Final - Licenta - Contabilitatea Si Prezentarile de Informatii Privind Activitatile Agricole

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
LUCRARE DE LICENȚĂ
CONTABILITATEA ȘI PREZENTĂRILE DE INFORMAȚII

PRIVIND ACTIVITĂȚILE AGRICOLE
Coordonator științific:
Profesor Univ. Dr. GISBERTO Alberta Georgeta
Student:
IGNAT Ramona-Camelia
BUCUREȘTI,
2017
Cuprins
Introducere 2
PARTEA I 3
Capitolul 1. ACTIVITĂȚILE AGRICOLE 3
1.1 Definirea conceptului 3
1.2 Organizarea și documentele entităților agricole 4
1.3 Formele de salarizare 5
Capitolul 2. PREZENTĂRILE INFORMAȚIILOR CONTABILE 6
2.1 Situațiile financiare 6
2.2Activele 7
2.2.1 Activele imobilizate 7
2.2.2 Evaluarea imobilizărilor corporale și noțiuni generale 10
2.2.3 Activele circulante (curente) 11
2.2.4 Evaluarea activelor circulante 14
Capitolul 3. CHELTUIELI, VENITURI, COSTURI 15
3.1 Contabilitatea cheltuielilor 15
3.2 Contabilitatea veniturilor 16
3.3 Costul-instrument de măsură, control și reglare 16
Capitolul 4. ACTIVITĂȚI SPECIFICE 20
4.1 Arenda 20
4.2 Culturile vegetale 21
4.3 Societăți cu profil zootehnic 23
4.4 Producția piscicolă, fazanii și produsele accesorii ale pădurii 23
PARTEA A II-A 25
1. Prezentarea firmei 25
2. Analiza financiară a firmei 26
3. Analiza producției obținute și înregistrările aferente 28
4. Salariile 33
Concluzii 35
Bibliografie: 37
ANEXE 38
Introducere
Încă din cele mai vechi timpuri, a existat această activitate, pe care o putem numi
„mama tuturor”, deoarece asemeni unei mame, care are grijă ca mereu copilul ei să aibe ce
mânca, așa agricultura este cea care a avut grijă mereu ca poporul să aibe ce mânca.
Această activitate care a apărut odată cu omul, sub o formă sau alta, este cea mai de
preț, pentru noi toți, este cea care face ca țara noastră să aibe cele mai frumoase câmpuri și
dealuri, acoperite de culori care mai de care, care îți dau impresia că sunt niște pături bine
întinse peste pământul rece și peste toate vietățile naturii, care iau parte la întregul proces al
agriculturii. Sau cel puțin aceasta este imaginea pe care o am eu despre frumoasele dealuri
din zona Moldovei, și nu numai, pe care le-am văzut din primăvară până în iarnă,
schimbându-și „pătura” după cum „juca” mama natură. Pasiunea aceasta pentru frumusețea
schimbărilor care au loc de-a lungul anului, asupra culturilor, dar și faptul că mi-am petrecut
multe zile din an alături de o tânără fermieră, m-au ajutat să aleg cu încredere această temă de
licență.
Lucrarea de licență este structurată pe două părți mari, partea teoretică și partea
practică. Având cunoștințe de bază în domeniul contabilității, m-am gândit de la început care
ar fi câteva dintre conceptele pe care trebuie să mă bazez, pentru partea teoretică, adică pe
cele de bază, despre activ și pasiv în general, elemente pe care le găsim în bilanțul oricărei
firme, indiferent de domeniu și despre venituri și cheltuieli, elementele regăsite în contul de
profit și pierdere. Am încercat să trec pe scurt prin toate aceste elemente, am scris despre
definițiile acestora, clasificările lor și despre conturile utilizate, încercând să evidențiez acele
conturi folosite, mai ales în agricultură. Dar înainte de toate am definit agricultura, am scris
care sunt domeniile acesteia, cum pot fi organizate societățile care aleg să practice această
activitate și alte particularități ale acestui domeniu.
Pentru partea de cercetare am ales să fac un studiu pe o firmă de agricultură, din zona
Moldovei, care are ca și domeniu de activitate doar cultura vegetală. Am urmărit să identific
înregistrările contabile aferente acestei societăți, pe baza unor situații financiare primite, pe
anul 2016 și am urmărit puțin și evoluția din punct de vedere al profitului obținut și poziția
financiară a acesteia. După cum mă așteptam și în acest domeniu regăsim înregistrările
contabile pe care le întâlnim în multe dintre domenii, doar câteva lucruri fiind noi, cum ar fi
înregistrarea producției agricole în curs, iar apoi cea obținută, înregistrarea erbicidelor și a
altor substanțe utilizate doar în acest domeniu și înregistrările despre arendare.
Conceperea acestei lucrări m-a făcut să mă informez din mai multe locuri despre
diferite aspecte ale contabilității și ale agriculturii, iar acest lucru m-a ajutat să îmi fixez și
mai bine elementele despre care am învățat deja și să descopăr și mai multe lucruri din
agricultură, lucruri noi, ceea ce m-a ajutat să înțeleg mai bine toate acele procese care au loc
din toamnă până în vară, dar și faptul că este un domeniu frumos, dar destul de complex și
care presupune foarte multă energie, mai ales în timpul recoltării.
PARTEA I
Capitolul 1. ACTIVITĂȚILE AGRICOLE
1.1 Definirea conceptului
Agricultura este una dintre cele mai vechi activități, care continuă și în zilele noastre,
să asigure hrana omenirii, dar fiind și un comerciant foarte bun de materie primă. Aceasta
este o ramură foarte importantă atât în economia română, cât și în cea străină, una foarte
complexă și complicată.1
Potrivit definiției oferită de DEX, agricultura este „ramură a producției materiale care
are ca obiect cultura plantelor și creșterea animalelor în vederea obținerii unor produse
alimentare și a unor materii prime; totalitatea lucrărilor și a metodelor întrebuințate în acest
scop” 2. Doar citind această definiție putem spune că producția agricolă este un ansamblu
complex de activități de producție în ceea ce privește atât cultura vegetală cât și cea animală,
care consumă foarte multe resurse, dintre care le amintim pe cele naturale, cel mai important
fiind pământul, apoi soarele și ploaia, dar mai sunt și resursele umane, financiare și materiale,
toate acestea fiind folosite pentru a obține produse agroalimentare sau pentru comercializare.
Domeniile agriculturii
După cum am enunțat și mai sus, agricultura este formată din cele două mari culturi și
anume cultura vegetală și cultura animală, iar aceste culturi sunt și ele formate din mai multe
domenii, și anume3:
a) cultura vegetală este formată din:
● cultura de cereale pentru boabe, cu următoarele exemple: grâu, ovăz, porumb,
orzoaică și orz, caz în care România a avut mai mereu o cultură foarte bună,
care a plasat-o de multe ori pe unul dintre locurile fruntașe în Europa;
● cultura de oleaginoase cu următoarele exemple: floarea soarelui, rapiță,
cânepă și in, fiind de asemenea o cultură destul de importantă pentru
România, mai ales la floarea soarelui;
● cultura de leguminoase, având următoarele exemple: soia și mazăre, o cultură
nu foarte dezvoltată la noi în țară;
● cultura de legume, iar exemplele întâlnite aici sunt: cartofi, sfecla de zahăr,
vinete, varză, roșii, ceapă, pepeni, rădăcinoase etc., iar aici putem să ne
lăudăm cu o cultură foarte bună, România aflându-se pe locul trei la
cultivarea cartofilor in Europa;
● cultura de ciuperci;
● viticultura, pomicultura și silvicultura;
1 Oancea I (1996), Tratat de agricultură, Ed. Ceres, București, p.10

2 Academia Română, Institutul de lingvistică ”Iorgu Iordan” (1996), Dicționarul explicativ al limbii române,
Ediția a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, București, p.21
3 Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (2004) IAS 41 Agricultura, Ed. CECCAR,
București, p. 13
b) cultura animală cu următoarele domenii:
● vânătoare;
● piscicultură;
● zootehnie care cuprinde creșterea ovinelor, bovinelor, porcinelor, caprinelor și
cabalinelor care a avut o dezvoltare bună în țara noastră în perioada 2003-2008
și avicultura pentru consumul local;
● apicultura;
● flori;
● tutun.
1.2 Organizarea și documentele entităților agricole
În domeniul privat entitățile agricole le putem întâlni sub forma societăților

comerciale, adică asociații sau societăți agricole, sau sub forma entităților agricole
individuale, adică gospodăriile țărănești. În domeniul public vorbim despre stațiunile de
cercetare-dezvoltare agricolă, pentru pomicultură, cartofi, sfecla, viticultură etc.4
În ceea ce privește organizarea contabilității, în România este utilizat sistemul dualist, din
1994 încoace, potrivit căruia entitățile organizează contabilitatea în contabilitate financiară și
de gestiune. Contabilitatea financiară oferă informații utilizatorilor interni și utilizatorilor
externi cu privire la performanța și poziția financiară a entității, iar contabilitatea de gestiune
oferă informații doar utilizatorilor interni cu privire la costuri și rezultatele analitice pe centre
de responsabilitate sau de costuri.5
Documentele utilizate6 de entitățile agricole sunt cele pe care le întâlnim la Ordinul

Ministerului Economiei și Finanțelor 3512/2008 atfel:
● la imoblizările corporale întâlnim următoarele documente: „proces verbal de recepție,
proces verbal de recepție provizorie, proces verbal de punere în funcțiune, fișa
mijlocului fix, registrul numerelor de inventar, bon de mișcare a mijloacelor fixe,
proces verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe”;
● la activele circulante întâlnim următoarele documente: „nota de recepție și constatare
de diferențe, bon de predare, bon de transfer, bon de restituire, bon de consum, fișa
limită de consum, lista zilnică de alimente, dispoziție de livrare, aviz de însoțire a
mărfii, fișa de magazine, fișa de evidență a materialelor de natura obiectelor de
inventar, registrul stocurilor, lista de inventariere”;
● iar la entitățile agricole documentele specifice întâlnite sunt: „fișa consumului de
furaje, bonul de recoltare zilnic/jurnalul recoltatului, jurnalul de mulsori, actul de
fătare, actul de mutație, actul de cântărire a animalelor, actul de moarte-dispariție-
tăiere a animalelor, registrul evoluției efectivelor de animale, registrul pentru evidența
animalelor tinere”;7
4 Oancea I. (1996), Tratat de agricultură, Ed. Ceres, București, p.43

5 Băviță I., Dumitru M., Pitulice I.C., Calu D.A., Popa A.F. (2008) Contabilitate în agricultură: abordări
teoretice și practice, Ed. Contaplus, București, p.15
6 Lungu I. C, Caraiani C., Dascălu C. (2015) Introducere în contabilitate, Ediția a 2-a, Ed. ASE, București,
p.121
7 Băviță I., Dumitru M., Pitulice I.C., Calu D.A., Popa A.F. (2008) Contabilitate în agricultură: abordări
teoretice și practice, Ed. Contaplus, București, p.19
1.3 Formele de salarizare
În activitățile agricole forța de muncă este caracterizată printr-un caracter sezonier de

cele mai multe ori, de aceea forma de salarizare este una caracteristică, pe care o stabiliește
fiecare entitate în parte prin contractul de muncă încheiat. Formele de salarizare întâlnite în
agricultură sunt în regie, în acord și mixtă.
Salarizarea în regie presupune salarizarea în funcție de timpul efectiv lucrat, fără să se
specifice salariatului cantitatea de muncă pe care trebuie să o obțină în unitatea de timp, dar
știindu-se minimul de muncă pe care trebuie să îl depună.
Salarizarea în acord presupune remunerarea salariatului în funcție de producția
realizată în unitatea de timp. Aici întâlnim mai multe forme ale salarizării în acord, prima
formă ar fi acordul direct potrivit căruia salariul este direct proporțional cu producția
obținută, apoi acordul progresiv care se calculează utilizând acordul direct, iar în plus se mai
acordă o parte suplimentară ce majorează salariul în funcție de munca prestată. Apoi avem
acordul global, care se folosește în general în momentele în care munca este prestată de o
echipă, iar șeful echipei primește salariul total pe care îl împarte în funcție de calificarea si
pregătirea fiecărui angajat. Și mai avem acordul individual și acodrul colectiv.
Salarizarea mixtă este o îmbinare între celelalte două, astfel se stabilește un salariu
fix, la care se mai adaugă un salariu suplimentar în funcție de producția obținută.
Capitolul 2. PREZENTĂRILE INFORMAȚIILOR CONTABILE
2.1 Situațiile financiare
Înainte de a prezenta când și cum se întocmesc situațiile financiare, dar și când

acestea trebuie depuse și unde, voi oferi o scurtă explicație despre ceea ce înseamnă o situație
financiară. O situație financiară este un „document oficial de prezentare a situației
economico-financiare, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare,
performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de
societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale
de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice care au obligaţia
să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi
contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii, instituţiile publice, asociaţiile şi
celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial”.
Astfel situațiile financiare sunt niște documente întocmite de toate societățile,
instituțiile, sau orice alte persoane juridice pentru a oferi anumite informații diferiților
utilizatori. Aceste documente se întocmesc pe baza unor legi, iar apoi tot în baza unor
reglementări trebuie depuse într-un anumit timp.8
Entitățile care funcționează prin reglementările contabile în ceea ce privește situațiile
financiare anuale financiare și consolidate date OMFP nr. 1802/2014 sunt obligate să
întocmească situațiile financiare până la data de 31 decembrie, iar apoi să le depună la
unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, dar aceeași obligație o au și societățile
comerciale care sunt reglementate conform Standardelor Internaționale de Raportare
Financiară sau cele care au stabilit incheierea exercițiului financiar la o altă dată.
Datorită faptului că agricultura este o ramură foarte importantă pentru economia
națională, organsimul internațional de reglementare financiară, a creeat standardul 41
„Agricultura”, care conține tratamentul situațiilor financiare și prezentarea informațiilor
contabile din domeniul agricol. Astfel potrivit acestui standard tratează activitatea agricolă
până când are loc recoltarea, iar apoi producția obținută este tratată după standardele 2
„Stocuri” și 16 „Imobilizări corporale”.
Am atașat în anexa cu numărul 1 contul de profit și pierdere, iar în anexa numărul 2
bilanțul contabil elaborat astfel încât să se țină cont de cerințele standardelor internaționale de
reglementare financiară. Dacă ne gândim la originele cuvântului „bilanț”, acestea ne duc cu
gândul la o balanță care are două talere, deoarece este format din cele două cuvinte din latină
„bi”, care înseamnă două și cuvântul „lanx” care înseamnă latere. Astfel acesta este o
reprezentare, în cifre și unități monetare, a echilibrului dintre sursele de finanțare ale entității,
bunurile economice ale acesteia, dar și a rezultatelor obținute prin investirea capitalurilor. Iar
contul de profit și pierdere cuprinde „elementele direct legate de determinarea rezultatului”
adică cheltuielile și veniturile.9 De regulă situațiile financiare mai sunt formate și din „situația
modificărilor poziției financiare, situația fluxurilor de trezorerie și politicile contabile și
notele explicative”.10
8 Ristea M., Dumitru C.G., Ioanăș C. (2001), Contabilitatea întreprinderii -vol. 1, Ed. Mărgăritar, București,
p.321
9 Dragomirescu S. E. (2012), ”Bazele contabilității”, Ed. Alma Mater, Bacău, p. 67
10 Ristea M., Dumitru C.G., Ioanăș C. (2001), Contabilitatea întreprinderii -vol. 1, Ed. Mărgăritar, București,
p.321
În continuare voi prezenta micile modificări pe care le aduce OMFP 1802/2014 11.
Potrivit acestui ordin dacă elementele de activ sau de datorie au o legatură cu mai multe
elemente din bilanț, aceasta trebuie să fie prezentată și în notele contabile, iar activele
imobilizate sau circulante trebuie să fie încadrate în funție de destinația acestora, trecerea de
la o categorie la o altă categorie se acceptă doar în urma deciziei luată de management. De
asemenea se mai trec în bilanț și acțiunile pe care le deține firma proprie sau la entitățile
afiliate. În funcție de durata depozitelor, acestea se trec la elementele de active imobilizate
financiare, casa și conturi sau la investiții pe termen scurt. Și ultima modificare ar fi faptul că
în bilanț la elementele de „investiții imobiliare” sau la cele de „terenuri și construcții” se trec
drepturile pentru proprietățile imobiliare.
2.2Activele
Planul de conturi este format din elemente de activ și elemente de pasiv, acestea fiind
și ele împărțite în mai multe categorii. Astfel voi începe să prezint activele, care sunt
împărțite în active imobilizate, active circulante și cheltuieli în avans.
Activitățile agricole reprezintă gestionarea și administrarea de o întreprindere a
diferitelor activități care presupun transfomarea biologică a unor active biologice pentru a fi
vândute ca și produse agricole sau ca și active biologice adiționale. 12 Este o activitate în urma
căreia se așteaptă generarea unui profit, care funcționează ca toate întreprinderile
2.2.1 Activele imobilizate
Conform Ordinului Ministerului Finanțelor Publice activele imobilizate sunt definite

ca fiind „active generatoare de benificii economice viitoare și deținute de pe o perioadă mai
mare de un an”.
Activele trebuie evaluate la costul de achiziție, la costul de producție sau la valoarea
reevaluată, după caz, acest lucru aplicându-se în orice domeniu. Astfel activele imobilizate
trebuie prezentate în bilanț, la valoarea lor contabilă, care poate să fie ori costul de achiziție,
ori cel de producție, ori valoarea reevaluată din care se scad amortizările cumulate până în
acel moment și ajustările pentru depreciere.13
Amortizarea valorii activelor, conform OMFP 1802/2014 este definită ca fiind
„alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare
economică”, iar prin durată de utilizare economică înțelegem „perioada în care un activ este
prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate” sau „numărul unitaților produse
sau al unor unități similare ce se estimează că vor fi obținute de entitate prin folosirea
activului respectiv”.
a) Imbolizări necorporale
Conform OMFP 1802/2014 „o imobilizare necorporală este un activ nemonetar

identificabil fără formă fizică”. Caracteristica generală ale imobilizărilor necorporale este că
11 Dragomirescu S. E. (2012), Bazele contabilității, Ed. Alma Mater, Bacău, p. 63

12 Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (2004), IAS 41 Agricultura, Ed.
CECCAR, București, p. 13
13 Ristea M., Dumitru C.G (2003), Contabilitatea financiară, Ed. Mărgăritar, București, p.134
nu au formă fizică, dar să nu uităm faptul că durata de utilitate trebuie să fie mai mare de un
an.
Elementele imobilizărilor necorporale le găsim în clasa 2, cum ar fi de exemplu contul
201-cheltuieli de constituire, contul 203- cheltuieli de dezvoltare, contul 205-concesiunile,
bevretele, mărcile, iar în contul 207 vom regăsi fondul comercial, acesta fiind de asemena o
imbilizare necorporală, deoarece aduce beneificii economice viitoare firmei și se amortizează
pe o perioadă de maxim 5 ani, ca și cheltuielile de constituire. Costurile acestor imobilizări
sunt aceleași ca și la cele corporale, adică avem la evaluarea inițială costul de achiziție, de
producție sau valoarea reevaluată, după caz.14
b) Imobilizări corporale
Cea de-a doua categorie ale activelor imobilizate cuprinde imobilizările corporale care
conform OMFP 1802/2014 sunt definite ca fiind „active deținute de o entitate pentru a fi
utilizate în producerea sau furnizarea de bunuri ori serivcii, pentru a fi închiriate terților sau
pentru a fi folosite în scopuri administrative și sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai
mari de un an”. Pe scurt imobilizările corporale sunt cele care au formă fizică și sunt utilizate
pe o perioadă mai mare de un an. Dar întâlnim niște particularități la această categorie, unele
dintre acestea specifice activităților agricole.
Piesele de schimb sunt încadrate în general în categoria stocurilor și trecute în contul
de profit și pierdere atunci când sunt date în consum, însă există și piese de schimb care sunt
mai importante sau echipamente de securitate pe care le încadrăm în categoria imoblizărilor
corporale, dacă entitatea consideră că le va folosi pe o perioadă mai mare de un an. Chiar
dacă se achiziționează terenuri și clădiri împreună, acestea trebuie înregistrate în contabilitate
separat deoarece sunt active separabile.
În contabilitate terenurile le întâlnim în două categorii distincte și anume prima
categorie este „terenuri”, deoarece acestea nu se amortizează, iar a doua categorie este
„amenajări de terenuri”, acestea se amortizează deoarece se realizează muncă vie,
materializată pentru a îmbunătății capacitatea de producție a acestora, se realizează irigații,
împăduriri și așa mai departe.
În domeniul agricol, dar și în alte domenii, vorbim despre contabilitatea analitică unde
terenurile sunt împărțite în următoarele subcategorii:
● „terenuri agricole”;
● „terenuri silvice”;
● „terenuri cu zăcăminte”;
● „terenuri fără construcție”;
● „terenuri cu construcții și altele”.
Alături de elementele imobilizărilor corporale cum ar fi terenuri, construcții, echipamente
etc., în OMFP 1802/2014 întâlnim și următoarele:
● „investițiile imobiliare”;
● „activele biologice productive”;
● „activele corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale”.
Investițiile imobiliare reprezintă proprietățile (terenuri sau clădiri, sau o parte dintr-o
14 Apud.Ristea M., Dumitru C.G (2003), Contabilitatea financiară, Ed. Mărgăritar, București, p.144
clădire sau teren) deținute de o entitate, fiind proprietar sau prin contract de leasing financiar,
pentru a obține venituri din închirierea acestora, sau pentru a crește valoarea capitalului, ori
pentru ambele.
Iar în continuare urmează o primă parte particulară, cu privire la activitățile agricole.
Este pentru prima dată când OMFP 1802/2014 a inclus în cadrul contabilității activele
biologice productive distinct. Astfel potrivit acestei legi activele biologice productive sunt
definite ca fiind ”orice active, altele decât activele biologice de natura stocurilor; de exemplu,
animalele de lapte, vița-de-vie, pomii fructiferi, și copacii din care se obține lemn de foc, dar
care nu sunt tăiați”. Sau pe scurt un activ biologic este ”un animal viu sau o plantă vie”.
Condițiile de recunoaștere ale activelor biologice sunt:
● „entitatea controlează activul ca rezultat al evenimentelor trecute”
● „este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului să revină entității;
și”
● „valoarea justă sau costul activului poate fi evaluat(ă) în mod credibil”.
Ținerea evidenței sau deținerea controlului în activitățile agricole se realizează prin
drepturile de proprietate asupra animalelor, sau acestea sunt marcate ori însemnate în
momentul în care sunt achiziționate, sau în momentul nașterii ori a înțărcării. Iar prin
evaluarea animalelor, a caracteristicilor fizice ale acestora, se estimează valoarea beneficiilor
viitoare.
În situațiile în care activele biologice sunt atașate fizic de un teren, pe care acestea se află,
există o piață activă pentru aceste active combinate, adică pentru terenul viran și amenajările
lui, luate ca un întreg. Astfel pentru a evalua valoarea justă a unor active biologice entitățile
pot utiliza informații cu privire la aceste active combinate.
Conform OMFP 1802/2014 „cheltuielile de explorare și evaluare a resurselor
minerale sunt cheltuieli generate de entitate în legătură cu explorarea și evaluarea resurselor
minerale, înainte ca fezabilitatea tehnică și viabiliatea comercială ale extracției resurselor
minerale să fie demonstrate”. În funcție de gradul în care cheltuielile pot fi asociate cu
descoperirea mineralelor, se va determina dacă acestea sunt recunoscute ca și imobilizări, iar
entitatea va stabili o politică pe care trebuie să o respecte mereu, potrivit căreia va stabili ce
cheltuieli sunt recunoscute ca și active de explorare și evaluare.
Exemple de cheltuieli pe care le-am putea include în evaluarea inițială a activelor de
explorare și evaluare:
● „achiziționarea drepturilor de a explora”
● „săpături”
● „foraje de exploatare”
● „studii topografice, geologice, geochimice și geofizice” etc.
c) Imobilizările financiare
Conform OMFP 1802/2014 imobilizările financiare sunt definite astfel „imobilizările

financiare cuprind acțiunile deținute la entitățile afiliate, împrumuturile acordate entităților
afiliate, acțiunile deținute la entități asociate și entități controlate în comun, împrumuturile
acordate entităților asociate și entităților controlate în comun, alte investiții deținute ca
imobilizări, alte împrumuturi”.
Alte imobilizări financiare și acțiunile pe care le-am primit fără plată, conform legii, se trec în
evidența conturilor de active și venituri contul 768 „Alte venituri financiare”. De asemenea în
cadrul altor investiții care sunt deținute ca imobilizări se vor regăsi „certificatele de emisii de
gaze cu efect de seră” și „certificatele verzi”.15
2.2.2 Evaluarea imobilizărilor corporale și noțiuni generale
➢ Evaluarea inițială
Activele imobilizate sunt evaluate la recunoașterea inițială la costul de achiziție,

pentru acele active achiziționate de la terți și la costul de producție pentru acele active pe care
le realizează entitatea în regie proprie, cost ce cuprinde și costurile care sunt atribuite direct
acestor active. Pentru costurile aferente demolării unei clădiri, există contul 153 „Provizioane
pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similar legate de acestea”, astfel acest
cost nu este inclus în costul de producție al activului. Iar activele aduse ca aport sau cele
primate se recunosc la valoarea justă, adică valoarea de piață stabilește valoarea activului.
➢ Cheltuieli ulterioare
O imobilizare corporală, de-a lungul vieții, mai suferă anumite reparații sau revizii,
pentru a funcționa cât mai optim. Aceste reparații sau revizii sunt cheltuieli ale perioadei, iar
acestea pot majora valoarea activului, în funcție de beneficiile economice viitoare pe care le
va aduce aceste cheltuieli. Condițiile potrivit cărora aceste cheltuieli ale perioadei vor fi
încadrate în contul de profit și pierdere sau vor majora valoarea activului, vor fi stabilite de
fiecare entitate în parte prin stabilirea unor politici contabile.
Pentru reviziile sau inspecțiile realizate regulat de entitate pentru a depista
defecțiunile în momentul fiecărei inspecții, entitatea poate include aceste costuri în cadrul
cheltuielilor, ori în valoarea contabilă activului ca o recunoaștere, în cazul în care se
îndeplinesc condițiile de recunoaștere. În cazul în care acest cost este recunoscut în valoarea
activului, aceasta se va amortiza în perioada ce va trece până la următoarea inspecție.
➢ Provizioanele pentru dezafectarea imobilizărilor corporale
Conform OMFP 1802/2014 provizioanele reprezintă „datorii existente din dezafectare,

restaurare sau de natură similară recunoscute ca parte a costului unui element de imobilizări
corporale”. Provizioanele pentru dezafectare sunt consituite atunci când entitatea este
obligată să demoleze, să restaureze sau să înlăture anumite elemente de imobilizări, acestea
generând cheltuieli pe care entitatea le va suporta.
➢ Amortizarea
Conform OMFP 1802/2014 „amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare

asupra valorii de intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobilizărilor”. La activele
imobilizate corporale se va calcula amortizarea începând cu următoarea lună de la data
punerii în funțiune și se va calcula până în momentul recuperării integrale a valorii activului.
Durata de amortizare dar si metoda de amortizare este aleasă de fiecare entitatea în parte.
Metodele de amortizare sunt: „amortizarea liniară”, „amortizarea degresivă”, „amortizarea
accelerată” și „amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu”. Pentru imobilizările
15 Coman F. (2009), Contabilitate financiară și fiscalitate, Ed. Economică, București, p.184

corporale care sunt trecute în conservare, în funcție de politica fiecărei entități elese, se va
înregistra o cheltuială cu amortizarea sau una corespunzătoare ajustării pentru deprecierea pe
care au constatat-o.16
➢ Cedarea și casarea
O imobilizarea corporală este casată sau cedată în momentul în care nu mai aduce nici un
beneficiu economic viitor din utilizarea acestuia. Dacă o entitatea a recunoscut în
contabilitate costul unei componente înlocuite, atunci va scoate din evidență valoarea acelei
componente, cu amortizarea aferentă. În momentul scoaterii din evidență a imobilizării
corporale se vor evidenția separat veniturile din vânzare, iar cheltuielile vor fi reprezentate
doar de valoarea neamortizată a activului și de alte cheltuieli ce țin de cedarea activului.17
➢ Evaluarea la data bilanțului
La data bilanțului se vor prezenta imobilizările corporale la valoarea de intrare (achiziție

sau producție) din care se vor scădea ajustările pentru depreciere cumulate și amortizările.
2.2.3 Activele circulante (curente)
Următoarea categorie a activelor este reprezentată de activele circulante. Conform

Ordinului Ministerului Finanțelor Publice activele circulante trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
a) „se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în
cursul normal al ciclului de exploatare al entității”
b) „este deținut, în principal, în scopul tranzacționării”
c) „se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; sau”
d) „este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este
restricționată”.
Acele active care îndeplinesc aceste condiții, cea mai importantă dintre condiții fiind
durata de utilizare să fie mai mică de 12 luni, sunt active circulante, iar restul se încadrează în
categoria activelor imobilizate.
Cele 4 categorii ale activelor circulante sunt:

Stocurile care conform OMFP 1802/2014 sunt „active circulante deținute pentru a fi
vândute, sau în curs de producție în vederea vânzării pe parcursul desfășurării normale a
activității, sau sub formă de materii prime, materiale, și alte consumabile care urmează să fie
folosite în procesul de poducție sau pentru prestarea de servicii”.
Specific activităților agricole, în această categorie de stocuri, regăsim pe lângă celelalte
exemple de stocuri, și „active biologice de natura stocurilor și produse agricole”. Conform
OMFP 1802/2014 „activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o entitate a
transformării biologice și recoltării activelor biologice (animale vii și plante vii) pentru
vânzare sau pentru transformarea în produse agricole sau în active biologice suplimentare”.
Prin „transformare biologică” înțelegem procesele prin care crește, se produce sau se creează
sub formă calitativă și cantitativă un activ biologic. Activele biologice sunt acele active ce
16 Apud. Ristea M., Dumitru C.G (2003), Contabilitatea financiară, Ed. Mărgăritar, București, p.152
urmează a fi vândute sau a fi recoltate sub forma produselor agricole. Produsele agricole sunt
ceea ce rezultă în urma recoltării de pe urma activelor biologice cum ar fi „lâna, copacii tăiați,
bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc.” Iar mai departe dacă se prelucrează și produsele
agricole se vor obține produse finite cum ar fi „fire, îmbrăcăminte, covoare, cherestea,
brânză, zahăr etc.” Recolta este definită ca fiind „separarea produselor agricole de un activ
biologic sau încetarea proceselor vitale ale unui activ biologic”.
În activitatea agricolă regăsim o multitudine de activități cum ar fi creșterea de
animale, cultivarea pomilor fructiferi sau a plantelor, silvicultura, cultivarea unor plantații
etc. iar toate aceste activități au în comun următoarele caracteristici: „capacitatea de
modificare- animalele și plantele vii sunt capabile de transformări biologice; administrarea
modificării-modul de administrare facilitează transformarea biologică prin îmbunătățirea sau,
cel puțin, stabilizarea condițiilor necesare desfașurării procesului(de exemplu, nivelul de
elemente nutritive, umiditatea, temperatura, fertilitatea și lumina), evaluarea modificării-
modificarea calitativă sau cantitativă”. Prin transformarea biologică se pot obține una sau mai
multe rezultate din următoarele: modificarea activelor prin creșterea calitativă sau cantitativă,
prin scăderea cantitativă sau calitativă, prin reproducerea sau crearea unor noi plante sau
animale, sau obținerea unor produse agricole (lapte, lână etc.).
▪ Contul 361 ”Animale și păsări”
Acest cont pe care îl regăsim în planul de conturi, la clasa 3, clasa de stocuri, este cel care
ține evidența efectivă a animalelor și a păsărilor, cele care nu sunt încadrate în categoria
mijloacelor fixe. În această categorie regăsim în primul rând animalele născute vii, până să
ajungă la vârsta maturității, apoi acele animale tinere pe care entitatea le ține pentru a le
crește, iar apoi pentru a folosi de la ele lâna, laptele, blana, pentru spectacole, cum ar fi
animalele de la circ, pentru forța de muncă, pentru a fi expuse, cum sunt cele de la grădina
zoologică, sau sunt puse la îngrășat pentru a fi valorificate apoi, la fel și păsările și mai
regăsim în această categorie și coloniile de albine.
Evidența stocurilor
Societățile agricole trebuie să aplice politici contabile cu privire la modul evaluare în
momentul intrării, la bilanț și la momentul ieșirii din gestiune a stocurilor.
De asemenea pe parcursul exercițiului financiar trebuie să se țină evidența stocurilor, care se
poate realiza prin două metode și anume „metoda inventarului permanent” și „metoda
inventarului intermitent”, această alegere fiind făcută de fiecare entitate în parte.
A. Metoda inventarului permanent: conform acestei metode se înregistrează în debit

stocurile la intrarea în gestiune, iar la ieșire acestea sunt trecute pe credit. Această metodă
este foarte utilă deoarece se poate ține evidența valorică, dar și cantitativă a stocurilor în orice
moment.18
Exemplu:
Intrarea în gestiune
% = 401 ”Furnizori”
301 ”Materii prime”
302 ”Materiale consumabile”
Ieșirea din gestiune
601 ”Cheltuieli cu materiile = 301 ”Materii prime”

prime”
602”Cheltuieli cu materiale = 302 ”Materiale
consumabile” consumabile”
B. Metoda inventarului intermitent: conform acestei metode se înregistrează intrarea

în gestiune a stocurilor direct pe cheltuieli, iar la sfârșitul fiecărei luni se face inventarul, iar
stocurilor care nu s-au consumat se trec în conturile de stocuri pentru ca luna următoare să fie
trecute din nou pe conturile de cheltuieli. Această metodă este folosită de entitățile în care
consumul de stocuri se realizează imediat după ce au fost aprovizionate;
Exemplu:
Intrarea în gestiune:
% = 401 ”Furnizori”
601 ”Cheltuieli cu materiile
prime”
602 ”Cheltuieli cu materiale
consumabile”
La sfârșitul lunii:
301 ”Materii prime” = 601 ”Cheltuieli cu materiile

prime”
302 ”Materiale consumabile” = 602 ”Cheltuieli cu material
consumabile”
Creanțele
„Creanţele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii de a primi la scadenţa stabilită în
contracte o sumă de bani sau alte valori de la peroane fizice sau juridice.” Astfel creanța este
un drept pe care entitatea îl capătă față de o altă persoană fizică sau juridică pentru a primi
ceva în schimbul unui bun sau serviciu. Creanțele pot fi comerciale, aferente personalului sau
decontărilor cu bugetul, ori creanțe privind veniturile calculate.
Investiții pe termen scurt
În această categorie regăsim acțiunile pe care entitatea le deține la entitățile afiliate sau
alte investiții pe termen scurt.
2.2.4 Evaluarea activelor circulante

➢ Evaluarea inițială este realizată la cost de achiziție, pentru acele active achiziționate
de la furnizori fiind format din prețul activului, la care se adaugă alte cheltuieli care au ajutat
la achiziția activelor, sau cost de producție, pentru acele active circulante realizate din
producția proprie, la fel ca și activele imobilizate. Dar mai pot fi evaluate la cost standard,
atât activele circulante achiziționate cât și cele realizate din producția proprie, iar acest cost
prestabilit se revizuiește periodic.
➢ Evaluarea la data bilanțului se realizează la valoarea contabilă, din care se scad
ajustările pentru depreciere, pe care le regăsim în grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea
stocurilor”.
➢ Evaluarea la ieșirea din gestiune presupune descărcarea valorii de intrare, ce se poate
realiza prin una dintre următoarele metode19:
„Metoda costului mediu ponderat (CMP)”: această metodă se poate calcula după fiecare
intrare sau la sfârșitul fiecărei luni, iar acest cost se va utiliza la fiecare ieșire.
„Metoda primul intrat, primul ieșit (FIFO)”: este metoda preferată de normele naționale și
presupune ieșirea stocurilor, în ordinea costurilor intrate, în funcție de cantitatea disponibilă
la fiecare ieșire;
„Metoda ultimul intrat, primul ieșit (LIFO)”: această metodă utilizează costurile ultimei
intrări, dar există 2 variante și la această metodă, prima metodă presupune utilizarea prețurilui
din ultimul lot, sau a doua variantă presupune utilizarea prețului ultimului lot intrat, dar
înainte de primul lot ieșit.
Capitolul 3. CHELTUIELI, VENITURI, COSTURI
3.1 Contabilitatea cheltuielilor
19 Apud. Niculescu M., Burlaud A. (2002), Contabilitate de gestiune, Ed. Economică, București, p.17
Potrivit Standardelor Internaționale de Contabilitate, cheltuielile se clasifică în primul
rând în „cheltuieli, sau costuri ale perioadei” și „cheltuieli, sau costuri de prelucrare”.
Cheltuielile perioadei se recunosc în contabilitate atunci când acestea se efectuează și sunt
reprezentate de consumul de resurse din perioada curentă, chiar dacă acestea nu pot fi
identificate în obținerea de stocuri, deoarece ele sunt necesare activității întreprinderii în
ansamblul ei.
Cheltuielile de prelucrare sunt recunoscute în contabilitate atunci când se realizează
activitatea de producției, deoarece acestea sunt cheltuieli directe și indirecte reprezentate de
procesul de obținere a produselor finite prin consumul materiilor prime.
Cheltuielile sunt recunoscute în contabilitate în mai multe momente, și anume:
● În momentul în care se achiziționează lucrări sau servicii, sau bunuri de natura
stocurilor la întreprinderile care folosesc metoda inventarului intermitent pentru
ținerea evidenței stocurilor. În contabilitatea specifică activităților agricole, aceste
cheltuieli sunt înregistrate atunci când este transferat dreptul de proprietate.
● În momentul în care se realizează consumul efectiv, acest lucru fiind întâlnit în
activitățile agricole care utilizează metoda inventarului permanent pentru evidențierea
stocurilor. În acest caz întâlnim și înregistrarea cheltuielilor cu salariile angajaților și
cheltuielile angajatorului.
● În momentul în care se efectuează vânzări de bunuri, sau efecturea unor servicii cu
scopul tot a unei vânzări se recunosc cheltuielile aferente acestor vânzări.
● În momentul în care se efectuează plăți, lucru pe care îl întâlnim la contabilitatea de
casă, dar există momente în care se poate întâlni și în cazul contabilității de
anagajamente. Ca exemple în acest caz întâlnim plata primelor angajaților, sau a altor
plăți excepționale, sau în cazul creditelor avem cheltuielile cu dobânzile pe care le
înregistrăm în momentul în care sunt retrași banii din cont.
Iar o altă clasificare a cheltuielilor ar fi după destinația cheltuielilor și după natura
acestora astfel: 20
● Cheltuieli de exploatare: sunt cheltuielile care reflectă costurile pe care o
companie le suportă ca urmare a desfășurării activității specifice companiei;
● Cheltuieli financiare: aceste cheltuieli sunt acelea pe care le suportă o companie
cu privire la finanțare, investire, provizioane, sau cu privire la fluctuațiile cursului
valutar;
● Cheltuieli extraordinare: reprezintă cheltuielile apărute în urma unor situații nu
foarte întâlnite în activitatea desfășurată de entitate, sau a unor situații mai
neobișnuite;
3.2 Contabilitatea veniturilor
Evidențierea veniturilor în contabilitate se face pe baza principiului de angajamente

potrivit căruia „efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când
tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul este
încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidenţele contabile şi raportate în situaţiile financiare
ale perioadelor aferente.” Astfel entitatea are o evidență a tuturor resurselor de-a lungul unui
exercițiu financiar. În cadrul entităților din activitatea agricolă veniturile se înregistrează pe
baza unor documente potrivit carora se evidențiază dreptul de creanță, iar aceste documente
sunt: „facturi, avize de expediție, declarații fiscale sau decizie emisă de organul fiscal și alte
documente legale”.
Ca și în cazul cheltuielilor, veniturile sunt recunoscute în mai multe momente, și anume:
● În momentul în care se obțin active fixe corporale, sau necorporale în regie proprie.
● În momentul în care sunt livrate anumite bunuri, sau servicii, care au la bază
documente justificative potrivit cărora se atestă transmiterea dreptului de proprietate.
● În momentul în care livrarea dreptului de proprietate este același cu momentul
încasării.
Iar o altă clasificare a veniturilor, după natura și sursa de proveniență a acestora, pe care am
întâlnit-o și la cheltuieli ar fi următoarea:21
● Venituri de exploatare: sunt acele venituri ale entității agricole care provin din
activitățile operaționale;
● Venituri financiare: sunt acele venituri pe care o entitate le obține din activitatea
financiară;
● Venituri extraordinare: reprezintă acele venituri pe care o entitate le obține din
activitatea extraordinară, adică veniturile din despăgubirile asigurărilor, sau veniturile
obținute din valorificarea bunurilor.
3.3 Costul-instrument de măsură, control și reglare
Costul este caracterizat ca fiind un indicator sintetic și este un termen utilizat de

entități pentru a deține controlul asupra resurselor materiale, dar și bănești, folosite în
procesul de producție. În literatura de specialitate vom regăsi costul ca fiind definit astfel:
„reprezintă un mod de grupare a cheltuielilor în funcție de obiectivele cunoașterii și gestiunii
performanței întreprinderii”, iar cheltuiala definită astfel: „reprezentarea în expresie bănească
a utilizării de resurse/bogăție în scopul dobândirii unui bun material sau serviciu” 22. Potrivit
acestor definiții se poate ajunge la concluzia că termenul de „cheltuială” poate fi înlocuit cu
termenul de „cost”.
Termenul de „cost” are următoarele caracteristici:23
● „costul exprimă un consum de resurse”, adică acesta cuprinde consumul a tuturor ce
înseamnă resurse, cum ar fi materii prime, apă, energie, materiale, forță de muncă
etc.;
● „costul include cheltuielile efectuate de întreprindere pentru obținerea bunurilor
21 Ristea M., Dumitru C.G (2003), Contabilitatea financiară, Ed. Mărgăritar, București, p.339
22 Klaus E., Ladislau P., Ristea M. (2000), Calculaţia şi managementul costurilor , Ed. TEORA
23 Băviță I., Dumitru M., Pitulice I.C., Calu D.A., Popa A.F. (2008), Contabilitate în agricultură: abordări
teoretice și practice, Ed. Contaplus, București, p. 25
facbricate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate destinate fie consumului intern,
fie desfacerii”;
● „consumurile de resurse sunt evaluate în unități monetare”, adică valoarea bunurilor
sau a serviciilor pe care entitatea le-a realizat, prin consumul resurselor, încorporează
costul în unități monetare a consumului resurselor;
● „costul este componentă a prețului de vânzare al produsului”.
În teorie întâlnim mai multe perspective și feluri de a clasificare a costurilor, iar una
dintre clasificările costurilor este:
a) Clasificarea folosită în repartizarea primară24
Costul produsului care este calculat pe baza informațiilor din contabilitatea financiară.
Acest cost este acela care apare în cazul achizițiilor de bunuri sau servicii, sau în cazul
fabricării pentru a fi vândute și sunt atașate de acestea până în momentul în care se vând. În
acest caz vom include cheltuieli directe și cheltuieli indirecte. În cazul în care acestea nu se
vând se vor trece în bilanț ca și stocuri obținute din producție proprie. Costul acesta are la
bază cheltuieli din contabilitatea financiară, dar cu unele dintre sume modificate după
anumite criterii, numite cheltuieli calculate, iar acestea pot fi grupate ca și „cheltuieli cu
uzura”, „cheltuieli evaluate” și „cheltuieli etalate”. Dar mai pot fi adăugate și niște cheltuieli
supletive, care nu apar în contabilitatea financiară, din motive juridice, cum ar fi ca și
exemplu „remunerarea întreprinzătorului”.
Costul perioadei este tratat ca și cheltuială, atunci când aceasta a apărut, intr-o
perioadă anume. Acest cost nu este un rezultat din activtatea curentă și nu are nici legătură
directă activitatea firmei, astfel nu face parte din procesul de producție. Dacă o societate
prestează anumite servicii, costurile pe care aceasta le suportă pe parcursul acestui serviciu
prestat va reprezenta cost al produsului, iar costurile apărute după finalizarea acestuia vor
reprezenta costurile perioadei. Iar la o entitate care produce anumite bunuri, costurile de
producție vor reprezenta costuri ale produsului, iar costurile apărute după ce bunurile au fost
produse, cum ar fi livrarea, vor reprezenta costuri ale perioadei.
Costul fix reprezintă un cost total al firmei, care acoperă toate nivelele de activitatea și
care nu se modifică. Pe termen lung pot suferi modificări, dacă se va realiza o schimbare
destul de majoră la nivelul entității, acestea fiind denumite „costuri fixe divizibile”.
Costul variabil este acela care se modifică în funcție de nivelul de activitate și este
foarte relevant și important în luarea deciziilor. Costul total variabil este un cost liniar, în
timp ce costul unitar variabil va fi mereu un cost constant.
Costul direct este acel cost care este legat de anumite produse, servicii, locații sau
lucrări, ca de exemplu o clutură, un bun care a fost fabricat, o anumită reparație etc. Costul
primar este însumarea costurilor directe. În principiu utilizarea materiilor prime și a
manoperei pentru obținerea unui bun reprezintă cheltuielile directe. Însă trebuie să ne gândim
și la relația dintre cheltuială și structura producției potrivit căreia la o întreprindere
„monoproducătoare” cheltuielile aferente producției produsului vor fi toate directe, în timp ce
la o întreprindere „pluriproducătoare”, doar o parte dintre acestea vor fi directe, iar celelalte
cheltuieli vor fi indirecte.
Iar o altă relație la care trebuie să ne gândim atunci când vine vorba de cheltuieli
directe este aceea dintre fazele unui proces de obținere a produsului și cheltuielile apărute. În
aceste caz putem face următoarele observații: în cadrul unui departament de achiziție prețul
cu care se achiziționează materii prime, poate fi cost direct pentru un bun, dar cheltuielile
acestui departament vor fi costuri indirecte, deoarece acestea sunt comune pentru mai multe
bunuri; un alt exemplu ar fi salariile angajaților care realizează un produs, vor fi costuri
indirecte pentru acestea, iar salariile angajaților care realizează mai multe produse, vor fi
costuri indirecte.
Costul indirect este un cost ce se repartizează unui număr de unități, sub forma unei
repartizări suplimentare. Dacă față de anumite produse unele costuri sunt indirecte, în același
timp acestea vor putea fi costuri directe față de anumite departamente, secții, ferme etc.
b) Clasificare bazată pe relații de incluziune25
Costul unitar, sau costul mediu, este obținut prin relația matematică de împărțire a
costului total la numărul total de unități. Potrivit unei teorii a costurilor, costul unitar se
micșorează rapid, în primă fază, iar apoi acesta rămâne în general constant, acest lucru fiind
valabil când este vorba pe termen lung. În acest caz întâlnim un nou termen, și anume „curbă
de experiență”, această curbă fiind reprezentată în figura 3.1 pe un grafic și care exprimă
„legătura dintre costul mediu și volumul de activitate”. Această curbă are o importanță
deosebită ca și mărime și consecințe, iar conform graficului aceasta se atenuează în timp,
pentru ca apoi când produsul se aproprie de final aceasta să devină neglijabilă.
Cost mediu
Figura 3.1 Curbă de experiență
c) Clasificare din punct de vedere al utilității în procesul decizional
Curbă de experiență
Costul relevant este costul care în viitor poate să se modifice datorită unei decizii.
Altfel spus acest cost este diferența dintre ceea ce se va obține ca și flux de trezorerie viitor,
dar în cazul actual și acel flux de trezorerie viitor care se va obține în urma luării acelei
decizii. În cazul în care există două alternative, diferența dintre aceste două costuri relevante
se va numi ”cost diferențial” sau „cost relevant Q cumulată
Q1 net”.Q2
Costul nerelevant este acel cost care pe viitor nu se va modifica în funcție de o
decizie, cum ar fi de exemplu în cazul mașinilor, pentru care valoarea asigurării este un cost
nerelevant, în timp ce costul combustibililor este un cost relevant.
Costul de oportunitate este un „cost sacrificat”. Acest cost reprezintă valoarea celei
mai bune dintre oportunitățile sacrificate, pentru optarea unei decizii, renunțând la o altă
opțiune. În mod evident o entitate va alege de fiecare dată acele opțiuni care vor duce la cele
mai mici costuri. Costurile reprezintă o bază foarte importantă în alegerea procedeului tehnic,
indiferent de activitate.
Costul controlabil reprezintă costul la îndemâna managerului, spre modelare, cum ar
fi salariile.
Costul necontrolabil nu este la îndemâna managerului, deoarece nu este
responsabilitatea lui. Acest cost cuprinde taxele, impozitele pe care le impune legea unei
entități.
Costul vizibil cuprinde costurile care sunt caracterizate prin următoarele caracteristici:
„au o denumire precisă, normalizată și recunoscută”, ”sunt măsurate după reguli precise și
cunoscute” și „fac obiectul unei supravegheri regulate, periodice pentru a verificare evoluția
sau abaterea lor în raport cu un obiectiv prealabil fixat”.
Costul ascuns este un cost care nu va putea fi schimbat niciodată, prin nici un fel de
decizie și care a fost constituit în trecut. Uneori aceste costuri pot fi destul de ridicate și ele
apar în plus pe lângă orice procedură. Acest cost este de asemenea si un cost nerelevant. Un
exemplu de cost ascuns este amortizarea mașinii, deoarece aceasta nu se poate modifica în
funcție de nici o decizie.
d) Clasificarea bazată pe relații de succesiune în timp26
Costul prestabilit este costul unui produs calculat dinainte în funcție de anumite norme
fizice sau valorice. Contabilitatea financiară înregistrează conform acestui cost, produsele
finite, serviciile și lucrările executate. Îar în contabilitatea de gestiune aceste cost ajută la
supravegherea consumurilor asemenea nivelului pe care entitatea l-a stabilit.
Costul efectiv realizat este costul pe care entitatea îl calculează pe baza unor acte
justificative, care cuprind cheltuielile ce vor fi cuprinse în valoarea costului.
Capitolul 4. ACTIVITĂȚI SPECIFICE
4.1 Arenda
Potrivit DEX27 arenda este definită ca fiind „cedarea temporară a dreptului de

exploatare a unor bunuri agricole, în schimbul unei plăți”. Această activitate este folosită de
societățile agricole pentru ca să își desfășoare activitatea atât cu terenuri proprii, dar și cu
terenuri luate în arendă. Luarea în arendă pe o durată și la un preț stabilit de cele două părți,
presupune încheierea unui contract între o persoană care deține un teren, care este numită
arendator și o terță persoană, o societarea, numită arendaș. În principiu, arendașul îi va plăti
arendatorului după ce va recolta producția obținută, plata putând fi atât în produse agricole,
cât și în numerar. Terenurile care pot fi luate în arendă sunt: „terenuri agricole productive-
arabile, viile, livezile, pepinierile viticole și pomicole, arbuști fructiferi; pășuni împădurite,
terenuri cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajări piscicole și îmbunătățirile
funciare, platformele și depozitele producției agricole, terenuri neproductive ce pot fi
amenajate în vederea obţinerii producţiei agricole”.
În continuare voi prezenta înregistrările făcute de arendaș în funcție de calitatea
arendatorului:
➢ În cazul în care arendatorul este persoană juridică, vom avea următoarea înregistrare:
612 = 401
„Cheltuieli cu redevențele, „Furnizori”
locațiile de gestiune și chiriile”
➢ În cazul în care arendatorul este persoană fizică, vom avea următoarea înregistrare:
612 = 462
„Cheltuieli cu redevențele, „Creditori diverși”
Iar după ce se recoltează, livrarea produselor agricole spre arendator se va înregistra astfel:
4111 = 701
„Clienți” „Venituri din vânzarea
produselor finite”
Apoi la sfârșit se înregistrează compensarea creanței cu datoria:
27 Gellner L (2009). Dicționar explicativ al limbii române, disponibil on-line la https://dexonline.ro/definitie/a

%20arenda
401 = 4111
„Furnizori” „Clienți”
Se poate întâlni și situația în care arendașul plătește anticipat, iar în acest caz contul utilizat
este 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”.
4.2 Culturile vegetale
Agricultura și producția agricolă reprezintă un proces destul de complex, cu multe

particularități, deoarece agricultură înseamnă că activitatea începe cu fertilizarea, apoi în
toamnă se continuă cu semănatul, după aceea culturile necesită îngrijire și întreținere, iar apoi
se recoltează, același lucru fiind valabil și în cazul arbuștilor fructiferi care necesită la fel
îngrijire și întreținere pentru ca apoi să se recolteze fructele obținute, iar toate acestea dau
naștere unor costuri care trebuie înregistrate în același exercițiu financiar. Procesul de
producție este un proces care poate dura și până la doi ani și se poate ține contabilitatea pe
tipuri de culturi, sau pe culturi omogene, sau se mai poate ține pe tipuri de activități.
La culturile vegetale, deoarece se începe cultivarea din toamnă, iar pană la procesul de
cultivare se trece în următorul an, cheltuielile aferente activităților din primul an vor fi
cheltuieli aferente producției neterminate, iar entitatea le va include în cheltuielile de
finanțare. Conform culturilor vegetale vom regăsi următoarele cheltuieli:
- Consumul semințelor, a îngrășămintelor, materialelor de plantat, precum și utilizarea
mijloacelor de protecție atât pentru plante cât și pentru animale și alte cheltuieli
materiale, reprezintă cheltuieli cu materiile prime și materiale consumabile;
- Regăsim și cheltuielile cu salariile, protecția socială și asigurările;
- Cheltuieli cu întreținerea;
- Cheltuieli cu serviciile.
În cazul cheltuielilor pe care entitatea nu le poate identifica pe cultură, se face o
repartizare care este proporțională cu suprafața cultivată, iar acele cheltuieli specifice, cum ar
fi „amortizarea utilajelor” se repartizează proporțional la toate culturile. După toate acele
etape de producție, la sfârșit, la recoltare, se obțin următoarele produse: fructe, cereale, adică
produse agricole de bază, apoi se mai pot obține semințe, fân și alte produse agricole, numite
produse agricole conjugate și ultimele produse, produsele secundare sunt deșeurile și paiele.
Conturile utilizate pentru a înregistra în contabilitate aceste produse sunt contul 331 „Produse
în curs de execuție”, care este folosit împreună cu mai multe analitice și contul 711 „Variația
stocurilor- venituri aferente costurilor stocurilor de producție”, iar formula contabilă folosită
după ce au fost repartizate cheltuielile este:
331 = 711
„Produse în curs de execuție” „Variația stocurilor-venituri
aferente costurilor stocurilor de
producție”
Iar în continuare vor fi prezentate înregistrările de la sfârșitul culturii, unde vom avea
desființarea lor, care se înregistrează sub forma unor cheltuieli și care se vor repartiza acelei
culturi. Iar la recoltare se va face „Nota de cântar”, conform căreia vom se va ști care este
cantitatea produsă aferentă fiecărei culturi.
a. Producția finită terminată:
345 = 331
„Produse finite” „Produse în curs de execuție”
b. Înregistrarea aferentă depozitării produselor finite, în spații pe care le dețin terții:
354 = 345
„Produse aflat la terți” „Produse finite”
c. Păstrarea unor produse finite pentru semințe:
3025 = 345
„Semințe și material de „Produse finite”
plantat”
d. Vânzarea unor produse finite (cu TVA) :
411 = %
„Clienți ” 701
„Venituri din vânzarea
4427
„TVA colectat”
e. Descărcarea gestiunii:
711 = 345
„Variația stocurilor- venituri „Produse finite”
producție”
Iar dacă vânzarea se face din spațiile de depozitare, înregistrarea aferentă va fi:
711 = 354
„Variația stocurilor- venituri „Produse aflate la terți”
producție”
În general societățile agricole primesc direct anumite subvenții de la guvern. Aceste

subvenții sunt primite sub forma unor cupoane, iar cu acestea societatea poate face plăți către
furnizori. Aceste subvenții se înregistrează în contul 5328 „Alte valori” și în același timp sub
forma unor venituri, în contul 7411 „Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de
afaceri”.
4.3 Societăți cu profil zootehnic
În cazul societăților zootehnice, medicul veterniar joacă un rol foarte important,

deoarece acesta trebuie anunțat măcar cu șapte zile înainte ca societatea să fie înființată,
pentru a identifica fiecare animal și pentru a completa toată documentația necesară de la
ANSVSA, adică „Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor”.
Iar dacă societatea este deja existentă, tot trebuie să apeleze la medicul veterinar, în cazul în
care achiziționează alte animale, în cazul în care se nasc unele animale, pentru ca acestea să
fie înregistrate și în cazul în care societatea dorește mutarea unor animale, aceasta trebuie să
primească un formular de mișcare.
Ca și în cazul culturilor vegetale, societățile cu profil zootehnic obțin diferite produse
agricole, iar acestea sunt: carne, lapte și animalele deținute pentru vânzare, adică produsele de
bază, lână de la miei, sau ovine, adică produsele conjugate și gunoi de grajd de la animale,
produsele secundare. Cheltuielile specifice sunt aceleași în mare parte ca și la societățile care
au culturi vegetale, iar conturile folosite pentru înregistrările contabile în cazul societăților
zootehnice sunt 361 „Animale și păsări”28, pentru animalele născute vii, sau acele animale
tinere deținute pentru producție, muncă, reprezentație (cele de la spectacole), reproducție,
pentru expunere (precum cele de la grădinile zoologice), sau pentru îngrășat. Iar un alt cont
utilizat este contul 2134 „Animale și plantații”29, pentru acele animale adulte pe care
societatea le ține pentru muncă, expunere, reproducere și spectacole, ambele conturi fiind
utilizate cu analitice și în contrapartidă se folosește contul 711 „Variația stocurilor- venituri
aferente costurilor stocurilor de producție”.
4.4 Producția piscicolă, fazanii și produsele accesorii ale pădurii
Salmonicultura reprezintă entitățilte care se ocupă cu creterea păstrăvilor. Această

activitate presupune următoarele operații: în primul an al păstrăvilor, cât timp aceștia sunt
încă puieți se incubează, se îngrijesc și se hrănesc, procesul fiind denumit „alevinaj”. Aceștia
sunt tinuți în troci, o luna, sau două, iar apoi în bazine. Când aceștia au ajuns la maturitate, ei
vor trece în categoria „reproducătorilor”. Contul folosit pentru înregistrările contabile este
3317 „Produse piscicole în curs”. Cheltuielile întâlnite sunt aceleași ca și în cazul celorlaltor
societăți, iar produsele agricole de bază obținute sunt: puietul piscicol, cel pentru repopulare
și pentru consum.
Creșterea fazanilor este o activitate destul de minuțioasă deoarece fazanii trebuie
protejați în timpul clocitului și trebuie să se asigure hrana și pe timpul iernii. Romsilva deține
cea mai mare crescătorie de fazani, iar fondul de vânătoare este cel care ține evidența
fazanilor. Cei care cresc fazani obțin ouă, care se vând pe piață, dar după verificare riguroasă
și pui, care pot fi exportați după ce sunt crescuți între 40 și 50 de zile. Conturile folosite
pentru evidența contabilă sunt 361 „Animale și păsări”, împreună cu 711 „Variația stocurilor-
venituri aferente costurilor stocurilor de producție”, iar în cazul achiziției se recunosc în
28 Conf. Univ. Dr. Pitulice I. C. (2017), Suport de curs ”Contabilitatea instituțiilor publice”, p. 66
29 Conf. Univ. Dr. Pitulice I. C. (2017), Suport de curs ”Contabilitatea instituțiilor publice”, p. 52
contabilitate la cost de achiziție, care cuprinde și cheltuielile cu întreținerea fazanilor si hrana,
iar ouăle și puii obținuți din creșterea fazanilor se înregistrează la cost de producție.
Accesoriile de pădure sunt formate din plantele medicinale pe care le găsim în pădure,
ciuperci, fructe de pădure s.a, iar de procesul de recolta se ocupă ocoalele silvice. Contul
utilizat pentru a înregistra achiziția acestora este 301 „Materii prime”, sau un cont de
cheltuială 658 „Alte cheltuieli de exploatare”, cu analitice stabilite de entitate.
PARTEA A II-A
Studiu de caz SC AGROMEC CODĂEȘTI SA

1. Prezentarea firmei
Societatea analizată în această parte a lucrării este SC AGROMEC CODĂEȘTI SA, cu

adresa firmei în județul Vaslui, localitatea Codăești, numărul din registrul comerțului este
J37/201/1996, codul unic de înregistrare 8174231 și care desfășoară ca și activitate cultivarea
cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe
oleoginoase, această activitate fiind aferentă codului CAEN 0111.
Această societatea este o societate care se ocupă de culturile vegetale, așadar înregistrările
pe care această firmă le face în contabilitate vor fi doar cele aferente culturilor vegetale,
despre care am discutat și în partea teoretică, neavând legătură cu activitatea animală,
piscicolă, fazani sau alte feluri. Datele necesare vor fi preluate din bilanț, cont de profit și
pierdere, date informative, situația activelor imobilizate si balanța, toate aferente anului 2016,
primite direct de la societate. Pentru cunoașterea firmei am fost și am luat parte la unele
activități desfășurate pe perioada verii, pe timpul campaniei, când are loc recoltarea.
Societatea deține o hală cu o suprafață de 4000 mp pentru a depozita produsele agricole, o
clădire de birouri cu suprafața de 215 mp și o magazie pentru stocarea temporară a
substanțelor chimice periculoare pe care le va utiliza cu o suprafață de 180 mp. De asemenea
aceasta mai are 6 tractoare, 4 pluguri, 4 discuri, două semănătoare și o combină.
Societatea AGROMEC CODĂEȘTI este o societatea care are ca și obiect de activitate
cultivarea cerealelor, a oleaginoaselor și a leguminoaselor, iar în unii dintre ani s-a cultiva și
din clasa legumelor, sfecla. Mai concret în anul 2016 activitatea societății s-a concentrat pe
cultivarea grâului, porumbului, orzoacei și a orzului din clasa cerealelor. Din clasa
oleoginoaselor societatea a cultivat floarea soarelui și rapiță, iar din clasa leguminoaselor s-a
cultivat lucerna și a fost primul an în care societatea a ales să cultive soia. Producția obținută
este destinată integral comercializării.
Din punct de vedere geografic suprafața județului Vaslui este formată din zonă agricolă
într-un procentaj de 72,2%, dar societatea este puțin defavorizată, față de alte zone ale
României unde se pratică culturile vegetale, deoarece clima din zona Vasluiului este o climă
temperat-continentală cu nuanțe excesive, iar verile sunt foarte călduroase și secetoase și
iernile sunt foarte geroase.30 Iar după cum știm agricultura este un domeniu mai deosebit,
deoarece pământul este un mijloc de producție natural și în același timp este principalul
mijloc de muncă, iar toate procesele care au loc de-a lungul activității sunt determinate de
organismele vii din pământ și cel mai important de condițiile naturale ale climei și ale
mediului. Iar o altă particularitate a acestui domeniu ar fi faptul că forța de muncă are în mare
parte un caracter sezonier.
Din datele informative am aflat că numărul mediu de salariați la 31.12.2016 a fost de 12.
30 Județul Vaslui (2017), disponibil on-line la https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vaslui

Programul de funcționare al societății în sezonul agricol este de 16 ore/zi, respectiv 7
zile/săptămână, iar în extrasezon este de 8 ore/zi, respectiv 5 zile/săptămână.
Societatea funcționează după autorizația de mediu emisă de Agenția Națională pentru
Protecția Mediului, conform căreia respectă regulile pentru protecția mediului și a
tehnologiilor de cultură aferente fiecărei specii de plante cultivate.
Societatea a oferit informații într-un rezumat cu privire la materiile prime și auxiliare,
ambalaje și combustibilii utilizați, iar acestea sunt:
● Sămânță (grâu, porumb, orz, floarea soarelui, rapiță etc.)
● Îngrășăminte chimice
● Lemne
● Motorină
● Ulei motor
● Anvelope
● Filtre motorină și ulei
Utilitățile necesare:
● Alimentare cu apă
● Energie electrică și termică
● Stocarea temporară a deșeurilor municipale amestecate
● Evacuarea apei uzate
2. Analiza financiară a firmei

Activitatea firmei este una preponderent bună, înfloritoare, aceasta dezvoltându-se de-a
lungul anilor, iar pentru a arăta evoluția cifrei de afaceri și a profitului net am atașat un grafic
(2.1 Evoluția CA si PN) care cuprinde perioada 2008-2016.
Am extras din contul de profit și pierdere următoarele informații:

Tabel 2.1 CPP
Elemente 2015 2016
Cifra de afaceri 911.120 1.556.643
Profit net 28.201 210.363
Conform graficului și a contului de profit si pierdere observăm că societatea analizată

a înregsitrat o creștere a cifrei de afaceri în anul 2016 față de anul 2015, de la 911.120 lei, la
1.556.643 lei, iar profitul net a crescut și el de la 28.201 lei în anul 2015, la 210.363 lei în
anul 2016.
Iar pentru a cunoaște mai bine starea societății, raporturile dintre mărimile ce
caracterizează situația generală, vom utiliza următoarele rate financiare pe care le vom
interpreta:
- Rata autonomiei financiare: = (1.064.796/1.669.220)*100
- Rata stocurilor: = (677.873/2.269.104)*100
- Rata de autofinanțare a activelor:

=(1.064.796/2.269.104)*100
- Rata datoriilor totale: =(1.204.309/1.669.220)*100

Tabel 2.2 Rate
INDICATORI 2016
Rata autonomiei financiare 63,79%
Rata de finanţare a stocurilor 29,87%
Rata de autofinanţare a activelor 46,93%
Rata datoriilor 72,15%
În urma analizei ratelor calculate în tabelul de mai sus putem constata faptul că
societatea SC AGROMEC CODĂEȘTI SA se finanțează, în majoritatea cazurilor, din surse
proprii. Rata de finanțare a stocurilor reprezintă mărimea stocurilor în total active, această
rată fiind influențată de durata aprovizionării și durata ciclului de producție. În acest caz
valoarea acestei rate nu este foarte mare, lucru pe care îl întâlnim la societățile cu un ciclu de
producție nu foarte lung. Rata de autofinanțare a activelor este favorabila, iar rata datoriilor,
sau levierul financiar, sub altă denumire, ne indică faptul că societatea are datorii destul de
mari. Cam acestea ar fi informațiile cu privire la situația financiară a societății, care este una
destul de bine, punctul slab ar fi datoriile destul de mari ale acesteia.
3. Analiza producției obținute și înregistrările aferente
În anul 2016 producția obținută de această societate a fost formată din orz, rapiță, grâu,
floarea soarelui, proumb. Acestea se înregistrează în contabilitate în contul 331, fiecare având
analitice corespunzătoare.
Cultivarea acestor culturi presupune mai multe faze prin care societatea va trece. În
primul rând vom avea pregătirea terenului, sau a patului germinativ, care presupune aratul,
discuitul și lucrările cu combinatorul. Aceste activități vor înregistra în contabilitate niște
cheltuieli cu combustibilul, deoarece aceste faze se fac cu ajutorul utilajelor, dar pe lângă
această cheltuială, odată cu începerea activității societatea înregistrează si producția în curs,
cheltuieli cu energia, apa, salariile personalului, asigurările sociale, amortizarea și alte
cheltuieli specifice, iar înregistrările aferente vor fi:
a) Înregistrarea producției în curs
% = 711 Suma
331.01 „Orz” „Variația stocurilor” produselor,
331.02 „Rapiță” serviciilor și a
331.04 „Orzoaică”
altor cheltuieli
331.08 „Lucerna”
331.11 „Grâu” și se face
331.14 „Floarea soarelui” proporțional cu
331.15 „Porbum” suprafața
331.16 „Soia” cultivată
b) Consumul de combustibil
602.02 = 302.02 150.736,36 lei

„Cheltuieli privind „Combustibili”
combustibilul”
c) Cheltuieli cu energia electrică
605 = 401 6.399 lei

„Cheltuieli cu energia și apa” „Furnizori”
d) Cheltuieli cu salariile
641 = 421 185.186 lei

„Cheltuieli cu remunerațiile „Personal-salarii datorate”
personalului”
e) Cheltuieli cu asigurările sociale
645 = 431 48.550 lei

„Cheltuieli cu asigurările „Asigurări sociale”
sociale”
f) Cheltuieli cu amortizarea construcțiilor
681.01 = 281.02 4.969 lei

„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea construcțiilor”
privind amortizarea
imobilizărilor”
g) Cheltuieli cu amortizarea instalațiilor tehnice și mașini
681.01 = 281.03 192.287 lei

„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalațiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor” animalelor și plantațiilor”
Dar societatea a scos din evidență un element aferent contului 213 „Instalații tehnice,
mijloace de transport, animale și plantații”, integral amortizat și a înregistrat astfel:
281.03 = 213 43.602 lei

„Amortizarea instalațiilor, „Instalații tehnice, mijloace de
mijloacelor de transport, transport, animale și plantații
animalelor și plantațiilor”
Apoi următoarea fază presupune semănatul, unde vom regăsi cheltuielile cu achiziția
semințelor, întreținrerea culturilor prin prașile mecanice, tratamente fitosanitare, erbicidat și
aplicarea îngrășămintelor organice și chimice, etape care presupun înregistrarea cheltuielilor
cu achiziția erbicidelor, consumul acestora și regăsim și aici consum de combustibil
h) Achiziția de semințe
302.05 = 401 598.073,72 lei

„Semințe și materiale de „Furnizori”
plantat”
i) Consumul de semințe
602.05 = 302.05 598.073,72 lei

„Cheltuieli privind semințele și „Semințe și materiale de
materialele de plantat” plantat”
j) Achiziția de erbicide și îngrășăminte
302.08 = 401 15.000 lei

„Alte materiale consumabile” „Furnizori”
k) Consumul erbicidelor și a îngrășămintelor
602.08 = 302.08 15.000 lei

„Cheltuieli privin alte „Alte materiale consumabile”
materiale consumabile”
Iar în utlima fază a întregului proces se va face recoltarea, transportul recoltei în hale
de depozitare, sau direct la client (din nou cheltuieli cu combustibilul) și valorificarea
recoltei.
l) Trecerea produselor în curs de execuție la produse finite
347 = 331 952.220,91 lei

„Produse agricole” „Produse în curs de execuție”
În continuare vom putea urmări într-un table valoarea producției obținute, dar și
soldurile inițiale ale unor culturi și valoarea producției vândute, iar apoi se vor regăsi
înregistrările aferente vânzării.
Elemente Sold initial Valoarea producției Total Valoarea

obținute producției vândute
331.01 Orz 82.065,85 lei 81.211,67 lei 163.277,52 lei 153.773,44 lei
331.02 Rapiță 82.330 lei 232.098,76 lei 314.428.76 lei 102.480,31 lei
331.04 Orzoaică 0 6.101,90 lei 6.101,90 lei 6.101,90 lei
331.08 Lucernă 0 10.366 lei 10.366 lei 10.366 lei
331.11 Grâu 215.455,84 lei 302.586,94 lei 518.042,78 lei 400.350,58 lei
331.14Floarea 10.500 lei 70.284,6 lei 80.784,60 lei 80.784,60 lei
soarelui
331.15 Porumb 6.000 lei 182.426,50 lei 188.426,50 lei 188.426,50 lei
331.16 Soia 0 54.859,50 lei 54.859,50 lei 54.859,50 lei
Total 396.351,69 939.935,87 1.336.287,56 997.142,83
Tabel 3.1 Evidența producției obținute și vândute
Pentru produsele vândute înregistrările contabile vor fi:
a) Vânzarea propriu-zisă
411.01 = % Prețul de
„Clienți” 701 vânzare stabilit
„Venituri din vânzarea
4427
„TVA Colectată”
b) Descărcarea din gestiune

711 = 347 997.142,83 lei
„Variația stocurilor” „Produse agricole”
Arendarea
Societatea are încheiate contracte cu persoane fizice pentru terenuri luate în arendă.
Arenda este practic închirierea terenului deținut de persoane fizice, sau juridice, numite
arendatori și persoane care desfășoară anumite activități agricole pe acel teren, numit arendaș.
Între cele două părți se încheie în scris un contract de arendare, pe o durată determinată și
contra unui preț care este stabilit în contract. Arenda se poate da sub formă de numerar, sau
sub forma produselor agricole obținute. Înregistrările aferente arendării sunt:
a) Datoria față de arendator
612 = 462 258.858,26 lei

„Cheltuieli cu redevențele, „Creditori diverși”
b) Trimiterea produselor agricole spre arendator pe baza facturii emisă de

AGROMEC CODĂEȘTI
411 = 701 258.858,26 lei

„Clienți” „Venituri din vânzarea
c) Compensarea creanței
462 = 411 258.858,26 lei

„Creditori diverși” „Clienți”
Pe lângă aceste înregistrări societatea mai înregistrează o subvenție în valoare de

473.699,71 lei primită pentru motorină și pentru suprafețe cultivate astfel:
➢ Subvenție motorină:
445 = 741.02.01 50.653,78 lei

„Subvenții” „Venituri din subvenții
motorină”
➢ Subvenție suprafață:
445 = 741.02.02 423.045,93 lei

„Subvenții” „Venituri subvenție suprafață”
În continuare vom putea și situația firmei cu privire la activele imobilizate pe care le

deține. Pe lângă bilanț, cont de profit și pierdere și balanța anului 2016, societatea a pus la
dispoziție și situația activelor imobilizate la data de 31.12.2016, conform căreia am realizat
un tabel cu activele imobilizate dețiune de societate, dar și cu intrarea sau ieșirea activelor din
societate și vom înregistra doar intrarea deoarece dezmembrarea/casarea a fost înregistrată
anterior.
Elemente Sold initial Intrări Dezmembrări/casări Sold final

Terenuri 22.533 lei - - 22.533 lei
Construcții 213.115 lei - - 213.115 lei
Instalații 1.636.354 lei 11.700 lei 43.269 lei 1.604.785 lei
tehnice și
mașini
Alte instalații, 4.081 lei - 1.055 lei 3.026 lei
utilaje,
mobilier
Total 1.876.083 lei 11.700 lei 44.324 lei 1.843.459 lei
imobilizări
corporale
Imobilizări - 23.700 lei - 23.700 lei
financiare
Total active 1.876.083 lei 35.400 lei 44.324 lei 1.867.159 lei
imobilizate
a) Achiziția mijlocului de transport (din balanță) o vom înregistra astfel:
213.03 = 404 11.700 lei

„Mijloace de transport” „Furnizori de imobilizări”
O altă achiziție făcută de societate a fost achiziția unor piese de schimb. Piesele de schimb se
achiziționează în general, pentru a fi schimbate unele mai vechi, uzate, sau chiar stricate, iar
în acest caz aceste se capitalizează în valoarea activului pentru care au fost achiziționate. În
cazul societății piesele de schimb au fost înregistrate separate, ceea ce înseamnă că valoarea
acestora nu se capitalizează și sunt înregistrate astfel:
302.04 = 401 227,45 lei

„Piese de schimb” „Furnizori”
În cazul în care ar fi fost achiziționate pentru un utilaj și s-ar fi capitalizat valoarea acestora,
s-ar fi înregistrat astfel:
213.03 = 404 227,45 lei

„Mijloace de transport” „Furnizori de imobilizări”
4. Salariile
Un alt subiect despre care mai vorbim cu privire la activitatea societății SC AGROMEC
CODĂEȘTI SA este forma de salarizare. Formele de salarizare pe care societățile le folosesc
în domeniul agriculturii sunt acord, în regie sau mixt. Societatea analizată utilizează salariul
în regie, adică un salariu negociat fix, trecut în contractul de muncă și care se calculează cu
ajutorul formulei: Sl = Sth x Nh, adică se înmulțește tariful orar cu timpul efectiv lucrat.
În anul 2016 societatea a înregistrat următoarele cheltuieli cu salariile:
a. Înregistrări contribuții angajați
1) Salariul brut
641 = 421 185.186 lei

„Cheltuieli cu salariile „Personal-salarii datorate”
personalului”
2) Înregistrarea contribuțiilor
421 = % 71.074 lei

„Personal-salarii datorate”
431.02 19.184 lei

„Contribuția personalului la
asigurările sociale”
431.04 15.587 lei
„Contribuția angajaților pentru
asigurările sociale de sănătate”
437.02 908 lei
„Contribuția personalului la
fondul de șomaj”
444 35.395 lei
„Impozit pe salarii”
b. Înregistrări contribuții angajator:
1) Contribuția unității la asigurările sociale- CAS (15,80% din venitul brut)
645.01 = 431.01 30.466 lei

„Contribuția unității la „Contribuția unității la
asigurările sociale” asigurările sociale”
2) Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj (0,5% din venitul brut)

645.02 = 437.01 965 lei
„Contribuția unității pentru „Contribuția unității la fondul
ajutorul de șomaj” de șomaj”
3) Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate- CASS (5,2% din
venitul brut)
645.03 = 431.03 10.025 lei

„Contribuția unității pentru „Contribuția angajatorului
asigurările sociale de sănătate” pentru asigurările sociale de
sănătate”
4) Fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale este stabilit un procent de

fiecare societate în funcție de domeniul în care activează
645.01 = 431.01 x lei

„Contribuția unității la „Contribuția unității la
asigurările sociale” asigurările sociale”
5) Fondul de concedii și indemnizații (0,85% din venitul brut)
645.04 = 431.03 2.161 lei

„Contribuția unității pentru „Contribuția angajatorului
concedii ” pentru asigurările sociale de
sănătate”
6) Fondul de garantare (0,25% din venitul brut)
645.05 = 431.01 485 lei

„Contribuția unității la fondul „Contribuția unității la
de garantare” asigurările sociale”
Concluzii
Tot ceea ce ne înconjoară reprezintă un lanț trofic, suntem conectați între noi, de la
oameni la animale, plante, vegetație și tot ce se află în jurul nostru. Același lucru putem
spune și despre agricultură. Oamenii ca să supraviețuiască trebuie să se hrânească, iar hrana
este concepută de oameni, astfel așa cum oamenii fără hrană nu ar exista, nici hrana fără
oameni nu ar exista.
Pentru a putea prelucra pământul, omul s-a ajutat dintotdeauna de animale, cum ar fi
caii, sau boii, pentru a ara pământul sau alte activități, de îngrășăminte naturale de la aceștia,
de tractoare, căruțe, ca apoi în timp tehnologia să evolueze ușurând munca oamenilor. Odată
cu trecerea timpului au început să apară mașini si utilaje mai performante, ceea ce a scutit
oamenii de o muncă fizică în plus, de statul în soare pe câmp și a dus la o realizare mai rapidă
a tuturor proceselor. Astfel procesul de achiziție a semințelor și a erbicidelor, sau a altor
substanțe necesare pentru cultura vegetală, se face mai ușor, de pe internet, transportul fiind
realizat cu ușurință și rapid cu mașini. Apoi tractoarele și toate utilajele pregătesc pământul
pentru semănat, într-un timp scurt și foarte bine organizat. Iar recoltarea și valorificarea
producției se face la fel de ușor cu ajutorul combinelor și respectiv a mașinilor. Oamenii au la
îndemână combustibil, semințe, erbicid, forță de muncă și tot așa mai departe multe alte
elemente necesare desfășurării activității agricole, toate contra cost, desigur. Acest cost pe
care fermierul îl plătește pentru a-și putea desfășura activitatea, trebuie să îl înregistreze în
contabilitate.
Singurul element de care mai are nevoie un agricultor este vremea favorabilă, un
element pe care nu îl poate controla, pentru care nu plătește, dar de care depinde în egală
măsură cu celelalte elemente. Soarele, căldura naturală, ploaia, vântul și tot ce oferă mama
natură este gratis și nu se înregistrează în contabilitate. Iar ceea ce am vrut să spun mai sus,
cu toate acele elemente care iau parte la procesul de cultivare, a fost să evidențiez cele mai
importante lucruri de care omul are nevoie pentru a obține un produs agricol și faptul că toate
acestea se înregistrează în contabilitate. Fiecare mișcare și toate activitățile pe care omul le
face trebuie evidențiate în contabilitate, de la început până la sfărșit.
Cercetarea realizată în partea teoretică pe societatea SC AGROMEC CODĂEȘTI SA,
a fost cu scopul de a urmări care sunt principalele înregistrări pe care o societatea agricolă le
face. De asemenea am urmărit care sunt cheltuielile pe care și le asumă și nivelul de muncă
pentru a obține un profit. Am aflat despre locul în care este poziționată societatea și unde își
desfășoară activitatea, deoarece în domeniul activităților agricole este foarte importantă
așezarea geografică și în funcție de asta se pot cultiva doar anumite culturi în acea zonă, în
funcție de temperaturile și condițiile climei. Am văzut că pe lângă multe elemente și vremea
din fiecare an a fost un factor care a dus la creșterea, sau scăderea profitului societății. Am
extras din situațiile financiare primite, sume necesare pentru a face înregistrările pentru anul
2016, dar am extras și elemente mai importante, pe care le-am pus într-un tabel pentru a putea
observa care este situația societății din punctul de vedere al valorii utilajelor, mașinăriilor și a
altor active corporale pe care le deține, dar și a datoriilor pentru a putea analiza situația
societății.
În concluzie la nivelul societății analizate am reușit să urmărim elementele folosite
din domeniul contabilității și înregistrările contabile pe care o societate agricolă le folosește,
iar după cum am spus și în introducere, agricultura este o activitate foarte frumoasă și
solicitantă, dar care oferă rezultate atât de frumoase vizual, dar și care ne ajută să ne hrănim
și să supraviețuim.
a.
Bibliografie:
1. Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan” (1996), ”Dicționarul

explicativ al limbii române”, Ediția a II-a, Ed. Univers Enciclopedic Gold,
București,
2. Băviță I., Dumitru M., Pitulice I.C., Calu D.A., Popa A.F. (2008), „Contabilitate
în agricultură: abordări teoretice și practice”, Ed. Contaplus, București
3. Coman F. (2009), „Contabilitate financiară și fiscalitate”, Ed. Economică,
București
4. Conf. Univ. Dr. Pitulice Ileana Cosmina (2017), Suport de curs „Contabilitatea
instituțiilor publice”, ASE, București
5. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (2004), „IAS
41 Agricultura”, Ed. CECCAR, București
6. Dragomirescu S. E. (2012), „Bazele contabilității”, Bacău, Ed. Alma Mater
7. Klaus E., Ladislau P., Ristea M.(2000), „Calculaţia şi managementul costurilor” ,
Ed. TEORA
8. Lungu I. C, Caraiani C., Dascălu C. (2015), „Introducere în contabilitate”, Ediția a
2-a, Ed. ASE, București
9. Niculescu M., Burlaud A. (2002), „Contabilitate de gestiune”, Ed. Economică,
București
10. Oancea I.(1996), „Tratat de agricultură”, Ed. Ceres, București
11. Ristea M., Dumitru C.G (2003), „Contabilitatea financiară”, Ed. Mărgăritar,
București
12. Ristea M., Dumitru C.G., Ioanăș C. (2001), „Contabilitatea întreprinderii”-vol. 1,
Ed. Mărgăritar, București
Link-uri:
- https://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/importanta-agriculturii-pentru-existenta-si-
activitatea-umana-163609.html (18.03.2017)
- https://dexonline.ro/definitie/agricultură (18.03.2017)
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei (18.03.2017)
-https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OrdineMFP/OMEF_3512_2008.pdf
(23.03.2017)
- http://www.onrc.ro/documente/legislatie/noi/legea_31_1990.pdf (15.04.2017)
-http://www.rasfoiesc.com/business/economie/FORMELE-DE-SALARIZARE41.php
(15.04.2017)
-http://lege5.ro/Gratuit/hezdeobxgm/ordinul-nr-123-2016-privind-principalele-aspecte-legate-
de-intocmirea-si-depunerea-situatiilor-financiare-anuale-si-a-raportarilor-contabile-anuale-
ale-operatorilor-economici-la-unitatile-teritoriale- (21.04.2017)
- http://legeaz.net/dictionar-juridic/situatie-financiar (21.04.2017)
- https://dexonline.ro/definitie/crean%C8%9B%C4%83 (08.05.2017)
-http://legestart.ro/informatiile-pe-care-ar-trebui-sa-le-cunoastem-despre-arendare/
(17.06.2017)
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vaslui (19.06.2016)
ANEXE
Numărul 1
Formatul contului de profit şi pierdere

1. Cifra de afaceri netă
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5.
a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii şi indemnizaţii
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii
7.
a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul în care acestea depăşesc suma
ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la
entităţile afiliate
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu
indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de
la entităţile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active
circulante
13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind
entităţile afiliate
14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
20. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar.
Numărul 2
Bilanț contabil
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au
fost
achiziționate cu titlu oneros şi nu trebuie prezentate la A I 5
4. Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale
5. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziționat cu titlu oneros
6. Avansuri
II. Imobilizări corporale
1. Terenuri şi construcții
2. Instalații tehnice şi maşini
3. Alte instalații, utilaje şi mobilier
4. Investiții imobiliare
5. Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale
6. Active biologice productive
7. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuție
III. Imobilizări financiare
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
2. Împrumuturi acordate entităților afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de
participare
5. Investiții deținute ca imobilizări
6. Alte împrumuturi
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
2. Producția în curs de execuție
3. Produse finite şi mărfuri
4. Avansuri
II. Creanțe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate
separat pentru fiecare element.)
1. Creanțe comerciale
2. Sume de încasat de la entitățile afiliate
3. Sume de încasat de la entitățile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de
participare
4. Alte creanțe
5. Capital subscris şi nevărsat
III. Investiții pe termen scurt
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
2. Alte investiții pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într‐o perioadă de până la un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându‐se separat împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni convertibile
2. Sume datorate instituțiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale ‐ furnizori
5. Efecte de comerț de plătit
6. Sume datorate entităților afiliate
7. Sume datorate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într‐o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându‐se separat împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni convertibile
2. Sume datorate instituțiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale ‐ furnizori
5. Efecte de comerț de plătit
6. Sume datorate entităților afiliate
7. Sume datorate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
H. Provizioane
1. Provizioane pentru litigii
2. Provizioane pentru garanții acordate clienților
3. Provizioane pentru pensii şi obligații similare
4. Provizioane pentru impozite
5. Alte provizioane
I. Venituri în avans
J. Capitaluri proprii
I. Capital subscris
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

Final - Licenta - Contabilitatea Si Prezentarile de Informatii Privind Activitatile Agricole

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Final - Licenta - Contabilitatea Si Prezentarile de Informatii Privind Activitatile Agricole

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATEA ȘI PREZENTĂRILE DE INFORMAȚII

Capitolul 1. ACTIVITĂȚILE AGRICOLE

1.1 Definirea conceptului

1 Oancea I (1996), Tratat de agricultură, Ed. Ceres, București, p.10

1.2 Organizarea și documentele entităților agricole

În domeniul privat entitățile agricole le putem întâlni sub forma societăților

Documentele utilizate6 de entitățile agricole sunt cele pe care le întâlnim la Ordinul

4 Oancea I. (1996), Tratat de agricultură, Ed. Ceres, București, p.43

În activitățile agricole forța de muncă este caracterizată printr-un caracter sezonier de

2.1 Situațiile financiare

Înainte de a prezenta când și cum se întocmesc situațiile financiare, dar și când

2.2.1 Activele imobilizate

Conform Ordinului Ministerului Finanțelor Publice activele imobilizate sunt definite

Conform OMFP 1802/2014 „o imobilizare necorporală este un activ nemonetar

11 Dragomirescu S. E. (2012), Bazele contabilității, Ed. Alma Mater, Bacău, p. 63

Conform OMFP 1802/2014 imobilizările financiare sunt definite astfel „imobilizările

2.2.2 Evaluarea imobilizărilor corporale și noțiuni generale

Activele imobilizate sunt evaluate la recunoașterea inițială la costul de achiziție,

➢ Provizioanele pentru dezafectarea imobilizărilor corporale

Conform OMFP 1802/2014 provizioanele reprezintă „datorii existente din dezafectare,

Conform OMFP 1802/2014 „amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare

15 Coman F. (2009), Contabilitate financiară și fiscalitate, Ed. Economică, București, p.184

➢ Evaluarea la data bilanțului

La data bilanțului se vor prezenta imobilizările corporale la valoarea de intrare (achiziție

2.2.3 Activele circulante (curente)

Următoarea categorie a activelor este reprezentată de activele circulante. Conform

Cele 4 categorii ale activelor circulante sunt:

A. Metoda inventarului permanent: conform acestei metode se înregistrează în debit

Ieșirea din gestiune

601 ”Cheltuieli cu materiile = 301 ”Materii prime”

B. Metoda inventarului intermitent: conform acestei metode se înregistrează intrarea

301 ”Materii prime” = 601 ”Cheltuieli cu materiile

2.2.4 Evaluarea activelor circulante

Capitolul 3. CHELTUIELI, VENITURI, COSTURI

3.1 Contabilitatea cheltuielilor

Evidențierea veniturilor în contabilitate se face pe baza principiului de angajamente

Costul este caracterizat ca fiind un indicator sintetic și este un termen utilizat de

Potrivit DEX27 arenda este definită ca fiind „cedarea temporară a dreptului de

Apoi la sfârșit se înregistrează compensarea creanței cu datoria:

27 Gellner L (2009). Dicționar explicativ al limbii române, disponibil on-line la https://dexonline.ro/definitie/a

Agricultura și producția agricolă reprezintă un proces destul de complex, cu multe

b. Înregistrarea aferentă depozitării produselor finite, în spații pe care le dețin terții:

c. Păstrarea unor produse finite pentru semințe:

d. Vânzarea unor produse finite (cu TVA) :

În general societățile agricole primesc direct anumite subvenții de la guvern. Aceste

În cazul societăților zootehnice, medicul veterniar joacă un rol foarte important,

Salmonicultura reprezintă entitățilte care se ocupă cu creterea păstrăvilor. Această

Studiu de caz SC AGROMEC CODĂEȘTI SA

Societatea analizată în această parte a lucrării este SC AGROMEC CODĂEȘTI SA, cu

30 Județul Vaslui (2017), disponibil on-line la https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vaslui

2. Analiza financiară a firmei

Am extras din contul de profit și pierdere următoarele informații:

Elemente 2015 2016

Cifra de afaceri 911.120 1.556.643

Profit net 28.201 210.363

Conform graficului și a contului de profit si pierdere observăm că societatea analizată

- Rata autonomiei financiare: = (1.064.796/1.669.220)*100

- Rata stocurilor: = (677.873/2.269.104)*100

- Rata de autofinanțare a activelor:

- Rata datoriilor totale: =(1.204.309/1.669.220)*100

602.02 = 302.02 150.736,36 lei