință, iar impactul ei poate fi resimțit în lumea întreagă dacă nu se iau
măsuri coordonate și ferme de la bun început.
În al doilea an al pandemiei, crizele generate de COVID-19 sunt diferite de la o țară
la alta. Țările cu rate mari de vaccinare încep să elimine treptat restricțiile, apropiindu-
se de o stare de normalitate. Având deja administrate peste 70 de doze la 100 de
persoane, statele membre ale UE se concentrează acum asupra crizei economice și
a planurilor de redresare. Activitățile economice și consumul încep să reia avânt. În tot
acest timp, criza sanitară face încă ravagii în țările cu acces foarte redus la vaccinuri,
ceea ce evidențiază inegalitățile existente la nivel mondial în lumea noastră puternic
conectată.
Pandemia ne-a oferit și ocazia de a reflecta asupra acestor inegalități și de a lua
măsuri pentru a le atenua, determinând țările cu venituri mai mari sau cele mai puțin
afectate de pandemie să le ajute pe celelalte cu consumabile medicale, ventilatoare și,
mai recent, vaccinuri. Liderii UE s-au angajat să doneze 100 de milioane de doze de
vaccinuri de combatere a coronavirusului țărilor care au nevoie. A urmat angajamentul
liderilor G7 de a dona, în 2021, un miliard de doze țărilor cu venituri mai mici. Din
păcate, aceste cifre sunt încă departe de cele 10 miliarde de doze necesare potrivit
OMS.

În final concluzionăm că de la îceputul Pandemiei de COVID-19 și pâna acum

economia mondiala are de suferit și nu se știe când își va reveni total. Specialiștii
progronzează diferiți ani în care se poate ameliora situația, însă nici aceste presupuneri
nu pot fi exacte.
 BIBLIOGRAFIE:

1. https://romania.europalibera.org/a/impactul-coronavirusului-asupra-
economiei-nationale-si-globale-cat-de-ridicat-este-riscul-unei-crize-
mondiale-/30477505.html
2. https://mei.gov.md/ro/content/impactul-pandemiei-de-covid-19-asupra-
economiei-si-masurile-de-rezilienta-intreprinse-de
3. https://www.zf.ro/business-international/covid-19-virusul-va-lasa-urme-
adanci-asupra-economiei-mondiale-chiar-20048014
4. https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/coronavirus.html
5. file:///D:/Загрузки/Moldova%20Covid-19%20RO%20OCT_FINAL.pdf
6. https://www.eea.europa.eu/ro/articles/ne-confruntam-cu-mai-multe