4.18.

Federaţia Rusă
Dr. Andreea Drăgoi

După o pronunţată încetinire a creşterii economice în 2014, potrivit

celor mai recente prognoze ale analiştilor internaţionali (FMI1, Banca
Mondială2, Comisia Europeană3), economia Federaţiei Ruse se va
confrunta cu spectrul recesiunii în 2015, pe fondul scăderii continue a
preţului ţiţeiului şi a efectelor negative ale sancţiunilor economice impuse
de către comunitatea internaţională ca răspuns la implicarea autorităţilor
ruse în criza din Ucraina4.

1. Evoluţia economiei ruse în 2014 – încetinire puternică a

creşterii
Potrivit celui mai recent raport al FMI 5, privind evoluţia economiei ruse,
publicat la data de 21 mai 2015, evoluţia acesteia se înscria pe un trend descendent
încă dinaintea declanşării crizei din Ucraina, urmată de impunerea unor sancţiuni
economice împotriva Federaţiei Ruse.
Declinul creşterii economice în Federaţia Rusă s-a petrecut, în opinia
analiştilor FMI, pe fondul lipsei diversificării economice şi a dependenţei creşterii
economice de exporturile de petrol şi alte produse energetice. Astfel, în anul 2014,
ritmul de creştere a PIB a cunoscut o diminuare semnificativă: 0,6% în 2014,
comparativ cu 1,3% în 2013. Experţii comunitari arată şi ei, în cel mai recent raport
de analiză privind evoluţia economiei ruse6, că diminuarea ritmului de creştere a PIB
în 2014 s-a petrecut pe fondul prăbuşirii preţului ţiţeiului şi al sancţiunilor economice
impuse, ambele fenomene conducând la instabilitatea economiei ruse şi la o
depreciere record a rublei7, precum şi la o scădere puternică a încrederii investitorilor.

1
International Monetary Fund - Russian Federation: Concluding Statement of the 2015, May 21, 2015
2
World Bank – Russia Economic Report, No.33, Aprilie 2015
3
European Commission – Spring 2015 Economic Forecasts, 5 May 2015, Brussels
4
Ulterior anexării Crimeei la Federaţia Rusă, în 2014, comunitatea occidentală democratică a considerat
necesară impunerea unor sancţiuni economice, care, deşi costisitoare, în special pentru UE, reprezentau
expresia dezacordului faţă de politica expansionistă a Federaţiei Ruse.
5
IMF, 2015, idem.
6
European Commission, 2015, idem.
7
În decembrie 2014, deprecierea rublei s-a transformat într-o adevărată criză valutară în condiţiile în care,
deşi Banca Centrală a Federaţiei Ruse a crescut dobânda cheie la 17%, rubla a pierdut aproape o treime din
valoare în faţa dolarului american într-o singură zi.

1
 De menţionat că, la finele anului 2014, rubla rusească a înregistrat o depreciere de
peste 20%, astfel că moneda euro a atins cotaţia fără precedent de 1 euro/100 ruble, iar
dolarul american, 1USD/80 ruble.
Graficul 1: Evoluţia cursului de schimb al rublei ruseşti în raport cu dolarul
american şi moneda euro în perioada 2010 -2014

0.07
0.06
0.05
Curs de schimb
0.04 Rubla/Euro
0.03 Curs de schimb
0.02 Rubla/Dolar USD

0.01
0
2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Date furnizate de BNR pentru perioada 2010 – 2014, http://valutarbnr.ro/curs-valutar/rubla-ruseasca

Potrivit analiştilor Băncii Mondiale8, diminuarea investiţiilor productive (-1,1% în
2014, comparativ cu -1,4% în 2013), în paralel cu scăderea puternică a consumului
privat (1,2% în 2014, comparativ cu 4,7% în 2013) au contribuit în mod semnificativ
la decelerarea accentuată a creşterii economice în 2014 (vezi Graficul 2).
Graficul 2: Evoluţia PIB şi a principalilor săi contributori în perioada 2011
-20159 (%)
5
4
3
2
Consum privat
1
Investitii
0
Exporturi nete
-1
Ritm de crestere a PIB
-2
-3
-4
-5
2011 2012 2013 2014 2015

8
World Bank – Russia Economic Report, No.33, Aprilie 2015
9
Datele pentru 2015 reprezintă estimări.

2
 Surse: World Bank – Russia Economic Report, No.33, Aprilie 2015; European Commission –
Spring 2015 Economic Forecasts, 5 May 2015, Brussels

Potrivit analiştilor Băncii Mondiale, declinul investiţiilor, dar şi al consumului privat,

s-au petrecut pe fondul retragerii masive a fluxurilor de capital extern, ca efect al
impunerii sancţiunilor, dar şi al creşterii costurilor de împrumut pe pieţele externe pentru
autorităţile ruse, în condiţiile în care UE şi-a „închis” piaţa financiară 10 pentru Federaţia
Rusă.
Ulterior anexării Crimeei la Federaţia Rusă (în martie 2014), autorităţile UE au
interzis companiilor din spaţiul comunitar să tranzacţioneze acţiuni sau obligaţiuni emise
de principalele bănci ruseşti cu capital de stat (inclusiv în subsidiarele lor din spaţiul
comunitar). A fost adoptat, de asemenea, un embargo privind exporturile de armament şi
ale unor bunuri care pot fi folosite în scopuri militare către Federaţia Rusă.
De asemenea, la data de 16 de iulie 2014, autorităţile comunitare au cerut Băncii
Europene de Investiţii să suspende iniţierea unor noi operaţiuni financiare cu Federaţia
Rusă. Concomitent, Consiliul European a cerut Comisiei Europene să reevalueze
programele sale de cooperare economică cu Federaţia Rusă şi să suspende programele
bilaterale cu excepţia celor legate de cooperarea transfrontalieră şi de societatea civilă.
În cele mai recente estimări11 Banca Centrală din Rusia arată că situaţia politică
internaţională şi tensiunile legate de aceasta afectează în mod direct producţia şi
investiţiile: „Creşterea productivităţii muncii este lentă, în timp ce investiţiile în capital
fix continuă să se restrângă din cauza declinului profiturilor, a accesului limitat la
finanţarea pe termen lung atât pe pieţele internaţionale, cât şi pe cele interne, precum şi a
încrederii scăzute a consumatorilor şi producătorilor".
Ca urmare a sancţiunilor impuse în urma conflictului ucrainean, pieţele internaţionale
s-au închis pentru companiile ruseşti, forţându-le să apeleze la băncile de stat şi la
investitorii locali.
Situaţia bugetar – fiscală a Federaţiei Ruse s-a deteriorat şi ea pe parcursul
anului 2014, soldul bugetar fiind de doar 0,3% din PIB (0,2% din PIB în 2013),
echilibrul bugetar fiind periclitat de diminuarea veniturilor ca urmare a scăderii preţului
petrolului la 55 dolari/per baril (la finele anului 2014), în condiţiile în care pentru
echilibrarea bugetului federal, autorităţile ruse scontau de un preţ minim de 100
dolari/baril.
10
Consiliului European a adoptat, în 2014, sancţiuni vizând interzicerea investiţiilor europene în
Federaţia Rusă şi Crimeea (cetăţenilor europeni fiindu-le interzis să achiziţioneze sau să finanţeze
companii din Federaţia Rusă).
11
The Central Bank of Russian Federation - The Situation in Financial Markets, 25 March 2014,
http://www.cbr.ru/

3
 În 2014, Federaţia Rusă s-a confruntat şi cu creşterea datoriei publice 17,9%
din PIB, comparativ cu 13,9% din PIB în 2013, pe fondul efectelor negative ale
sancţiunilor economice ce au constrâns autorităţile ruse să se împrumute cu costuri mari,
în condiţiile restricţionării accesului la pieţele vestice de capital, dar şi al exodului de
capital generat de climatul economico-politic incert.
Piaţa muncii a rămas relativ stabilă în 2014, marcând chiar o minoră
diminuare a şomajului (rata şomajului a înregistrat nivelul de 5,2%, comparativ cu
5,5 %în 2013).
În schimb, în 2014, Federaţia Rusă s-a confruntat cu presiuni inflaţioniste,
rata inflaţiei înregistrând nivelul de 7,8 % comparativ cu 6,8% în 2013, pe fondul
creşterii preţurilor la produsele alimentare, ca efect al sancţiunilor impuse UE
(interzicerea prin decretul prezidenţial din august 2014 a importurilor de produse
alimentare şi agricole din UE, fapt ce a provocat pierderi masive fermierilor comunitari,
dar şi o creştere imediată a preţului acestor produse pe piaţa rusească).
În 2014, Federaţia Rusă s-a confruntat cu diminuarea accentuată a
exporturilor, -0,1%, comparativ cu 4,2% în 2013.
Această evoluţie negativă a exporturilor s-a înregistrat în condiţiile în care
deficienţele structurale ale economiei ruseşti şi colapsul investiţiilor au împiedicat
companiile ruseşti să beneficieze de deprecierea fără precedent a rublei. În acest context,
se impune menţionat faptul că exporturile energetice ale Federaţiei Ruse, care reprezintă
de departe cea mai mare parte din totalul exporturilor sale (vezi Graficul 3), au fost sever
afectate de reducerea preţului petrolului în 201412.

Graficul 3: Structura exporturilor Federaţiei Ruse la nivel global în

perioada 2010 -2014 (mii de dolari)

12
Preţul petrolului a scăzut cu 49% in 2014, ajungând la aproximativ 55 de dolari/baril ( în decembrie
2014, preţul petrolului Brent la bursa din Londra a fost de 55 dolari/baril, iar cel al petrolului West Texas la
bursa din New York a fost de 51,37 dolari/baril), reprezentând cel mai amplu declin anual după criza
financiara din 2008, pe fondul cererii scăzute la nivel mondial şi al concurentei dintre producătorii
americani si cei din OPEC pentru cota de piaţă la nivel global.

4
 600000000

500000000

400000000 2011
2012
300000000
2013
200000000 2014

100000000

0
Total

neprelucrate

prelucrate

Chimicale
petroliere

Crabune

Produse
natural si
prelucrat

Bunuri

animala si
Petrol si
produse

de origine
Gaz

vegetala
Produse
agricole
Sursa: UNCTAD, 2014 si cocs

În 2014, Federaţia Rusă s-a confruntat şi cu o scădere masivă a importurilor,

în condiţiile înregistrării unui ritm negativ al acestora de -7,9% (comparativ cu 3,7% în
2013), experţii Băncii Mondiale apreciind că această evoluţie nefavorabilă s-a petrecut pe
fondul devalorizării rublei ruseşti şi al climatului economic marcat de sancţiunile impuse
de partenerii comerciali occidentali.
Graficul 4: Evoluţia ritmului de creştere a exporturilor şi importurilor în
perioada 2011 – 2015 (%)

25

20

15

10
Ritm de crestere exporturi
5 Ritm de crestere importuri

-5

-10
2011 2012 2013 2014 2015

Surse: World Bank – Russia Economic Report, No.33, Aprilie 2015; European Commission –
Spring 2015 Economic Forecasts, 5 May 2015, Brussels

5
 2. Previziuni ale evoluţiei economiei ruse în perioada 2015 -2016 –
instalarea recesiunii
Potrivit celor mai recente analize ale experţilor internaţionali (Banca Mondială
şi FMI), Federaţia Rusă se va confrunta cu o recesiune în 2015 şi un ritm al PIB
negativ de 3,5%, atât pe fondul continuării scăderii preţului petrolului, cât şi în
condiţiile efectului de domino produs de sancţiunile economice 13.
Potrivit analiştilor Băncii Mondiale, cea mai mare problemă cu care se va
confrunta economia rusă în perioada 2015 -2016, o constituie lipsa investiţiilor, (fiind
estimat un ritm al acestora de 0,0% atât în 2015, cât şi în 2016), această evoluţie
nefastă petrecându-se pe fundalul retrogradării economiei ruse de la „instabil” la
„junk”(nerecomandat investitorilor) de către agenţia de rating Moody’s încă din
februarie 2015. Agenţia de evaluare financiară Moody's a retrogradat calificativul acordat
economiei ruse în categoria speculativă, nerecomandată investiţiilor, pe fondul crizei din
Ucraina, al scăderii cotaţiilor petroliere şi al deprecierii rublei. Experţii comunitari
avertizează şi ei că situaţia economiei ruse va continua să se deterioreze pe parcursul
anului 2015, în condiţiile în care echilibrul financiar al statului se va destabiliza vizibil ca
urmare a presiunilor fiscale şi a scăderii continue a rezervelor valutare, pe fondul ieşirilor
de capital şi a accesului limitat la pieţele de capital străine.
Experţii FMI arată că, deşi scăderea accentuată a preţului petrolului împreună
cu efectele sancţiunilor economice internaţionale au condus la intrarea Federaţiei
Ruse în recesiune în 2015 (ca urmare a diminuării cererii interne la -5,2% în 2015, şi,
respectiv 0,0% în 2016, scăderii investiţiilor şi exporturilor), pentru 2016 este posibilă
stabilizarea economiei ruse, având în vedere că sancţiunile impuse expiră în iulie 2015
şi se scontează pe o uşoară apreciere a preţului petrolului.
Federaţia Rusă se va confrunta, de asemenea, cu prăbuşirea consumului privat
la -5,5% în 2015, pentru prima dată din 1999, cu excepţia crizei din 2009, pe fondul
scăderii salariilor nominale (care a debutat încă din decembrie 2014), ca efect al creşterii
ratei inflaţiei, în condiţiile continuării deprecierii rublei şi al embargoului privind
importul de produse alimentare şi agricole din UE. Experţii comunitari arată că o
redresare moderată a consumului privat (0,5%) ar putea avea loc în 2016, pe fondul
revenirii graduale la creştere economică şi al moderării presiunilor inflaţioniste.

Efecte negative asupra ocupării pe o piaţă a forţei de muncă rigidă

13
Impuse în 2014, pe fundalul declanşării crizei din Ucraina, sancţiunile aplicate Federaţiei Ruse vor
rămâne în vigoare până în 2016 însă, experţii internaţionali avertizează că şi după eliminarea acestora ţara
va trebui să suporte consecinţe negative pe termen lung.

6
 În 2015 şi 2016, analiştii internaţionali arată că Federaţia Rusă se va confrunta cu
creşterea şomajului (6,2% în 2015 şi 6,4% în 2016) pe fondul unui climat economic
instabil şi al efectelor negative produse de impactul sancţiunilor economice occidentale.
În acest context, se impune menţionat faptul că până la declanşarea efectelor economice
negative produse de scăderea preţului petrolului şi de sancţiuni, Federaţia Rusă constituia
o primitoare piaţă a muncii, care oferea numeroase oportunităţi cetăţenilor săi, inclusiv
categoriilor defavorizate ale populaţiei din alte ţări ale spaţiului ex-sovietic.
În prezent, însă, ca urmare a dificultăţilor prin care trece din cauza crizei
economice globale şi sancţiunilor occidentale, Federaţia Rusă şi-a modificat dramatic
priorităţile. Generoasa şi diversificata sa piaţă a muncii îşi restrânge capacitatea, afectând
atât proprii cetăţeni, cât şi pe imigranţi.
În contextul programului anticriză adoptat de guvernanţii de la Moscova,
autorităţile centrale şi locale acţionează pentru a limita şomajul, pentru a împiedica
patronii diferitelor întreprinderi să recurgă la disponibilizări nejustificate de personal,
admiţând măsuri extreme numai în cazuri limită, când rentabilitatea firmei nu poate fi
asigurată prin alte soluţii.
Trimiterea în şomaj, fără motiv plauzibil, a unui angajat este sancţionată cu o
amendă de 1.000.000 ruble (65 ruble = 1 dolar). Dar, în pofida unor asemenea
constrângeri şi a celor 50 de miliarde de ruble alocate de guvernul federal pentru
gestionarea problemelor legate de creşterea şomajului, creşterea acestui fenomen
continuă.
Pe fondul deprecierii rublei şi al efectului embargoului comercial împotriva
UE, asupra preţului produselor agricole, economia rusă va fi supusă unor noi
presiuni inflaţioniste (rata inflaţiei fiind previzionată a atinge nivelul de 12,5% în
2015), urmate de o moderare a lor (o rată a inflaţiei de 8,0% în 2016).
Pentru perioada 2015 -2016, analizele experţilor FMI estimează o înrăutăţire
a situaţiei fiscal – bugetare (înregistrarea unor deficite bugetare de 1,8% din PIB în
2015 şi, respectiv, 1,4% din PIB în 2016) pe fondul efectelor negative ale recesiunii
economice, dar şi ca urmare a planului anticriză adoptat de autorităţi care
presupune cheltuieli bugetare ce vor deteriora echilibrul finanţelor publice. Pentru a
combate înrăutăţirea situaţiei fiscal-bugetare, autorităţile ruse au conceput un „plan
anticriză” în cadrul căruia un loc important îi este rezervat controlului financiar al
activităţii instituţiilor de stat, scopul acestei măsuri fiind utilizarea corectă a fondurilor
bugetare disponibile, efectuându-se tot mai dese şi mai severe verificări ale modului în
care sunt cheltuiţi banii contribuabililor. La 28 ianuarie a.c., în cursul unei vizite la
Curtea de Conturi, preşedintele Vladimir Putin a atras atenţia că este necesară

7
monitorizarea modului în care sunt transpuse, din punct de vedere financiar, măsurile
planului „anticriză” pentru a se împiedica irosirea sau chiar deturnarea miilor de miliarde
de ruble alocate redresării economice. De asemenea, experţii comunitari estimează că
injecţiile de capital menite să contribuie la recapitalizarea companiilor afectate de
recesiune şi de efectele sancţiunilor economice (cum este cazul gigantului Rosneft14), vor
dezechilibra bugetul federal.
Graficul 5: Evoluţia soldului/deficitului bugetar şi a datoriei publice în
perioada 2011 – 2015 (%)

2015

2014

2013 Datoria publica

Sold/Deficitul bugetar

2012

2011

-5 0 5 10 15 20

Surse: World Bank – Russia Economic Report, No.33, Aprilie 2015; European Commission –
Spring 2015 Economic Forecasts, 5 May 2015, Brussels
Analiştii Băncii Mondiale apreciază că datoria publică a Federaţiei Ruse ar
putea continua să crească în 2015 şi 2016 la 19,7% din PIB şi, respectiv, 20,9% din
PIB, în condiţiile în care continuarea exodului de capital reprezintă un risc major pentru
Federaţia Rusă, iar autorităţile vor trebui să continue să se împrumute pentru a contracara
efectele sale negative. Astfel, potrivit statisticilor oficiale, în primele luni ale anului 2015,
ieşirile nete de capital din Federaţia Rusă au totalizat 32,6 miliarde de dolari. Potrivit
celui mai recent raport al Băncii Centrale din Federaţia Rusă, ieşirile de capital ar putea
ajunge la 131 miliarde de dolari până la finele lui 2015, marcând cel mai mare exod de
capital din 1994 şi până în prezent.
Fluxurile comerciale ale Federaţiei Ruse vor continua să înregistreze o
evoluţie negativă, pentru 2015 fiind previzionată o scădere importantă a
exporturilor(-2,0% în 2015), cu posibilitatea revenirii în 2016 (1,0%), dar şi
continuarea prăbuşirii importurilor (-10,0% în 2015), urmată de o posibilă

14
Cel mai mare producător petrolier din Federaţia Rusă a primit un ajutor de stat de 41 miliarde de dolari
pentru a contracara pierderile suferite de companiei în contextul sancţiunilor economice occidentale.

8
redresare în 2016 (0,5%), pe fondul expirării în 2015 a interdicţiei importurilor de
produse alimentare din UE.

 Concluzii: Noi direcţii de dezvoltare: contracararea efectelor negative

ale diminuării exporturilor şi ale sancţiunilor occidentale prin alte măsuri menite a
genera creştere economică
Confruntate cu situaţia economică dificilă în care a ajuns ţara, în urma
sancţiunilor occidentale aplicate pe motivul implicării sale în criza din Ucraina,
autorităţile din Federaţia Rusă încearcă să găsească noi modalităţi de dezvoltare
economică. Astfel, orientările care, în ultimele două decenii, au indus reducerea
interesului pentru dezvoltarea industriilor şi agriculturii autohtone, făcând ţara
dependentă de importuri masive, sunt, în prezent reconsiderate. Pentru a putea da un nou
impuls eforturilor de revigorare a forţelor de producţie interne şi, implicit, să diminueze
importurile, autorităţile ruse accelerează restructurarea şi modernizarea întreprinderilor
industriale din sectorul de stat, dar acordă atenţie şi sectorului privat, stimulând pe
întreprinzătorii autohtoni sau străini şi acţionând pentru consolidarea mediului de afaceri.
În acest scop, a intrat în vigoare un proiect de lege privind crearea unui fond special
pentru finanţarea activităţii cercetătorilor ştiinţifici şi a constructorilor autohtoni. Aceste
fonduri pot fi utilizate fie pentru acordarea unor împrumuturi avantajoase, cu dobândă la
nivelul inflaţiei, plus un procent, fie pentru subvenţionarea unor împrumuturi la băncile
comerciale, unde dobânda ajunge la 20%. De asemenea, pentru stimularea redresării
economice, a fost stabilit un fond de 18,5 miliarde ruble, cuprins în planul financiar
trienal 2015-2017. Potrivit unui alt proiect de lege privind politica industrială, se prevede,
pentru perioada 2015 – 2016, instituirea unui comitet pe lângă preşedintele ţării, pentru
elaborarea concepţiei de modernizare a industriei. Unul din aspectele esenţiale avute în
vedere este stabilirea modalităţilor de înlocuire, prin producţie proprie, a unor
componente tehnice importate din UE şi alte state occidentale.

9
 Tabelul 1: Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai Federaţiei
Ruse în perioada 2011 – 2016 (%)

2015 2016
INDICATORI 2011 2012 2013 2014
(estimări) (previziuni)
PIB
(ritm real de 4,3 3,4 1,3 0,6 -3,5 0,2
creştere în %)
Cerere
internă totală
(ritm real de 5,6 6,0 2,4 0,2 -5,2 0,0
creştere, în %),
din care:
- Consum
6,7 7,9 4,7 1,2 -5,5 0,5
privat
- Consum
1,4 4,6 0,5 -0,1 0,0 0,0
public
- Investiţii
2,8 -1,0 -1,4 -1,1 0,0 0,0
productive
Rata
şomajului
(în % din
populaţia 6,6 5,6 5,5 5,2 6,2 6,4
activă la
sfârşitul
anului)
Rata inflaţiei
8,4 5,1 6,8 7,8 12,5 8,0
(%)
Deficit
bugetar
3,8 2,0 0,2 0,3 -1,8 -1,4
(în % din
PIB)
Datorie
publică
11,6 12,7 13,9 17,9 19,7 20,9
(în % din
PIB)
Volumul
exporturilor
0,3 1,4 4,2 -0,1 -2,0 1,0
de bunuri şi
servicii (%)
Volumul
importurilor
20,3 8,8 3,7 -7,9 -10,0 0,5
de bunuri şi
servicii (%)
Soldul 4,9 3,5 1,6 3,1 2,9 2,7

10
 2015 2016
INDICATORI 2011 2012 2013 2014
(estimări) (previziuni)
balanţei de
plăţi curente
(% din PIB)
Surse: World Bank – Russia Economic Report, No.33, Aprilie 2015; European Commission – Spring 2015
Economic Forecasts, 5 May 2015, Brussels

Referinţe:
 European Commission – Spring 2015 Economic Forecasts, 5 May 2015, Brussels
 International Monetary Fund - Russian Federation: Concluding Statement of the
2015, May 21, 2015
 World Bank – Russia Economic Report, No.33, Aprilie 2015
 The Central Bank of Russian Federation - The Situation in Financial Markets, 25
March 2014, http://www.cbr.ru/

11