ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

MASTER: Administrarea afacerilor comerciale

Identificarea și analiza riscurilor asociate domeniului

profesional în anul 2019

MASTERAND: CORBEA DIANE-AMELIA

București
2018
 I. CONTEXTUALIZAREA GLOBALĂ, EUROPEANĂ,
NAȚIONALĂ A DOMENIULUI ALIMENTAȚIEI PUBLICE
Riscul contaminării alimentelor, este un risc speculativ, nesistematic. Fiind vorba de un
domeniu care afectează în mod direct sănătatea consumatorului, pornim de la analiza acțiunilor
primare în vederea obținerii materiilor prime, trecând ulterior la analiza modului de prelucrare a
materiilor prime pentru obținerea preparatelor. În această direcție, în Monitorul Oficial al
Romaniei sunt publicate “Reguli generale pentru igiena produselor alimentare” din anul 2005,
care stabilește și reglementează circuitul materiilor prime pe tot parcursul lanțului logistic. De
asemenea, prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată și completată
ulterior prin Legea 311/2004, sunt reglementate și valorile pe care apa utilizată în preparatele
alimentare trebuie să le dețină pentru a nu pune în pericol sănătatea consumatorului. La nivel
European, Regulamentul 178 din 28 ianuarie 2002 stabilește principiile și cerințele generale ale
legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de
stabilire a procedurilor în materie de siguranță alimentară. La nivel internațional Codex
Alimentarius elaborat în anul 1993 și revizuit în 2003 este recomandat în vederea reglementărilor
interne privind igiena alimentelor.
Siguranța preparatelor alimentare este urmărită de la modul de tratare al solului și de la hrana
animalelor, în funcție de natura materiei prime, până în momentul preparării și până la a ajunge
în furculița consumatorului final. Astfel că, numeroși factori 1 pot influența siguranța preparatului
final, factori ce au consecințe directe asupra afacerilor din domeniul alimentației publice. Printre
aceste consecințe, se numără efectele negative îndelungate asupra sănătății consumatorului prin
ingerarea de diverse substanțe, aditivi sau chiar bacterii. Aceste substanțe pot fi absorbite de
către aliment din aer și în timpul transportului, emiisiile de gaze reprezentând un real pericol
asupra sanatății umane prin conținutul ridicat de dioxid de carbon. De aceea este important și
modul de ambalare care protejează alimentul, model de ambalare care trebuie strict reglementat
de asemenea, astfel încât materialele din care este realizat să nu transfere alimentului din
conținutul tău. Un alt factor negativ asupra afacerii consta în scăderea numărului de consumatori,
ceea ce va conduce la încasarea unor venituri reduse prin prisma faptului că vor asocia
incertitudinea și cazurile constatate în rândul consumatorilor privind ingerarea de bacterii și

1
pesticidele, chimicalele aplicate solului, poluarea, modul de transportare, hrana animalelor, dar și sănătatea și
igiena bucătarilor, ospătarilor și a locului în care sunt preparate acestea.

2
efectele asupra sănătății consumatorilor, cu imaginea societății. Pe de altă parte, prin
neinformarea corespunzătoare asupra alimentelor utilizate, societatea se va supune riscului
aplicării unor sancțiuni conform legilor aplicabile în domeniul industriei alimentare care pot
pleca de la sancțiuni valorice, până la închiderea afacerii de către instituțiile competente. De
asmenea, riscul major va fi falimentul afacerii ca urmare a reducerii încasărilor prin pierderea
unei game importante de clienții și a înregistrării unor venituri reduse.
Conform Autorității Naționale privind Siguranța Alimentelor (EFSA), de la începutul
anilor 2000, aproximativ 75% din noile boli ce au afectat consumatorii au provenit de la animale,
boli ce au fost transmise și prin intermediul alimentelor. Peste 320 000 de cazuri anuale de
infestări ale oamenilor cu bacterii ce provin din carne. Ca urmare a numărului mare de cazuri,
EFSA a demarat o acțiune de reducere a numărului alimentelor infestate cu Salmonella și
Campylobacter, rezultatul constând în reducerea la jumătate a cazurilor, în 2015 ajungând la un
număr de 100 000 de cazuri.2 În anul 2017, la nivel global s-a constat că 1 din 10 oameni mor
după ce consumă alimente infestate, conform World Health Organization (WHO). De asemenea,
anual se înregistrează peste 420 000 de morți la nivel global din cauza virusurilor ingerate din
alimente, 125 000 dintre aceștia fiind copii cu vârsta până în 5 ani. Virusurile diareice sunt cele
mai frecvente, peste 550 de milioane de cazuri la nivelul anului 2017, dintre care 230 000
decedând în urma contaminării.3 Sunt înregistrate la nivel anual aproximativ 33 de milioane de
decese ca urmare a ingerării virusurilor prin intermediul alimentelor. 4 În România, numărul
cazurilor înregistrate cu infestări cu Salmonella la nivelul anului 2010 a fost de aproximativ 7000
de cazuri.5
Se consideră că o creștere a răspândirii virusurilor prin alimente se datorează
schimbărilor climatice, care au dus la o creștere cu 8% a cazurilor de infestare prin alimente
până în 2012, ca urmare a creșterii cu un grad a temperaturii medii globale.6

2
European Food Safety Authority, 2012, Campylobacter decreases slightly, Salmonella down, Listeria up, Italy:
European Food Safety Authority. Disponibil la:<http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/3547> [Accesat
26.10.2018]
3
World Health Organization, 2017, Food safety, Elveția: World Health Organization. Disponibil la:
<http://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/food-safety> [Accesat 27.10.2018]
4
World Health Organization, 2017, Salmonella (non-typhoidal), Elveția: World Health Organization. Disponibil la:
<http://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/salmonella-(non-typhoidal)> [Accesat 27.10.2018]
5
Comisia Europeană, 2014, Siguranța alimentară. De la producător la consumator: alimente sănătoase și sigure
pentru toți, Luxemburg:Comisia Europeană. Disponibil la: <file:///C:/Users/compaq/Downloads/food_ro.pdf>
[Accesat 27.10.2018]
6
USDA, 2015,  Climate Change, Global Food Security, and the U.S. Food System, USA: USDA. Disponibil la:
<https://www.usda.gov/oce/climate_change/FoodSecurity2015Assessment/FullAssessment.pdf> [Accesat

3
 O cauză importantă a comercializării pe piața europeană a alimentelor contaminate constă
în lipsa de informare a comercianților cu privire la drepturile consumatorilor. Conform Tabloului
de bord al Comisiei Europene din 2017, la nivel European, doar 53,5% dintre comercianți cunosc
drepturile consumatorilor. Acest nivel de cunoaștere diferă de la țară la țară. Astfel că, în
Germania 62,3% dintre comercianți cunosc drepturile consumatorilor, iar în Croația se atinge un
procent de 36,2%. Pe de altă parte, în rândul consumatorilor există un nivel redus de cunoaștere a
propriilor drepturi, media europeană fiind de 13% dintre consumatorii care își cunosc drepturile.7
WHO a identificat 31 dintre cele mai răspândite bacterii ingerate de către oameni,
existând zilnic mii de cazuri, ba chiar milioane de cazuri la nivel global cu infestări prin
intermediul alimentelor, în funcție de categoria virusurului, cele mai răspândite fiind virusurile
diareice. De asemenea, din 1990 până în 2008 s-a remarcat o continuă creștere a numărului de
cazuri de persoane infestate prin alimente.8
Există o probabilitate ridicată ca virusurile să ajungă prin intermediul alimentelor,
preparatelor culinare la oameni, fiind tot timpul vorba despre proveninența materiilor prime pe
care oamenii nu au cum să o cunoască în totalitate, precum nici modul de transportare al
acestora, de ambalare. De aceea, marile organizații globale, europene (WHO, FAO, Comisia
Europeană) ce urmăresc siguranța alimentelor, reglementează drastic și completează anual
raporturi privind obținerea alimentelor, tipul aditivilor, numărul acestora, mediul în care se
prelucrează, precum și temperatura de păstrare a materiilor prime.
Riscul incendiului este un risc pur, nesistematic. În domeniul alimentației publice, în
special în restaurante acest risc este determinat de echipamentele de gatit care utilizează focul,
gazele, curentul electric, uleiurile și substanțele utilizate în preparate, modurile de pregătire ale
anumitor preparate. Astfel că, din acest punct de vedere, în România există Legea 307 din 12
iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor, text actualizat și completat ulterior până în
2016 în baza unor acte normative publicate în Monitorul Oficial.
Consecințele negative pe care apariția unui incediu le presupune, constau în primul rând
în punerea în pericol a vieții angajaților, în 2017 în România înregistrându-se 953 de victime în

27.10.2018]
7
Comisia Europeană, 2017, Rezultatele unei noi anchete indică o creștere a cererii consumatorilor din UE pentru
cumpărăturile online transfrontaliere,  [comunicat de presă] 25 iulie 2017, Disponibil la:
<http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-2109_ro.htm> [Acesat 24.10.2018]

4
urma incendiilor, în creștere față de anul 2016 cu aprovimativ 3,8%, conform Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență (IGSU). Pe de altă parte, o altă consecință constă în
deteriorarea clădirii și a bunurilor care dispar în urma incendiului. Din acest punct de vedere,
costurile pot fi ridicate în cazul în care asigurarea împotriva icendiului nu există, caz ipotetic, sau
în cazul în care nu acoperă în totalitate pierderile. Pe de altă parte, distrugerile produse pot face
ca activitățile desfășurate de societate să fie stopate o perioadă de timp pentru remedierea
acestora, ceea ce conduce la lipsa încasărilor. Imaginea unității de alimentație poate fi afectată,
consumatorii asociind-o cu riscul producerii incendiilor luând în considerare faptul că unitatea nu
este asigurată corespunzător din acest punct de vedere, fapt care conduce la pierderea clienților
pe termen lung.
Conform International Association of Fire and Rescue Services (CTIF) în anul 2016, la
nivel global s-au raportat aproximativ 3,0 milioane de incendii, dintre care doar 777 794 au fost
raportate ca fiind incendii ce au afectat clădiri, prin care și structuri ale restaurantelor. În
România în anul 2016, s-au raportat 27 804 de incendii, dintre care 2 976 au vizat clădiri printre
care si societăți de alimentație publică. La nivel anual, în lume au loc în medie 3 498 804, iar în
România media incendiilor anuale este de 30 709, conform raportului CTIF din 2018. 9 Conform
unui Raport IGSU privind activitatea din anul 2017, în România au loc 92 de incendii pe zi. De
asemenea, în anul 2015 au avut loc 492 de incendii în comerț și alimentație publică, în anul
2016, au avut loc 493 care au vizat domeniul comerț și alimentație publică, iar în 2017 numărul
acestora a crescut la 598, cauza principală constatată fiind defecțiuni la sistemele electrice. 10

9
Brushlinsky, N.N., 2018, World Fire Statistics, [online] Disponibil la:
<https://www.ctif.org/sites/default/files/2018-06/CTIF_Report23_World_Fire_Statistics_2018_vs_2_0.pdf>
[Accesat 26.10.2018];
10
Inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă, 2018, Analiza statistică privind acţiunile de prevenire, pregătire şi
răspuns în situaţii de urgenţă pentru perioada 01.01.2017 - 31.12.2017, România: Inspectoratul general pentru
situaţii de urgenţă. Disponibil la:
<https://www.igsu.ro/documente/informare_publica/evaluari/Analiza_statistica_01.01.2017-31.12.2017.pdf>
[Accesat 27.10.2018]

5
 598
600
492 493
500

400

300

200

100
2015 2016 2017
0

Figura 1. Evoluția anuală a incendiilor din alimentație publică și comerț

Sursa: Concepție originală a autorului pe baza datelor furnizate de IGSU

Numărul incendiilor este în creștere privind domeniul alimentației publice presupune o

atenție sporită a întreprinzătorilor din domeniul alimentației publice, ceea ce conduce la
cheltuieli mai mari privind asigurarea împotriva acestui risc și echiparea corespunzătoare a
spațiilor care prezintă un risc ridicat de incendiu și amenință astfel afacerea societății.

Riscul schimbărilor climatice. Domeniul alimentației publice nu este un domeniu

independent. El depinde într-un procent ridicat de domeniul agricol, domeniu care este imperios
afectat de schimbările climatice care reprezintă un risc de interes global în prezent. Conform
Climate Science Special Report (CSSR), în ultimii 115 ani planeta s-a încălzit cu 1 grad Celsius,
în prezent fiind cea mai caldă perioadă din istoria civilizației. De asemenea, se preconizează că
planeta continuă să se încălzească Se știe că încălzirea globală contribuie la apariția unor
catastrofe naturale, creșterea nivelului mărilor, răspândirea rapidă a virusurilor în rândul
animalelor, periclitarea producțiilor anuale prin faptul că ploile îsi fac apariția rar în zonele
agrare, dar și creșterea populației care suferă de foame. Toate acestea conduc la creșterea
prețurilor produselor afectate, ceea ce determină o creștere a prețurilor și în sectorul alimentației
publice. 11
Din punct de vedere legislativ, la nivel European există Directiva 2003/87/CE stabilește
un sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și
de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, decizia comisiei 589/2007 de stabilire a unor
orientări privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră. La nivel național

11
Climate Science Special Report, 2017, Highlights of the Findings of the U.S. Global Change Research Program
Climate Science Special Report, SUA: Climate Science Special Report. Disponibil la:
<https://science2017.globalchange.gov/chapter/executive-summary/> [Accesat 27.10.2018];

6
schimbările climatice sunt reglementate prin Hotărârea Nr. 780 din 14 iunie 2006-versiune
consolidată la data de 30/04/2013, privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră și numeroase astfel de politici, hotărâri și ordonanțe. 12
Schimbările climatice produc valuri de căldură, incendii, care afectează culturile de
fructe, plante agricole care au nevoie de apă pentru dezvoltare. România nu are dezvoltat un
sistem de irigații corespunzător, deși agricultura a contribuit la creșterea PIB-ului în 2017 cu
0,7%, reprezentând alături de industrie (1,9%) și comerț, repararea autovehiculelor și
motocicletelor, transport, hoteluri și restaurante (1,6%), cele mai importante domenii care au
contribuit la creșterea PIB-ului.13
Aerul cald conține o umiditate mai mare, ceea ce determină apariția unor furtuni extreme,
ploi abundente care afectează culturile de grâne ceea ce poate conduce la costuri ridicate pentru
agricultori în vederea protejării culturilor rămase, dar și prețuri mai ridicate pentru alimente
produse din grânele respective, fapt ce conduce la costuri mai ridicate cu materiile prime ale
societăților din domeniul alimentației publice ce se reflectă direct în prețurile de listă ale
preparatelor. Pe de altă parte, furtunile puternice pot determina inundații care transportă bacterii
și toxine, prin prisma faptului că apa trece prin gunoi, iar în momentul în care ajunge pe un teren
unde sunt semănate plante, acestea absorb toxinele care ajung în final în mâncare noastră ce pot
provoca de la virusuri ușoare, până la cele mortale. De exemplu, vremea extremă din sudul și
nordul Europei, cu secetă și incendii violente de la finalul lunii mai, a afectat culturile de cartofi
din Olanda, culturile de grâne (de exemplu, conform Bursei din Paris, prețul porumbului a
crescut la finalul lunii august ajungând la 12,4 euro 14), la fel și culturile de citrice din Spania,
culturile de orz, ovăz din Belgia, cu impact direct adupra producției de bere al cărei preț se
preconizează că se va dubla, dar și cantitatea de homari pescuită din Anglia. Prin creșterea
temperaturii mărilor, se observă o migrație a peștilor către zonele unde apa este mai rece, spre
exemeplu 21 de specii din Marea Nordului au migrat spre zonele mai răcoroase ce a dus la

12
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Legislație, România, Disponibil la:
<http://www.mmediu.ro/beta/domenii/schimbari-climatice/eu-ets/legislatie/> Accesat 27.10.2018];
13
INS, 2018, In  anul  2017,  produsul  intern  brut  a  crescut,  comparativ cu anul 2016, cu 6,9%, [comunicat de
presă] 5 aprilie 2018, Disponibil la:
<http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr4r2017_2.pdf> [Acesat 27.10.2018]
14
Euronext, 2018, Corn Price, Paris: Euronext. Disponibil la: <https://www.euronext.com/en/products/warrants-
certificates/NL0012922256-XAMS> [Accesat 26.10.2018]

7
scăderea productivității.15 În anul 2015, în România se constată o scădere a producțiilor de
cireșe-vișine, de la 86991 în 2014, la 79062 în 2015.16
De asemenea, vremea rece din primăvara anului 2018 a afectat culturile de fructe
românești, cultura de caise de anul acesta înjumătățindu-se, iar prețul cireșelor ajungând la 200
lei/kg. Virusul pestei porcine care a dus la scăderea cu 357270 de porcine la 1 mai 2018 față de
aceași perioadă din 2017, conform INS, care s-a răspândit rapid pe teritoriul României va
favoriza creșterea importurilor de carne de porc și creșterea prețurilor cărnii din producție locală
ca urmare a sacrificării unui număr uriaș de animale.
La nivel global, se constată necesitatea creșterii producției alimentare pentru a hrănii o
populație mai mare și mai bogată. Însă, creșterile de randament ale culturilor au scăzut cu 2,5%
pe deceniu, la nivel global, din cauza schimbărilor climatice. Se consideră că adaptarea este unul
dintre factorii determinanți în fața schimbarilor climatice. De asemenea, producția la nivel global
alimentată de precipitații atingea un procent de 83%, producând 60% din alimentele de pe Glob
în anul 2010. La nivel global, culturile cele mai tranzacționate (porumb, grâu, soia) au înregistrat
în 2010 pierderi de până la 38%.
La nivel național cele mai afectate de către schimbările climatice în anul 2017 au fost
agricultorii de cereal, înregistrându-se astfel o scădere a suprafețelor de teren cultivate. De
exemplu, în 2016 suprafața cultivate de grâu era de 2138 mii ha., iar în 2017 2027 mii ha.
Suprafața totala a cerealelor pentru boabe a scăzut la 5107 mii ha în 2017, comparativ cu 5487
mii ha. în 2016.17
Cele mai importante cauze ale schimbărilor climatice identificate de către Comisia
Europeană sunt arderea cărbunelui petrolului și a gazelor, tăierea pădurilor cu efect important în
absorbția de dioxid de carbon din aer, dioxid de carbon care în momentul tăierii copacilor este
emis în atmosferă, intensificarea creșterii de animale care prin digestie emit cantități mari de
metan în aer, îngrășăminte care conțin azot care produc emisii de protoxis de azot și gazelle

15
USDA, 2015,  Climate Change, Global Food Security, and the U.S. Food System, USA: USDA. Disponibil la:
<https://www.usda.gov/oce/climate_change/FoodSecurity2015Assessment/FullAssessment.pdf> [Accesat
27.10.2018]
16
INSSE, 2015, Bilanțuri alimentare, Romănia,
<http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/bilanturi_alimentare_in_anul_2015.pdf> [Accesat
27.10.2018];
17
INS, 2018, Producţia agricolă vegetală a crescut în anul 2017 faţă de anul 2016, la toate culturile, [comunicat de
presă] 30 martie 2018, Disponibil la:
<http://www.insse.ro/old/sites/default/files/com_presa/com_pdf/prod_veg_r17_1.pdf> [Acesat 27.10.2018]

8
fluorurate cu un efect de încălzire mai mare de 23 000 de ori decât dioxidul de carbon. 18 Din
1990 până în anul 2013, GES au crescut cu 34%, dintre care 80% este contribuția dioxidului de
carbon.19
Industria alimentară va fi astfel afectată prin prisma creșterii prețurilor materiilor prime
ca urmare a întârzierii plantării sau distrugerii recoltelor, nesinguranța produselor din import ce
pot transporta diverse toxine, posibilitatea afectării structurii clădirii în cazul manifestării unui
fenomen meteo extrem, dispariția anumitor culturi, animale, favorizarea importurilor în țările
slab dezvoltate și defavorizarea culturilor locale, afacerile din industria alimentară pot pierde
anumite categorii de clienți prin creșterea prețurilor, pot încasa astfel venituri mai reduse, poate
crește riscul falimentării afacerii prin prisma unor încasări reduse și a menținerii sau creșterii
costurilor. De asemenea, se așteaptă o creștere cu 70% a cererii pentru alimente în deceniile
următoare. Astfel se consideră că procentul populației afectate de foame va crește din cauza
scăderii terenurilor araabile la nivel global.20

Riscul subocupării. Subocuparea este un domeniu care afectează din ce în ce mai mult
alimentația publică prin dispariția școlilor profesionale, dar și a angajaților calificați. În București
mai există o singura instituție de învățământ a meseriilor din domeniul alimentației publice.
Federația patronatelor din turismul românesc raporta în vara anului 2017 o lipsă acută de
personal pentru restaurantele din stațiunile turistice și nu datorată doar salariilor mici din acest
domeniu, dar și dispariției școlilor profesionale, fapt ce a determinat angajatorii să aducă
personal calificat din Nepal sau Filipine pentru afacerile de pe litoral sau din stațiunile montane.
Pe de altă parte, Autoritatea Națională privind Protecția Consumatorilor a anunțat că trebuie să
deții diplomă de calificare pentru a lucra în domeniul alimentației publice, măsură ce presupune
accentuarea lipsei de personal din acest domeniu.
La nivel european sunt aproximativ 20 de milioane de locuri de muncă în sectorul
alimentar. Faptul că România nu poate concura cu salarii la nivelul Uniunii Europene, determină
personalul calificat să emigreze, fapt care constă în primul pas spre falimentarea unei societăți
18
Comisia Europeană, Cauzele schimbărilor climatice, Bruxelles:Comisia Europeană. Disponibil la:
<https://ec.europa.eu/clima/change/causes_ro> [Accesat 26.10.2018]
19
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, 2015, Agro-mediu și adaptarea la schimbările climatic, România:
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Disponibil la: < http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-
tematice/PT40.pdf> [Accesat 28.10.2018]
20
European Environment Agency, 2016, Agriculture and climate change,
Disponibil la: <https://www.eea.europa.eu/signals/signals-2015/articles/agriculture-and-climate-change> [Accesat
28.10.2018]

9
din industria alimentației publice. Consecințele pe care riscul subocupării îl are asupra unității de
alimentație publică constau în creșterea volumului de muncă pentru angajații existenți prin
necesitatea de acoperire a sarcinilor. Acest volum de muncă ridicat poate determina o creștere a
nivelului de stres ce poate conduce la un comportament neadecvat în relaționarea cu clienții.
Aceștia pot renunța la serviciile prestate de către societate. Pe de altă parte, din cauza volumului
crescut de activitate, angajații pot renunța la locul de muncă.
Conform INS, numărul salariaților în alimentație publică ajungea la finalul anului 2017
aproximativ 165 000, ceea ce semnifică 1,9% din totalul forței de muncă din România și 8,1%
din totalul angajaților din industria românească. Conform Asociației Nationale a Ocupării Forței
de Muncă, rata posturilor vacante din 2017 a fost cu 7,79% mai mare decât în anul 2016 când au
fost declarate 441.217 spre deosebire de 475.592 în 2017, dintre acestea 19.899 au vizat sectorul
alimentației publice. 21

Bibliografie:

21
Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, 2017, Raport de activitate pentru anul 2017, România: Ministerul Muncii
și Justiției Sociale. Disponibil la:<https://www.anofm.ro/files/Raport%20activitate_2018.pdf > [Accesat
27.10.2018]

10
 Brushlinsky, N.N., 2018, World Fire Statistics, [online] Disponibil la:
<https://www.ctif.org/sites/default/files/2018-06/CTIF_Report23_World_Fire_Statistics_
2018_vs_2_0.pdf>;
 Climate Science Special Report, 2017, Highlights of the Findings of the U.S. Global
Change Research Program Climate Science Special Report, SUA: Climate Science
Special Report. Disponibil la: <https://science2017.globalchange.gov/chapter/executive-
summary/>;
 Comisia Europeană, 2014, Siguranța alimentară. De la producător la consumator:
alimente sănătoase și sigure pentru toți, Luxemburg:Comisia Europeană. Disponibil la:
<file:///C:/Users/compaq/Downloads/food_ro.pdf>;
 Comisia Europeană, 2017, Rezultatele unei noi anchete indică o creștere a cererii
consumatorilor din UE pentru cumpărăturile online transfrontaliere,  [comunicat de
presă] 25 iulie 2017, Disponibil la: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-
2109_ro.htm;
 Comisia Europeană, Cauzele schimbărilor climatice, Bruxelles:Comisia Europeană.
Disponibil la: https://ec.europa.eu/clima/change/causes_ro;
 Euronext, 2018, Corn Price, Paris: Euronext. Disponibil la:
<https://www.euronext.com/en/products/warrants-certificates/NL0012922256-XAMS>;
 European Environment Agency, 2016, Agriculture and climate change, Disponibil la:
<https://www.eea.europa.eu/signals/signals-2015/articles/agriculture-and-climate-
change>;
 European Food Safety Authority, 2012, Campylobacter decreases slightly, Salmonella
down, Listeria up, Italy: European Food Safety Authority. Disponibil
la:<http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/3547>;
 INS, 2018, În  anul  2017,  produsul  intern  brut  a  crescut, 
comparativ cu anul 2016, cu 6,9%, [comunicat de presă] 5 aprilie 2018, Disponibil la:
<http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr4r2017_2.pdf>;
 INS, 2018, Producţia agricolă vegetală a crescut în anul 2017 faţă de anul 2016, la toate
culturile, [comunicat de presă] 30 martie 2018, Disponibil la:
http://www.insse.ro/old/sites/default/files/com_presa/com_pdf/prod_veg_r17_1.pdf;

11
 Inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă, 2018, Analiza statistică privind acţiunile
de prevenire, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă pentru perioada 01.01.2017 -
31.12.2017, România: Inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă. Disponibil la:
<https://www.igsu.ro/documente/informare_publica/evaluari/Analiza_statistica_01.01.20
17-31.12.2017.pdf>;
 INSSE, 2015, Bilanțuri alimentare, Romănia,
<http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/bilanturi_alimentare_in_anul_
2015.pdf>;
 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, 2015, Agro-mediu și adaptarea la
schimbările climatic, România: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Disponibil
la: < http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-tematice/PT40.pdf>;
 Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Legislație, România, Disponibil la:
http://www.mmediu.ro/beta/domenii/schimbari-climatice/eu-ets/legislatie/;
 Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, 2017, Raport de activitate pentru anul 2017,
România: Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Disponibil
la:<https://www.anofm.ro/files/Raport%20activitate_2018.pdf >.
 USDA, 2015,  Climate Change, Global Food Security, and the U.S. Food System, USA:
USDA. Disponibil la:
https://www.usda.gov/oce/climate_change/FoodSecurity2015Assessment/
FullAssessment.pdf;
 USDA, 2015,  Climate Change, Global Food Security, and the U.S. Food System, USA:
USDA. Disponibil la:
<https://www.usda.gov/oce/climate_change/FoodSecurity2015Assessment/
FullAssessment.pdf>
 World Health Organization, 2017, Food safety, Elveția: World Health Organization.
Disponibil la: http://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/food-safety;
 World Health Organization, 2017, Salmonella (non-typhoidal), Elveția: World Health
Organization. Disponibil la:
http://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/salmonella-(non-typhoidal);

12
13