Grupa 352, Echipa 5

Academia de Studii Economie
Facultatea de Business si Turism
Studiu de caz asupra tranzactiilor comerciale cu seminte

agricole
Autori: Corbea Diane-Amelia

Cercel Daniela-Alina
Codreanu Roxana Alexandra
Grupa 352, Seria A, Anul III
Bucuresti
2017
Cuprins
Capitolul 1. Carcaterizarea generala a tranzactiilor cu cereale....................................................................4

Capitolul 2. Cadrul legal al tranzactiilor cu produse agricole – cereal.........................................................7
Capitolul 3. Cadrul instituţional al tranzactiilor cu cereal............................................................................8
3.1 Inventarierea actorilor.....................................................................................................................8
Caracterizarea fiecărui tip de actor........................................................................................................9
Capitolul 4. Piata specifica tranzactiilor cu seminte..................................................................................11
4.1 Scurt istoric.....................................................................................................................................11
4.2 Volumul, dinamica si structura tranzactiilor cu seminte de cereale, evolutia si compararea cu
piata europeana.....................................................................................................................................13
4.3. Caracterizarea ofertei....................................................................................................................16
4.3 Caracterizarea cererii de seminte agricole.....................................................................................21
Capitolul 5. Descrierea generala a tranzactiei cu seminte agricole...........................................................26
Capitolul 6. Analiza aprofundată a tranzacţiei studiate..............................................................................34
6.1 Analiza oportunităţii alegerii modelului de tranzacţie în cauză de către fiecare dintre părţi în
raport cu alte soluţii posibile de realizare a obiectivelor proprii..........................................................34
6.2 Analiza eficienţei tranzacţiei potrivit criteriilor de performanţă ale fiecărei părţi (şi actor implicat
direct) ...................................................................................................................................................36
6.3 Analiza tranzactiei din punct de vedere a functionalitatii pietei.....................................................37
Capitolul 7. Concluzii................................................................................................................................40
Capitolul 8. Autoevaluare..........................................................................................................................41
Bibliografie................................................................................................................................................43
Anexe........................................................................................................................................................47
Bucuresti
2017
Acronime:
APIA- Agentia de Plati si Interventie in Agricultura
CE-Comisia Europeana
EFA Group- EuroFin Investments Pte Ltd.
FEADR- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala
FEGA- Fondul European de Garantare Durabila
IACS- Sistemul Integrat de Administrare si Control
INCDA- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola
INCS-Inspectia Nationala pentru Testarea Semintelor
INSSE- Institutul National de Statistica
ISTIS- Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor
PAC- Politica Agricola Comuna
PIB- Produs Intern Brut
PNDR- Programul National pentru Agricultura si Dezvoltarea Rurala
RNDR- Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala
UE- Uniunea Europeana
Bucuresti
2017
Capitolul 1. Carcaterizarea generala a tranzactiilor cu cereale
Agricultura a fost, este si va ramane o ramura dezvoltata a economiei ce se caracterizeaza

prin dinamism datorita numarului in crestere al societatilor agricole, atat cu capital privat, cat si
de stat. Existenta diversitatii de unitati agricole are un rol benefic in asigurarea unui mediu
concurential astfel in cat sa nu se creeze o piata caraterizata de monopol. Principalul obiectiv al
economiei agriculturii fiind studierea fenomenelor si proceselor economice care se desfasoara in
cadrul acesteia.1
Avand in vdere multifunctionalitatea agriculturii, aceasta indeplineste o serie de functii
importante pentru economia nationala, printer care: asigura existenta populatiei prin diversitatea
produselor pe care le ofera; ajuta la dezvoltarea industriei oferind locuri de munca; ofera
stabilitate si altor ramuri si activitati neagricole prin transfer de venit; este principala ramura cu
ajutorul careia se obtine valuta datorita exportului de produse in starea initiala sau procesate;
contribuie la conservarea mediului inconjurator, minimizand polualea si mentinand solurile
fertile.2 Stiinta agronomica care are drept scop obtinerea de productii ridicate, tinand cont in
acelasi timp si de mediul inconjurator cat si de eficienta economica se numeste fitotehnie.
Principalele plante caracteristice fitotehniei sunt plante de camp care se cultiva pe suprafete mari
si anume: cereale, leguminoase pentru boabe, plante oleaginoase, plante textile, cartof, sfeclă de
zahăr, hamei, tutun, plante medicinale și aromatice. Insa cele mai importante din punct de vedere
al destinatiei lor sunt cerealele, acestea fiind utilizate ca materie prima pentru foarte multe
industii dar mai ales reprezentand hrana de baza pentru intraga populatie.3
Semintele agricole reprezinta un organ al cerealelor, ce contine embrionul
necesar dezvoltarii. Aceste boabe de dimensiuni reduse pot dezvolta culture vaste de cereal daca
conditiile meteorologice si climaterice sunt favorabile.
Cerealele sunt reprezentate de un grup de plante care iau nastere datorita
semintei agricole si care au ca principal scop contribuirea la obtinerea hranei omului sau in stare
1
Zahiu Letitia Management agricol, Editura Economica, 1999, p.
2
Cecilia Alexandri, ioan Davidovici, Dinu Gavrilescu “ Tratat de economia agriculturii”, editura Exvent , anul 2004,
paginile `18-22
3
http://www.horticultura-bucuresti.ro/images/pdf/Fitotehnie.pdf , accesat pe data de 14.03.2017, ora14:50
Bucuresti
2017
pura la hrana animalelor.

Principalele trasaturi distinctive ale semintelor agricole si a celealelor
care impulsioneaza determinarea tranzactiilor comerciale se prezinta astfel: 4
 productia de cereale se caracterizeaza prin faptul ca recoltarea este sezoniera, pe cand

consumul are loc in fiecare zi;
 fiecare zona detine propriile resurse, astfel se disting zone cu deficit in recoltare si zone
cu potential ;
 constituie un element important atat pentru oameni cat si pentru animale, reprezentant
principalele resurse de hrana;
 tranzactiile cu cereale se realizeaza atat in momentul in care comerciantul poseda doar
productia in forma sa initiala fara a fi recoltata sau abia semanate cat si in cazul in care
vanzatorul detine intreaga cantitate recoltata;
 tranzactiile se incheie atat prin materializarea livrarii, cat si prin compensarea intre
contracte;
 caracteristicile referitoare la catitatea cerealelor pot determina anumite influente asupra
pretului, bonificatiilor etc;
 trebuie sa se aiba in vedere mai ales la tranzactiile ce se vor realiza ulterior luarea unor
masuri in ceea ce priveste insusirile de higroscopicitate, termodifuziune, autosortare,
conservabilitate etc. ale cerealelor.
Pe langa toate aceste trasaturi cea mai importanta face referire la caracterul sezonier al
productiei agricole fapt ce determina pastrarea semintelor pe o perioada indelungata si in conditii
care urmaresc nealterarea precum si prevenirea pierderilor cantitative. In ceea ce priveste
cerealele exista si o serie de conditii ce trebuie sa fie indeplinite in ceea ce priveste calitatea
pentru livrare cat si pentru pret, mai exact:5
Calitatea pentru livrare Calitatea privind calcularea pretului

Cerealele sa prezinte calitate conform tipului Pretul la calitatea de baza- este stabilit
din care fac parte; conform reglementarilor in vigoare, pe piata
Sa respecte normele in vigoare cat si libera pretul putand fiind determinat atat
4
https://www.gazetadeagricultura.info/plante/cereale/2116-comertul-cu-cereale.html
5
https://www.gazetadeagricultura.info/plante/cereale/2116-comertul-cu-cereale.html
Bucuresti
2017
standardele; conform actelor normative cat si prin

Sa fie conforme caracteristicilor prezentate. conventia intre parti;
Conditia de calitate “identica”- adica in Pretul la fizic- determinandu-se avand in
momentul livrarii cerealele sa detina aceleasi vedere strict calitatea cerealelor.
caracteristici ca in momentul incheierii
tranzactiei;
Conditia de calitate asemanatoare- in acest
caz se admit modificari ale caracteristicilor,
insa nu se admit diferente majore.
Mecanismul de principiu
Datorita faptului ca in prezent se pune foarte mare accent pe pastrarea vitalitatii mediului
rural, a luat nastere Politica Agricola Comuna ce are la baza anumite reguli si mecanisme care au
in vedere reglementarea conditiilor privind poroductia, procesarea si comertul cu produse
agricole, respectiv seminte agricole si cereale. Aceasta politica este renumita datorita faptului a
luat nastere cu o finantare de 50% din partea UE, din cauza numarului mare de teritorii si
peroane implicate dar si datorita faptului ca detine puterea de decizie si de stabilirea normelor de
functionare. Pe parcursul timpului PAC s-a dezvoltat din ce in ce mai mult, in prezent devenid
tot mai complexa datorita cerintelor crescande ale oamenilor. Atat PAC cat si alte politici
acordate de UE a dus la crearea unei piete agricole care functioneaza uniform avand la baza
aceleasi norme.6
Un alt mecanism de gestiune care deservea la buna functionare a pietei cerealelor face
referire la prevederile Agendei 2000 ce cupindea urmatoarele hotarari:
- scaderea pretului de interventie a cerealelor cu 20%;
- explicarea importantei mecanismului de interventie;
- fixarea procentului de parloaga obligatorie la zero, respectiv, scoaterea din cultura a
terenurilor este optionala7.
6
http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_agricola.pdf
7
http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/PROIECT-Organizarea-Comuna-a-P85.php
Bucuresti
2017
Capitolul 2. Cadrul legal al tranzactiilor cu produse agricole – cereal
Actele normative aplicabile in domeniul agriculturii, cu precadere in ceea ce priveste

segmentul cerealier, sunt:
1. Legi privind agricultura:
- “Ordonanta nr. 25/2010, pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporare
privind asigurarea accesului la finantare in agricultura;
- Hotarare nr. 408/2010, privind aprobarea acordarii unui ajutor de stat pentru
motorina utilizata in agricultura;
- Legea nr. 74/2010 pentru aprobarea OG nr. 14/2010 privind masuri financiare
pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, incepand cu
anul 2010;
- Metodologie din 2009, de inregistrare a operatorilor economici si eliberare a
autorizatiei pentru producerea, prelucrarea si-sau comercializarea semintelor si
materialului saditor;
- LEGEA nr. 57/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 75/1995 privind
producerea, controlul calitatii, comercializarea si folosirea semintelor si materialului
saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante agricole”.8
2. Politici si programe privind agricultura:

- Politica Agricolă Comună (PAC), conceputa la nivel european ca un set de principii
si reglementari meninte sa asigure o dezvoltare uniforma si propice tuturor pietelor
agricole, facand posibil accesul la alimente sigure si abordabile din punct de vedere al
preturilor.
- Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), dezvoltat de catre Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru a sustine viata la sate si a crea un viitor
spatiului rural romanesc, prin aplicarea unor masuri de sprijin in domeniul agricol,
pomicol, silvicol si altele.
8
http://www.euroavocatura.ro/legislatie/cat/92/Legislatia_Domeniul_Agricol , accesat pe data de 15
martie, ora 18.25;
Bucuresti
2017
Capitolul 3. Cadrul instituţional al tranzactiilor cu cereale
In ceea ce priveste cadrul instituţional al tranzactiilor cu produse agricole (cereale), exista

numerosi agenţi, facilitatori, mijlocitori, furnizori de informaţii şi analişti, autorităţi de
reglementare, autorităţi de supraveghere care joaca un rol important in buna desfasurare a acestui
proces.
Exista urmatoarele tipuri de actori implicati in domeniul agricol: fermierii, agentii
economici, institutiile publice.
3.1 Inventarierea actorilor
In randul institutiilor publice implicate in agricultura amintim:

• Comisia Europeană;
• Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
• Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala;
• Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;
• Agentia pentru Finantarea Invetitiilor Rurale;
• Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor;
• Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor.
Caracterizarea fiecărui tip de actor
Comisia Europeană este institutia cu caracter executiv a Uniunii Europene care are ca
obiectiv promovarea intereselor comune pentru otinerea si mentinerea bunastarii populatiei. In
cadrul acesteia, unul din programele de interes in ceea ce priveste agricultutra, la nivel general,
Bucuresti
2017
pe langa granturi si subventii, trebuie amintita Politica Agicola Comuna. Aceasta are in vedere
sustinerea agricultorilor pentru a duce o viata decenta si, deopotriva, ajuta echilibrarea pietei,
sustinand producerea alimentelor sigure pentru consumul polulatiei. PAC reprezinta
responsabilitatea Departamentului General al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, unul din
departamentele Comisiei Europene.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale este institutia publica aflata in subordinea

Guvernului Romaniei care are rolul de a elabora si implementa strategii nationale in domeniul
agriculturii, dezvoltarii rurale, acvaculturii si pescuitului si alte domenii conexe celor amintite,
toate in conformitate cu Politica Argicola Comuna valabila la nivel european. Este organizata la
nivel national in directii, birouri, servicii si compartimente, toate contribuind la buna functionare
a ministerului. Institutia este condusa de catre ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale impreuna
cu secretarii si consilierii astuia.
Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala este o retea care pune in legatura organizatiile
implicate in dezvoltarea rurala si face parte din Reteaua Europeana de Dezvoltare Rurala. Rolul
acesteia este de apromova colaborarea in retea si schimbul de informatii pentru Programul de
Dezvoltare Rurala. Organizatoric, RNDR este contituita la nivel national din birouri judetene.
APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – este instutia care are rolul de a
reglementa si, totodata, de a sustine finaniciar sectorul agricol. Aceasta este subordonata
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si utilizeaza un Sistemul Integrat de Administrare
şi Control (IACS) pentru acordarea subventiilor, impementand mecanisme comerciale din cadrul
Politicii Agricole Comune (PAC).
Este organizata la nivel national in aparat central, 42 de centre judeţene şi 266 centre locale.
Pentru a-si indeplini obiectivele, APIA adopta masuri, dupa cum urmeaza:
• “Scheme de plată/Măsuri de sprijin şi ajutor derulate de APIA;
• Măsuri de sprijin finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
• Măsuri de sprijin finanţate de la bugetul naţional;
• Măsuri de sprijin finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
(FEADR);
Bucuresti
2017
• Măsuri de mediu şi climă finanţate prin PNDR 2014-2020.”9
Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor face parte din Directia Generala Control
si Inspectii si reprezinta un serciviu de stat care are in responsabilitatea controlul si certificarea
agentilor economici furnizori de seminte in toate etapele procesului specific domeniului.
Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor lucreaza in directa
legatura cu INCS, efectuand analize si controland calitatea materialului saditor. Deopotriva,
INCS actioneaza prin intermediul inspectoratelor teritoriale.
Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor este o autoritate nationala

care reglementeaza si examineaza noi tipuri de soiuri din specii agricole sau horticole.
Importanta acestei institutii este data de faptul ca, odata ce soiurile au fost inregistrate si aprobate
de catre aceasta, ele pot fi vandute pe intreg teritoriul Romaniei si Europei. Inregistrarea se face
conform metodologiei in vigoare, procesul de examinare care precede inregistrarea are o durata
de 2-3 ani, astfel incat soiul este testat in toate cele 24 de centre care simuleaza toate tipurile de
soluri din Romania. Soiurle nu pot fi multiplcate de catre producator fara ca acestea sa fie testate
in cadrul laboratoarelor ISTIS. Asa ca, aceasta joaca un rol important si in relatiile dintre
producatori si cultivatori, fiind sigura institutie care leaga centrele de cercetare de ceilalti doi
actori implicati in procesul agricol. Din punct de vedere organizational, ISTIS este alcatuita din
24 de centre de testare si alte cateva centre specializate, locuri in care activeaza numerosi experti
si laboranti. Obiectivele generale ale ISTIS sunt legate de extinderea portofoliului de soiuri,
sistemelor de irigare pentru zonele experimentale, marirea numarului de utilaje agricole utilizate
in campurile destinate experimentelor si perfectionarea personalului.
Capitolul 4. Piata specifica tranzactiilor cu seminte
9
http://www.apia.org.ro/ro/ajutoare-specifice/masuri-de-sprijin-finantate-din-fondul-european-de-garantare-
agricola-fega
Bucuresti
2017
“ Piata reprezinta sfera economica in care productia de marfuri sub forma de oferta, iar nevoile
de consum (productive sau individual ) sub forma de cerere de marfuri”.10
Industria semintelor prezinta un important potential de crestere , concretizandu-se in una din

cele mai importante industrii, Matthias Haug (Bayer CropSience) considerand ca acest lucru se
datoreaza: “Companiile din industria semintelor au multe oportunitati pentru care trebuie sa
hraneasca o planeta cu adevarat infometata”. Procesul complex de productie a semintelor trebuie
sa aiba in vedere cateva criterii esentiale: sa fie ritmica, sa asigure cantitatea necesara pentru
cultivarea suprafetelor si sa furnizeze seminte de cu o puritate biologica ridicate.11
4.1 Scurt istoric
Inca din trecut oamenii au fost preocupati sa gaseasca diverse solutii de a-si inmulti hrana,
asadar semintele agricole aveau o foarte mare importanta inca de pe atunci.
Popoarele antice (cinezii, romanii, giptenii etc) au gasit diverse modatitati de a
pastra semintele care ulterior deserveau la obtinerea hranei, fie in gropi cu pereti ziditi, hambare
sau mai tarziu in magazii publice. O data cu dezvoltarea agriculturii, industriei si comertului
semintele agricole au capatat un rol si mai important asadar, s-au construit hambare si magazii
centrale care la inceput erau din lemn iar mai apoi din caramida. Din punct de vedere al
amplasarii acestea se gaseau in centre de export sau in orase importante.
In anul 1891, in Romania au fost construite primele silozuri de cereale la Braila si Galati.
In anul 1909 s-au construit inca doua in Costanta, in perioada 1932-1942 numarul silozurilor de
cereale incepand sa ia amploare, mai ales in zona Campia Dunarii. In prezent in tara noastra sunt
depozitate cu scopul pastrarii mii de tone de seminte agricole in vederea obtinerii unor cantitati
mari de cereal. Dupa cum spuneam, semintele agricole au un rol esential datorita contributiei lor
la obtinerea cerealelor care reprezeninta principala sursa de hrana, cestea devenind in zilele
noastre, la fel de bine si baza unei afaceri de succes. Graul, orezul, porumbul, orzul, floare
soarelui sunt doar cateva dintre cerealele folosite in industria alimentara. In cele ce urmeza vor fi
prezentate pe scurt cateva caracteristici ale acesor seminte aducatoare de beneficii.
10
CONSTANTIN, M., LOUIS, L., OTTONE, O., RENZO, P., Jean-Claude, M., CONSTANTIN, F., VINCENT, R.,
Marketingul productiei agroalimentare, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997, p. 48
11
http://www.revista-piata.ro/Marketing_si_inovatie_in_industria_semintelor_din_Romania-id10287.html, accesat
la data de 18. 03. 2017, ora 15:42
Bucuresti
2017
 Porumbul care se cultiva in zilele noastre in majoritatea tarilor, este originar din
America Centrala, fiind folosit atat ca materie prima pentru obtinerea hranei cat si pentru
animale;
 Orezul, originar din Asia, se cultiva pe terenuri umede, poate fi de doua feluri: spic si
salbatic;
 Graul este considerat cea mai importanta cereala, atat datorita cultivarii sale pe suprafete
insamantate, cat si pentru faptul ca reprezinta o importanta sursa in alimentatie;
 Orzul este o planta cerealiera ce face parte din genul Hordeum originar din Orientul
Apropiat. Planta ajunge pana la aproximativ 1.2 metrii inaltime. In ultimii ani productia
de orz a scazut semnificativ, insa acesta a reprezentat timp indelungat o cultura principal
alaturi de grau si de mei;
Floarea soarelui este originara din America de Nord unde se gasesc aproximativ 50 de specii.
In Europa a fost cultivata prima data in gradina regala din Madrid, din seminte aduse din Mexic.
Planta aduce numeroase beneficii, nu contribuie doar la obtinerea uleiului, ci si la fabricarea de
halva. De asemenea, cojile semintelor sunt folosite pe post de combustibil in constructii pentru
obtinerea placilor fibro-lemnoase.12
Agricultura a reprezentat pe parcursul anilor un ajutor pentru cresterea economica, dar si o “

cenusareasa in anii de seceta”, contribuind la PIB cu 6-7%. Din cauza unor conditii nefavorabile
ale Romaniei cu privire la agricultura precum, lipsa unui sistem de irgatii si fluctuatia preturilor,
economia nu se poate baza pe agricultura din cauza faptului ca rezultatele terenurilor arabile sunt
mereu influentate de diversi factori politici, climatici, legislative si nu livreaza un volum
constant.13
4.2 Volumul, dinamica si structura tranzactiilor cu seminte de cereale, evolutia si

compararea cu piata europeana.
12
http://www.ghidulagricol.ro/rot2/articole/istoricul-cerealelor/2 , accesat la data de 16.03.2017, ora 16:04
13
http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/romania-este-pe-locul-trei-in-ue-la-exportul-de-cereale-catre-
pietele-extracomunitare-la-porumb-este-pe-primul-loc-13432403, accesat la data de 17.03.2017, ora 19.26
Bucuresti
2017
In vederea realizarii unei recolte bogate, alegerea samantei si producerea acesteia conform
standardelor calitative din domeniu, reprezinta una dintre cele mai importante etape. Astfel ca,
samanta este direct legata de stimularea agriculturii, fiind considerate de unii specialisti in
domeniu drept singura cale de crestere a sectorului agricol realizata chiar de catre acesta.
Un factor care afecteaza productia de cereale il reprezinta fragmentare terenurilor din Romania,
aceasta fiind pe ultimul loc din Uniunea Europeana cu 3 milioane de ferme mici. 14
Piața cerealelor a fost cel mai mare segment din agricultură și în 2015, aici derulandu-se
afaceri de 2,9 miliarde de euro, în scădere cu 23% față de 2014, respectiv un minus de 19% față
de rezultatul mediu din ultimii cinci ani (figura 1). Producția agricolă românească a însemnat
3,6% din totalul Uniunii Europene anul trecut, în scădere față de ponderea de 4% pe care a
acoperit-o economia locală în 2014.15
Figura 1- Evolutia productiei agricole in 2015

Sursa: http://agrofinanciar.ro/productia-agricola-2015-n173.html
Prin intermediul Bursei de cereale infiintata in 2013 in cadrul Bursei marfurilor, s-au realizat
pe piata romaneasca ,in anul 2014, tranzactii in valoare de 90 de milioane de euro, numarul
participantilor depasind 100.16
14
http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/romania-este-pe-locul-trei-in-ue-la-exportul-de-cereale-catre-
pietele-extracomunitare-la-porumb-este-pe-primul-loc-13432403, accesat pe 16 martie, ora 15:09
15
http://agrofinanciar.ro/productia-agricola-2015-n173.html, accesat pe 16 martie , ora 19.09
16
http://www.agro-business.ro/bursa-de-cereale-de-la-brm-tranzactii-mici/2014/12/05/
Bucuresti
2017
La nivelul Uniunii Europene s-au produs in anul 2013, 206 milioane de tone de cereale,
reprezentand cel mai inalt nivel din anul 2008. Se remarca de asemenea o crestere fata de 2012,
cu 20, 9 milioane tone . Din aceasta productie, cea mai mare pondere a avut-o graul cu o pondere
de 46, 9 %, urmat de porumb cu 21,4% si de orz cu 20 %. In UE, cele mai mari tari
producatoare de cereale s-au remarcat a fi Franta si Germania detinand un total de 51, 9 % din
productia de cereale si 39, 1 % din productia de seminte de floarea-soarelui , rapita si rapita
salbatica (Fig.3)17.
In anul 2014 s-a estimat ca productia de cereale din UE este 334, 2 mil tone
reprezentand 13% din productia globala, fiind cu 28, 5 milioane tone mai mult fata de anul
precedent.
Figura 3- Productia agricola de cereal si Seminte in anul 2013
Sursa : Eurostat
In ceea ce priveste valoarea importurilor si cea a exporturilor de cereale, in Romania se

remarca o crestere considerabila in cazul importurilor, respectiv cu 212 272 mii euro mai mult,
reprezentad o redresare a pietei agricole, precum si concurenta ridicata pentru producatorii
17
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php /File:Agricultural_production_ of_ crops,_2013_
(thousand_tonnes)_YB15.png, accesat pe 15 martie la ora 18:45
Bucuresti
2017
autohtoni. In ceea ce priveste exporturile, cresterea este mai putin semnificativa, doar cu 20 689
mii euro mai mult (tabelul 1).
Tabelul 1: Volumul importurilor si exporturilor de cereal
Sursa:INSSE
Cereale
2013 2014 2015
Valoarea importului
327 119 297 258 539 391
(mii euro)
Valoarea exportului
1 980 940 1 991 941 2 001 629
(mii euro)
Faptul ca Romania este dependenta de productia de cereale, la nivel European se afla pe primul
loc in ceea ce priveste scaderea valorica a productiei in 2015, alaturi de Luxemburg si Slovacia.
“Asa cum arata raportul EFA Group din 2013, piata semintelor la nivel mondial este estimata la
aproximativ 45 miliarde dolari in 2013 (o crestere de 8,9 % fata de 2012 ), dominata de porumb
(40 %), soia (18 %), legume (15 %) si cereale (7 %).”18
In anul 2014 Romania s-a aflat pe locul cinci in Uniunea Europeana la productia de cereale cu
o cantitate de 22, 1 milioane tone depasind tari precum Italia, Spania, situandu-se aproape de
Marea Britanie care ocupa lucul patru cu o productie de 24, 1 milioane tone. Cu toate acestea ,
Romania nu se regaseste printre tarile care contirbuie la realizarea valorii productiei agricole,
principale tari fiind Franța, care contribuie cu 18% la totalul UE, urmată de Germania (14%),
Italia (13%), Spania (10%), Marea Britanie (8%), Olanda (7%) și Polonia (5%). Împreună aceste
șapte state membre sunt responsabile pentru trei sferturi din producția agricolă a UE.
18
la data de 16. 03. 2017, ora 19.10
Bucuresti
2017
Comparativ, Franta a obtinut o productie de 72,7 milioane tone de cereale, in timp ce Romania a
obtinut de cca 3 ori mai putin.19
Se considera ca tarile care obtin o productie ridicata a cerealelor comparativ cu Romania, se

datoreaza calitatii semintelor folosite. Din acest punct de vedere, AMSEM recomanda
fermierilor informarea cu privire la societatile producatoare de seminte si impunerea in cadrul
acestora sa adopte o strategie orientate catre client, catre performanta sustenabila.
Se estimeaza ca in sezonul 2017-2018, in Uniunea Europeana va avea loc o crestere a productie

de grau cu 6,5%, analistii comisiei Europene estimand o cifra de 143 milioane tone. Se estimeaza
cresteri pentru productia de porumb cu 5% respectiv 66, 6 milioane tone. Pe de alta alta parte se
prevede o urcare a productiei de orz cu 62,7 milioane tone. Se remarca totusi, o crestere in
estimarile anailistilor CE in ceea ce priveste productia de porumb din Romania, ajungand la 8,7
milioane tone, de 3,5 ori mai mult fata de estimarile din 2015-2016.20
4.3. Caracterizarea ofertei
Piata semintelor agricole are un caracter dinamic , fiind o piata atractiva , aflata in continua
evolutie, culturile plantandu-se in fiecare an influenteaza astfel vanzarile si cantitatea semintelor
noi , fie din cauza constrangerilor statului , fie din cauza eroziunii acestora in timp.
Oferta de produse agricole este conditionata de factori naturali precum: factori climatici,
daunatori, bolile care influenteaza cresterea cerealelor si deci volumul recoltelor. Pe de alta parta
sunt afectate costurile de productie ale semintelor precum si preturile materiilor prime. In aceste
caz, cererea si oferta influenteaza preturile serviciilor. Un alt factor care influenteaza oferta de
seminte agricole este cadrul legislativ, statul intervenind prin constrangeri referitoare la preturi,
la folosirea terenurilor, dar si diferentele legate de la tara la tara cu privire la subventii si cotele
de productie. 21
19
http://agrointel.ro/49409/cum-arata-agricultura-din-romania-in-cifrele-eurostat-locul-5-la-productia-de-cereale-si-
locul-3-la-cresterea-ovinelor/, accesat la data de 16.03.2017, ora 18:30
20
http://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/piata-agricola/item/2529-productia-de-grau-a-ue-va-creste-in-
sezonul-urmator-cu-6-5-productia-de-porumb-va-exploda.html
21
ALEXANDRI, C., DAVIDOVICI, I., GAVRILESCU I., Tratat de economia agriculturii, Editura Expert,
Bucuresti, 2004, p. 238
Bucuresti
2017
Oferta de seminte agricole se caracterizeaza printr-un decalaj in timp, ceea ce semnifica faptul
ca, aceasta de la momentul actual reprezinta un raspuns al cererii manifestate in trecut, din cauza
existentei proceselor biologice, adica recoltarea si influentarea agricultorilor de preturile din
trecut, precum si suprafetele arabile existente, prezenta producstorilor de cereale etc.
Productia agricole prezinta o serie de caracteristici precum:22
 Sezonalitatea productiei agricole- Din acesata cauza, oferta de produse fiind dispersata
geographic, din punct de vedere cantitativ, duce la influentarea pretului, astfel ca in sezo
preturile acestora scad, iar in extra sezon, canda scade oferta sau este completata de
importuri, preturile cresc.23
 Perisabilitatea productiei agricole- este o caracteristica ce se refera la faptul ca
produsele agricole se depreciaza in timp, necesitand un timp relative scurt de stocare,
mentinerea calitatii acestora fiind legata de conditiile de depozitare si de perioada de
pastrare. Acest lucru impune vanzare rapida a acestora.
 Variabilitatea cantitativa si valitativa a productiei agricole- se refera la faptul ca
productia agricola este influentata de factorii naturali de mediu( potentialul productive al
terenurilor arabile), de factori climatici(temperatura, lumina, altitudine, apa etc.) si de
tehnologia utilizata, interventia factorului uman.
 Dispersia geografica si economica- acest caracter al productiei agricole se refera la
numarul mare de producatori agricoli, unii dintre acestia plasandu-se in conditii de
inferioritatedin punct de vedere al fortelor de negociere in tranzactiile comerciale si in
implementare unor politici macroeconomice.
 Caracterul rigid- O aplicare mecaniza se refera la faptul ca prodtcia si oferta de produse
agricole se adapteaa rapid la oscilatiile cererii sau pretului. In realitate se constata ca o
crestere a cererii sau a preturilor , respectiv o scadere, nu este direct proportionala cu
productia agricola, astfel ca posibilitatea adaptarii este limitata, factorul cel mai important
fiind ciclul biologic.
Piata semintelor agricole este extrem de concentrata in tarile dezvoltate, primii zece jucatorii la
nivel mondial acoperind 75% din piata mondiala. Conform raportului Directoratului General
22
DIACONESCU, Mihai, Marketing Agroalimentar. Editia a II-a revazuta, Editura Uranus, Bucuresti, 2003, p. 42
23
CONSTANTIN, Marian, Dictionar de agromarketing, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2016, p. 218
Bucuresti
2017
pentru politici interne ale Parlamentului European, publicat in noimebrie 2013, cei mai mari
jucatori din aceasta industrie la nivel mondial sunt: Monsanto (9.800 mil. $, 21,8% cota de
piata), DuPont/Pioneer (7.000 mil. $, 15,5% cota de piata), Syngenta (3.200 mil. $, 7,1% cota de
piata), Limagrain (1.700 mil. $, 3,8% cota de piata), KWS (1.300 mil. $, 3,6% cota de piata).
Pentru acestia, din punct de vedere al inovatiei, un avantaj competitiv il reprezinta conditia sine-
qua-nan, ce se refera la cresterea performantelor si diferentierea pe piata, precum si la utilizare
unui instrument eficace de convingere a fermierilor, marketingul, cum ca semintele lor aduc cea
mai mare productivitate.24
Este usor de constat faptul ca oferta depinde si de pretul produsului. Astfel ca, in cazul unui
pret ridicat al semintelor agricole, producatorii vor incerca sa vanda cat mai repede in vederea
obtinerii unor venituri mai mari. In cazul unui pret mai mic al semintelor , producatorii vor
incerca depozitarea acestora in asteptarea cresterii pretului expunandu-se la un risc ridicat de
alterare a produselor.
Principalii ofertanti de seminte de cereale din Romania: INCDA Fundulea; Monsanto; KWS;
Bayer; Cargill; ADM; Ameropa; Nidera; Glencore; Brise Group; CHS; Bunge; Cerealcom Dolj;
Astra-Trifesti; Procera.
Conform INSSE, in anul 2008 existau in Romania 1285 indreprinderi active inregistratre cu
codul CAEN 5121- Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor, furajelor, si un numar de 4346
de intreprinderi clasificate cu codul CAEN 0111-Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor
plante.
In prezent ne aflam intr-o situatie sumbra cu privire la industria semintelor, care s-a intensificat
dupa 1990 cu provire la produsele modificate genetic. Astfel ca, societati precum DuPont,
Monsanto, Syngenta au contribuind la limitarea diversitatii si libertatii din agricultura,
controland piata mondiala a semintelor. In ceea ce priveste capacitatea obtinerii de seminte
naturale traditionale, impunerea bretelor asupra semintelor a adus un prejudiu urias acestei
industrii, mici ferme si afaceri de familie ajungand la faliment din cauza situatiei precare in care
se aflau, neputand justifica samanta originala obtinuta “din tata in fiu”.
24
la data de 20.03.2017, ora 20.35
Bucuresti
2017
In cadrul unui studiu realizat de Profesorul Philip H. Howard de la Department of Community,

Agriculture, Recreation and Resource Studies at Michigan State University, numit “Vizualizarea
consolidată în industria mondiala de seminţe: 1996 – 2008” acesta a aratat dominatia companiei
Monsanto , care numai in perioada de analiza a achizitionat peste 50 de companii din domeniul
semintelor agricole. Aceasta a evoluat si ulterior anului 2008 . Pe langa Monsanto mai sunt si
alte companii precum SyngentaBayer, DOW, DuPont si BASF care controleaza celelalte
societati din domeniu. Aceasta “impartire” globala s-a realizat din cauza OMG-urilor, ca factor
principal al industriei semintelor.
Profesorul Philip Howard prezinta faptul ca intre toate aceste companii exista acorduri care duc
la crearea unui monopol pe piata semintelor. In acest caz, din cauza dezvoltarii continue a
tehnologiilor transgenice, multe companii aleg sa mearga in acest sector sau sa paraseasca sfera
afacerilor, situatie care poate conduce la disparitia concurentei singura optiune fiind apelarea la
dominatorul Monsanto. “Concurenţa reală, în industria seminţele agricole a fost sistematic
distrusa de-a lungul anilor din numeroase motive cum ar fi: consolidarea industriei de produse
chimice, mulţi fermieri au fost pur şi simplu dispusi să accepte cele mai recente tehnologii de
obtinere a seminţelor, chiar şi atunci când aceasta a însemnat să renunţe la seminţele traditionale,
fiind astfel forţaţi să se bazeze pe utilizarea intensivă a substanţelor chimice şi alte intervenţii
sintetice, acestea venind la pachet cu semintele „creeate” de marii producatori’.25
O idee eficienta pare a fi renuntarea la acordarea de brevete OMG-urilor constituind astfel un

obstacol pentru societatile care urmaresc obtinerea dominatiei in agricultura, ducand la
incapacitatea lor de a obtine venituri din vanzari de seminte brevetate.
Un alt factor care constituie o concurenta neloiala pe aceasta piata, il reprezinta

comercializarea de samanta contrafacuta, fermierii alegand aceasta optiune datorita pretului mai
mic. Insa, in planul realitatii , in agricultura acest factor contribuie la diparitia de culturi
importante de cereale si contaminarea mediului inconjurator, ducand la aparitia unor costuri
suplimentare.
25
http://vivanatura.ro/consolidarea-companiilor-producatoare-de-seminte-agricole-brevetate-duce-la-dominatia-
acestora-in-aprovizionare-cu-alimente-a-mapamondului/, accesat la data de 21.03.2017, ora 19.42
Bucuresti
2017
Astazi, statul incearca impunerea unor legi care sa certifice samanta comercializata in vederea
sustinerii productivitatii autohtone, dar si acordarea unor subventii pentru intreprinderiile
producatoare si cele care comercializeaza samanta certificate.
Globalizarea repreinta un proces complex de integrare a unei economii globale ce se refera la

depasirea barierelor economice, georgrafice si sociale da catre diverse activitati si retele create.
(Anderson si Babinard, 2001).
In industria semintelor agricole, globalizarea reprezinta un factor care prezinta atat avantaje
cat si dezavantaje. Astfel ca, printer avantaje se numara: eliminarea barierelor cu tari precum
China, Rusia etc.; investitii straine directe in acest sector carea a condus la cresterea venitului
din agricultura; cresterea responsabilitatii sociale si in vederea problemelor legate de mediu;
imbunatatirea tehnologiei care a dus la o scadere a preturilor ; implementarea de standard ale
calitatii etc. Printre dezavantajale globalizarii se afla: liberalizarea comertului cu Seminte a dus
la disparitia societatilor care nu faceai fata concurentei acerbe; cresterea comercializarii externe
de seminte au facilitat aparitia de noi “boli” ale plantelor; interdependenta tot mai mare a unor
tari le face vulnerabile la problemele economice; poluarea mediului inconjurator; disparitia
comunitatilor agricole traditionale prin liberalizarea schimburilor comerciale; constientizarea
intreprinzatorilor cu privire la posibilitatile oferite de tarile mai bogate si migratia lor catre
acestea; cocncurenta globalizarii poate duce cresterea utilizarii de personal necalificat din cauza
migrarii personalului calificat catre tarile dezvoltate; cultura si limbile nationale pot fi afectate de
cultura modern globalizata etc.26
Vanzarea de seminte agricole se poate realiza catre comercianti sau catre cooperative de
comercializare (detail sau en-gros) , acestea din urma clasificandu-se in : cooperativele de
comercializare sau de prelucrare a produselor agricole; cooperativele de prestări de servicii
pentru agricultură; uniunile de cooperative; societăţile de interes agricol colectiv (S.I.CA., în
Franţa). Negocierea ofertei in cele primul caz ar trebui sa vizeze pretul; carcateristicile
semintelor; condiţiile de intrare în posesia mărfii: livrarea de către agricultor sau colectarea de
către comerciant, data de livrare; termenele şi modalităţile de plată.27
26
PIRNEA,I., LANFRANCHI, M., GIANNETTO, C. (2013), Criza pe piata agricola si globalizarea- un instrument
pentru fermele mici, Revista Romana de Statistica, Nr. 10, p. 25-26
27
MANOLE, V., STOIAN, M., ION, R.A., Agromarketing. Editia a II-a, Editura ASE, Bucuresti, 2003
Bucuresti
2017
4.3 Caracterizarea cererii de seminte agricole
Cererea de produse agricole se formeaza datorita nevoilor consumatorilor si este influentata

de o serie de aspecte, atat de natura fizica cat si de natura economica, ca de exemplu: productia
obtinuta, preturile de vanzare ale acestora, autoconsumul, consumul inregistrat in momentul de
fata, demografia ( facand referire la structura pe varste a populatiei, cresterea numarului
populatiei, urbanizarea, modernizarea mijloacerlor de productie si distributie. In acelasi timp,
cererea de produse aglicole este influentata de o serie de alti factori, printre care, traditiile si
obiceiurile locului , conditiile climaterice sau necesitatea permanenta a hranei, aspecte care
determina variabilitatea cererii si elasticitatea scazuta. De asemenea este influentata de factorii
politici si sociali care sunt la randul lor interni si externi cu ar fi, regulie de stocare a produselor
agricole cat si politica de pret, politica de import si politica de export etc.. In ceea ce priveste
cererea de produse agricole de la nivelul UE, pe termen lung aceasta nu este foarte dinamica. 28
Potrivit informatiilor oferite de catre Birolul National de Statistica, volumul cererii pietei
semintelor si cerealelor agricole se afla intr-o constanta crestere, acest lucru datorandu-se in mod
principal cresterii cererii populatiei. Aceasta crestere s-a realizat in mare parte din cauza cresterii
semnificative a cererii pentru floarea soarelui. fiind urmata de cererea pentru soia, porumb si
grau.29
Actualmente cunoasterea, si informarea asupra marfurilor a devenit un subiect interesant
pentru majoritatea consumatorilor, a caror standarde cresc pe zi ce trece. Actiunile de informare
si promovare au ca principal scop multiplicarea efectelor positive, determinand in acelasi timp si
cresterea competivitati sectorului agricol. Aceste actiuni cu caracter informativ, in ceea ce
priveste piata produselor agricole la general si in particular, piata semintelor si cerealelor
agricole fac parte din Politica Agricola Comuna, care are drept scop oferirea sprijinului si
informatiilor necesare producatorilor pentru a-si construi o afacere de succes si sa isi
imbunateteasca imaginea fata de consumatori. Toate informatiile relevante sunt oferite
doritorilor prin intermediul campaniilor de informare, prin participarea la targuri, manifestari
expozitii specifie pietei cererii de seminte si cereale agricole etc.30
28
Constantim M. “Dictionar de agromarketing”, editura tribuna economica, anul 2016
29
https://sputnik.md/moldova/20170127/10984995/productie-agricole-vegetale-animaliere-Moldova.html
30
http://www.madr.ro/docs/agricultura/promovare/ghid-promovare-prod-agroalimentare-update-feb-2015.pdf
Bucuresti
2017
Nici o piata nu poate functiona intr-un mod productiv fara o organizare realizata in prealabil,
deoarece doar asa poate exista un echilibru intre cerere si oferta. Asadar, piata semintelor si
cerealelor agricole este organizata in asa fel in cat sa ofere o concordanta intre volumul,structura
si calitatea ofertei si valumul, structura si calitatea cererii; trebuie sa raspunda rapid la dinamica
cererii si in acelasi timp sa asigure un benefciu economic pe termen lung. 31Avand in vedere
faptul ca, semintele si cerealele agricole se caracterizeaza printr-o gama sortimentala
diversificata, tot prin diversitate se caracterizeaza si consumatorii respectiv cumparatorii de
seminte si cereale agricole. Asadar acestia pot sa fie simple persoane fizice care achizitioneaza o
cantitate relativ mica in vederea consumului personal cat si diferite persoane juridice diferite din
punct de vedere al marimii, atat societati de dimensiuni reduse care achizitioneaza o anumita
cantitate in vederea vanzarii ulterioare unor persoane fizice sau de dimensiuni mari care cumpara
in cantitati foarte mari in vederea revinderii intreprinderilor mai mici.
Dupa cum bine stim, agricultura ce se caracterizeaza printr-o productivitate mare, contribuie
intr-o proportie la fel de ridicata la dezvoltarea economica a tarii. Asadar pentru a beneficia de
contributii insemnate la formarea PIB este necesar ca sectorul primar sa beneficieze de toate
dotarile necesare, astefel in cat sa poata oferi o productie vasta dar mai ales calitativa, avand in
vedere faptul ca piata semintelor si cerealelor agricole nu va disparea niciodata datorita
caracterului lor esential pentru obtinerea hranei, ce este un aspect indispensabil vietii.
Daca tinem cont de faptul ca, globalizarea este unul dintre trendurile din
momentul de fata, de faptul ca se doreste depasirea granitelor atat din punct de vedere geografic
cat si economic si social, observam ca aceasta are o anumita influenta in toate ramurile, nu doar
pentru ofertanti ci si pentru purtatorii cererii. Asadar, se poate observa avansul pe care la capatat
agricultura avand in vedere nolie tehnologii care nu mai presupun o munca intensa a
agricultorului existand masinarii care introduc singure semintele in pamant si multe alte activitati
ce ii vin in ajutor astfel in cat sa satisfaca dorintele diverse ale tuturor purtatorilor cererii. De
asemenea exista si alete influente pe care fenomenul globalizarii le lasa asupra cumparatorilor:
- Prin colaborarea tarilor care au fost deschise fenomenului globalizarii, se pot obtine mult
mai usor productiile de cereale cerute de piata, astfel daca intr-un anumit sezon intr-o tara
nu se pot realiza activitati agricole se pot importa din tarile colaboratoare;
31
https://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-agricole/617-management-agricol/12500-mai-multa-organizare-si-
eficienta-in-valorificarea-productiei-agricole.html
Bucuresti
2017
- Purtatorii cererii pot beneficia de o gama variata de seminte si de asemenea tot datorita
globalizarii se satrsfac mult mai usor si rapid cerintele pietei;
- Unii purtatori ai cererii care nu isi doresc sa achizitioneze seminte sau cereale de peste
granite, nu au garantia ca acestea sunt originare din Romania;
- Datorita faptului ca nu toate cerealele se pot dezvolta pe teritoriul tarii noastre, cererea
pentru acestea se satisfice apeland la import, fapt ce determina un pret ridicat de
cumparare;
- Un alt efect al globalizarii a determinat fermierii sa constientizeze problemele actuale ale
mediului, acestia apeland la tehnologii eficiente si nepoluante fapt care a dus si la
cresterea preturilor care la randul lor au determinat o scadere a cererii;
- Datorita fapului ca semintele, dar mai ales cerealele au o foarte mare importanta in ceea
ce priveste obtinerea hranei, care este un aspect indeispensabil vietii, cererea pentru
aceasta gama este intr-o contiuna crestere acest lucru datorandu-se intr-o proportie
insemnata si globalizarii .32
4.5 Evenimente si cazuri deosebite cu privire la tranzactiile cu seminte agricole
In industria semintelor au fost marcante cateva evenimente cu efecte semnificative asupra

ecesteia, celemai importante fiind:
 Din cauza ploilor abundente , principalul producator de grau din Uniunea Europeana,
Franta, a inregistrat o scadere cu 30 % a productiei de grau in anul 2016 fata de 2015,
ceea ce face ca Uniunea Europeana sa clasifice pe locul doi la exporturile de grau, dupa
SUA, conform Departamentului American al Agriculturiii. Astfel, se creaza o
oportunitatea pentru producatorii din regiunea Marii Negre, zona care a cunoscut o
evolutie important ape piata graului datorita monedelor slabe, scaderea costurilor cu
transporturile, dar si randamentelor ridicate.33
 Brexitul. Iesirea din UE a Marii Britanii se estimeaza ca va afecta exporturile de
seminte si va duce la crearea unui deficit in agricultura. Dr. William Rolleston considera
32
http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2013/RRS_10_2013_a2ro.pdf , accesat pe data de 13.03.2017, ora 14:57
33
https://www.agerpres.ro/economie/2016/08/21/o-premiera-pentru-romania-peste-4-tone-de-grau-la-hectar-in-
2016-productia-totala-de-a-sarit-de-8-4-milioane-de-tone-15-49-07 , accesat pe data de 16.03.2017, ora 18:27
Bucuresti
2017
ca acest evniment va duce la crearea unui grad ridicat de incertitudine politica si

financiara. Nu s-au realizat inca efectele acestuia in procente , de catre reprezentatii de
profil cu privire la iesirea din UE a Marii Britanii, insa se asteapta la efecte negative care
vor afecta si economia nationala. 34
 Criza economica. In ultimii ani 512 firme cu specializare pe cultivarea cerealelor au
deschis procedura de faliment, ceea ce duce la transformarea Romaniei intr-o adevarata
piata pentru exportatorii straini. Peste 250 dintre acestea au beneficiat de fonduri
europene lasand in urma creante foarte ari pe care statul este nevoit sa le recupereze.
Acest eveniment a afectat de fapt intreaga economie , in industria semintelor
observandu-se acordarea de subventii bazate pe criteria mult mai riguroase. Cele mai
mari falimente in sectorul agricol au avut loc in anul 2008 cand s-a manifestat criza
economica. Astfel a 5% din cel aproximativ 20.000 de insolvente s-au inregistrat in
domeniul agricol. Aceasta a dus la scaderea semnificativa e preturilor terenurilor agricol
si la cresterea preturilor de vanzare a alimentelor , dar si a semintelor agricole. Totusi
continuarea reformelor , cat si accesul la fodurile europene in acest domeniu , atrage
investitorii ce duce la dezvoltarea acestui sector.35
 Incheierea unei tranzactii prin care Falciu S.R.L, grup de societati agricole, este
vandut catre Trans- Oil din Republica Moldova in valoare de 110 milionae de dolari,
incheiata in anul 2015, a dus la liberalizarea schimburilor de produse agricole cu
Republica Moldova si favorizarea concurentei straine in plan agricol.36
 Schimbarile climatice afecteaza agricultura, in special pe cea de subzistenta care se
adapteaza mai greu. Astfel ca lipsa apei, temperaturile ridicate sau succesiunile de
inundatii, seceta, grindina, pot afecta locatiile cu privire la zonele de agro-productie,
ducand la centralizarea agentilor economici in anumite zone, punand in pericol
aprovizionarea cu produse alimentare, ducand la cresterea instabilitatii preturilor, dar si
reprezentand un pericol pentru veniturile agricultorilor.37
34
http://www.revistafermierului.ro/international/item/2221-reactia-sectorului-agricol-european-la-vestea-brexitului-
nu-s-a-lasat-prea-mult-asteptata-romanii-sunt-insa-rabdatori-nu-se-inghesuie-la-viitoare-acorduri-comerciale-cu-
englezii.html, accesat pe data de 16.03.2017, ora 20:43
35
http://www.wall-street.ro/tag/agricultura+falimente+industria-alimentara.html, data de 16.03.2017, ora 21:20
36
https://www.mold-street.com/?go=news&n=4280, accesat pe data de 13.03.2017, ora 17:18
37
ZAVOIANU, Mihaela, (2009), Schimbarile climatice si rolul agriculturii pentru combaterea efectelor acestora,
Fisa informative numarul 3, disponibil online la www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2009/fi_477.pdf
Bucuresti
2017
 O tranzactie importanta a avut loc in anul 2016 avizata de Ministerul Agriculturii, in

valoare de 2,4 milioane euro constand in achizitionarea de catre Agro Nevada Tim , a
circa 260 de hectare in localitatea Voiteg, Timis. Pretul unui hectar a fost de 9 180 euro
la hectar, mai mare decat pretul mediu al tranzactiilor din acea perioada, datorita
faptului ca pe terenurile respective exista o balta pentru irigatii. Concurenta a crescut in
judetul Timis, astfel ca societatile care activeaza in domeniu au inceput sa se orienteze
catre implementarea unor standard de calitate, a unor politici comune.38
 Un eveniment important cu privire la industria semintelor s-a intamplat in 2016 cand
compania Monsanto , unul dintre cei mai importanti producatori de seminte agricole, de
catre compania germana Bayer. In umr a fuziunii, Bayer si Monsanto pot crea un gigant
mondial in industria semintelor cu estimari ale cifrei de afaceri anuale de 23 miliarde de
dolari. Tinand cont de relatiile detinute cu alte mari societati in domeniu, acest
eveniment poate influenta piata semintelor agricole, ducand la disparitia de mici
producatori si crearea unui monopol in industria semintelor.39
Capitolul 5- Descrierea generala a tranzactiei cu seminte agricole
Actorii principali ai tranzactiei:
 Procera agrochemicals S.R.L.
38
http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/topul-celor-mai-mari-tranzactii-cu-terenuri-agricole-de-la-
inceputul-anului-cea-mai-mare-tranzactie-a-fost-in-valoare-de-2-4-mil-euro-15708511, accesat pe data de
18.03.2017, ora 18:35
39
http://www.bizlaw.md/2017/02/08/cele-mai-importante-tranzactii-realizate-anul-trecut-fuziunea-dintre-att-si-time-
warner-a-fost-cea-mai-scumpa/ , accesat pe data de 19.03.2017, ora 20:05
Bucuresti
2017
Procera Agrochemicals Romania este de fapt reprezentanta societatii americane Procera.

Procera a aparut pe piata inputurilor pentru agricultura in anul 2001. Procera a evoluat in mod
constat, marindu-si in peramanenta portofoliul de produse, dar sic el de client, datorita calitatii
produselor comercializate , precum si a programelor de marketing. Procera sustine ca se
orienteaza catre utilizarea cat mai multorinstrumente de marketing in vederea satisfacerii
clientului.
PROCERA Agrochemicals Romania este o societate cu raspundere limitata, avand sediul
social in Fundulea, judetul Calarasi, strada muncii nr 47. Societatea a luat fiinta in anul 2001,
avand ca obiect de activitate comertul cu ridicata al produselor cimice , activitatea principala
fiind producerea si distributia de samanta.
Capitatul social al PROCERA Agrochemicals Romania este: 12.691.800 lei, iar cifra de afaceri
in anul 2015 a fost de 51.724.139 lei.
In ceea ce priveste personalul, societatea are 26 de angajati dintre care un numar de 5
sunt incadrati pe pozitii de conducere, iar 21 pe pozitii de executie.
PROCERA Agrochemicals Romania doreste sa devina parteneri cu tori agricultorii
romani care au drept obiectiv performanta. Misiunea societatii este concentrarea eforturilor
pentru a furniza produse de calitate la preturi competitive.
Motto-ul societatii este "MERITI MAI MULT... CERE!" este angajamentul firmei luat fata
de clienti, iar pentru a-l respecta aceasta se obliga:
 sa mentina deschisa comunicarea;

 sa vina in intampinarea asteptarilor clientului;
 sa rasplateasca fidelitatea;
 sa le fie aproape.
“Dvs., clientul nostru, MERITATI MAI MULT! Tot ceea ce trebuie sa faceti este sa ...CERETI!”
Date generale despre societate:

Denumire: PROCERA Agrochemicals Romania
Forma juridica: Societate cu raspundere limitata
Sediu social: Str. Muncii, nr.4, Fundulea, judetul Calarasi.
CUI: RO14255250
Bucuresti
2017
Obiect de activitate: Comert cu ridicata al produselor chimice

Activitate principala: Productia si distributia de samanta
Numar de personal: 26
Numar de unitati: 1
Capital social: 12.691.800 lei
Cifra de afaceri (2015): 51.724.139 lei
Din portofoliul de seminte Procera fac parte:
 Seminte de porumb- hibrizi simpli sau triliniali ce pot fi clasificati dupa perioada
recoltei in timpurii, semitimpuri, mijlocii, tardive si semitardivi;
 Seminte de floarea soarelui- hibrizi semitardivi sau simpli modificati genetic;
 Seminte de soia conventionala sau rezistenta la erbicide;
 Seminte de grau- soiuri semiprecoce si semitimpurii nearistati sau semitimpurii
aristati.
 Seminte de rapita- hibrizi semitimpurii si semitardivi si soiuri semitardive.
Procera a incput sa se orienteze catre producerea si comercializarea de samanta din dorinta de a

integra pesticile sale cu o gama variata de seminte de calitate. Aceasta a inceput sa
comercializeze samanta in anul 2005 cand a “licentiat in regim de exclusivitate, hibrizi de
floarea-soarelui si de porumb, atat din Romania cat si din Franta”. Procera ii acorda o atentie
deosebita acestei activitati. Asigurarea calitatii materialului semincer este realizata prin folosirea
echipamentelor moderne, tehnologiilor complexe si prin grija sporita fata de detalii. Ferma
proprie este dotata cu echipamente moderne, personal calificat si devotat procesului in sine. 40
Procera este membra a Aliantei Industriei Semintelor din Romania, impreuna cu socitetati
precum Bayer, Maisadour, INCDA Fundulea, RAGT.
Pioneer, Maisadour, Monsanto, Bayer reprezinta concurenti directi ai Procera. In anul 2014,
Procera reusea sa se detaseze de concurentul sau Pioneer in unele locuri din tara prin obtinerea
de plusuri la productia de floarea-soarelui chiar si cu 500 kg/ha fata de ei, aceasta din urma
obtinand 4100 kg/ ha. Procera s-a detasat prin “iesirea” pe piata cu un produs resultant al
40
http://www.procera.ro/index.php?action=detaliu_default&cat_id=1, accesat la data de 21.03.2017, ora 18.07
Bucuresti
2017
cercetarii proprii care nu necesita prasitul manual, putand fi prasita chimic. In anul 2014, la
hibrizii de floarea- soarelui, Procera detinea o cota de piata de 2,8-3%, cultivand in Romania
peste 28.000 de hectare, in crestere fata de anul 2013 cand a detinut o cota de pita de 2,2 %.41
In anul 2017 Procera va trebui sa incerce sa se stabilizeze si sa isi stabileasca o strategie prin
care sa isi devanseze competitorul direct Pioneer la comercializarea semintelor de soia. Pioneer
a prezis ca va ajunge in 2017 sa acopere cu hibrizii sai 750.000 de ha, in prezent acoperind
200.000 ha, transformand compania intr-o “regina a culturii” pe piata din Romania.
Procera investeste 1 milion de euro in cercetare, uramand sa isi amortizeze cheltuiala din
venitul obtinut din vanzarea semintelor, bazandu-se pe o echipa de 20 de specialist in marketing
si cercetare. In anul 2014, hibrizii de porumb dezvoltati de Procera au detinut o pondere de 2 %.
In anul 2015 Procera a incheiat un parteneriat cu compania Stine Seeds din Statele Unite , in
urma caruia a obtinuit o licenta de multiplicare a unei varietati de soia ce necesita tratamente prin
ierbicide mai putine decat soia conventionala. Harry Stine, manager la Stine Seeds a afirmat ca a
dezvoltat un soi de soia cu rezistenta la un anumit erbicid, insa nu a apucat sa o dezvolta ca si
tehnologie inaintea dezvoltarii soiei GMO de la Monsanto, din cauza succesului urias acesteia
de la Monsanto.
Cifra de afacere obtinuta de Procera a fost de 56 358 756 lei, in crestere fata de anul 2013 cand
cifra de afaceri a fost de 54 214 254 lei. De asemenea si profitul net a inregistrat o crestere in
2014 fata de 2013 cu 49 909 lei. ( Figura 2 )
Figura 2- Evolutia cifrei de afaceri si a profitului net al companiei PROCERA
41
http://agrointel.ro/16610/super-hibridul-romanesc-de-floarea-soarelui-un-pariu-castigat-de-cercetatorii-de-la-
procera/ , accesat pe data de 21.03.2017, ora 21.08
Bucuresti
2017
Sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/procera-agrochemicals-romania-cui-14255250
In realizarea unui top al societilor care activeaza in industria semintelor, Procera se afla in top
5 cu o cifra de afaceri de 56 358 756 RON in anul 2014, plasandu-se astfel pe locul 2, fiind
depasita de MARIA INVEST HOLDING S.R.L. (figura 4). In ceea ce priveste clasificarea
regionala, Procera nu este inclusa in top 10 fiind detasata de societati precum Agricover, Bayer,
Alcedo, Syngenta Agro, BASF etc. (tabelul 1).
Figura 4- Clasificarea societatilorce activeaza in industria semintelor din judetul Calarasi

Sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/competitie/procera-agrochemicals-romania-cui-
14255250
Tabelul 1- Clasificarea socieatilot care activeaza in industria semintelor din punct de vedere
regional
Sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/competitie/procera-agrochemicals-romania-cui-
14255250
Denumire firma Cifra de afaceri (RON)

Agricover S.R.L. 1 189 061 333
Bayer S.R.L. 700 056 712
Alcedo S.R.L. 529 149 156
Bucuresti
2017
Syngenta Agro S.R.L. 376 721 499

BASF S.R.L 247 225 967
Azochim S.R.L 228 282 501
Brenntag S.R.L 221 938 295
Agrotex S.R.L 217 097 543
Agrama Agricultural S.R.L 179 905 132
Den Braven Romania S.R.L 173 549 397
 Societatea Rodbun Grup
Compania RodBun s-a infiintat in anul 2002, avand ca obiect de activitate comertul cu
ridicata al cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat. Scopul principal al companiei
este sa ofere conditii de cea mai buna calitate specifice agriculturii, atat micilor fermieri cat si
fermierilor mari, astfel in cat sa ii ajute sa detina o afacere profitabila.42
La inceput, societatea nu avea mai mult de 40 de angajati, in prezent numarul
acestora crescand constant si ajungand la aproximativ 300 de angajati. De asemenea se obeserva
modificari si in ceea ce priveste cifra de afaceri:
2012 2013 2014 2015

130.032.080 mil lei 305.812.251mil lei 363.099.543 mil lei 301.208.530 mil lei
Tabel privind cifra de afaceri a companiei RodBun
Sursa : http://www.risco.ro/verifica-firma/rodbun-grup-cui-17723673
Avand in vedere principalul scop al RodBun, acsta pune la dispozitie o sumedenie de

solutii si produse adaptate in functie de nevolie fiecarui fermier, ca de exemplu :
- Produsele comercializate sunt de o calitate superioara (seminte, pesticide, ingrasamant

etc.;
- Ofera informatii specializate cat si acces la tehnologii inovatoare;
- Fiecare fermier are propiile sale probleme, precum si propriile sale nevoi, asadar,
compania orefa solutii personalizate fiecaruia in parte;
42
http://www.rodbun.ro/despre-noi , accesat pe data de 22 martie, ora 15.45
Bucuresti
2017
- Acorda finantari avantajoase pentru campaniile agricole;

- Se pune la dispozitie consultant de specialitate.
In momentul de fata compania RobBun se afla in topul companiilor care activeaza pe
piata spacifica agriculturii. Acestia, impreuna cu fermierii romani au reusit sa creeze cel mai
bun si ambitios proiect din agricultura Romaniei, mai exact : Nationala Fermierului roman.
RodBun reuseste sa ofere toate aceste cu ajutorul celor 6 divizii ale companiei
care, dupa cum spuneam, au ca principal scop satisfacerea nevoilor clientilor si partenerilor
lor. Cele 6 divizii sunt urmatoarele43:
- Divizia ferme: ofera fermierilor romani accestul la tehnologii noi eficiente, deoarece
compania lucreaza in intraga tara peste 10.000 de hectare;
- Divizia procesare si depozitare : pe zi procesandu-se aproximativ 500 de tone de seminte;
- Divizia logistica: prin aceasta, societatea ofera cea mai buna infrastructura logistica de pe
piata agricola din Romania;
- Divizia vanzari: prin intermediul a agentilor de vanzari numarul acesora crescand de la an
la an, directorilor zonali sau nationali, fermierul are parte de rezolvarea peronalizata a
tuturor problemelor.
Toate eforturile depuse de RobBun grup sunt recunscute prin cresterea continua a
companiei si prin parteneriatele cu peste 300.000 de fermieri care au incredere in ei pe
fiecare an.
Intre Procera Agrochemicals si Rodbun s-a incheiat o tranzactie comerciala care consta in
vanzarea de catre Procera catre Rodbun a 404 saci de seminte , pentru insamantare, de
floarea soarelui. Cuantumul tranzactiei a fost de 80 800 lei , a cate 200 lei sacul care contine
150 000 de boabe germinabile, un sac putand cantari intre 7 si 13 kilograme in functie de
MMB-ul boabelor (marimea).( Anexa 1)
 Motivele realizarii tranzactiei
Dupa cum bine stim, agricultura si respectiv toate activitatile care se desfasoara in acest sector
sunt extrem de importante. In primul rand, pe langa faptul ca este principala sursa de obtinere a
hranei ce constituie un aspect vital, reprezinta de asemenea si o importanta sursa in realizarea
43
http://www.rodbun.ro/despre-noi
Bucuresti
2017
unei afaceri de cucces. Asadar, exista motive de a participa la finalizarea tranzactiei atat din
partea vanzatorului (producatorului) cat si din partea cumparatorului.
Principalele motive de a participa la tranzactie din perspectiva vanzatorului:
- Obtinerea de profit;
- Creearea nototietatii ;
- Socializarea cu diversi cumparatori, care se afla pe o pozitie de top pe piata Agricola;
- Dezvoltarea recoltelor romanesti care, in prezent sunt la mare cautare, majoritatea

persoanelor dorind sa stie exact originea produselor ce urmeaza sa ia nastere de
respectivele seminte agricole.
Principalele motive de a participa la tranzactie din perspectiva cumparatorului:
- Cunoasterea exacta a originii semintelor;
- Seriozitatea de care da dovada vanzatorul pe piata agricola, este un alt aspect ce il

determina pe comparator sa isi doreasca sa realizeze tranzactia;
- Calitatea semintelor;
- Preturile accesibile ;
 Faptul ca RobBun( cumparatorul) isi poate dezvolta propria afacere intr-un mod foarte
placut, lucru ce duce la obtinerea de profit.
 Beneficiile obtinute de Procera
In urma realizarii tranzactiei comerciale, societatea comerciala Procera

Agrochemicals a obtinut urmatoarelel beneficii:
- cresterea cifrei de afaceri;
- obtinerea unui partener care sa le ofere transport pentru distribuirea marfii la un pret
avantajos;
Bucuresti
2017
- publicitate realizata prin faptul ca Rodbun este o societate care la randul sau vinde
samanta oferita de Procera;
- prezenta semintei Procera pe un teritoriu national mult mai mare;
- notorietate in industria semintelor;
- posibilitatea de a accesa piete straine;
- realizarea unor relatii de lunga lunga durata;
- acoperirea unei mai mari suprafete de teren arabil cu semintele Procera.
Inainte de incheierea tranzactiei comerciale , s-a avut in vederea stabilirea unei relatii bazata pe
raportul “win-win”, astfel incat fiecare societate sa detina anumite avantaje in urma finalizarii
acesteia. Oferta de produse a fost stabilita de Procera inainte de inceperea tranzactiei. Sacul cu
seminte de floarea soarelui a fost initial de 315 lei. In momentul contactarii Procera de catre
reprezentantii Rodbun s-a realizat o negociere cu privire la pret de scurta durata. Astfel ca
Procera a realizat o analiza cu privire la societatea Rodbun in vederea stabilirii obiectivelor
proprii ce trebuie indeplinite, analiza pozitiei de piata a societatii cu care doreste sa negocieze,
cunoasterea concurentei, cunoasterea limitelor proprii de negociere, precum si elaborarea unei
strategii . Astfel ca, intre Procera si Rodbun tranzactia comerciala s-a incheiat prin vanzarea
sacilor de samanta de floarea soarelui la pretul de 200 de lei. In vederea scaderii pretului de
vanzare, s-a tinut cont de faptul plata urma sa se faca cash, dar si de faptul ca Rodbun reprezinta
un partener pentru Procera, punandu-le la dispozitie mijloace de transport a marfii la un pret
avantajos. Valoarea totala a tranzactiei a fost de 80 800 lei
 “Filmul” derularii tranzactiei pas cu pas, din momentul pregatirii si identificarii

oportunitatii pana dupa incheierea tranzactiei.
In luna decembrie 2016, procera a realizat catalogul produselor, dar si oferta de pret pentru
Campania de primavara din 2017. In urma unei tranzactii anterioare, datele societatii Rodbun a
ramaa intr-o bza de date detinuta de Procera. Departamentul de vanzari s-a ocupat cu distribuirea
ofertelor pe mail si prin pliante. Astfel ca, Rodbun, la jumatatea lunii februarie au contactat
Procera pentru a se informa de stocul detinut de acestia de porumb si floarea soarelui. Dupa
solicitarea stocului, au revenit cu un alt mail prin carea doreau sa rezerve 404 saci de seminte de
Bucuresti
2017
floarea soarelui PRO121 US, dar si anuntarea faptului ca pe data de 28.02.2017 vor ridica marfa,
iar acesata sa fie pregatita. Contractul a fost trimis pe mail scanat pe data de 21.02.2017 semnat
in aceeasi zi si trimis catre Procera. Apoi tot pe mail a fost trimisa factura in aceesi zi in care a
fost ridicata marfa. Pe data de 25.02.2017 s-a realizat plata, banii intrand in cont . In urma
acestora a fost trimis la departamentul de producere samanta comanda de a se pregati samanta
pentru data de 28.02.2017 . Rodbun a trimis un mijloc de transport la incarcat. Acesta a fost
cantarit si inainte si dupa incarcare pentru a verifica si afla tara masinii. Dupa incarcare s-a
realizat avizul semnat de sofer , urmand sa fie atasat la factura.
Capitolul 6. Analiza aprofundată a tranzacţiei studiate
6.1 Analiza oportunităţii alegerii modelului de tranzacţie în cauză de către fiecare

dintre părţi în raport cu alte soluţii posibile de realizare a obiectivelor proprii.
Din punct de vedere al societatii Procera, s-a urmarit ca finalizarea oricarei tranzactii comerciale
sa se incadreze in limitele impuse de catre acestia si sa contribuie in mod direct la realizarea
obiectivelor organizatiei, cu orientare catre client
Tranzactia comerciala dintre Rodbun si Procera putea fi incheiata ca urmare a unei prestari de
servciu. Astfel ca, Rodbun dispunand de un parc auto mult mai mare decat cel al societatii
comerciale Procera, putea sa asigure acesteia in perioada de campanie transportul marfii. In urma
acestei prestari, Procera le oferea samanta in vederea compensarii serviciilor. Avantajele sunt de
forma “win-win”” fiecare dintre cei doi participant avand de castigat in urma realizarii
tranzactiei. Dezavantajele alegerii acestei solutii consta in nesiguranta din partea Rodbun ca va
mai primi samanta, in special ca realizarea si dispunerea de aceasta de catre Procera are la baza si
alti factori (conditiile de manipulare, depozitare, producere, rezervarile anterioare etc). Un alt
dezavantaj il constituie schimbarea puterii de cumparre a banilor, astfel ca Procera ar putea oferi
mai multa sau mai putina samanta la momentul respectiv.
In vederea indepartarii riscurilor, se pot realiza diverse analize cu ajutorul instrumentelor

clasice in vederea stabilirii beneficiilor obtinute de pe urma tranzactiei. Procera se poate asigura,
Bucuresti
2017
bineinteles fata de Robun, prin semnarea unor contracte, a unor acorduri prin acre sa se asigurile
ca ambele parti isi vor indeplini indatoririle.
O alta solutie pentru realizarea tranzactiei ar putea fi cumpararea brevetului unor soiuri de
seminte, care sa ii permita societatii Rodbun sa utilizeze eclusiv semintele proprii Procerei. Un
avantaj pentru Procera al acestei modalitati il constituie asigurarea recuperarii investitiei, insa in
avest caz dezavantajele sunt numeroase: orice fermier care isi pastreaza semintele de la un an la
altul devine competitor direct Procera; limitele legislative cu privire la brevetarea noilor soiuri
lasa loc interpretarilor , ce se intampla daca prin polenizare naturala secventa brevetata ajunge in
campul sau recolta altcuia? Se poate face fermierul vinovat de aceasta situatie? . In acest din
urma caz, pot spune ca sunt de acord cu Thomas Jefferson care considera in momentul divulgarii
unei invetii utile societatii, care favorizeaza cresterea bunastarii acesteia, acesta intra in intregime
in posesia tuturor. Tot acesta considera ca inventia poate fi considerata propietate exclusive cat o
tine pentru el , fara sa o impartaseasca cu ceilalti.44
O alta solutie pentru incheierea tranzactiei comerciale cu seminte, Rodbun avea posibilitatea
refuzarii ofertei venite din partea Procera, insa aceasta s-a bazat pe relatiile anterioare dintre cele
doua societati in vederea obtinerii unui pret mai avantajos cu 115 lei mai mic/ sac. Dezavantajele
in urma tranzactiei fiind doar pentru Procera: scaderea semnificativa a pretului de vanzare / sac;
Rodbun, la radul sau, vanzand seminte, Procera nu poate gestiona cat la suta din suprafetele
agricole ale tarii sunt insamantate cu produsele sale; nesiguranta ca produsele vor fi vandute ca
apartinand acesteia.
Prin faptul ca intre Rodbun si Procera existau relatii anterioare, negocierile s-au realizat intr-o
msniera mai relaxanta, fara a se caracteriza ca o negociere defensiva, lasand astfel posibilitatea
scaderii pretului cu 115 lei si impunerea unor limite si indicatii din partea amandurora. Tocmai
de aceea, este de inteles ca negocierile au fost incheiate dupa 2 zile, ambele societati punandu-se
de acord asupra ofertei. Oportunitatea pentru Procera a constat in acoperirea unei mai mari
suprafete agrcole cu semintele sale si notorietate in zonele in care Rodbun activeaza, oortunitatea
care poate atrage noi client si cunoasterea de catre fermierii care folosesc seminte de la
concurenta , a caracteristicilor de calitate ale cerelelor obtinute din semintele Procera, precum si
a cantitatii obtinute la hectar dupa cultivarea cerealelor.
44
http://totb.ro/este-morala-brevetarea-semintelor/ , accesat la data de 24.03.2017, ora 17.15
Bucuresti
2017
6.2 Analiza eficienţei tranzacţiei potrivit criteriilor de performanţă ale fiecărei părţi (şi
actor implicat direct) .
Criteriile de performanta ale fiecarei parti implicate in procesul tranzactiilor cu produse

agricole – seminte difera in functie de diferiti factori: destinatia semintelor, aspectele climatice si
geografice, modul de producere, recoltare, etc.
Institutiile statului, producatorii, fermierii si comercializantii dezvolta o relatie de
interdependenta din punct de vedere al efectelor tranzactiilor comerciale, dar pe de alta parte,
judecand din punctul de vedere al performanetlor, se observa un standard pe care solicitantii il
impun pentru a duce la indeplinire tranzactia in cauza.
Astfel, toate institutiile publice reusesc sa ridice performantele in deomeniul agriculturii
pentru a creste valoarea si, in principiu, conform PNDR si PAC, calitatea alimentelor, precum si
accesul facil la o piata ce practica preturi abordabile.
Pe de alta parte, producatorii si comercializantii trebuie sa indepineasca criterii de
performanta pentru a beneficia de programele nationale si nu numai, daca este cazul, dar si
pentru a satisfice cerintele pietei tot mai mari si exigente.
Cu alte cuvinte, trendul este ascendant in ceea ce priveste performanta , iar impactul in
termini de eficienta sunt, cu siguranta, incontestabili. Exista insa si situatii in care cerintele de
performanta sunt atat de ridicate incat nu se reuseste accesarea beneficiilor respective, fiind insa
cazuri intalnite mai rar.
Societatile Rodbun si Procera, prin tranzactiile efectuate, relationeaza si creeaza valoare
pentru clientii lor. Performanta atinsa prin raporturile incheiate este un punct ce trebuie bifat
atunci cand vorbim de crestere economica, de beneficii financiare, sociale etc.
6.3 Analiza tranzactiei din punct de vedere a functionalitatii pietei
Dupa cum bine stim piata agricola aduce o serie de avantaje atunci cand vine vorba destre
realizarea unei tranzactii cu produse agricole in general iar in cazul nostru cu seminte si cereale
agricole. Printre avantaje se disting urmatoarele :
Bucuresti
2017
 Potentialul ridicat al Romaniei si ponderea destul de mare a zonelor rurale;

 Acordarea fondurilor europene constrituie stabilitate financiara;
 Tinerii sunt din ce in ce mai atrasi in a exploata aceasta zona ;
 Obtinerea unor venituri considerabile din exploatarea acestei piete.
De asemenea piata agricola ofera si oportunitati:
 Echiparea cu tehnologii europene noi pentru ururarea si buna functionare a activitatii;

 Importanta pe care incepe sa o capete piata agricola pot determina foarte multi tineri sa
isi dezvolte propriile mici afaceri.
La fel ca si in alte sectoare, piata agricola, respectiv tranzactiile cu seminte si cereale

agrcole nu aduc doar beneficii actorilor in cauza, ci exista si o serie de disfunctionalitati care ii
afecteaza pe fiecare in parte, printre care :
- Atat semintele cat si cerealele agricole au un grad de perisabilitate crescut, fapt ce ii
determina atat pe fermieri cat si pe cumparatori sa le ofere niste conditii special, atat in ceea ce
priveste depozitarea cat si transportul, dar mai ales nu trebuie sa se foloseasca in productie daca
se observa si cele mai mici urme de alterare. Aceste aspecte pot duce la pierderi destul de
insemnate pentru ambii acori implicate in realizarea tranzactiei.
- Concurenta din ce in ce mai acerba in acest sector. Dupa cum spuneam agricultura, este, a
fost si va ramane in sector extrem de profitabil pentru persoanele muncitoare si in acelasi timp
pasionate. Asadar, in momentul de fata se poate obesrva faptul ca numarul micilor fermieri este
intr-o continua si constanta crestere. Acest aspect poate afecta destul de mult un producator care
nu are parte de notorietate, dar in acelasi timp pot exista datorita numarului ridicat de concurenti,
producatori care nu respecta in tocmai standardele, asadar si cumparatorul poate fi afectat daca
alege sa realizeze o tranzactie fara a se informa referitor la partener.
- Sezonalitatea productiei de cereale si seminte agricole cat si zonarea reprezinta de
asemenea alte disfunctionalitati cu care se confrunta ambii actori implicari in tranzactie. Faptul
ca semintele si cerealele agricole au nevoie de timp, clima blanda si multa grija pot duce la
importuri de seminte si cereale agricole din zone a caror productie nu este conditionata de aceste
aspecte. Asadar, sezonalitatea productiei poate aduce la pierderi semnificative pentru vanzatori,
cat si pentru cumparatorii care accepta sa importe o anumita cantitate de o calitate necunoscuta.
Bucuresti
2017
- Dezechilibrul cerere-oferta reprezinta de asemenea un impediment pentru ambele parti.

Producatorul necunoscand in prealabil cererea poate sa produca mai mult decat este cazul si
avand in vedere gradul de perisabilitate ridicat va capata o foarte mare pierdere deoarece va fi
nevoit sa ramana cu ele pe stoc. In acelasi timp si cumparatorul daca nu pastreaza legatura cu
producatorul,comandand din timp cantitatea dorita in momentul incheiereii tranzactiei risca sa nu
primeasca intreaga cantitate de care el are nevoie.
- Preturile care pot suferi influente negative datorita preturilor practicate la nivel
international fac parte si ele din categoria disfunctionalitatilor pietei agricole. Si in acest caz sunt
afectati ambii parteneri. In unele cazuri fiind vorba de o majorare a preturilor ce determina un
dezavantaj pentru comparator, in alte cazuri de o micsorare a preturilor datorita influentelor
international, ce determina un dezavantaj pentru producator, in unele cazuri de acest gen
producatorul abia acoperindu-si investitiile.
- Datorita fenomenului globalizarii si accestului liber in a realiza tranzactii de pe piete
internationale, piata romaneasca de seminte si cereale agricole poate avea de suferit in contextul
in care este nevoita sa concureze cu unele piete a caror produse au o calitate cu mult inferioara
pietei romanesti.
In concluzie, analizand toate aceste aspecte prezentate mai sus, in momentul realizarii
tranzactiei cu seminte si cereale agricole ambii actori implicati se pot confrunta atat cu aspecte
favorabile cat si cu disfunctionalitatile pietei agricole.
Capitolul 7. Concluzii
Prin studiul de fata s-a dorit elaborarea unei imagini de ansamblu in ceea ce priveste piata
semintelor cu aspecte in plan european si efecte in plan national.
Putem aduce in vedere numeroase concluzii atat in sfera legislativa si institutionala, cat si
in ceea ce putem numi „practica”- reprezentata prin producatori, fermieri si comercializanti.
Tranzactiile cu cereale implica actori importanti pe plan national si vizeaza un sector vital
in dezvoltarea economica a tarii si in pastrarea echilibrului pe plan national, european, mondial.
Bucuresti
2017
In acest sens, toate programele implementate la nivel national si european incurajeaza

producerea alimentelor in cantitati corespunzatoare fiecarei piete si la o calitate cat mai inalta.
Masurile de sprijin ii indruma pe producatori catre o ascensiune pe piata, creand conditiile
necesare cresterii suprafetei cultivate, a recoltei, etc.
Totusi, cadrul legal si cel institutional, in mod paradoxal, prin elaborarea unor cerinte de
performanta inalte, ingradesc, in unele cazuri, potentialul de crestere al producatorilor si
comerciantilor. Se intampla ca lipsa de concordanta intre nevoile reale ale fermierilor si ofertele
propuse de stat prin programe, politici si alte forme de ajutor sa fie foarte greu sau imposibil de
atins, de obtinut, ceea ce reprezinta un blocaj in dezvoltarea economica si nu numai.
Societatile care fac referinta studuiului nostru de caz sunt parte din peisajul sectorului
agricol, specializate in domeniul cerealier. Negocierea joaca un rol important atunci cand vorbim
de indeplinirea unuia dintre obiectivele PAC – un pret accesibil tuturor. Raporturile stabilite de
societati, in general, creeaza contextul propice dezvoltarii un parteneriate, in sens larg, de lunga
durata si cu efecte pana in piata economica. Dincolo de negociere, aspecte importante, inepand
cu producerea si terminand cu promovarea si vanzarea, revizuiesc raporturile si tranzactiile
incheiate pe teritoriul tarilor. Raspandirea informatiilor corecte este, de departe, prima punte care
leaga posibilitatea unor tranzactii. Astfel, pericolul distorsionarii acesteia este prezent de multe
ori pe piata, iar lispa accesului la informatie poate reprezenta un alt impediment major.
O paralela intre teorie si practica exista si in cazul tranzactiei cu cereale analizate in
studiul de fata, facandu-se trecerea de la legislatia in vigoare la aplicarea acesteia efectiva, prin
contracte si efectele acetora. Tranzactiile comerciale cu cereale trec de caracterul teoretic si au
impact in mod evident in viata economica si sociala a populatiei.
Capitolul 8. Autoevaluare
Munca in echipa a fost forma de organizare a intregii activitati in ceea ce priveste

cercetarea, documentarea si redactarea studiului de caz de fata.
Bucuresti
2017
Etapele de rezolvare au fost: cautarea si cercetarea surselor, documentarea, analiza si

alegerea informatiei relevante, strangerea informatiilor de la personalul firmelor analizate si
redactarea lucrarii.
Membrii echipei au lucrat progresiv si au atins rezultatele dorite, astfel incat lucrarea s-a
realizat conform structurii initiale. Cercetarea a fost cea mai elaborata etapa a intregului proces.
Orele de lucru petrecute in scopul elaborarii acestui studiu de caz, au fost in medie in
numar de 115 .
In vederea analizarii contributiei fiecarui membru al echipei, s-au constat urmatoarele:
 Corbea Diane-Amelia- A contribuit la realizarea studiului de caz prin: cercetare

realizata la biblioteca facultatii asupra tranzactiei comerciale analizate (6 ore); cercetarea
online cu privire la statistici recente pentru realizarea punctelor atinse din lucrarea
prezenta (7h30 minute); a realizat in urma cercetarii punctele b, c, e ale capitolului 4 (18
ore) , capitolul 5 (8 ore), interviu cu reprezentantul companiei (1h30min), punctul a al
capitolului 6 (2h30 minute), anexele, a contribuit alaturi de ceilalti membrii ai echipei la
realizarea autoevaluarii si referintelor bibliografice (1 ora). Per total, numarul de ore
acordat realizarii lucrarii de catre Amelia a fost de aproximativ 45 . Nota 10.
 Cercel Daniela-Alina – A contribuit la realizarea studiului de caz prin: cercetare
realizata la biblioteca facultatii cu privire la aspectele teoretice ale tranzactiei analizate (6
ore); cautare si informare online cu privire la alte aspecte teoretice, tot in tomeniul
tranzactiei alese (8 ore); a realizat urmatoarele capitole si subcapitole ale prezentei
lucrari: capitolul 1 ( 6h30 ), subcapitolele a si d ale capitolului 4 ( 7h 30), capitolul 5
specificarea motivelor incheierii tranzactiei (3h30) prezentarea datelor de identificare a
companiei RodBun (3h30) , subcapitolul c al capitolului 6 ( 4 ore ), a contribuit alaturi de
ceilalti membrii ai echipei la realizarea autoevaluarii si referintelor bibliografice (1 ora).
In total, numarul de ore acordat realizarii lucrarii a fost de aproximativ 40. Nota: 10
 Codreanu Roxana Alexandra – A contribuit la continutul lucrarii prin urmatoarele:

cercetare la biblioteca facultatii pentru gasirea surselor necesare elaborarii lucrarii,
impreuna cu colegele de echipa (4 ore), studierea surselor gasite si cautarea unor surse
online (3 ore), documentarea amanuntita ca urmare a descoperirii surselor potrivite (6
Bucuresti
2017
ore), redactarea capitolelor 2 si 3, precum si a subcapitolului 6.1 si a unei parti din

capitolul 8 (10 ore), revizuirea si completarea capitolelor redactate de aceasta (2 ore). A
lucrat in total un numar de aproximativ 30 de ore. Nota : 9
In total, echipa a acordat un numar de aproximativ 115 ore pentru realizarea studiului de caz.
Bibliografie
1. http://www.incs.ro/incshome.html, accesat pe data de 26 martie, ora 11:20

2. http://www.pndr.ro, accesat pe data de 24 martie, lora 17:05;
3. http://istis.ro/image/data/download/legislatie/Legea-nr-57_romana.pdf, accesat pe data de
24 martie, ora 19.20;
4. http://www.rndr.ro/despre-rndr.html, accesat pe data de 25 martie, ora 15.30;
5. http://www.madr.ro, accesat pe data de 15 martie ora 13:47, accesat pe data de 15 martie,
ora 17.38;
6. https://ec.europa.eu/commission/index_ro\, accesat pe data de 14 martie, ora 22.45;
Bucuresti
2017
7. http://www.apia.org.ro/ro/legislatie/legislatie-nationala1386861017, accesat pe data de 14

martie, ora 19:32;
8. http://www.euroavocatura.ro/legislatie/cat/92/Legislatia_Domeniul_Agricol, accesat pe
data de 15 martie, ora 18.25;
9. Zahiu Letitia Management agricol, Editura Economica, 1999, p.;
10. Cecilia Alexandri, ioan Davidovici, Dinu Gavrilescu “ Tratat de economia agriculturii”,
editura Exvent , anul 2004, paginile `18-22;
11. http://www.horticultura-bucuresti.ro/images/pdf/Fitotehnie.pdf , accesat pe data de
14.03.2017, ora14:50;
12. https://www.gazetadeagricultura.info/plante/cereale/2116-comertul-cu-cereale.html,
accesat pe data de 26.03.2017, ora 12:44;
13. http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_agricola.pdf , accesat pe data de
15.03.2017, ora 22.23;
14. http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/PROIECT-Organizarea-Comuna-a-
P85.php, accesat pe data de 18.03.2017, ora 18.08;
15. http://www.apia.org.ro/ro/ajutoare-specifice/masuri-de-sprijin-finantate-din-fondul-
european-de-garantare-agricola-fega, accesat pe data de 25.03.2017, ora 15:17;
16. CONSTANTIN, M., LOUIS, L., OTTONE, O., RENZO, P., Jean-Claude, M.,
CONSTANTIN, F., VINCENT, R., Marketingul productiei agroalimentare, Editura
Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997, p. 48;
17. http://www.revista-piata.ro/Marketing_si_inovatie_in_industria_semintelor_din_Roman
ia-id10287.html, accesat la data de 18. 03. 2017, ora 15:42;
18. http://www.ghidulagricol.ro/rot2/articole/istoricul-cerealelor/2 , accesat la data de
16.03.2017, ora 16:04;
19. http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/romania-este-pe-locul-trei-in-ue-la-
exportul-de-cereale-catre-pietele-extracomunitare-la-porumb-este-pe-primul-loc-
13432403, accesat la data de 17.03.2017, ora 19.26;
20. http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/romania-este-pe-locul-trei-in-ue-la-
exportul-de-cereale-catre-pietele-extracomunitare-la-porumb-este-pe-primul-loc-
13432403, accesat pe 16 martie, ora 15:09;
Bucuresti
2017
21. http://agrofinanciar.ro/productia-agricola-2015-n173.html, accesat pe 16 martie , ora

19.09;
22. http://www.agro-business.ro/bursa-de-cereale-de-la-brm-tranzactii-mici/2014/12/05/;
23. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php
/File:Agricultural_production_ of_ crops,_2013_ (thousand_tonnes)_YB15.png, accesat
pe 15 martie la ora 18:45;
ia-id10287.html, accesat la data de 16. 03. 2017, ora 19.10 ;
25. http://agrointel.ro/49409/cum-arata-agricultura-din-romania-in-cifrele-eurostat-locul-5-
la-productia-de-cereale-si-locul-3-la-cresterea-ovinelor/, accesat la data de 16.03.2017,
ora 18:30
26. http://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/piata-agricola/item/2529-productia-
de-grau-a-ue-va-creste-in-sezonul-urmator-cu-6-5-productia-de-porumb-va-exploda.html
27. ALEXANDRI, C., DAVIDOVICI, I., GAVRILESCU I., Tratat de economia
agriculturii, Editura Expert, Bucuresti, 2004, p. 238
28. DIACONESCU, Mihai, Marketing Agroalimentar. Editia a II-a revazuta, Editura
Uranus, Bucuresti, 2003, p. 42;
29. CONSTANTIN, Marian, Dictionar de agromarketing, Editura Tribuna Economica,
Bucuresti, 2016, p. 218;
ia-id10287.html, accesat la data de 20.03.2017, ora 20.35;
31. http://vivanatura.ro/consolidarea-companiilor-producatoare-de-seminte-agricole-
brevetate-duce-la-dominatia-acestora-in-aprovizionare-cu-alimente-a-mapamondului/,
accesat la data de 21.03.2017, ora 19.48;
32. PIRNEA,I., LANFRANCHI, M., GIANNETTO, C. (2013), Criza pe piata agricola si
globalizarea- un instrument pentru fermele mici, Revista Romana de Statistica, Nr. 10, p.
25-26;
33. MANOLE, V., STOIAN, M., ION, R.A., Agromarketing. Editia a II-a, Editura ASE,
Bucuresti, 2003;
34. Constantim M. “Dictionar de agromarketing”, editura tribuna economica, anul 2016
Bucuresti
2017
35. https://sputnik.md/moldova/20170127/10984995/productie-agricole-vegetale-
animaliere-Moldova.html , accesat pe data de 20.03.2017, ora 15.03;
36. http://www.madr.ro/docs/agricultura/promovare/ghid-promovare-prod-agroalimentare-
update-feb-2015.pdf , accesat pe data de 18.03.2017, ora 19.09;
37. https://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-agricole/617-management-agricol/12500-
mai-multa-organizare-si-eficienta-in-valorificarea-productiei-agricole.html, accesat pe
data de 17.03.2017, ora 16.33;
38. http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2013/RRS_10_2013_a2ro.pdf , accesat pe
data de 13.03.2017, ora 14:57;
39. https://www.agerpres.ro/economie/2016/08/21/o-premiera-pentru-romania-peste-4-tone-
de-grau-la-hectar-in-2016-productia-totala-de-a-sarit-de-8-4-milioane-de-tone-15-49-07 ,
accesat pe data de 16.03.2017, ora 18:27;
40. http://www.revistafermierului.ro/international/item/2221-reactia-sectorului-agricol-
european-la-vestea-brexitului-nu-s-a-lasat-prea-mult-asteptata-romanii-sunt-insa-
rabdatori-nu-se-inghesuie-la-viitoare-acorduri-comerciale-cu-englezii.html, accesat pe
data de 16.03.2017, ora 20:43;
41. http://www.wall-street.ro/tag/agricultura+falimente+industria-alimentara.html, data de
16.03.2017, ora 21:20;
42. https://www.mold-street.com/?go=news&n=4280, accesat pe data de 13.03.2017, ora
17:18;
43. ZAVOIANU, Mihaela, (2009), Schimbarile climatice si rolul agriculturii pentru
combaterea efectelor acestora, Fisa informative numarul 3, disponibil online la
www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2009/fi_477.pdf;
44. http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/topul-celor-mai-mari-tranzactii-cu-
terenuri-agricole-de-la-inceputul-anului-cea-mai-mare-tranzactie-a-fost-in-valoare-de-2-
4-mil-euro-15708511, accesat pe data de 18.03.2017, ora 18:35;
45. http://www.bizlaw.md/2017/02/08/cele-mai-importante-tranzactii-realizate-anul-trecut-
fuziunea-dintre-att-si-time-warner-a-fost-cea-mai-scumpa/ , accesat pe data de
19.03.2017, ora 20:05;
46. http://www.procera.ro/index.php?action=detaliu_default&cat_id=1, accesat la data de
21.03.2017, ora 18.07;
Bucuresti
2017
47. http://agrointel.ro/16610/super-hibridul-romanesc-de-floarea-soarelui-un-pariu-castigat-
de-cercetatorii-de-la-procera/ , accesat pe data de 21.03.2017, ora 21.08;
48. http://www.rodbun.ro/despre-noi , accesat pe data de 22 martie, ora 15.45;
49. http://totb.ro/este-morala-brevetarea-semintelor/ , accesat la data de 24.03.2017, ora
17.15 .
Anexe
 Anexa 1:
Bucuresti
2017
Bucuresti
2017

Grupa 352, Echipa 5

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grupa 352, Echipa 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economie

Facultatea de Business si Turism

Studiu de caz asupra tranzactiilor comerciale cu seminte

Autori: Corbea Diane-Amelia

Capitolul 1. Carcaterizarea generala a tranzactiilor cu cereale....................................................................4

APIA- Agentia de Plati si Interventie in Agricultura

EFA Group- EuroFin Investments Pte Ltd.

FEADR- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala

FEGA- Fondul European de Garantare Durabila

IACS- Sistemul Integrat de Administrare si Control

INCDA- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola

INCS-Inspectia Nationala pentru Testarea Semintelor

INSSE- Institutul National de Statistica

ISTIS- Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor

PAC- Politica Agricola Comuna

PIB- Produs Intern Brut

PNDR- Programul National pentru Agricultura si Dezvoltarea Rurala

RNDR- Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala

UE- Uniunea Europeana

Capitolul 1. Carcaterizarea generala a tranzactiilor cu cereale

Agricultura a fost, este si va ramane o ramura dezvoltata a economiei ce se caracterizeaza

pura la hrana animalelor.

 productia de cereale se caracterizeaza prin faptul ca recoltarea este sezoniera, pe cand

Calitatea pentru livrare Calitatea privind calcularea pretului

standardele; conform actelor normative cat si prin

Capitolul 2. Cadrul legal al tranzactiilor cu produse agricole – cereal

Actele normative aplicabile in domeniul agriculturii, cu precadere in ceea ce priveste

2. Politici si programe privind agricultura:

Capitolul 3. Cadrul instituţional al tranzactiilor cu cereale

In ceea ce priveste cadrul instituţional al tranzactiilor cu produse agricole (cereale), exista

3.1 Inventarierea actorilor

In randul institutiilor publice implicate in agricultura amintim:

Caracterizarea fiecărui tip de actor

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale este institutia publica aflata in subordinea

• Măsuri de mediu şi climă finanţate prin PNDR 2014-2020.”9

Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor este o autoritate nationala

Capitolul 4. Piata specifica tranzactiilor cu seminte

Industria semintelor prezinta un important potential de crestere , concretizandu-se in una din

4.1 Scurt istoric

Agricultura a reprezentat pe parcursul anilor un ajutor pentru cresterea economica, dar si o “

4.2 Volumul, dinamica si structura tranzactiilor cu seminte de cereale, evolutia si

Figura 1- Evolutia productiei agricole in 2015

Figura 3- Productia agricola de cereal si Seminte in anul 2013

In ceea ce priveste valoarea importurilor si cea a exporturilor de cereale, in Romania se

Tabelul 1: Volumul importurilor si exporturilor de cereal

Se considera ca tarile care obtin o productie ridicata a cerealelor comparativ cu Romania, se

Se estimeaza ca in sezonul 2017-2018, in Uniunea Europeana va avea loc o crestere a productie

4.3. Caracterizarea ofertei

Productia agricole prezinta o serie de caracteristici precum:22

In cadrul unui studiu realizat de Profesorul Philip H. Howard de la Department of Community,

O idee eficienta pare a fi renuntarea la acordarea de brevete OMG-urilor constituind astfel un

Un alt factor care constituie o concurenta neloiala pe aceasta piata, il reprezinta

Globalizarea repreinta un proces complex de integrare a unei economii globale ce se refera la

4.3 Caracterizarea cererii de seminte agricole

Cererea de produse agricole se formeaza datorita nevoilor consumatorilor si este influentata

4.5 Evenimente si cazuri deosebite cu privire la tranzactiile cu seminte agricole

In industria semintelor au fost marcante cateva evenimente cu efecte semnificative asupra

ca acest evniment va duce la crearea unui grad ridicat de incertitudine politica si

 O tranzactie importanta a avut loc in anul 2016 avizata de Ministerul Agriculturii, in

Capitolul 5- Descrierea generala a tranzactiei cu seminte agricole

Actorii principali ai tranzactiei:

 Procera agrochemicals S.R.L.

Procera Agrochemicals Romania este de fapt reprezentanta societatii americane Procera.

 sa mentina deschisa comunicarea;