EUROINFO Vol.6∎ Nr.

1 ∎2022

EFECTELE RĂZBOIULUI DIN UCRAINA - CRIZA ALIMENTARĂ

GLOBALĂ DEVINE TOT MAI REALĂ

THE EFFECTS OF THE WAR IN UKRAINE – THE GLOBAL FOOD

CRISIS BECOMES MORE REAL
Virginia CÂMPEANU 
Institutul de Economie Mondială – Academia Română, București, România

Rezumat
În vara anului 2020, în plină pandemie de COVID -19, experții Băncii Mondiale au atras atenția că o
criză alimentară globală va fi posibilă. În anul 2022 se consideră că factorii 3C combinați - COVID-
19, conflicte și climă - pot avea un efect devastator asupra securității alimentare la nivel european și
global, iar, în actualul context internațional extrem de tensionat ca urmare a izbucnirii conflictului
din Ucraina, o criză alimentară globală devine tot mai reală.
Acest articol analizează impactul celor 3 factori în condițiile desfășurării invaziei Federație Ruse în
Ucraina la începutul anului 2022. Articolul este structurat pe 4 capitole : a) Criza alimentară
globală și factorii de risc 3C; b) COVID-19, factor de risc asupra securității alimentare a UE-27; c)
Conflictul armat din Ucraina și efecte asupra securității alimentare la nivel european; d) Efectele
economice globale ale războiului din Ucraina - criza alimentară globală devine tot mai reală.
Articolul se încheie cu concluzii privind riscurile actualului context economic și geo-politic în ceea ce
privește declanșarea unei posibile crize alimentare globale..

Cuvinte cheie: conflict internațional, securitate națională și război, agricultura și comerț internațional,
politica alimentară, Europa
Clasificare JEL: F51, F52, Q17, Q18, N54

Abstract
In the summer of 2020, in the midst of the COVID-19 pandemic, World Bank experts warned that a
global food crisis would be possible. In 2022, it is believed that the combined 3C factors - COVID-19,
conflicts and climate - can have a devastating effect on food security at European and global level,
while in the current international outlook dominated by the outbreak of the military conflict in
Ukraine a global food crisis is becoming more and more real.
This article analyses the impact of the 3C risk factors during the invasion of the Russian Federation
into Ukraine in early 2022. The article is structured on 4 chapters: a) Global food crisis and 3C risk
factors; b) COVID-19, a risk factor for the EU-27 food security; c) The war in Ukraine and effects on
the food security at European level; d) The global economic effects of the war in Ukraine - the global
food crisis is becoming more and more real. The article ends with conclusions regarding the risks
related to a possible global food crisis triggered by the current international and geopolitical context.
Key words: International Conflict, National Security and War, Agriculture in International Trade,
Food Policy, Europe
JEL Classification: F51, F52, Q17, Q18, N54


Autor de contact: Prof. Dr. Virginia Câmpeanu, e-mail: virginiacampean@gmail.com

1
EUROINFO Vol.6∎ Nr.1 ∎2022

1. Criza alimentară globală și factorii de risc 3C

Cu doi ani în urmă, la 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat

pandemie de COVID -19, eveniment care a generat restricționarea mișcării persoanelor și a
bunurilor, a bulversat lanțurile de aprovizionare, a restrâns oferta și comerțul internațional cu
alimente, ceea ce a condus la escaladarea treptată a prețurilor la produse agroalimentare. Încă
din vara anului 2020, experții Băncii Mondiale au atras atenția că o criză alimentară globală
va fi posibilă.
Criza energetică din anii 2021-2022, cu creșterea spectaculoasă a prețurilor
internaționale la energie și combustibili fosili și, implicit, la unele inputuri pentru agricultură
(îndeosebi îngrășăminte chimice), a constituit un nou factor de presiune asupra sistemului
alimentar global și a disponibilităților de alimente. În acest context, indicele global al
prețurilor la alimente (FAO), bazat pe prețurile la cereale, carne, lactate și alte produse
agroalimentare, a înregistrat cele mai ridicate valori din ultimii 10 ani (Graficul 1).

Grafic 1: Indicele global al prețurilor la alimente în timpul pandemiei, febr. 2021- febr.
2022

Sursa: FAO. (2022). Food Price Index

Odată cu majorarea prețurilor la produse alimentare s-a diminuat și accesul
consumatorilor la alimente, în special al celor din segmentele cele mai vulnerabile ale
populației globului (Figura 1).

Figura 1: Creșterea prețurilor de consum la alimente în timpul pandemiei, pe

țări, ianuarie 2022
- schimbări pe bază anuală a Indicelui prețului de consum la alimente, % -

Sursa: : Rob Vos, and al., 2022

2
EUROINFO Vol.6∎ Nr.1 ∎2022

Ca urmare, în primii doi ani de pandemie, s-au inversat progresele înregistrate în

ultimele decenii în lupta împotriva foametei și a malnutriției la nivel global. Potrivit datelor
agenției ONU „Programul Alimentar Mondial” (PAM), după reducerea cu peste 100 milioane
a numărului de persoane care se confruntau cu foametea în 80 de țări, în numai doi ani de
pandemie, 2020-2021, numărul persoanelor care sunt extrem de nesigure din punct de vedere
alimentar1 aproape s-a dublat, de la 150 milioane la 283 milioane.
Se consideră că inversarea tendinței de eradicare a foametei la nivel global,
manifestată în ultimele decenii, este generată la începutul anilor 2020 de factorii „3C”:
COVID-19, conflicte și climă, iar „când acești factori se combină, efectul poate fi
devastator” (The Economist, a 2022).

2. COVID-19, factor de risc pentru economia și securitatea alimentară a

UE-27
Impactul pandemiei asupra economiei UE-27
Pandemia de COVID-19 și măsurile restrictive impuse pe plan european și global
pentru protecția sănătății populației și reducerea efectelor dezastruoase asupra economiilor
naționale au constituit determinanții contracției economice fără precedent din anul 2020, când
PIB-ul real al UE-27 a scăzut cu circa 6%, adică mai mult decât în timpul crizei financiare
globale din anii 2008-2009 (Graficul 2).

Grafic 2: Evoluția și perspectivele creșterii economice în Uniunea Europeană, 2019-2026

Creștere PIB în prețuri constante, %
6.0 5.1 4.4
4.0
2.3 1.9 1.7
2.0 1.9 1.7
0.0
-2.0 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026
-4.0
-6.0
-5.9
-8.0
Sursa: Reprezentare a autorului pe baza datelor din IMF, 2021 (datele pentru
perioada 2022-2026 reprezintă prognoze).
Criza COVID-19 a agravat și o serie de vulnerabilități preexistente în Uniunea
Europeană. Potrivit Comisiei Europene (CE, 2021), ratele datoriei externe au crescut
vertiginos în statele membre, în medie la peste 90% din PIB și se estimează că se vor menține
peste nivelurile pre-pandemie în tot deceniul actual până în anul 2031, ca și peste nivelul
maxim (60%) stabilit prin Acordul de la Maastricht.
Totodată, finanțele publice au fost afectate considerabil, iar divergențele fiscale dintre
statele membre ale Uniunii Europene au crescut, în timp ce nevoile de investiții sunt
presante. Investițiile suplimentare necesare pentru a atinge obiectivele climatice și digitale
ale UE-27 se ridică la 650 de miliarde euro pe an în acest deceniu (public și privat
combinat).
Datorită sprijinului puternic al politicilor UE, lansării accelerate a vaccinurilor și,
acolo unde a fost posibil, relaxării treptate a restricțiilor legate de pandemie, creșterea
1
Persoane atât de mult lipsite de hrană încât viața sau mijloacele lor de subzistență sunt în pericol.

3
EUROINFO Vol.6∎ Nr.1 ∎2022

economică a fost reluată în anul 2021 (Graficul 2). Prognozele pe termen scurt au anticipat
pentru ultimul trimestru al anului 2021 revenirea creșterii economice în Uniunea Europeană
la nivelul de dinainte de criză (T4 2019), dar cu ritmuri de redresare extrem de inegale între
statele membre (Maartens, 2021).

Impactul pandemiei asupra securității alimentare a UE-27

Conceptul de securitate alimentară se extinde dincolo de definiția general acceptată a
„accesului, disponibilității, utilizării alimentelor și stabilității” așa cum s-a afirmat la Summit-
ul mondial al Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură din 1996. În mod specific,
securitatea alimentară nu se referă la originea alimentelor (dacă provin din producție proprie
și/ sau import), spre deosebire de autosuficiență, care se referă la disponibilități de alimente
din producție proprie (Wegren, 2018).
Sectorul agroalimentar al Uniunii Europene s-a dovedit rezistent în urma izbucnirii
pandemiei de COVID-19 și a valurilor pandemice succesive2, și, în pofida dificultăților cu
care s-au confruntat cei implicați în lanțurile de aprovizionare cu alimente, a continuat să
ofere europenilor alimente suficiente și sigure, dar la prețuri tot mai mari comparativ cu anul
pre – pandemic 2019.
Începând din a doua jumătate a anului 2021, spectrul crizei alimentare a devenit tot
mai posibil la nivel global și european, odată cu escaladarea prețurilor la energie și
combustibili care se regăsesc în toate produsele, ceea ce reduce accesul populației la
alimente și a producătorilor la inputuri, cu efecte negative asupra gradului de asigurare a
securității alimentare (Câmpeanu, 2021).
Impactul economic al COVID-19, majorarea prețurilor la alimente și nivelurile
ridicate ale inflației în statele membre ale UE-27 vor face ca țările dependente de
importurile de alimente, să aibă probleme în procurarea resurselor financiare necesare pentru
a cumpăra alimente de pe piața internațională.
Într-o asemenea perspectivă, pentru evitarea crizei alimentare, care ar genera penurie
de alimente și diminuarea accesului cetățenilor la alimente datorită escaladării prețurilor, sunt
tot mai mulți experți care avansează ideea, destul de controversată între analiști, că atât la
nivelul UE-27 cât și al fiecărui stat membru, accentul se va pune în viitor pe creșterea
gradului de acoperire a consumului intern de alimente din producție proprie, adică pe
suveranitate alimentară.
Organizația Mondială a Comerțului atrage, însă atenția că multe guverne au
restricționat deja exporturile de cereale și alte alimente de bază pentru a menține
disponibilitățile interne de hrană și a limita creșterea prețurilor, ceea ce ar putea genera o
nouă spirală a creșterii prețurilor și noi restricții.
O abordare similară are și Banca Mondială (2019) care consideră că țările pot adopta
la nivel individual izolarea pieței de prețurile globale ale alimentelor, dar o intervenție
colectivă a mai multor țări poate amplifica creșterea prețurilor mondiale. Se amintește că
politicile de izolare introduse colectiv în anii de criză a prețurilor la alimente 2010- 2011, au
generat 40% din creșterea prețului grâului și 25% din cea a porumbului pe piața
internațională.

2
În martie 2022 s-a declanșat valul 6 al pandemiei cu Omicron.

4
EUROINFO Vol.6∎ Nr.1 ∎2022

Concluzia este că cea mai bună variantă, chiar în condiții de criză, o constituie
comerțul liber cu produse agroalimentare la nivel european și global.

3. Conflictul armat din Ucraina și efecte asupra securității alimentare la

nivel european

Conflictele armate nu sunt o noutate a anilor 2020. Datele universității Uppsala din
Suedia arată că la nivel global, numărul conflictelor armate a crescut în perioada 2011-2020
cu aproximativ 50%, dar acestea au fost la nivel local - războaie civile care au făcut ca
oamenii să moară de foame în țări precum Etiopia, Sudan (de Sud), Siria sau Yemen.
Începând din 24 februarie 2022, conflictul armat desfășurat între două țări europene,
prin invazia Ucrainei de către Federația Rusă are efecte multiple. Suntem martorii
suferințelor imense ale populației ucrainene din orașe și din sate, a exodului a milioane de
oameni din Ucraina, îndeosebi femei și copii, care își părăsesc locuințele și ogoarele și se
refugiază în ale țări europene, inclusiv în România.
Războiul din Ucraina este o catastrofă umanitară, dar va avea, de asemenea,
consecințe grave pentru sectorul agricol din Ucraina, ca și pentru cel din Rusia, pentru piața
agricolă mondială și pentru securitatea alimentară globală. Evenimentele care se desfășoară în
prezent în Ucraina au trimis unde de șoc pe piețele globale, într-un moment în care piețele
alimentare se luptă deja cu creșterea prețurilor și cu consecințele pandemiei de COVID-19.

Ucraina și F. Rusă: grânarul Europei în ultimii 7 ani

Grâul și porumbul sunt considerate alimente de bază, reprezentând 30% din toate
alimentele produse la nivel mondial. Mai mult, grâul este considerat principalul produs pentru
securitatea alimentară globală.
În ultimii 7 ani, Ucraina și Federația Rusă au fost considerate grânarul sau „ coșul de
pâine” din Europa. Ucraina, în baza celui mai bun sol negru de cernoziom din Europa și a
unor investiții masive în agricultură și infrastructură agricolă (cu sprijinul Băncii Mondiale) a
sporit randamentele agricole și producția de cereale și floarea soarelui, orientând o mare parte
spre export.
Grafic 3: Tendințe ale producției și comerțului cu cereale ale F. Ruse

Sursa: Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite, Serviciul Agricol Extern. 2020.
Rusia, pe de altă parte, ca urmare a sancțiunilor impuse în anul 2014 de SUA,
Uniunea Europeană și alte țări (după anexarea Crimeii de către Rusia și a intervenției militare
ruse în estul Ucrainei), a aplicat măsuri de retorsiune, sistând importurile unor produse
agroalimentare din aceste țări, a alocat mari investiții pentru agricultură obținând niveluri

5
EUROINFO Vol.6∎ Nr.1 ∎2022

record ale producției de cereale și s-a transformat din net importator de cereale în cel mai
mare exportator de grâu pe plan mondial.
Potrivit datelor Departamentului American al Agriculturii (2020), după înregistrarea
unor producții record de cereale înainte de pandemie, Rusia a exportat peste 50% din
producție.
O privire de ansamblu asupra dinamicii producției de cereale, a importurilor și exporturilor F.
Ruse și ponderii exporturilor de cereale în producție este prezentată în Graficul 3, relevând
mutațiile semnificative începând din sezonul agricol 2014/2015 până în prezent.
Ucraina și Rusia – mari exportatoare de cereale pe piața mondială
Ucraina și Federația Rusă sunt jucători globali foarte importanți pe piața
agroalimentară mondială (alimente, furaje), ca și pe piața unor factori de producție agricolă
(îngrășăminte, carburanți), care exercită influență asupra prețurilor acestor produse pe piața
internațională. Rusia este cel mai mare exportator de grâu și de îngrășăminte chimice pe plan
mondial, iar Ucraina este cel mai mare exportator mondial de ulei de floarea soarelui, al
patrulea exportator de porumb și al cincilea de grâu.
În anul 2021, premergător invaziei Ucrainei de către Rusia, cele două țări au furnizat
30% din exportul mondial de grâu (10% de către Ucraina), 20% din exportul mondial de
porumb (16% Ucraina) și 80% din exporturile de ulei de floarea soarelui. Livrările de grâu și
porumb s-au îndreptat în special spre țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pentru care
problema securității alimentare este acută. Potrivit estimărilor avansate de Nivieskyi (2022),
peste 400 milioane persoane din aceste țări depind numai de livrările de cereale din Ucraina.
Programul Alimentar Mondial, agenția ONU care furnizează ajutoare persoanelor afectate de
conflicte și dezastre în peste 80 de țări, își procură în mod obișnuit din Ucraina peste jumătate
din grâul ce urmează a fi distribuit (Project Syndicate, 2022, March 22).
Chiar înaintea invaziei din februarie 2022, prognozele avansate de unii experți (Von
Cramon- Taubadel, 2022) privind contribuția Ucrainei și a Rusiei la exportul mondial de
cereale în sezonul agricol 2021/2022 indicau pentru Ucraina livrări de circa 64 milioane tone
și pentru Rusia 44 milioane tone (din care o parte s-au derulat în anul 2021), ceea ce ar
reprezenta circa un sfert din volumul exportului mondial (Graficul 4).

Grafic 4: Contribuția Ucrainei și a F. Ruse la exportul mondial de cereale.

Prognoze pentru sezonul agricol 2021- 2022
Ucraina
14%
Rusia
10%

Alte țări
76%
Sursa: Reprezentare a autorului pe baza datelor din Von Cramon- Taubadel, 2022
Considerăm că derularea și amploarea conflictului dintre cele două țări face ca
probabilitatea unei asemenea prognoze să fie destul de mică, dar această prognoză relevă de
fapt ce pierdere mare de ofertă va exista pe piața internațională, ce reducere a
disponibilităților în țările vulnerabile și nu în ultimul rând, ce presiuni se vor exercita asupra

6
EUROINFO Vol.6∎ Nr.1 ∎2022

prețurilor cerealelor și alimentelor, care se vor adăuga altor factori de influență a creșterii
alarmante a prețurilor la alimente.

Comerțul agricol al Uniunii Europene cu Ucraina și Federația Rusă

Comerțul cu produse agroalimentare al UE-27 cu Ucraina și cu F. Rusă a fost cvasi-
egal, în valoare de 8,8 miliarde euro cu fiecare dintre cele două țări în anul 2020. Deosebirea
constă în faptul că pe relația Ucraina, Uniunea Europeană este net importatoare de produse
agricole (deficit al balanței comerciale de 3,2 miliarde euro în anul 2020), în timp ce pe
relația cu F. Rusă este net exportatoare (excedent de 5,2 miliarde euro).

Locul Ucrainei și al F. Ruse în ierarhia partenerilor comerciali ai UE

Ucraina se numără între principalii furnizori extra - comunitari de produse
agroalimentare ai UE-27, ocupând locul 4 după Marea Britanie, Brazilia și SUA și devansând
China. Importul UE din Ucraina în valoare de 6 miliarde euro a reprezentat aproape 8% din
valoarea importului extra - comunitar al UE-27 în anul 2020. Totodată, Ucraina s-a situat pe
locul 14 ca debușeu al Uniunii Europene pentru produse agroalimentare în valoare de 2,8
miliarde euro în anul 2020 (1,6% din exportul agricol extra-comunitar al UE-27).
Rusia ocupă un loc modest - loc 20- ca țară furnizoare de produse agroalimentare a
UE -27, cu un volum valoric de 1,8 miliarde euro în anul 2020 (1,5% din importul extra –
comunitar al UE). Rusia constituie însă o destinație importantă pentru exporturile de produse
agroalimentare ale UE, fiind al 6-lea debușeu extra - comunitar, după Marea Britanie, SUA,
China, Elveția și Japonia (Eurostat, 2022). În anul 2020 exportul agricol al UE-27 în Rusia a
totalizat circa 7 miliarde euro, ceea ce reprezintă 3,7% din exportul extra - comunitar al UE.
Menționăm că aceste date privind exportul UE în F. Rusă pot părea surprinzătoare în
condițiile embargoului impus Uniunii Europene de F. Rusă pentru 5 grupe de produse
alimentare, dar oamenii de afaceri care derulează comerțul bilateral au găsit căi de ocolire,
orientându-se spre alte grupe de produse care nu făceau obiectul embargoului.
Reamintim că în anul 2014, în urma anexării de către F. Rusă a Crimeii și a susținerii
separatiștilor din estul Ucrainei (Donbas), SUA, UE, Canada, Australia și Norvegia au impus
sancțiuni multiple F. Ruse, iar aceasta a răspuns imediat cu măsuri de retorsiune, printre care
embargoul la importul unor produse alimentare din țările menționate 3. Embargoul a fost
prelungit an de an de președintele Putin, ultima dată fiind în septembrie 2021 cu termen de
valabilitate până în decembrie 2022 (Agerpres, 2021).

Dinamica și structura comerțului agricol al UE -27 cu Ucraina

Comerțul cu produse agricole al UE-27 cu Ucraina a avut o dinamică ascendentă în
ultimii 10 ani și a totalizat 8,8 miliarde euro în anul 2020, din care 68% a reprezentat
importul și restul de 32% exportul. Ritmul de creștere a importului UE din Ucraina a depășit
ritmul de creștere a exportului, astfel că începând din anul 2012, în fiecare an balanța
comercială a UE cu produse agricole pe relația Ucraina a înregistrat deficite.
Analiza datelor statistice (Eurostat, 2022) relevă că Uniunea Europeană este net
importatoare de produse agricole și băuturi din Ucraina, cu un deficit maxim în anul 2019,
3
Începând din 7 august 2014, F. Rusă a interzis importul unor produse agroalimentare, precum carne, produse
lactate, pește, fructe și legume din țările menționate.

7
EUROINFO Vol.6∎ Nr.1 ∎2022

după care deficitul s-a diminuat în cei doi ani de pandemie, prin reducerea importului UE
comparativ cu anul pre-pandemic (Graficul 5).

Grafic 5:Evoluția comerțului cu alimente și băuturi al UE pe relația Ucraina în perioada

2011-2021, miliarde euro

Sursa: Eurostat, 2022

Importul UE din Ucraina este deosebit de concentrat, pe două categorii de produse în
proporție de peste 75%: uleiuri vegetale de floarea soarelui și produse destinate furajelor
(cereale furajere și produse oleaginoase). În condițiile în care UE-27 este exportator net de
grâu pe piața internațională, blocul comunitar importă cantități relativ mici de grâu din
Ucraina, care reprezintă numai 2% din valoarea importului agricol al comunității (Graficul 6).

Grafic 6: Structura importului agricol al UE-27 din Ucraina în anul 2020

% din total
26 25.9
30
17.5 17.1
20
6
10 3.1 2.3 2.1
0

Sursa: Reprezentare a autorului pe baza datelor Eurostat, 2022

Exportul de produse agroalimentare al UE-27 spre Ucraina este mai puțin concentrat
decât importul, principalele produse livrate fiind din categoria de produse din tutun (8%),
hrană pentru animale de companie și ciocolată (câte 7%), brânzeturi (6%), vinuri și alte
băuturi alcoolice (5%).

4. Efectele economice globale ale războiului din Ucraina. Criza

alimentară globală devine tot mai reală
La distanță de o lună de la începerea invaziei asupra Ucrainei și declanșarea
războiului, este încă dificil de estimat gradul de afectare a agriculturii Ucrainei, întrucât nu se
cunoaște un element important, anume cât va mai dura războiul. Oricum se avansează ideea
că în Ucraina nu se pot realiza momentan lucrările agricole de primăvară (însămânțarea

8
EUROINFO Vol.6∎ Nr.1 ∎2022

porumbului în martie - mai), îngrășămintele lipsesc și nici nu se pot aplica măsuri de protecție
a plantelor (pentru grâu și alte culturi de toamnă care sunt deja în vegetație). Majoritatea
unităților de producție a îngrășămintelor din Ucraina au fost închise din cauza pericolului
ostilităților și a penuriei de materii prime, a anunțat Centrul GMK. Războiul prezintă un mare
pericol pentru producătorii de îngrășăminte, deoarece astfel de fabrici lucrează cu materiale
explozive și toxice (AGROINTEL.RO). În plus, situația infrastructurii este dezastruoasă,
multe drumuri și poduri fiind impracticabile din cauza raidurilor aeriene, iar porturile de la
Marea Neagră, Odessa și Mikolaiv prin care se derulează în mod obișnuit exporturile de
cereale și alte produse agricole ale Ucrainei, sunt blocate de navele rusești (ARC, a 2022).
Porturile de la Marea Neagră sunt o țintă a războiului datorită importanței lor strategice, în
special orașul-port Mariupol. Din cauza conflictului, momentan exporturile de cereale din
Ucraina au fost întrerupte (Agrarheute, 2022).
În asemenea condiții, Ucraina nu va putea furniza pe piața internațională restul de 6
milioane tone de grâu și 15 milioane tone porumb angajate pentru acest sezon, 2021- 2022.
Se așteaptă ca Ucraina să nu mai poată exporta nici orz, rapiță, ulei de floarea soarelui și alte
produse agricole, dar depinde de durata războiului.
Rusia, pe de altă parte, încă nu a însămânțat 30% din suprafața cu grâu din acest sezon
agricol, iar riscurile de asigurare a mărfurilor au perturbat transportul cantităților deja
recoltate în anul 2021, astfel că ar fi posibil să nu mai exporte în acest an circa 8 milioane
tone grâu. Experți ai băncii JPMorgan Chase consideră că totuși nu se poate estima deocamdată
în ce măsură vor fi afectate exporturile agroalimentare ale F. Ruse, deoarece sancțiunile ce i-
au fost impuse nu se aplică la produse agricole din "considerații umanitare", având în vedere
că țările sărace se bizuie pe exporturile rusești de produse agricole (The Economist, b 2022). Dar,
pentru a-și proteja piața internă, Rusia a anunțat interzicerea exporturile de zahăr și de lemn
în „țările neprietenoase” și pe cele de cereale (grâu, secară, orz și porumb) în statele din
Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) până pe 31 august 2022 (EFE, citată de Agerpres).
Numai prin reducerea ofertei de grâu pe piața internațională a celor două țări, Ucraina
și Federația Rusă, deficitul de grâu s-ar ridica în sezonul agricol 2021/2022 la 14 milioane
tone. Țările din Africa și Orientul Mijlociu sunt susceptibile a fi cele mai afectate de reducerea
livrările de grâu și de creșterea prețurilor pe piața internațională, confruntându-se cu o criză
alimentară de proporții. (Menționăm îndeosebi cazul Egiptului, cel mai mare importator mondial de
grâu, care acoperă 2/3 din volumul importului prin achiziții din Ucraina și Federația Rusă).
Se poate concluziona că efectele economice ale războiului nejustificat al Rusiei în Ucraina
vor fi resimțite cu mult dincolo de granițele Ucrainei și chiar ale Europei.
Insecuritatea alimentară va afecta totodată și populația Rusiei, supusă unui val imens
de sancțiuni economice fără precedent din partea celor 30 de state membre NATO, precum și
a altor state care condamnă invazia nejustificată a teritoriului Ucrainei. Mai mult, potrivit
experților internaționali, există riscul potențial al unui război total în Europa, cu un impact
uriaș asupra comerțului agroalimentar internațional și sistemelor de transport mărfuri din
lume (ARC, b 2022).

Criza alimentară globală devine tot mai reală

9
EUROINFO Vol.6∎ Nr.1 ∎2022

Previziunile par sumbre în ceea ce privește criza alimentară globală, manifestată prin
penurie de alimente și acces diminuat al populației la alimente, datorită creșterii galopante a
prețurilor.
Opiniile privind criza alimentară globală se schimbă cu rapiditate, așa cum se
desfășoară și evenimentele în războiul din Ucraina. Astfel, la jumătatea lunii martie 2022,
Casa Albă, prin vocea purtătorului de cuvânt J. Psaki, a recunoscut pentru prima dată
potențialul unei penurii alimentare, care nu ar avea însă un impact asupra Statelor Unite.
"Deși nu ne așteptăm la o penurie de alimente aici, acasă, anticipăm că prețurile mai mari la
energie, îngrășăminte, grâu și porumb ar putea avea un impact asupra creșterii economice și
aprovizionării critice cu combustibil și cu alimente pentru țări din întreaga lume".
Pe măsură ce războiul din Ucraina este în plină desfășurare și se acutizează, iar
sancțiunile aplicate Federației Ruse se multiplică, penuria de alimente și criza alimentară
globală devin nu numai posibile, ci reale, afectând populația multor țări, inclusiv europene.
Această idee este confirmată de președintele SUA, Joe Biden care, adresându-se reporterilor
de la sediul NATO din Bruxelles la 24 martie a.c., i-a avertizat pe americani că se apropie o
penurie alimentară, iar avertismentele privind deficitul de îngrășăminte și grâu sunt reale.
"Am vorbit despre penuria de alimente. Va fi reală. Prețul acestor sancțiuni nu este impus
doar Rusiei. Este impus unui număr îngrozitor de mare de țări, inclusiv țărilor europene și
țării noastre", a declarat Biden.

Temporizarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice - o necesitate

Abordarea schimbărilor climatice a devenit o prioritate de vârf la nivel mondial,
factorii de decizie economică și strategii corporativi îmbrățișează deopotrivă obiectivele de
sustenabilitate – în special, emisiile de gaze cu efect de seră „net-zero”, care ar limita
creșterea temperaturilor globale la 1,5°C, comparativ cu nivelurile preindustriale. Atingerea
acestui obiectiv va implica schimbări economice și societale profunde – care afectează țările,
companiile și comunitățile (McKinsey, 2022).
În condițiile în care securitatea alimentară globală este într-un pericol real, un nou
factor de risc - schimbările climatice - suprapus peste efectele pandemiei și ale războiului din
Ucraina ar putea avea efecte devastatoare asupra tuturor țărilor, inclusiv asupra Uniunii
Europene. Pentru atenuarea acestor efecte, ar fi necesar ca măsurile prevăzute în Acordul de
la Paris, în Pactul verde european și în Strategia de la fermă la consumator a Uniunii
Europene să fie temporizate, astfel încât să fie suportabile pentru consumatorii din întreaga
lume.

5. Concluzii
Inversarea tendinței de eradicare a foametei la nivel global, manifestată în ultimele
decenii, este generată la începutul anilor 2020 de factorii „3C”: COVID-19, conflicte și
climă, iar „când acești factori se combină, efectul poate fi devastator”.
Pandemia de COVID-19 și măsurile restrictive impuse pe plan european și global
pentru protecția sănătății populației și reducerea efectelor dezastruoase asupra economiilor
naționale au constituit determinanții contracției economice fără precedent din anul 2020.

10
EUROINFO Vol.6∎ Nr.1 ∎2022

Sectorul agroalimentar al Uniunii Europene s-a dovedit rezistent în urma izbucnirii

pandemiei de COVID-19 și a valurilor pandemice succesive4, și, în pofida dificultăților cu
care s-au confruntat cei implicați în lanțurile de aprovizionare cu alimente, a continuat să
ofere europenilor alimente suficiente și sigure, dar la prețuri tot mai mari comparativ cu anul
2019.
Începând din a doua jumătate a anului 2021, spectrul crizei alimentare a devenit tot
mai posibil la nivel global și european, odată cu escaladarea prețurilor internaționale la
energie și combustibili care se regăsesc în toate produsele, ceea ce reduce accesul populației
la alimente și a producătorilor la inputuri, cu efecte negative asupra gradului de asigurare a
securității alimentare
Invazia Rusiei în Ucraina (24 februarie 2022) este o catastrofă umanitară, dar va avea,
de asemenea, consecințe grave pentru sectorul agricol din Ucraina, ca și pentru cel din Rusia,
pentru piața agricolă mondială și pentru securitatea alimentară globală, în condițiile în care
Ucraina și Federația Rusă sunt jucători globali foarte importanți pe piața agroalimentară
mondială (alimente, furaje), ca și pe piața unor factori de producție agricolă (îngrășăminte,
carburanți), care exercită influență asupra prețurilor acestor produse pe piața internațională.
În comerțul cu produse agroalimentare al UE-27 pe relația Ucraina, Uniunea
Europeană este net importatoare de produse agricole, în timp ce pe relația cu F. Rusă este net
exportatoare.
În condițiile în care UE-27 este exportator net de grâu pe piața internațională, importă
cantități relativ mici de grâu din Ucraina. In schimb, importul este concentrat pe cereale
furajere și produse oleaginoase, astfel încât lipsa livrărilor din Ucraina în condiții de război
poate genera penurie în statele membre și noi creșteri ale prețurilor nu numai la furaje ci și la
carne și produse din carne.
Efectele economice ale războiului nejustificat al Rusiei în Ucraina vor fi resimțite cu
mult dincolo de granițele Ucrainei și chiar ale Europei.
Previziunile par sumbre în ceea ce privește criza alimentară globală, manifestată prin
penurie de alimente și acces diminuat al populației la alimente, datorită creșterii galopante a
prețurilor.
În condițiile în care securitatea alimentară globală este într-un pericol real, un nou
factor de risc - schimbările climatice - suprapus peste efectele pandemiei și ale războiului din
Ucraina ar putea avea efecte devastatoare asupra tuturor țărilor, inclusiv asupra Uniunii
Europene. Pentru atenuarea acestor efecte, ar fi necesar ca măsurile de combatere a
schimbărilor climatice prevăzute în Acordul de la Paris, în Pactul verde european și în
Strategia de la fermă la consumator a Uniunii Europene să fie temporizate, astfel încât să fie
suportabile pentru consumatorii din întreaga lume.

Referințe bibliografice

Agrarheute (2022). https://www.agrarheute.com/

ARC.EU (a 2022). War in Ukraine and World Food. March 14. Disponibil la:
https://www.arc2020.eu/ukraine-war

4
În martie 2022 s-a declanșat valul 6 al pandemiei cu Omicron

11
EUROINFO Vol.6∎ Nr.1 ∎2022

ARC.EU (b 2022). More Food less Feed – Agriculture and the War on Ukraine. March 7
Disponibil la: https://www.arc2020.eu/more-food-less-feed-agriculture-and-the-war-on-
ukraine/?utm_source=ARC2020
Câmpeanu, Virginia (2021). Pandemia, criza alimentară globală și securitatea alimentară în
Uniunea Europeană. Revista de Economie Mondială, nr.2, Institutul de Economie Mondială -
Academia Română
CE. (2021). Prognoza de primăvară
Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite, Serviciul Agricol Extern. 2020. PS&D:
Production, Supply, and Distribution”. Disponibil la:
https://apps.fas.usda.gov/psdonline/app/index.html#/app/advQuery , accesat 20 august 2020
Eurostat. (2022). EU_trade_with_Ukraine_by_group,_2011-2021.png (europa.eu)
FAO. (2022). Food Price Index
IMF. (2021). World Economic Outlook Database, October
Maarten Verwey, Allen Monks .(2021). Economia UE după COVID-19.Vox EU, 21
octombrie Disponibil la: https://voxeu.org/article/eu-economy-after-covid-19-
implications-economic-governance
McKinseY. (2022). Six characteristics define the net-zero transition. 25 January
Nivieskyi, O. (2022). Russian invasion in Ukraine could threaten global food security and
starve hundreds of millions globally. Kyiv School of Economics. Disponibil la:
https://kse.ua/ua/about-the-school/news/russian-invasion-in-ukraine-could-threaten-global-
food-security-and-starve-hundreds-of-millions-globally
Organizația pentru Alimentație și Agricultură, „Declarația de la Roma privind Securitatea
Alimentară Mondială și Planul de Acțiune al Summit-ului Mondial pentru Alimentație”,
Summit-ul Mondial al Alimentației, 13–17 noiembrie 1996. Disponibil
la:http://www.fao.org/3/w3613e/w3613e00.htm
Project Syndicate. (2022). The World Must Avoid Another Food Crisis. March 23
The Economist. (a 2022). Progress to eradicate global hunger is stalling., Mar 9th
The Economist. (b 2022). How Russia’s war is reverberating through global goods
markets.Mar 16. Disponibil la: https://www.economist.com/graphic-detail/2022/03/16/how-
russias-war-is-reverberating-through-global-goods-markets
Von Cramon- Taubadel.( 2022). Prognoze 2021-2022. Contribuția Ucrainei, Kazahstanului
și Rusiei la exportul mondial de cereale. January
Vos. R, Glauber. J, Hernández, M., and Laborde, D. (2022). COVID-19 and food inflation
scares. In: Swinnen J & McDermott. Eds. COVID19 & Global Food Security: Two years
Later. Washington: D.C.: International Food Policy Research Institute
Wegren, S.K. and Elvestad, Ch. (2018) „Autosuficiența alimentară și securitatea
alimentară a Rusiei”, Problems of Post-Communism 30, nr. 5
World Bank. (2019). Commodity Markets Outlook. Special Focus. Aprilie. Disponibil la:
Commodity Markets Outlook. Food Price Shocks: Channels and Implications.
(worldbank.org)

Vă rugăm să citați acest articol astfel:

Câmpeanu, Virginia. (2022). Efectele războiului din Ucraina - criza alimentară globală devine tot
mai reală, EUROINFO, 1 (6), pp...........

12