Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Economie agroalimentară și a mediului

Lucrare de licență

Coordonator științific:

Lect. Dr. Luxița Rîșnoveanu

Absolvent:

Pîrlog Cristina-Daniela

București

2022

1
 Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Economie agroalimentară și a mediului

Lucrare de licență

Eficiența economică prin introducerea în tehnologia culturii

de grâu a îngrășămintelor foliare și organice

Coordonator științific:

Lect. Dr. Luxița Rîșnoveanu

Absolvent:

Pîrlog Cristina-Daniela

2
Cuprins:

Introducere:

Capitolul I - Stadiul cunoașterii

1.1 Eficiența economică

1.2 Eficiența economică în agricultură

1.3 Îngrasaminte foliare

1.4 Ingrasaminte organice

Capitolul II:

2.1 Datele studiului

2.2 Condiții pedoclimatice

2.3 Soiul de grâu și ingrășămintele utilizate

2.4 Tehnologia de cultura

Capitolul III:

3.1. Calculul eficienței economice

3.2. Prezentarea și interpretarea rezultatelor

Concluzii

Referințe bibliografice

3
 INTRODUCERE:

Eficiența economică a firmelor cu profil agricol care sunt implicate direct în producția de
cereale au ca cerință, din cauza creșterii populației planetei într-un ritm extrem de rapid,
asimilarea tuturor elementelor de progres tehnico - ştiinţific şi economic – tehnologii avansate în
toate laturile acesteia care determină productivitate cantitativă şi calitativă, producţii ridicate,
eficiente economic, obţinute în condiţiile optime ale sistemelor implicate în realizarea acestora,
protecţie şi siguranţă alimentară a consumatorilor.
O soluție pentru eficiența economică a producției de cereale este implementarea
fertilizării cu îngrășăminte organice și anorganice , de asemenea pot fi utilizate îngrășăminte
foliare . Îngrășămintele organice și anorganice facilitează procesele biologice ale cerealelor
cultivate atât în faza vegetativă cât și în cea generative, prin urmare măresc poțentialul de
producție al acestora. Cu cât sporul de producție este mai mare și costurile exploatării sunt mai
mici cu atât se îndeplinesc mai bine cerințele actuale de eficiență economică.
Grâul este una din plantele de cultură cele mai importante, cu o mare pondere alimentară.
Suprafețele foarte mari pe care este semănat și interesul accentuat pentru acesta sunt datorate:
boabelor ce au în conținutul său resurse bogate de carbon și proteine și relația dintre substanțele
precizate, indispensabile pentru organismul uman; păstrării pe o perioadă îndelungată a boabelor
și faptului că se transportă cu ușurință ; faptului că planta are expresivitate ecologică mare, fiind
plantată în zone cu carateristici climatice si pedologice diferite; posibilitățile tehnologiei de
cultură sunt mecanizate integral.
Grâul se cultivă în foarte multe țări și simbolizează o sursă de transferuri comerciale .
Producția mondială de grâu depășește 681 milioane de tone anual, ceea ce însemnă că grâul este
o materie primă alimentară foarte importantă . Producția în România se situează între 5 și 7
milioane de tone în fiecare an, este suficientă prin consumul indigen și are posibilități de export
în perioadele cu excedent de producție.

4
 Capitolul I . Stadiul cunoașterii:

1.1 Eficiența economică:

Eficiența economică în sens larg, este rezultatul raportului dintre efect (rezultatul
obținut) și efortul depus (cheltuielile efectuate) pentru obținerea lui . Conceptul de eficiență
economică se fundamentează pe noțiunea de eficiență economică sau eficacitate , termeni care au
fost folosiți încă din antichitate , cu pronunția din limba latină “efficirus” și mai târziu din limba
franceză “eficience” , la care se adaugă termenul economic . În contextul interpretării
conceptuale, obținerea celor doi termeni “eficienta” respectiv “economica” reprezintă diferența
netă dintre “eficienta” și “eficacitate” , care cu sensul dat de D.E.X. , se identifică cu “calitatea
de a produce efectul (pozitiv) așteptat”.
Eficiența economică este o categorie deosebit de complexă , care exprimă cu precădere ,
rezultatele sau efectele obținute din activitatea economică cu scopul utilizării în condiții de
maximă eficacitate a elementelor patrimoniale aflate la dispoziția agenților economici , a celor ce
urmează a intra în funcțiune și de evidențiere a tuturor resurselor . Cu cât efectul sau rezultatul
realizat pe unitatea de cheltuială este mai mare , sau , invers , cu cât este mai mică cheltuiala de
producere a unui anumit efect util , cu atât eficiența economică este mai ridicată .
Eficiența economică se aplică în mod general, pentru că în oricare societate , fără anumite
cheltuieli nu este posibilă obținerea unui rezultat , efortul reprezintă întotdeauna cauza , iar
produsul obținut este efectul său . (ECONOMIC EFFICIENCY IN AGRICULTURE Georgeta
PĂUN , Oana MAŢOSCHI , Mihaela Cristina PĂUN)

1.2.Eficiența economică în agricultură

Eficiența economică în agricultură este un concept extrem de controversat, atât în plan

de teorie cât și mai ales în plan pragmatic. Opiniile referitoare la aceasta sunt contradictorii în
cele mai multe cazuri, pornind de la a considera agricultura singura cauză, sau activitate
aducătoare a unui surplus, la activitatea care este cea mai ineficientă, sau de la ramura ca un
aport între eficiența economică și creșterea conomică, la un loc și rol insignifiant în economia

5
unei țări , evidențiindu-se caracteristici de arhaism , lipsă de dinamică , ceea ce prezintă o piedică
în calea dezvoltării.
Doctrina fiziocrată, după cum s-a arătat, considera agricultura singura creatoare a unui
surplus , idee dusă la superlativ: în orice ipostază agricultura asigurând baza subzistenței, ocupă
în economie un rol decisiv. Doctrina discutată anterior are la bază concepția despre caracterul
productiv al agriculturii, aceasta fiind considerată singura ramură care realizează un produs net
peste prețul de producție. Ea “vine” cu produsul net pentru că o ajută natura (“darul gratuit”) ,
profilul capitalului este redus la rentă. (Cantillan, Quersaney).
Esența țărănismului lui Virgil Madgearu provine din convingerea care este afirmată tot
timpul și oriunde, care aduce referință la superioritatea economică și socială pe care gospodăriile
țărănești le posedă.
Superioritatea este rezultată din felul în care s-a realizat calculul economic al venitului
net ce este calculat ca diferența dintre “venitul brut” si “cheltuieli materiale”. Deoarece din
gospodăria țărănească dispare postul “valorii”, se concluzionează că, “din analiza concepției
profitului în concepția capitalistă încheie socotelile cu pierderi, economia țărănească să
socotească cu profituri.” Acest lucru explică rezistența pe care o posedă gospodăriile țărănești.

Mai târziu , Virgil Madgearu avea să fie nevoit să constate că premisele inițiale de la
care plecase pentru a fundamenta teoretic eficiența economică agricolă au fost infirmate, datorită
unor cauze care legate de presiunea demografică din mediul rural, persistența sistemului
culturilor de cereale, regresul domeniului zootehnic, rezumarea la un inventar care nu era
suficient pentru cerințele activității și rentabilități scăzute, ca și prin raporturile de prețuri și
dobânzi ridicate.
În concepția lui M. Manoilescu, se regăsește o contribuție științifică originală
“Constanta Manoilescu”. Gradul de raționalitate sau eficiență economică a unei activități
economice, se poate calcula prin mărirea absolută a producției nete cât și prin raportarea ei la
factorii de producție, permițând calcularea productivității lor , în primul rând a productivității
muncii raportată la produse (productivitatea muncii aferentă tipurilor de produse) , cât și ca
medie națională . În acest mod “constanta Manoilescu” este regula conform căreia există o
discrepanță în continua creștere între productivitatea muncii din domeniul industriei și domeniul
agricol, precum și dintre productivitatea medie a muncii raționale din țările cu industrie
dezvoltată , care este mereu superioară celei din țările agrare. În esență M. Manoilescu a susținut

6
că țările cu industrie puternică care au o productivitate mai mare a muncii raționale, exploatează
țările agrare care au o productivitate mai mică, în sensul că acestea din urmă utilizează mai multe
unități fizice pentru a produce mărfurile destinate exportului , deci puterea de cumpărare pe piața
mondială , este mai mică în comparație cu cea a țărilor industrializate.
Eficiența economică în agricultură a avut parte în evoluția sa istorică de concept,
mutații semnificative, ca de altfel și conceptul de eficiență. Particularitatea pe care eficiența în
agricultură o deține, este rezultatul particularităților pe care le presupune desfășurarea acestui
domeniu vast de activitate și în mod special cele referitoare la utilizarea pământului ca principal
factor de producție și influența directă și indirectă , a condițiilor naturale , pedoclimatice
(pozitivă sau negativă).
Conceptul de eficiență economică în agricultură poate fi abordat utilizând conceptul
general de eficiență . Eficiența economică în agricultură , poate fi definită ca o categorie
economică ce se poate calcula ca raport între rezultatele economice și efortul depus pentru
obținerea lor . Prezența factorilor de raportare este absolut necesară , pentru a putea exprima
conceptul de eficiență economică .
Abordarea conceptului de eficiență economică în agricultură , suportă același mod de interpretare
ca și conceptul general de eficiență economică , în funcție de nivelul la care se determină,
distingând în acest sens:
Conceptul de eficiență economică agricolă și cel al eficienței sunt interpretate în același mod, în
funcție de nivelul la care sunt determinate, deosebindu-se astfel:

 Eficiența generală a producției agricole, determinată pe întregul domeniu agricol, ca

ramură a economiei naționale.
 Eficiența economică individuală a producției agricole , determinată la nivelul
exploatațiilor agricole.

Complexitatea conceptului de eficiență economică în agricultură , este evidențiată atunci

când se pune problema criteriilor de apreciere a eficienței economice a producției
agricole .Datorită faptului că eficiența agricolă este în strânsă legătură cu eficiența socială
determinată de producția agricolă (rolul pe care îl joacă agricultura în securitatea alimentară
națională) , criteriul general de eficiență economică în agricultură , este format pe baza
performanței economice. Prin urmare, s-a ajuns ca eficiența economică să fie exprimată în

7
funcție de randamentele obținute pe unitatea de producție (producție medie pe hectar,producție
medie pe animal).
În conformitate cu cerințele economice actuale , în speță a legii economiei de timp , la
baza alegerii , unei sau mai multor dintre variantele propuse , pentru a fundamenta criteriile de
apreciere a eficienței economice atât în mod general, cât și în mod particular vor fi utilizate ca
scop minimizarea eforturilor depuse, în consecință, a costurilor și maximizarea rezultatelor
obținute.
În cazul în care variantele de proiect oferă rezultate și cheltuieli diferite, există
posibiliatatea de alegere pentru proiectul care presupune cheltuiala minimă sau cel care oferă
rezultatul maxim sau chiar în unele cazuri, proiectul care oferă cel mai bun rezultat implicând
cele mai mici costuri. În cazul în care proiectele generează efecte identice , în consecință satisfac
nevoi care au caracteristici asemănătoare în privința locului, timpului, structurii și volumului, va
fi ales proiectul care necesită chetuielile mai mici. În cazul în care se observă că efortul depus
este identic în cazul a două sau mai multe proiecte, factorul de decizie în alegerea variantelor
optime este efectul cât mai ridicat.
Mutațiile de ordin structural care s-au produs în economia mondială , în special la nivelul
economiei naționale , au dus după cum era și normal la o mutație profundă și , în ceea ce privește
criteriul general de eficiență economică , în condițiile actuale poate fi considerat în majoritatea
cazurilor, minimizarea eforturilor depuse și creșterea rezultatelor.
Pornind de la accepțiunea generală a categoriei de eficiență care poate caracteriza orice
activitate pe baza criteriilor cantitative și calitative, trebuie ținut cont de faptul că în agricultură
există influențe mai mari decât în alte ramuri ale producției materiale și ale economiei naționale,
exercitate de pământ și îndeosebi de condițiile naturale. Pământul, ca principal mijloc de
producție se diferențiază ca fertilitate, poziție etc., fapt ce afectează eficiența economico-socială
a resurselor, sistemelor de producție și factorilor. Existența caracterului limitat al pământului
face ca eficiența cheltuielilor de muncă vie și materializată să fie în strânsă legătură cu folosirea
rațională a fondului funciar. Funcția esențială a agriculturii de asigurare a bunurilor
agroalimentare necesare satisfacerii nevoilor de consum pe care populația le are și a dezvoltării
economice de ansamblu, scoate în evidență problema de satisfacere din punct de vedere al
criteriilor calitative, cantitative și sortimentale a cererii de alimente, printre criteriile de apreciere

8
a eficienței agriculturii. (ECONOMIC EFFICIENCY IN AGRICULTURE Georgeta PĂUN ,
Oana MAŢOSCHI , Mihaela Cristina PĂUN)

1.3 Îngrășăminte chimice

Sunt consacrate și sub numele de îngrășăminte sintetice, acestea sunt realizate prin
prelucrarea unor resurse cu scopul de a obține nutrienții necesari dezvoltării optime a plantelor
de cultură. Aceste îngrășăminte pot fi aplicate pe sol sau încorporate în sol pentru a se integra în
structura acestuia și pentru a putea fi asimilate de plante. Resursele pentru producerea de
îngrășăminte chimice sunt extrase din produse petroliere, roci, minerale, elemente organice etc.
Acestea sunt libere pe piață într-o gamă diversificată de produse. Îngrășămintele chimice au în
componența lor 11 substanțe nutritive, indispensabile plantelor pentru a se dezvolta.
Îngrășămintele chimice sunt disponibile pe piață într-o gamă largă și pot conține în compoziția
lor 11 substanțe de care plantele au nevoie în dezvoltarea lor. Acestea se divid în trei clase:
Fertilizatori principali – această categorie conține macroelementele azot, fosfor și potasiu;
Fertilizatori secundari - categorie din care fac parte sulful și calciul;
Microelemente – categorie formată din: zinc, bor , cupru, mangan, molibden și cobalt. Pe lângă
introducerea în tehnologia culturii de câmp a îngrășămintelor foliare și organice , tot odată sunt
foarte importante și restul lucrărilor pentru a obține la finalul recoltei un profit maxim.
Astfel, vom prezenta toate lucrările exercitate asupra terenului pentru a obține o producție cât
mai mare.

1.4.Îngrășămintele foliare

Fertilizarea foliară reprezintă aplicarea pe plantă prin pulverizare, a unei soluții formată din
cantitatea de îngrășământ și apă, în funcție de specie și stadiul de creștere și dezvoltare a plantei .
Fertilizarea foliară reprezintă o verigă importantă în creșterea plantelor legumicole, cu
numeroase avantaje. Cercetările efectuate arată că fertilizarea foliară nu este o variantă pentru
fertilizarea radiculară, ci reprezintă un procedeu de eficiență de a stimula și completa absorbția

9
radiculară a elementelor.Combinarea celor doua metode de fertilizare este recomandată pentru
creșterea productivității și calității.

1.5.Îngrășămintele organice:

Gunoiul de grajd semifermentat, mustul de gunoi, gunoiul lichid rezultat de la

crescătoriile de animale, nămolurile de epurare, sunt bine valorificate de grâu, sau, mai frecvent,
la planta premergatoare (porumb, floarea-soarelui, sfecla), urmând ca grâul să se bucure de
efectul de remanență. (Cercetări privind influența fertilizării la unele soiuri de grâu cultivate în
condițiile I.I. Melinte, Ionuț Melinte)
Aplicarea îngrășămintelor organice este remarcată îndeosebi pe cernoziomurile argice,
preluvosoluri și luvosoluri (soluri acide cu multă argilă), precum și solurile erodate sau prea
ușoare, deoarece pe lângă elementele nutritive, ele îmbunătățesc și proprietățile fizice, chimice și
biologice ale solului, prin aportul de materie organică.
Dozele de gunoi de grajd recomandate sunt de 15-20 t/ha,încorporate sub arătură.
Îngrășămintele foliare sunt de mare ajutor fermierilor și culturilor.Plantele absorb mai repede
toate elementele nutritive de care au nevoie, oferindu-i agricultorului siguranța unei producții
sporite .
Pentru valorificarea maximă a potențialului de producție, plantele de cultură au nevoie de
volume aferente de lumină, dioxid de carbon, apă şi nutrienţi minerali (azot, fosfor, potasiu,
calciu,magneziu, sulf şi o serie de microelemente). Scoarța globului terestru reprezintă sursa
principală de nutrienţi minerali şi de apă pentru plante. În funcție de calitatea de fertilitate a
solului, puterea acestuia de a asigura plantelor nutrienții necesari diferă. ( Fitotehnie, Gheorghe
Valentin Roman, Lenuța Iuliana Epure, București, 2013)

Îngrășămintele organice cele mai folosite sunt:

Unul dintre cele mai des întâlnite din categoria îngrășămintelor naturale este gunoiul de grajd ,
acesta fiind utilizat frecvent în legumicultură. De obicei, aplicarea sa se execută în același timp
cu fertilizarea de toamnă, după care este încorporat în sol, dar procedura poate fi repetată
ulterior, în cazul în care nu a fost făcut în acea etapă.

10
Compostul este un îngrășământ obținut din frunze deshidratate, ce sunt colectate împreună și
sunt umezite la un anumit interval de timp pană la apariția fermentației. Compostul are un grad
ridicat de eficiență pentru a furniza plantelor nutrienții necesari pe perioada iernii.

Gunoiul de păsări conține o cantitate considerabilă de fosfor, azot și potasiu. Deși deține o
cantitate considerabilă de nutrienți acesta nu este foarte cunoscut în rândul fermierilor, din
pricina greutății pe care o implică aplicarea gunoiului de păsări pe câmp. Acesta este aplicat atât
în stare uscată, cât și în formă lichidă, cu toate acestestea nu este recomandată utilizarea
gunoiului de păsări în stare proaspătă pentru că va acidifia solul.

Resturi vegetale pot fi utilizate, de asemenea ca îngrășământ. Resturile vegetale rămase pe sol
ca urmare a recoltării culturii pot fi tocate și încorporate în sol, fiind un formidabil îngrășământ
de toamnă.

Capitolul II :

2.1 Datele studiului

Experiențele au fost amplasate în U.A.T Ianca.

Orașul Ianca este situat în partea central-vestică a județului Brăila, pe DN2B, drum care
face legătura cu mai multe drumuri județene și comunale precum: DJ 221 Ianca-Șuțești, DJ 221-
Ianca-Gară Bordei-Verde. Teritoriul orașului Ianca are o suprafață de 186,14 km2, din care 10,96
km2 este intravilan, iar restul este extravilan și este învecinat cu următoarele comune: Mircea-
Vodă la vest , Șuțești la nord, Bordei-Verde la sud-est, Traianu la est , Movila Miresii la nord-est
, Cireșu la sud-est ,Vișani la nord-est și Zăvoaia la sud. Geomorfologic teritoriul Iencii face
parte din Câmpia Brăilei, care se întinde de la est de linia Făurei , Țăndărei , până la est de valea
Ianca,iar din punct de vedere hidrografic se încadrează în bazinul râului Buzău .Pe teritoriul
Iencii se află lacul Plopu , situat în estul satului și lacul Ianca, aflat în vestul satului , acestea
facând parte din grupa lacurilor clastocarstice.

Datele studiului sunt preluate de la firma I.I. Pîrlog Mioara cu sediul social în Orașul Ianca,
strada Zorilor, numarul 69, Județul Brăila, cod unic de Înregistrare: RO 19757435, nr. de ordine

11
în registrul comerțului este: cultivarea cerealelor (exclusiv orez),plantelor leguminoase și a
plantelor producătoare de seminte oleaginoase-0111.

Firma are ca activitate cultura cerealelor, plante oleaginoase și mase verzi. În 2021, activitatea sa
a constat în cultivarea de grâu, porumb, floarea-soarelui și mazăre. Are în dotare o clădire de
birouri, o hală de depozitare a cerealelor, diverse anexe, utilaje agricole și pământ în arendă, pe o
suprafață de aproximativ 200 Ha.

Suprafața lucrată se împarte în 120ha în arendă și 80ha proprietate personală.

140

120

100

80
Teren lucrat în arendă
60 Proprietate personală

40

20

0
Suprafața lucrată de I.I. Pîrlog Mioara

Diagrama 2.1.Reprezentare proprie pe baza datelor obținute din firma I.I. Pîrlog Mioara

Firma colaborează cu furnizori precum : Alcedo SRL, Dekalb, Syngenta, ISPO, Apan
Agriculture, NHR, Class și are contracte pentru vânzarea produselor în urma eploatării suprafeței
agricole deținute cu societățile: Glencore SRL și Agrimon SRL.

2.1.2.Structura culturilor în cadrul firmei I.I. Pîrlog Mioara

12
Structura culturilor în anul 2020-2021:

Nr.crt. Cultura Suprafața (ha)

1. Porumb 80
2. Grâu 65
3. Floarea-soarelui 35
4. Mazăre 20
Total 200
Tabel 2.1.Reprezentare proprie realizată cu ajutorul preluării datelor din firma I.I. Pîrlog Mioara

suprafața(ha)

porumb
grâu
floarea-soarelui
Mazăre

Diagram
a 2.2. Reprezentare proprie realizată cu ajutorul datelor din firma I.I. Pîrlog Mioara

2.1.3.Producții realizate în anii 2019,2020,2021:

Nr. Cultura Producție an Producție an Producțtie an

Crt. 2019(kg/ha) 2020(kg/ha) 2021(kg/ha)
1. Porumb 11.300 11.700 10.900
2. Grâu 6.900 5.800 6.600
3 Floarea-soarelui 3.150 3.500 3.200
4. Mazăre 2.600 1.700 3.050
Tabel 2.2. Reprezentare proprie realizată în urma rezultatelor obținute după recoltare

13
 Cea mai bună producție de porumb a fost înregistrată în anul 2020, iar cea mai scăzută a
fost înregistrată în anul 2021, diferența dintre cele doua fiind de 800 kg/ha. În ceea ce privește
cultura de grâu , anul 2019 a adus o producțtie de 6.900 kg/ha , depășind producțiile din
următorii ani.

14000

12000

10000

8000
porumb
grâu
6000 floarea-soarelui
Mazăre
4000

2000

0
Producție an Producție an Producție an
2019(kg/ha) 2020(kg/ha) 2021(kg/ha)
Di
agrama 2.3. Reprezentare proprie realizată în urma rezultatelor obținute după recoltare

2.2 Condiții pedoclimatice:

Studiul a fost efectuat în același condiții pedologice și climatice.

2.2.1.Clima:

Clima este temperat continentală și prezintă nuanțe continentale ceva mai aride decât în
restul Câmpiei Române, reflectate prin temperaturi ridicate, cantități de precipitații reduse care
au o distribuție neuniformă pe parcursul anului, ploi torențiale frrecvente cu căderi de grindină,
geruri și mai rar viscole, deficit mare de umiditate suprapus perioadei de cultivare a cerealelor ,
secete cu temperatură medie anuală de +11,1 grade celcius.

Temperatura aerului a înregistrat două valori absolute : maximă, +42,5 grade Celsius și minimă,
respectiv -26,5 grade Celsius.
Din punct de vedere meteorologic, anotimpurile prezintă mai multe caracteristici:

14
-Primăverile sunt caracterizate de precipitații în cantități moderate, prezența înghețului târziu,
fluctuații de temperatură mari între noapte și zi, schimbări bruște de temperatură de-a lungul
zilelor;
-Verile sunt caracterizate de secetă pronunțată, căderi de grindină, furtuni cu vânturi puternice.
-Toamnele sunt caracterizate de precipitații moderate, apariția înghețului timpuriu, prezența ceții,
între zi și noapte și de la o zi la alta apar diferențe mari de temperatură;
-Iernile au precipitații moderate cantitativ, preponderent sub formă de ploaie, se formează adesea
polei, chiciură, ninsorile sunt viscolite cu o viteză mare a vântului în același timp termperaturile
scad vertiginos.

Precipitații în anii 2020-2021:

În anul 2020 cele mai scăzute precipitații au fost în lunile: mai (5 l/mp), septembie (2
l/mp) si octombrie (5 l/mp), iar cele mai abundente au fost in lunile: februarie (75 l/mp) si iulie
(40 l/mp).

În anul 2021 cele mai scăzute precipitații au fost în lunile: februarie (10 l/mp), martie (12 l/mp)
si septembrie (5 l/mp).

Nr. Luna Precipitații Precipitații

Crt. 2020(l/mp) 2021(l/mp)
1. Ianuarie 15 70
2 Februarie 70 10
3. Martie 38 12
4. Aprilie 10 24
5. Mai 5 100
6. Iunie 102 75
7. Iulie 40 30
8. August 12 35
9. Septembrie 2 5
10. Octombrie 5 25
11. Niembrie 30 22
12. Decembrie 40 18

15
 TOTAL 369 426
Tabel 2.3. Reprezentare proprie pe baza datelor preluate în urma precipitațiilor.

120

Ianuarie
100
Februarie
Martie
80 Aprilie
Mai
60 Iunie
Iulie
40 August
Septembrie
Octombrie
20 Noiembrie
Decembrie
0
Precipitații anul 2020 Precipitații anul 2021

Diagrama 2.4. Reprezentare proprie bazată pe baza datelor obținute în urma precipitațiilor.

2.2.2 Solul:

Solul face parte din categoria cernoziomurilor. Cernoziomurile sunt soluri care se găsesc
pe suprafețe plane sau ușor înclinate care nu depășesc altitudini mai mari de 550 m. Cele mai
mari suprafețe sunt în Câmpia Română, Dobrogea, colinele Tutovei, Dealurile Fălciului și
Câmpia Moldovei, Câmpia de Vest (culoarul Mureșului) și partea sudică a Câmpiei
Transilvaniei. Vegetația naturală de stepă este caracterizată prin speciile de plante ierboase, iar in
zona de antestepă și silvostepă pe lângă speciile de plante ierboase predomină diferiți arbuști și
alte specii lemnoase. Procese pedogenetice produse datorită ponderii foarte ridicate a resturilor
organice sunt cauzate de vegetația ierboasă la suprafața solului și se formează un orizont de
bioacumulare, bogat in humus de tip mul calcic, benefic plantelor de cultură. În cazul
cernoziomurilor formate în zona silvostepei în care vegetația lemonoasă este predominantă,
datorită precipitațiilor care sunt în cantități ridicate au loc procese care alterează materialului
parental si se produce levigarea argilei din orizontul superior. Sărurile ușor solubile sunt
îndepărtate de apa din precipitații pe profilul solului, iar CaCO3 este îndepărtat din partea
superioară spre baza profilului unde se formează un orizont bogat în carbonat de calciu.

2.3 Soiul de grâu și îngrășămintele utilizate:

16
În cadrul studiul efectuat, a fost utilizat soiul de grâu Avenue.

Soiul de grâu Avenue are următoarele caracteristici:

Este unul din cele mai comercializate soiuri de grâu din România;
Se sugerează cultivarea în toate suprafețele de cultură, dar în mod special în zona de sud-est a
României datorită faptului că planta de grâu înflorește înainte de venirea temperaturilor foarte
ridicate;
Acest soi are o capacitate foarte ridicată de înfrățire;
Toleranța la iernare a soiului este foarte bună;
Potențial de producție foarte bun ;
Unul dintre cele mai tipurii soiuri de grâu la recoltat.
După recoltare lasă solul curat și devine un premergător ideal pentru cultura timpurie la rapiță;
Plantă de talie medie, cu o toleranță foarte bună la cădere;

Caracteristici fiziologice:

-Rezistență la iernare

Mică Mare

-Rezistență la cădere

-Înalțime pai

17
-RANDAMENT

Spice/mp

-Proteină

-MH

Tipul de îngrășăminte utilizare :

Îngrășământ foliar- Wuxal Microplant

-Wuxal Macromix

 Wuxal Microplant este un fertilizant foliar sub formă de suspensie concentrată, acesta
este un cocktail cu un conținut ridicat și echilibrat de micronutrienți și azotat, potasiu și
magneziu, care duc la o mai bună absorbție a micronutrienților în plante. Astfel, Wuxal
Microplant elimină carențele acute de micronutrienți de care pot suferi plantele de cultură
și totodată previne apariția deficiențelor latente sau din cele horticole. Adjuvanții
integrați în îngrășământul foliar îmbunătățesc foarte mult absorbția și eficacitatea
nutrienților. Cei 7 adjuvanți componenți, sporesc aplicarea produsului în condiții
meterologice potrivnice, având un coeficient extrem de ridicat de utilizare de
aproximativ 100%.
Preț Wual Microplant:

18
 -120 lei -1 litru
-950 lei – 10 litri

 Wuxal Macromix este un fertilizant foliar și este utilizat pentru dezvoltarea și

îmbunătățirea calitații culturilor. Conține un aport bine echilibrat de nutrienți, în măsură
să satisfacă cerințele majorității culturilor în momentul etapelor critice de dezvoltare.
Descriere:
-Asigură o absorbție excelentă a nutrienților;
-Reglează ph-ul soluției de pulverizare;
-Acoperă excelent frunzele plantelor și are o aderență bună;
-Este sigur pentru toate culturile;
-Conține micronutrienți cationici complet chelatați;
-Poate fi aplicat independent de condițiile meteorologice;
-Are compatibilitate ridicată cu o mare parte din pesticidele folosite uzual.
Preț Wual Macromix:
-76 lei- 1 litru
-560 lei-10 litri

Îngrășământul organic utilizat în cadrul studiului este gunoiul de grajd. Gunoiul de grajd
este un îngrășământ natural și complet, deoarece se găsesc în componența sa toate substanțele
necesare dezvoltării și creșterii plantelor. Se utilizează pe terenuri nestructurate, sărace în humus,
pe care le afânează, îmbunătățește reținerea apei și favorizează activitatea organismelor din sol.
Efectul aplicării gunoiul de grajd se resimte până în al patrulea an de la aplicare.
Prin gunoiul de grajd se restituie solului o cantitate importantă din macro și microelementele
preluate din plantele folosite în furajare.
Cele mai bune recolte se obțin atunci când se utilizează concomitent îngrășăminte minerale și
organice.
Aplicarea gunoiului de grajd și a altor îngrășăminte organice este importantă atât pentru
substanțele nutritive care se introduc în sol cât și pentru îmbunătățirea condițiilor de creștere și
dezvoltare a plantelor. Întrucât gunoiul de grajd rezultă treptat, aplicarea lui nu se face ca atare.

19
Acesta se colectează în platforme și se compostează. Compostarea gunoiului se poate realiza prin
mai multe metode. Metodele cel mai des utilizare sunt:

 Compostare aerobă (compostare “la cald”) - prin așezare afânată a gunoiului și asigurarea
aerării pe parcursul compostării- acest tip de compostare durează 6-12 luni.
 Compostare anaeroba (compostare “la rece”) - prin așezare îndesată de la început –
durează 4-5 luni și rezultă gunoi semifermentat.
 Compostare mixta (este o compostare aerobă la început, urmată de o compostare
anaerobă) - durează 3-4 luni.

Gunoiul de grajd utilizat în cadrul experimentului a fost compostat la cald timp de aproximativ 6
luni.

2.4 Tehnologia de cultură:

Tehnologia de cultură pentru toate solele este aceeași cu excepția aplicării sau nu a
îngrășămintelor foliare și organice.

Solele experimentului au fost împărțite astfel:

Sola 1 - sola martor

- fără îngrășământ organic

- fără îngrășământ foliar

Suprafața - 1,5 ha

Lista lucrărilor efectuate:

 Discuit;
 Arat;
 Pregătire pat germinativ;
 Semănat;
 Tratament 1;

20
  Tratament 2;
 Recoltat;

Sola 2 - cu îngrășământ organic

Suprafața - 2,2ha

Lista lucrărilor efectuate:

 Discuit;
 Fertilizat cu îngrășământ organic;
 Arat;
 Pregătire pat germinativ;
 Semănat;
 Tratament 1;
 Tratament 2;
 Recoltat;

Sola 3 - cu îngrășământ foliar

Suprafața - 1,8 ha

Lista lucrărilor efectuate:

 Discuit;
 Arat;
 Pregătire pat germinativ;
 Semănat;
 Tratament 1 + foliar;
 Tratament 2 + foliar;
 Recoltat;

21
Sola 4 - cu îngrășământ organic + foliar

Suprafața - 3,5 ha

Lista lucrărilor efectuate:

 Discuit;
 Fertilizat cu îngrășământ organic;
 Arat;
 Pregătirea patului germinativ;
 Semănat;
 Tratament 1 + foliar;
 Tratament 2 + foliar;
 Recoltat;

Capitolul III. Calculul, prezentarea și interpretarea rezultatelor

Calculul eficienței economice:

Pentru a determina eficiența economică a utilizării îngrășămintelor foliare în tehnologia

culturii de grâu vor fi calculați mai mulți indicatori.

1. Sporul de producție la unitatea de suprafață

∆ Q=Qi−Qmartor
Unde: ΔQ- sporul de producție;
Qi- producția solei i;
Qmartor- producția solei martor.
2. Valoarea sporului de producție la unitatea de suprafață
Vs=∆ Q∗preț
3. Costuri suplimentare la unitatea de suprafață
Cs=ǀCost sola martor −Cost sola iǀ
4. Valoarea sporului de producție ce revine la 1 leu costuri suplimentare

22
 Vs
Vs ( 1leu Cs )=
Cs
5. Venitul net al sporului de producție realizat ca urmare al fertilizării unui ha de cultură
VNS=Vs−Cs
6. Rata rentabilității sporului de producție
Vs−Cs
Rs=
Cs

Pentru a fi calculați indicatorii de eficiență economică, vor fi calculate mai întâi veniturile
și cheltuielile aferente fiecărei sole.
Pentru fiecare sola au fost însămânțate 200kg / ha de grâu Avenue cu un cost de achiziție de 2,5
lei/kg.
Costul combustibilului utilizat este de 6,3 lei/litru, fiind achiziționat în iunie 2021, în asemenea
măsură încât să fie suficient pentru exploatarea terenului în anul agricol 2021-2022.
Pesticidele utilizate în tratamentele culturii de grâu sunt urmatoarele: Topsin 1kg/ha (110 lei/kg),
Sekator 0,15l/ha (340 lei/l), Nativo Pro 0,7l/ha (250 lei/l) și Faster gold 0,15l/ha (150 lei/l).
În cazul solelor 2 și 4 au fost utilizate 15 tone de gunoi de grajd pentru fertilizare înainte de
lucrarea de bază a solului.
Inteprinderea are 2 angajați direct implicați în efectuarea lucrărilor necesare cultivării grâului.
Primul are un salariu brut de 4500 lei, iar al 2-lea are un salariu brut de 3500 lei.

Sola 1.Sola martor( fără îngrășăminte organice și foliare)

Lucrare Cost imput / ha Cost combustibil / ha Cost forță de

(lei / ha) muncă / ha
Discuit - 63 6,56
Arat - 170,1 28,12
Pregătire pat - 63 6,56
germinativ
Semănat 500 63 16,64

23
Tratament 1 161 31,5 5,62
Tratament 2 197,5 31,5 5,62
Recoltat - 157,5 14,06
Total 858,5 516,6 83,18 1.458,28
Tabel 3.1. Reprezentare proprie efectuata pe baza datelor preluate din firma I.I. Pîrlog Mioara

Sola 2.Cu îngrășământ organic(gunoi de grajd)

Lucrare Cost imput Cost combustibil Cost forța de

muncă
Discuit - 63 6,56
Fertilizat cu 1500 63 10,93
îngrășământ
organic
Arat - 170,1 28,12
Pregătire pat - 63 6,56
germinativ
Semănat 500 63 16,64
Tratament 1 161 31,5 5,62
Tratament 2 197,5 31,5 5,62
Recoltat - 157,5 14,06
Total 2.358,5 642,6 94,11 3.095,21
Tabel 3.2. Reprezentare proprie efectuată pe baza datelor preluate din firma I.I. Pîrlog Mioara

Sola 3. Cu îngrășământ foliar ( Wual Microplant/Wual Macromix)

Lucrare Cost imput Cost combustibil Cost forța de

24
 muncă
Discuit - 63 6,56
Arat - 170,1 28,12
Pregătire pat - 63 6,56
germinativ
Semănat 500 63 16,64
Tratament 351 31,5 5,62
1+foliar
Tratament 365,5 31,5 5,62
2+foliar
Recoltat - 157,5 14,06
Total 1.216,5 579,6 83,18 1.879,28
Tabel 3.3. Reprezentare proprie efectuată pe baza datelor preluate din firma I.I. Pîrlog Mioara

Sola 4.Cu îngrășământ organic+foliar (gunoi de grajd +Wual Microplant/Wual Macromix)

Lucrare Cost imput Cost combustibil Cost forța de

muncă
Discuit - 63 6,56
Fertilizare cu 1500 63 10,93
îngrășăminte
organice
Arat - 170,1 28,12
Pregătirea - 63 6,56
patului
germinativ
Semănat 500 63 28,12
Tratament 351 31,5 5,62
1+foliar
Tratament 365,5 31,5 5,62

25
2+foliar
Recoltat - 157,5 14,06
Total 2.716,5 642,6 105,59 3.464,69
Tabel 3.4. Reprezentare proprie efectuată pe baza datelor preluate din firma I.I. Pîrlog Mioara

Venituri

Sola Cantitate Calitate Preț(lei/kg) Venit din

producție(kg/ha) producție Producție(lei/ha)
1 3600 Furaj 1,5 5.400 lei
2 6000 Panificație 1,7 10.200 lei
3 4350 Furaj 1,5 6.750 lei
4 7000 panificație 1,7 11.900 lei
Tabel 3.5. Reprezentare proprie efectată în urma obținerii producției a firmei I.I. Pîrlog Mioara

Cu ajutorul tabelului de mai sus vor calcula urmatoarele:

1. Sporul de producție la unitatea de suprafață

Sp. Sola martor Sp.Sola2-Sp.Sola Sp.Sola 3-Sp.Sola Sp.Sola 4- Sp.Sola Martor

martor martor
3,6 t 2,4 t (2400 kg) 0,75 t (750 kg) 3,4 t (3400 kg)
Tabel 3.6.Reprezentare proprie efectuată în urma obținerii producției

ΔQ1=6000 – 3600 = 2400 kg=>sola 2

ΔQ2=4350 – 3600 = 750 kg==>sola 3

ΔQ3=7000 - 3600 = 3400kg ==>sola 4

26
 4000
3500
3000
2500
ΔQ1-sola 2
2000
ΔQ2-sola 3
1500 ΔQ3-sola 4
1000
500
0
Sporul de producție la unitatea de suprafață

Diagrama 3.1. Reprezentare grafică efectuată în urma calculului sporului de producție la unitatea
de suprafață

În urma efectuării calculelor pentru obținerea sporului de producție la unitatea de

suprafață, se poate observa faptul că sola 4 – cu îngrășământ foliar și organic a obținut cea mai
mare valoare de 3,4 tone, ceea ce denotă cel mai mare grad de eficiență dintre cele patru sole
studiate.
Cea mai mică valoare a sporului de producție la unitatea de suprafață a fost înregistrată în sola 3
(750 kg/ha ), deoarece au fost utilizate doat îngrășăminte foliare.

2. Valoarea sporului de producție la unitatea de suprafață:

Val. Spor sola 1 Val. Spor sola 2 Val. Spor sola 3 Val. Spor sola 4
- 4080 lei 1125 lei 5780 lei
Tabel 3.7. Reprezentare proprie efectuată în urma obținerii valorii sporului de producție

Vs2=2400 * 1,7=4080 lei

Vs3=750 * 1,5 = 1125 lei

Vs4=3400 * 1,7 = 5780 lei

27
 6000
5000
4000 Val. Spor sola 2
Val. Spor sola 3
3000
Val. Spor sola 4
2000
1000
0
Valoarea sporului de producție

Diagrama 3.2. Reprezentare grafică efectuată în urma obținerii valorii sporului de producție

În urma exercitării calculelor pentru obținerea valorii sporului de producție , se poate

observa faptul ca , sola 4 are valoarea cea mai mare (5780 lei) . În sola 4 au fost aplicate atât
îngrășăminte foliare cât și îngrășăminte organice.

Se poate observa între sola 4 (5780 kg) si sola 3 (1125 kg) o diferență semnificativă de 4655 kg,
iar între sola 4 ( 5780 kg ) și sola 2 ( 4080 kg ) o diferență de 1700 kg.

3. Costuri suplimentare la unitatea de suprafață:

Cost Sola 1-martor Cost sola 2 Cost Sola 3 Cost sola 4

- 1.636,93 421 2.006,41
Tabel 3.8. Reprezentare proprie în urma obținerii costurilor suplimentare la unitatea de
suprafață

Cs2=ǀ1.458,28 - 3.095,21ǀ = 1.636,93 lei

Cs3=ǀ1.458,28 - 1.879,28ǀ = 421 lei

Cs4=ǀ1.458,28 - 3.464,69ǀ = 2.006,41 lei

28
 2500

2000
Cost sola 2
1500
Cost sola 3
Cost sola 4
1000

500

0
Costuri Suplimentare la unitatea de suprafață

Diagrama 3.3. Reprezentare grafică efectuată în urma calculului costurilor suplimentare la

unitatea de suprafață

În urma efectuării calculelor pentru obținerea costurilor suplimentare la unitate de suprafață

se poate observa faptul că sola 4 are cele mai mari costuri suplimentare (2.006,41) deoarece au
fost utilizate atât îngrășăminte foliare (Wuxal Microplant/Wuxal Macromix) cât și îngrășăminte
organice (gunoiul de grajd). Costurile sunt mai mari deoarece sunt folosite ambele tipuri de
îngrășăminte, iar îngrășământul organic (gunoiul de grajd) are un preț ridicat de 1500 lei pentru
un hectar . De asemnea , costurile îngrășămintelor foliare sunt de 151 lei la hectar.
Cea mai mică valoare a costurilor suplimentare la unitatea de suprafață a fost înregistrată în sola
3 (421 lei), deoarece au fost aplicate asupra culturii doar îngrășăminte foliare ce au un preț mai
mic față de îngrășămintele organice.

O diferență a costurilor suplimentare între sola fertilizată doar cu îngrășământ organic ( sola 2)
și sola fertilizată cu îngrășămănt foliar ( sola 3) este de 1.215,93, ceea ce înseamnă că
fertilizarea cu îngrășământ organic presupune costuri mult mai ridicate în detrimentul
îngrășămintelor foliare.

4. Valoarea sporului de producție ce revine la 1 leu costuri suplimentare

Vs 1 (1 leu Cs) Vs 2( 1 leu Cs) Vs 3 ( 1 leu Cs) Vs 4 (1 leu Cs)

- -0,0024 -0,032 -0,0028

29
 Tabel 3.9. Reprezentare proprie în calculului valorii sporului de producție la 1 leu Cs

Vs2(1 leu Cs)=Vs/Cs = 4080/1.636,93 = 2,29 lei

Vs3( 1 leu Cs)= 1350/421 = 3,2 lei

Vs4(1 leu Cs)=5780/2.006,41 = 2,88 lei

3.5
3
2.5
Vs2(1 leu Cs)
2 Vs3 (1 leu Cs)
1.5 Vs 4 (1 leu Cs)
1
0.5
0
Valoarea sporului de producție ce revine la 1 leu costuri
suplimentare

Diagrama 3.4. Reprezentare grafică efectuată în urma calculului valorii sporului de producție ce
revine la 1 leu costuri suplimentare

Pentru 1 leu costuri suplimentare se obțin 2,29 lei venituri suplimentare în cazul solei 2.
Pentru 1 leu costuri suplimentare se obțin 3,2 lei venituri suplimentare în cazul solei 3. Iar pentru
sola 4 veniturile suplimentare la 1 leu costuri suplimentare sunt de 2,88 lei. Se poate observa că
sola 3 are cel mai mare venit suplimentar raportat la costuri, iar sola 2 îl are pe cel mai mic.

5.Venitul net al sporului de producție realizat ca urmare a fertilizării unui ha de cultură

VNS 1 VNS2 VNS3 VNS4

- 2445,07 lei/ha 704 lei / ha 3773,59 lei / ha
Tabel 3.10. Reprezentare proprie în urma efectuării calculelor pentru obținerea venitului net al
sporului de producție

30
VNS2= 4080 -1.636,93 = 2443,07 lei/ha

VNS3= 1125 – 421 = 704 lei/ha

VNS4= 5780 - 2.006,41 = 3773,59 lei/ha

4000
3500
3000
2500 VNS2
VNS3
2000
VNS4
1500
1000
500
0
Venitul net al sporului de producție realizat ca urmare a
fertilizării unui ha de cultură

Diagrama 3.5. Reprezentare proprie în urma efectuării calculelor pentru obținerea VNS

În urma efectuării calculelor pentru obținerea valorilor venitului net al sporului de

producție realizat ca urmare a fertilizării unui ha de producție, putem observa faptul că , cea mai
mare valoare a fost înregistrată în sola 4 (2443,07 lei/ha ) unde au fost utilizate atât îngrășăminte
foliare cât și îngrășăminte organice. Ceea ce denota cea mai mare eficiență economică a
studiului.

Cea de-a doua valoare de vârf , este înregistrată în sola 2 (2443,07 lei/ha ) , unde a fost aplicat
doar îngrășământ organic. Deși are un preț mai ridicat, îngrășământul organic ( gunoiul de grajd)
s-a dovedit a fi mult mai eficient decât îngrășămintele foliare.

O diferență considerabilă poate fi obervată între sola 2 ( 2443,07 lei/ha ) unde a fost utilizat doar
îngrășământ organic ( gunoi de grajd) și sola 3( 704 lei/ha ) în care au fost utilizate doar
îngrășăminte foliare , valoarea diferenței fiind de 1739,07 lei/ha .

6.Rata rentabilității sporului de producție

Rs 1 Rs2 Rs3 Rs4

31
 - 149,24 % 167,22 % 188,07 %
Tabel 3.11. Reprezentare proprie pe baza efectuării calculelor pentru obținerea ratei
rentabilității sporului de producție

Rs2 = (Vs2 - Cs2) / Cs2= (4080 - 1636,93) / 1636,93 = 149,24%

Rs3 = (1125 - 421) / 421 = 167,22 %

Rs4 = (5780 - 2006,41) / 2006,41 = 188,07 %

200
180
160
140 Rs2
120 Rs3
100 Rs4
80
60
40
20
0
Rata rentabilității sporului de producție

Diagrama 3.6. Reprezentare grafică în urma calculelor efectuate pentru obținerea ratei
rentabilității sporului de producție

Cea mai mare valoare a ratei rentabilității a fost înregistată în sola 4 (188,07 %) , unde au
fost utilizate , atât îngrășăminte organice cât și îngrășăminte foliare. Cea mai mică valoare a ratei
rentabilității a fost observată în sola 2 (149,24 %), unde a fost aplicat doar îngrășământ organic.
În urma rezultatelor studiului , aplicarea îngrășămintelor foliare ( Wuxal Microplant /
Wuxal Macromix ) s-a dovedit a fi mai eficientă din punct de vedere economic, decât aplicarea
îngrășămintelor organice. Diferența de rentabilitate dintre utilizarea foliarelor Wuxal Microplant
în combinație cu Wuxal Macromix în tehnologia de cultură a grâului față de cea a utilizării
gunoiului de grajd este de 17,98%. În ciuda faptului că venitul net al solei 2 a fost mai mare
decât cel al solei 3, eficiența economică a fost afectată de costurl ridicat și necesitatea utilizării
unei cantități mari de îngrășăminte organice.

32
Concluzii :

Eficiența economică este un element esențial pentru firmele cu profil agricol, deoarece
cererea de alimente este din ce în ce mai mai mare din cauza creșterii populației într-un ritm
alert. Eficienţa reprezintă calitatea activităţii economice de a utiliza corespunzător factorii de
producţie în întreprindere. Aceasta ghidează acţiunile şi deciziile economico—financiare.
Eficienţa economică în agricultură se măsoară prin raportul dintre valoarea producţiei obţinute
din exploatare şi valoarea resurselor intrate.
Eficiența economică a firmelor producătoare de cereale poate fi îmbunătățită prin
introducerea în tehnologia culturii de grâu a îngrășămintelor foliare și organice după cum arată
rezultatele studiului.
Utilizarea îngrășămintelor foliare și a celor organice în tehnologia de cultură a grâului
presupun apariția unor costuri și venituri suplimentare față de cazul în care acestea nu sunt
utilizate. Costurile și veniturile suplimentare mai mari ,atunci când sunt utilizate îngrășămintele
organice în detrimental celor foliare. În schimb, îngrășămintele foliare au costuri mult mai mici,
dar și venituri suplimentare mai mici. Raportând la costurile suplimentare, sola în care au fost
folosite doar îngrășăminte foliare aduce cele mai mari venituri suplimentare, la 1 leu costuri
suplimentare revin 3,2 lei venituri suplimentare, pe când la utilizarea îngrășămintelor foliare se
obțin 2,28 lei venituri suplimentare.
Cel mai mare venit net al sporului de producție a fost observat în cazul utilizării atât a
înrgrășămintelor organice, cât și a celor foliare și anume 3773,59 lei/ha. Același lucru se poate
spune și despre rentabilitate, aceasta fiind 188,07%. Comparând eficiența economică a utilizării
îngrășămintelor organice și a celor foliare am observant că rentabilitatea îngrașămintelor foliare
este mai ridicată cu 17,98%. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că deși îngrășămintele
organice oferă venituri suplimentare mai mari, costurile suplimentare sunt mult mai ridicate.
În completarea acestui studiu sunt încurajate viitoare cercetări care să exintă procesul de
cercetare pe mai mulți ani și să conțină în tehnologia de cultură și îngrășămintele anorganice sub
formă granulară, pe lângă cele foliare și organice.

33
Referințe bibliografice:

[1] Andra Ramona Poruțiu(2014), Optimizarea economică a sistemului de fertilizare la grâu și

porumb în câmpia Transilvaniei, Cluj-Napoca;

[2] Ionuț Melinte, Cercetări privind influența fertilizării la unele soiuri de grâu cultivate în
condițiile I.I. Melinte, Universitatea de Științe și Medicină Veterinară Ion Ionescu, Iași;

[3] Georgeta PĂUN , Oana MAŢOSCHI , Mihaela Cristina PĂUN, Economic efficiency in
agriculture, 552-559;

[4] Gheorghe Valentin Roman, Lenuța Iuliana Epure, Fitotehnie, București, 2013;

[5] BASF Agricultural Solutions România (2021), Fertilizarea solului: tipuri de îngrășăminte și
moduri de aplicare, Disponibil la: < https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/basf-in-camp/fertilizarea-
solului-tipuri-ingrasaminte-moduri-aplicare.html>;

[6] Botanistii-enciclopedie (2021) , Gunoiul de grajd, informatii, fermentare si aplicare,

Disponibil la: < https://www.botanistii.ro/blog/gunoiul-de-grajd-informatii-fermentare-si-
aplicare/>;

[7] Depozitul de seminte, Wuxal Macromix, Disponibil la: <

https://depozituldeseminte.ro/product/wuxal-macromix/>;

[8] Germina (2022), Avenue, Disponibil la: < https://germina.ro/produse/seminte/grau-de-

toamna/avenue/>;

[9] Kwizda Agro, Wuxal Microplant, Disponibil la: < https://kwizda-agro.ro/produs/produse-

nutritia-plantelor/fertilizanti-foliari/wuxal-microplant>;

[10] Primăria orașului Ianca, Așezarea geografică/populația, Disponibil la: < http://primaria-
ianca.ro/despre-noi/asezarea-geografica-populatia/>;

34
35