I ntroducere

Pentru atingerea Aqui-ului Comunitar in domeniul protectiei mediului, ce include si

managementul deseurilor medicale, primul pas care trebuie realizat de Romania este
alinierea legislativa la normele si standardele Uniunii Europene. I n acest sens, Ministerul
Sanatatii a elaborat reglementarea tehnica specifica acestui domeniu, reprezentata de
Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 219/ iunie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a
datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale.

Aplicarea acestei reglementari intr-o maniera corecta si eficienta, in unitatile sanitare,

reduce riscul pe care il reprezinta deseurile medicale, in special cele periculoase, pentru
personalul din spitale, populatia generala si mediu. I n momentul actual, unitatile sanitare
se afla inca in etapa de implementare a legislatiei.

Lucrarea pe care am elaborat-o isi propune sa vina in sprijinul specialistilor (tuturor celor)
implicati in gestionarea deseurilor medicale prin furnizarea unor informatii utile referitoare
la managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala, fluxul deseurilor
periculoase, precum si riscurile potentiale asupra personalului si pacientilor unitatii sanitare
generate de gestionarea incorecta a acestei categorii de deseuri. De asemenea poate fi si
un ghid adresat coordonatorilor de cursuri de formare profesionala in unitati medicale.

Lucrarea contine aspecte de legislatie nationala, elaborata pe baza principiilor care

guverneaza protectia sanatatii umane si protectia mediului urmarind conservarea,
protejarea si ameliorarea calitatii mediului.

Este important de subliniat faptul ca producatorul de deseuri este responsabil de

indepartarea si eliminarea finala in conditii sigure a deseurilor generate. Acest lucru se
poate realiza atat prin initirea programelor de educare si formare profesionala a
personalului din unitatile sanitare precum si a programelor de gestionare, prin care sa
previna producerea deseurilor sau sa reduca pe cat posibil cantitatile produse.
 Cuprins

I ntroducere
Capitolul 1 Riscuri si pericole generate de gestionarea deseurilor medicale
Tipuri de risc
Cine este expus la risc?
Riscuri generate de deseuri infectioase si intepatoare-taietoare
Riscuri generate de deseuri chimice si farmaceutice
Riscuri generate de deseuri genotoxice
Riscuri generate de modalitatile de eliminare finala a deseurilor
I mpactul deseurilor medicale asupra sanatatii publice
I mpactul produs de deseurile cu potential infectios si intepatoare-taietoare
Anexa 1: Aria de contaminare a infectiilor nozocomiale

Capitolul 2 Legislatie
Acord international – Conventia de la Basel – 1989
Principii internationale importante care guverneaza domeniul protectiei mediului si implicit gestionarea
deseurilor periculoase
Reglementari nationale ce trateaza si gestioneaza deseurile rezultate din activitatea medicala

Capitolul 3 Deseuri rezultate din activitatea medicala

Definitii si clasificari
Generarea deseurilor rezultate din activitatea medicala
Structura deseurilor rezultate din activitatea medicala
Compozitia chimica aproximativa a deseurilor rezultate din activitatea medicala
Tipuri de deseuri periculoase generate in diverse sectii si laboratoare ale unui spital general
Evidenta tipurilor si cantitatilor de deseuri rezultate din activitatea medicala
Anexa 2: Responsabilitati privind gestionarea deseurilor medicale
Anexa 3: Model de program cadru de management al deseurilor rezultate din activitatea medicala

Capitolul 4 Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara

Etapele minimizarii cantitatii de deseuri

Capitolul 5 Etapele gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala

Colectarea deseurilor la sursa
Ambalarea deseurilor
Deseurile chimice si farmaceutice
Depozitarea temporara
Transportul
Eliminarea finala
Masuri de indepartare si eliminare finala a anumitor fluxuri de deseuri rezultate din activitatea medicala
Responsabilitatile in domeniul gestionarii deseurilor in unitatea sanitara

Capitolul 6 Costuri legate de managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala

Principii
Costuri interne
Costuri externe
Metode de finantare
Recomandari privind reducerea costurilor
Verificarea periodica si controlul costurilor

Capitolul 7 Educare, formare profesionala si sensibilizare a personalului din unitatea sanitara

Educare si pregatire profesionala
Programe de educare a personalului
Responsabilitatea educarii
Mijloace de sensibilizare si educare
Anexa 4: Exemple de materiale informative ilustrate
Anexa 5: Exemple de postere
Anexa 6: Poster – Managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala
Bibliografie
 Capitolul 1

Riscuri si pericole generate de gestionarea incorecta a deseurilor medicale

Contactul cu deseurile medicale periculoase poate determina aparitia de boli sau leziuni.

Tipuri de risc

• contin agenti infectiosi;

Riscurile prezentate de deseurile medicale se datoreaza urmatoarelor caracteristici:

• sunt genotoxice;
• contin produse chimice sau farmaceutice toxice sau periculoase;
• sunt radioactive;
• prezinta caracter intepator-taietor.

Cine este expus la risc?

Toti indivizii care vin in contact cu deseurile medicale periculoase prezinta un risc potential de imbolnavire. Sunt
expuse persoanele care lucreaza in cadrul unitatilor sanitare producatoare de deseuri medicale, precum si cei din
afara acestor unitati, care, fie manipuleaza aceste deseuri, fie vin in contact cu acestea ca urmare a unei
gestionari incorecte.

• medici, asistente medicale, personal auxiliar si de intretinere a unitatii sanitare;

Principalele grupe de risc sunt:

• pacienti;
• vizitatori;
• lucratori din serviciile auxiliare: spalatorie, depozitul de materiale sanitare, cei insarcinati cu colectarea si

• lucratori din serviciile ce se ocupa cu tratarea si eliminarea deseurilor in unitatea sanitara.

transportul deseurilor;
Riscurile generate de deseurile infectioase si intepatore-taietoare

Deseurile cu potential infectios pot contine o mare varietate de microorganisme patogene. Agentii infectiosi pot
supravietui in cantitati suficient de mari pentru a determina producerea unei infectii in urma contactului cu
aceste deseuri1 . Modalitatile de baza prin care o persoana se poate imbolnavi in urma contactului cu deseurile ce

• prin intepare, zgiriere sau taiere;

au potential infectios sunt:

• prin intermediul membranelor mucoase de la nivelul ochilor, gurii si nasului;

• prin inhalarea agentilor infectiosi;
• prin ingerarea agentilor infectiosi.

Riscurile generate de deseurile medicale care creaza cea mai mare ingrijorare sunt reprezentate de posibilitatea
contactarii hepatitei B sau C, sau SI DA, in urma inteparii cu ace contaminate, sau in urma contactului cu
sangele, sau alte fluide ce contin sange contaminat, cu rani deschise, sau membrane mucoase.

Virusul hepatitei B poate fi transmis prin contactul cu sange sau produse de sange infectate, sau prin contactul
cu deseuri intepatoare-taietoare contaminate. Virusul hepatitei B are o concentratie mult mai mare in sangele
infectat decat HI V si supravietuieste in mediu o perioada mai lunga de timp. Este persistent in aerul uscat si
poate supravietui timp de cateva saptamani pe suprafete; este rezistent la expunerea pentru scurt timp la apa
fierbinte. Este rezistent la cateva antiseptice si alcool 70% si ramane viabil mai mult de 10 ore la temperaturi de
60 grade. Asociatia Japoneza pentru Cercetare in domeniul Deseurilor Medicale a descoperit ca o doza infectanta
de virus al hepatitei B sau C poate supravietui pentru mai mult de o saptamana intr-o picatura de sange ramasa
in interiorul unui ac hipodermic.

SI DA poate fi transmisa prin contactul cu sangele sau produse de sange contaminate. Deseurile intepatoare-
taietoare contaminate, ca de exemplu, acele hipodermice folosite, creaza cea mai mare ingrijorare in ceea ce
priveste transmiterea SI DA. HI V este mult mai putin rezistent. Nu supravietuieste mai mult de 15 minute la
contactul cu alcool 70% si rezista numai 3-7 zile la temperatura mediului ambiant. Este inactivat la o
temperatura de 56 0C. Sansa de a contracta SI DA in urma unei singure intepaturi de ac contaminat a fost
estimata la aproximativ 0,4% , in timp ce sansa de a contracta hepatita B in urma unei singure intepaturi cu un
ac contaminat a fost estimata la 6-30% (Centrul pentru Controlul I mbolnavirilor-SUA).

1
vezi Anexa 1
Existenta in unitatile sanitare a bacteriilor rezistente la antibiotice si dezinfectante chimice poate contribui la
pericolul reprezentat de gestionarea incorecta a deseurilor. A fost demonstrat, de exemplu, ca plasmidele din
probele de laborator prezente in deseurile medicale au fost transferate bacteriilor indigene.

Exemple de infectii provocate de contactul cu deseurile medicale, agenti patogeni si modul de

transmitere:

Tip de infectie Agenti patogeni Calea de transmitere

I nfectii gastrointestinale Enterobacteria:Salmonella, Fecale sau/ si lichid de varsatura

Shigella spp.
Vibrio cholerae
Helminths
I nfectii respiratorii Mycobacterium tuberculosis Secretii ale tractului respirator
Virusul rujeolei Saliva
Streptococcus pneumoniae
I nfectii oculare Herpes virus Secretii oculare
I nfectii genitale Neisseria gonorrhoeae Secretii genitale
Herpes virus
I nfectii ale pielii Streptococcus spp. Secretie purulenta
Anthrax Bacillus anthracis Secretii ale leziunilor cutanate
Meningita Neisseria meningitidis LCR
SI DA HI V Sange, Sperma, secretii vaginale
Febre hemoragice Virusuri Junin, Lassa, Ebola Fluide biologice si secretii
Marburg
Septicemia Staphylococcus ssp Sange
Hepatita virala tip A VHA Fecale
Hepatita virala B si C VHB, VHC Sange, fluide biologice

Riscuri generate de deseurile chimice si farmaceutice

Multe din produsele chimice si farmaceutice folosite in unitatile sanitare sunt periculoase prin faptul ca prezinta
urmatoarele caracteristici: toxice, genotoxice, corozive, inflamabile, explozive.

Sursele deseurilor farmaceutice:

•
•
preparatele cu administrare i.v.;

•
varsarea/ spargerea unor recipiente;

•
fiole partial folosite ;

•
preparate nefolosite;

•
medicamente nedatate sau nefolosite;
medicamente expirate.

Cantitati mai mari de astfel de deseuri apar atunci cand se indeparteaza produse chimice si farmaceutice
nedorite sau expirate. Acestea pot provoca intoxicatii prin absorbtie, prin piele sau mucoase, prin inhalare sau
ingestie. Produsele chimice si farmaceutice pot, de asemenea, povoca leziuni la nivelul pielii, ochilor, mucoasei
cailor aeriene. Cele mai frecvente leziuni sunt arsurile.

Deseurile chimice indepartate prin sistemul de canalizare pot avea efecte toxice asupra ecosistemelor apelor in
care sunt deversate. Efecte similare pot avea si deseurile farmaceutice, care pot contine antibiotice si alte
medicamente, metale grele precum mercurul, fenolul si derivatii, dezinfectante si antiseptice.
Riscuri generate de deseurile genotoxice

Manipularea deseurilor genotoxice trebuie facuta cu mare grija, deoarece orice eliberare a acestui tip de deseuri
in mediul inconjurator poate avea consecinte ecologice dezastruoase. Studii experimentale au aratat ca multe
medicamente antineoplazice sunt carcinogene si mutagene. Multe medicamente (ex: droguri) citotoxice sunt
foarte iritante si au efecte locale suparatoare la contactul direct cu pielea sau cu ochii.

Riscuri generate de modalitatile de

eliminare finala a deseurilor

I ncinerarea deseurilor medicale care contin

material plastic, avand in compozitie clor
determina producerea dioxinei. Dioxina este o
substanta cancerigena cunoscuta. Odata
formata, dioxina se leaga de particule organice,
care sunt purtate de vant, se depun pe sol si in
apa. Timpul de injumatatire al dioxinei este
estimat la 25-100 de ani.

Dioxina se leaga de AND-ul nuclear. Se

comporta ca un potential promotor al cancerului,
slabeste raspunsul imun si este asociata cu
multe efecte negative asupra dezvoltarii si
reproducerii (endometrioza, defecte genetice,
nivele scazute ale testosteronului). Toate aceste
efecte se produc in urma expunerii la nivele
scazute de dioxina.

Mercurul, din grupa metalelor grele, poate fi

regasit in termometre, baterii, lampi
fluorescente, etc. I ncinerarea deseurilor
medicale cu continut de metale grele este
interzisa.

I mpactul deseurilor medicale asupra sanatatii publice

I mpactul produs de deseurile cu potential infectios si intepatoare-taietoare

Pentru infectiile grave cum sunt SI DA si hepatita B sau C, lucratorii din sectorul sanitar (in special asistentele
medicale) prezinta cel mai mare risc de infectie prin ranirea cu ace contaminate. Multe din aceste rani se produc
prin recapisonarea acelor hipodermice inainte de indepartarea lor in recipientele speciale de colectare, prin
deschiderea acestor recipiente si datorita folosirii unor materiale nerezistente la actiuni mecanice, in
confectionarea acestora.

Studii efectuate in SUA estimeaza ca 12000 de lucratori din sistemul sanitar, a caror activitate presupune
contactul cu sangele, sunt infectati cu VHB, in fiecare an. Dintre lucratorii ce contacteaza hepatita B, aproximativ
250 se asteapta sa decedeze datorita hepatitei, cirozei, sau cancerului hepatic. De asemenea, alti lucratori din
cadrul unitatilor sanitare si operatori in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor, precum si indivizi care cauta
materiale recuperabile in gunoaie, sunt supusi unui risc de contaminare semnificativ.
Masuri pentru reducerea riscului de contaminare a lucratorilor din unitatea sanitara:

•
•
Purtarea echipamentului de protectie individual (manusi, masti, ochelari de protectie, sorturi, halate, etc.);

•
Respectarea regulilor de igiena: spalarea mainilor, utilizarea de prosoape antiseptice;
I nterzicerea consumului de alimente, consumului de bauturi, fumatului, aplicarii fardurilor, in zonele de lucru

• Folosirea procedeelor de decontaminare: curatenie, dezinfectie;

unde exista risc de contaminare;

• Raportarea accidentelor prin intepare/ taiere cu deseuri intepatoare-taietoare;

• Vaccinarea impotriva VHB .

Toate persoanele expuse la risc trebuie sa fie informate cu privire la modul de transmitere, simptomatologie,
epidemiologie, semnale de alarma referitoare la o posibila contaminare si procedura ce trebuie urmata in cazul
contaminarii.
Anexa 1

ARI A DE CONTAMI NARE A I NFECTI I LOR NOSOCOMI ALE

PERSOANE MEDI U I NCONJURATOR

Personal medical Apa Hrana
Personal medical infectat in urma
contactului cu pacientii, care nu mai lucreaza in unitate
Pacienti Deseuri Aer

Purtatori fara simptome

contaminarea contaminarea contaminare contact sau circulatia hrana si apa potabila si

mainilor obiectelor prin a aerului muscaturi/ aerului in medicamente igiena
personalului contactul cu prin intepaturi de spitale in spitale personalului in
medical sange, excretii tuse/ stranut sobolan/ tantar spitale
sau alte fluide
biologice

Contactul pacientului cu maini, obiecte, aer, apa, hrana

contaminate, etc.

I NFECTI E
 Capitolul 2

Legislatie

Acord international – Conventia de la Basel – 1989:

•
•
Coordonata de Programul de Protectie a Mediului al Natiunilor Unite (UNEP).
Se refera la transportul transfrontiera a deseurilor periculoase.

Principiile internationale importante care guverneaza domeniul protectiei mediului si implicit

gestionarea deseurilor periculoase sunt:

• Principiul “poluatorul plateste” ce implica responsabilitatea legala si financiara a celui ce produce

deseurile (poluatorul). Unitatea sanitara raspunde de indepartarea si eliminarea finala in siguranta a

•
deseurilor produse.
Principiul “precautiunii” se refera la necesitatea de a lua masuri de precautie impotriva aparitiei
riscurilor ce pot fi generate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din activitatea

•
medicala.
Principiul “proximitatii” recomanda ca eliminarea finala a deseurilor se sa realizeze cat mai aproape
posibil de sursa de producere, in scopul reducerii riscurilor pentru mediu si sanatate legate de transport.
Principiul devine aplicabil doar atunci cand exista posibilitati tehnice, iar mediul inconjurator nu este
afectat.

Reglementarile nationale ce trateaza si gestionarea deseurilor rezultate din activitatea

medicala sunt reprezentate de:

• Ordonanta nr.195/ 2005 privind protectia mediului, care abroga Legea 137/ 1995 cu completarile
si modificarile ulterioare;

• Legea nr. 426/ 2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/ 2000 privind
regimul deseurilor;

• HGR nr. 856/ 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,

•
incluziv deseurile periculoase;
HGR nr. 162/ 2002 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare (HGR nr.

•
349/ 2005);
HGR nr. 128/ 2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare (HGR nr.

•
268/ 2005);

•
Ordinul MAPM nr. 756/ 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor;

•
Ordinul MAPM nr. 757/ 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;
HGR nr. 1.470/ 2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului

•
national de gestionare a deseurilor;
Ordin de Ministru comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului
Sanatatii nr. 698/ 940/ 2005 cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea Criteriilor de
evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea

•
medicala.
HGR nr. 1862/ 2005 pentru aprobarea proiectului ”I ncinerarea deseurilor periculoase si sterilizarea
deseurilor periculoase generate din activitatea medicala”.
• Ordinul MTCT nr. 211/ 2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului

•
deseurilor pe teritoriul Romaniei;
Protocol incheiat intre MMGA, MS si GNM/ octombrie 2004 ce are ca scop conformarea unitatilor

•
sanitare generatoare de deseuri medicale periculoase la prevederile legislatiei de protectie a mediului;
Ordinul MS nr. 994/ 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere si control a infectiilor

•
nosocomiale in unitatile sanitare;
Ordonanta nr. 18/ 2005 pentru modificarea Legii nr. 98/ 1994 privind stabilirea si sanctionarea

•
contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica;
Legea nr. 147/ 2005 privind aprobarea Ordonantei nr. 18/ 2005 pentru modificarea Legii nr. 98/ 1994

•
privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica;
Ordinul MS nr. 713/ 2004 privind aprobarea Normelor de autorizare sanitara a unitatilor sanitare cu

•
paturi;
Ordinul MS nr. 536/ 1997 cu modificarile si completarile ulterioare (ord. MS nr. 1.028/ 2004) pentru

•
aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;
Ordinul MSF nr. 219/ 06.06.2002 cu modificarile si completarile ulterioare (Ord. MS 997/ 2004 si
1029/ 2004) pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile
medicale si a Metodologiei culegerii datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din
activitatile medicale. Ordinul reprezinta reglementarea tehnica specifica referitoare la gestionarea acestei
categorii de deseuri.
 Capitolul 3

Deseuri rezultate din activitatea medicala

Definitii si clasificari

• deseuri rezultate din activitatea medicala – toate deseurile periculoase sau nepericuloase care se

•
produc in unitatea sanitara;
deseuri periculoase – deseuri rezultate din activitatile medicale care prezinta un risc real pentru sanatatea
umana si pentru mediu, fiind generate in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, preventia
bolilor si recuperare medicala, inclusiv cercetarea medicala si producerea, testarea, depozitarea si distributia

•
medicamentelor si produselor biologice;
deseurile nepericuloase – deseuri asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale,
tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distributie a hranei; aceste
deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere; deseurile asimilabile celor menajere
inceteaza sa mai fie nepericuloase atunci cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri
periculoase; urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor
sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte fluide biologice, ghipsul
necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor care provin de la sectiile de
boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticla care nu au venit in contact cu
sangele sau cu alte fluide biologice, etc.

•
Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala se clasifica in:
deseuri anatomo-patologice si parti anatomice – deseurile care cuprind parti anatomice, material
biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate
din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si

•
experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase, conform Precautiunilor Universale;
deseuri infectioase - deseurile lichide sau solide care contin sau au venit in contact cu sangele sau alte
fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/ sau toxinele microorganismelor. Exemple: seringi,
ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipienti care au continut sange sau alte lichide biologice,
campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale
contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator

•
folosite;
deseuri intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere.
Acestea cuprind: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, perfuzoare, lame de bisturiu de unica folosinta,
pipete, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in contact cu material infectat.
Aceste deseuri se considera infectioase, conform Precautiunilor Universale. Sticlaria de laborator sparta
necontaminata se incadreaza la categoria deseuri intepatoare-taietoare deoarece au caracter agresiv si

•
prezinta pericolul de intepare sau taiere;
deseuri chimice si farmaceutice – deseurile reprezentate de substantele chimice solide, lichide sau
gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile.
Deseurile farmaceutice includ: serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamentele
expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare.
Deseurile chimice provin din activitatea medicala de diagnostic si tratament, a serviciilor de curatenie si
dezinfectie in unitatea sanitara. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor
necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit, vor fi considerate deseuri chimice. Deseurile
chimice periculoase sunt considerate acele deseuri care prezinta cel putin una din urmatoarele proprietati:
toxic, croroziv (ex: acizi pH< 2 si baze pH > 12), inflamabil, reactiv (exploziv, care reactioneaza cu apa,
sensibil la soc), genotoxic (ex: medicamente citostatice). Exista totusi si deseuri chimice considerate
nepericuloase care sunt reprezentate de acele deseuri care nu prezinta una din proprietatile enumerate mai
sus, cum ar fi: zaharurile, aminoacizii si cateva saruri organice si anorganice.
 Deseuri chimice periculoase utilizate in mod curent in cadul unitatilor sanitare sunt reprezentate de:
formaldehida, substante chimice fotografice, solventi, substante chimice organice, substante chimice
anorganice.

• deseuri radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare medicale, de
diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive. Acestea sunt gestionate in tara noastra, conform
“Normelor Republicane de Securitate Nucleara; regimul de lucru cu surse radioactive”.

• deseuri speciale – deseurile periculoase care sunt generate in cursul activitatii medicale si care sunt
reprezentate de: deseuri genotoxice si citotoxice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate,
deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de medicina nucleara, etc. Deseurile cu caracter special se vor
colecta separat in vederea reciclarii si reutilizarii continutului, daca este cazul.

Generarea deseurilor rezultate din activitatea medicala

Din cantitatea totala de deseuri produse intr-o unitate medicala, 75-90% sunt deseuri nepericuloase, asimilabile
cu cele menajere, si numai 10-25% sunt deseuri periculoase. Cantitatile de deseuri produse in unitatile medicale
sunt in crestere, mai ales datorita folosirii din ce in ce mai extinse a materialelor de unica folosinta. I n plus,
sterilizarea instrumentarului in pachete ambalate, utilizand material poros special, duce la cresterea insemnata a
cantitatilor de deseuri. Toate aceste ambalaje sunt nepericuloase, daca nu au ajuns sa fie contaminate cu sange.
De asemenea, separarea deseurilor nepericuloase de cele periculoase inca de la locul de producere determina
scaderea cantitatii de deseuri periculoase.

Atat cantitatile cat si tipurile de deseuri rezultate din activitatea medicala variaza in functie de mai multi factori,
cum ar fi: marimea unitatii medicale, specificul activitatii si al serviciilor prestate, numarul de pacienti asistati sau
internati la un moment dat, perioada anului.

Structura deseurilor rezultate din activitatea medicala

Deseuri nepericuloase
1%3% 1%
15%
Deseur infectioase si anatomo-
patologice
deseuri intepatoare-taietoare

Deseuri chimice si
farmaceutice
Deseuri speciale*
80%

* citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de medicina nucleara
 Compozitia chimica aproximativa a deseurilor rezultate din activitatea medicala

24%

Carbon
Oxigen
50% Hidrogen
6% Alte elemente

20%

Tipuri de deseuri periculoase generate in diverse sectii si laboratoare ale unui spital general:

Tipuri de deseuri Exemple Comentarii

Sange, produse de Sange uman care se arunca, Generate in aproape toate
sange, alte lichide componente sau produse de sange, departamentele
biologice diverse materiale imbibate cu
sange, cu produse de sange, sau cu
lichide biologice, sau impregnate cu
sange uscat
Obiecte intepatoare- Seringi, pipete, bisturie, flacoane, Generate in aproape toate
taietoare ace, tuburi capilare, obiecte de departamentele
sticla sparte

Deseuri anatomice si Tesuturi, organe,parti anatomice, Generate mai ales in sectiile

deseuri anatomo- inclusiv lichide organice, chirurgicale si de anatomie
patologice indepartate in timpul interventiilor patologica
chirurgicale sau a altor proceduri
medicale.

Deseuri provenite din Materiale contaminate cu sange, Generate mai ales in sectiile
sectiile de izolare excretii, etc. provenite de la de boli infectioase
pacienti izolati suferind de boli
contagioase.

Deseuri provenite din Materiale care se indeparteaza, Generate mai ales in salile
sectiile chirurgicale inclusiv pansamente murdare, de operatie
bureti, campuri operatorii, halate,
manusi
Deseuri produse in Deseuri care au fost in contact cu Generate in laboratoare
laboratoare substante infectioase, ca de
exemplu, lame, culturi, reactivi, etc

Deseuri generate in Efluenti si echipamente ce au ven it Generate in sectiile de

sectiile de dializa in contact cu san gele pacientilor d ializa si terapie intensiva
supusi dializei

Culturi de Culturi ale agentilor infectiosi Laboratoare si

microorganisme d epartamente de cercetare

Materiale sanitare Vacutainere, pungi cu sange, Generate in aproape toate

contaminate recipiente pentru suctiune, sisteme d epartamentele
de drenaj, linii de dializa, etc.

Chemotherapeutice Sectii de oncologie

Tipuri si cantitati de deseuri rezultate din activitatea medicala,

in functie de marimea unitatii sanitare

Unitatea sanitara Dese uri nepericuloase Deseuri periculoase

( numar de paturi) ( kg/ 24 ore) ( kg/ 24 ore)
0-50 paturi 51 13
51-100 paturi 60 16
101-250 paturi 113 36
251-400 paturi 185 56
401-600 paturi 322 135
601-800 paturi 482 202
801-1000 paturi 852 425
> 1000 paturi 1069 511

Evidenta tipurilor si cantitatii deseurilor rezultate de activitatea medicala

Cunoasterea tipurilor si cantitatilor de deseuri produse si a modului de gestionare, transport si eliminare finala,
este obligatia fiecarui producator 2 . I nregistrarea datelor reprezinta modul de tinere sub control a ciclului
producere – transport – eliminare finala, de catre producator. Determinarea tipurilor si cantitatilor de deseuri
produse in unitatea sanitara se realizeaza prin monitorizare lunara si trimestriala, pe baza Metodologiei de
culegere a datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din activitatea medicala. Metodologia este
reprezentata de Anexa 2 a Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 219/ 2002 cu modificarile si completarile ulterioare.
Tot in baza aceleiasi reglementari, unitatea sanitara trebuie sa-si elaboreze si sa implementeze planul propriu
de gestionare a deseurilor produse3 . Planul de gestionare se revizuieste anual sau de cate ori este nevoie.

2
vezi Anexa 2
3
vezi Anexa 3
Anexa 2

Responsabilitati privind gestionarea deseurilor medicale

Directorul u nitatii sanitare

Medicul sef SPCI N Farmacie

Radiatii

Sefi de dep artamente:

Directorul economic al unitatii
Sectii sanitare
Laborat oare de tehnica
dentara
Farmacie
Radiologie Coordonatorul activitatii de
protectie a mediului
Laboratoare
Banca de sange
Bloc alimentar/ Catering
Servicii de curatenie
Sist em intern de Assistenti medicali,
transport infirmiere
Serviciu administrativ
Ser viciu financiar
Personal tehnic

Personal auxiliar
Anexa 3 Model de program cadru de management al deseurilor rezultate din activitatea medicala
Domenii Obiective
- Constientizarea
personalului asupra
necesitatii unui sistem
Responsabilizarea
corect de management;
personalului
- Reducerea pericolelor
generate de manevrarea
deseurilor periculoase.
- Reducerea riscului de
contactare a bolilor
Colectarea si separarea pe infectioase;
categorii a deseurilor - Minimizarea cantitatilor de
deseuri.
Limitarea accesului
Depozitarea temporara
persoanelor neautorizate
Actiuni Responsabil
- Constiturea comisiei de investigatie pentru implementarea sistemului de - Directorul unitatii
gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala; sanitare;
- Comisia de
- I nstruirea si formarea profesionala a personalului din unitatile sanitare.
investigatie.
- Colectarea in ambalaje corespunzatoare, la locul de producere prin
separarea corecta a deseurilor pe categorii: deseuri asimilabile cu cele
- Personalul care
menajere, deseuri infectioase si deseuri intepatoare-taietoare. Codurile de
realizeaza actul medical
culori ale ambalajelor sunt : galben – pentru deseurile periculoase, negru –
(medicul, asistenta
pentru deseurile nepericuloase;
sefa, asistenta, etc.);
- Utilizarea ambalajelor de unica folosinta ce se vor elimina final odata cu
continutul de deseuri;
- Realizarea si afisarea in toate sectiile, la punctul de colectare a - Comisia de investigatie
deseurilor a unui poster care sa contina instructiuni despre separarea
corecta pe categorii de deseuri.
- Colectarea separata a materialelor (deseurilor) care se preteaza la
recuperare, refolosire si reciclare (plastic, hartie, sticla, metal, etc).
- Amenajarea corespunzatoare a spatiilor de depozitare temporara;
- Depozitarea temporara in functie de cantitatea de deseuri colectata;
- Respectarea conditiilor de depozitare temporara a deseurilor: un
compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de
- Comisia de investigatie
inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate; un
- Personalul auxiliar.
compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere;
- Respectarea conditiilor igienico-sanitare in incinta spatiilor de depozitare
temporara;
- Respectarea timpului de depozitare a deseurilor.
 Domenii Obiective
Protejarea pacientilor si a
Transport intern
vizitatorilor
Distrugerea rapida si
completa a factorilor cu
Eliminare finala potential nociv pentru
mediu si pentru starea de
sanatate a populatiei.
Realizarea unui
Necesarul de materiale
management corect si
eficient
Evaluarea costurilor interne
pe care le presupune
I nformatii financiare
managementul deseurilor
Actiuni Responsabil
- Realizarea unui circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor;
- Stabilirea unui program (orar) pentru transportul deseurilor in unitatea - Comisia de investigatie
sanitara;
- Utilizarea unor mijloace de transport corespunzatoare;
- Personalul auxiliar
- Respectarea orarului stabilit.
- Personalul care
- Respectarea instructiunilor de utilizare a instalatiei de ardere si a
deservesrte instalatia de
normelor de protectie a muncii
ardere
- Alegerea unor solutii si tehnologii de eliminare finala in conformitate cu
legislatia in vigoare (atunci cand se va inchide instalatia de ardere – - Comisia de investigatie
crematoriu)
- Elaborarea de chestionare si distribuirea lor pe sectii pentru aflarea
necesarului de materiale;
• Ambalaje, in conformitate cu legislatia in vigoare;
- Achizitionarea materialelor necesare: - Compartimentul
• Mijloace de transport corespunzatoare (europubele, etc.)
administrativ se va
• Dezinfectanti pentru spatiile de depozitare si mijloacele de
ocupa de achizitionarea
efectiva si gestionarea
• Cantare;
transport; materialelor necesare
• Markere etc.
- Aprovizionarea constanta cu materialele necesare - Personalul auxiliar
• Bugetul de stat;
- I dentificarea surselor de finantare.
• Bugetul asigurarilor de sanatate;
• Venituri proprii;
• Venituri extrabugetare (sponsorizari).
- Compartimentul
financiar
- I ncluderea in planificarea bugetului unitatii sanitare a acestor costuri de
gestionare a deseurilor medicale;
- Verificarea, controlul costurilor si identificarea posibilitatilor de reducere
a costurilor.
 Domenii Obiective Actiuni Responsabil

- Completarea anexelor 4-9 din Ordinul MS 219/ 2002 cu modificarile - Persoana desemnata
- Cunoasterea cantitatii de ulterioare (Ord. MS 997/ MO nr. 771 din 23.08.2004 pag. 11) din comisia de
deseuri produsa in unitatea investigatie
sanitara
Evidenta deseurilor - Perfectionarea
(imbunatatirea) sistemului
- Verificarea completarii anexelor 4-9 din Ordinul MS 219/ 2002 cu
de management al
modificarile ulterioare (Ord. MS 997/ MO nr. 771 din 23.08.2004 pag. 11) - Comisia de investigatie
deseurilor
- Centralizarea chestionarelor
 Capitolul 4

Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara

Reducerea pe cat posibil a cantitatii de deseuri medicale (periculoase si nepericuloase) se realizeaza si prin
reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri generate in unitatea sanitara care se preteaza la aceste
operatiuni.

Materialele folosite in practica medicala, care sunt de utilizare indelungata (nu de unica folosinta) pot fi
recuperate, refolosite si reciclate dupa ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele si
instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator sunt si ele supuse sterilizarii.

I n cadrul unitatii sanitare trebuie sa se initieze programe de minimizare a cantitatii de deseuri ce au ca scop
scaderea cantitatii de deseuri, precum si reducerea riscurilor ce pot aparea ca urmare a depozitarii
indelungate a deseurilor periculoase ce se preteaza la reciclare si recuperare.

• reducerea la sursa a deseurilor se poate realiza prin:

Minimizarea cantitatii de deseuri implica urmatoarele etape:

- achizitionarea de materiale care genereaza cantitati mici de deseuri;

- utilizarea de metode si echipamente moderne ce nu genereaza substante chimice periculoase, cum ar fi:
inlocuirea metodei clasice de dezinfectie chimica cu dezinfectia pe baza de abur sau ultrasunete, inlocuirea
termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate in locul celor clasice.

• separarea la sursa – asigurarea ca deseurile sunt colectate in ambalajele corespunzatoare fiecarei

- gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi;

• recuperarea si reciclarea la sursa:

categorii;

- reciclarea hartiei si a cartonului, a sticlei, a ambalajelor din aluminiu (conserve), deseuri din constructii si
demolari;
- achizitionarea de produse din materiale ce se pot recupera;
- compostarea deseurilor alimentare organice;

• tratarea deseurilor – utilizarea metodelor de neutralizare pentru deseurile periculoase;

- recuperarea argintului din substatele fotografice.

• eliminarea finala in conditii corespunzatoare. Dupa reducerea cantitatii de deseuri pe cat posibil,
deseurile tratate se vor elimina prin metode de eliminare finala cu impact minim asupra mediului.

I n cazul deseurilor chimice si farmaceutice, o masura importanta de prevenire si minimizare ar fi aceea ca

unitatea sanitara sa achizitioneze produse farmaceutice in cantitati relativ mici, pentru a fi utilizate in
tratamentul medical pana la depasirea termenului de valabilitate. I n situatia in care unitatea sanitara a
acumulat totusi o cantitate mare de medicamente expirate, acestea ar trebui sa fie returnate la furnizor.

Avantajele minimizarii cantitatii de deseuri sunt reprezentate de protejarea mediului inconjurator, o mai buna
protectie a muncii, reducerea costurilor privind managementul deseurilor in unitatea sanitara, imbunatirea
relatiei de comunicare cu membrii comunitatii.
Exemple:

Containere pentru colectarea unor produse Cutie pentru colectarea lampilor

reciclabile tip “NEON ”

Reciclarea hartiei
 Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara

Metode de prevenire a generarii

• Reducerea la sursa a deseurilor;
Minimizarea deseurilor:
• Achizitionarea corecta a materialelor;
deseurilor:

• I nlocuirea prosoapelor de unica folosinta • Utilizarea produselor reciclabile;

cu cele din material textil sau utilizarea
• Promovarea unei politici corecte si eficiente de
Prevenire sau minimizare
• Separarea corecta pe categorii a deseurilor.
achizitionare a bunurilor;
• I nlocuirea pipetelor de laborator din
de uscatoare electrice pentru maini;

• Stabilirea
plastic cu cele din sticla/ portelan;
dimensiunilor (volumului)
recicientelor de colectare;
• Reutilizarea produselor confectionate din
matertial textil, la locul de munca. Avantajele separarii pe categorii a
deseurilor:
• Este esentiala pentru un management
eficient;
Reutilizare: • Contribuie la imbunatatirea masurilor de
• Se vor reutiliza numai materialele protectie a sanatatii publice;
• Se va realiza in conformitate cu cerintele
Colectare pe categorii
special create pentru reutilizare;
• Atentie: Seringile din plastic si specifice de tratare si eliminare finala a
cateterele vor fi indepartate dupa deseurilor;
utilizare; • Se va stabili de catre producatorul de
• Exista totusi multe posibilitati de deseuri.
reutilizare a materialelor pe care le
folosim in mod curent si pe care de
obicei le indepartam.

lncinerarea deseurilor dupa separarea

materialelor reciclabile, in incinerator
cu recuperare de caldura
Reutilizare sau reciclare

Reciclare:
•
Depozitarea produselor secundare in
Hartie si carton;
•
depozitul de deseuri
Sticla, recipiente din metal;
• Ambalaje din plastic;

Este important sa se puna accentul pe

colectarea acelor materiale care pot fi
reciclate, tinandu-se seama de
posibilitatile deja existente pe piata.
 Capitolul 5

Etapele gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala

Colectarea la locul de producere ( sursa)

Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor este prima etapa in gestionarea deseurilor periculoase
rezultate din activitatea medicala. Producatorul este responsabil pentru corectitudinea separarii la sursa pe
categorii a deseurilor. In situatia in care nu se realizeaza separarea pe categorii, intreaga cantitate de
deseuri se trateaza ca deseuri periculoase.

Ambalarea deseurilor

Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din
activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul.

Codul de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare este:
a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, intepatoare-taietoare, chimice si farmaceutice);
b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile cu cele menajere).

Codul de culori recomandat

Deseuri nepericuloase Deseuri

asimilabile celor menajere periculoase

Pentru deseurile infectioase si intepatoare-taietoare se foloseste pictograma “pericol biologic”. Pentru

deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: inflamabil, coroziv, toxic, etc.

Deseurile infectioase care nu sunt intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din carton prevazute in
interior cu sac din polietilena sau direct in saci din polietilena galbeni sau marcati cu galben. Atat cutiile
prevazute in interior cu sac din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma “pericol biologic”. Sacii
trebuie sa fie confectionati din polietilena de joasa sau inalta densitate pentru a avea rezistenta mecanica
mare; termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se
poata inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse
in intervalul de timp dintre doua indepartari succesive ale deseurilor. Sacul se introduce in pubele prevazute
cu capac si pedala, sau in port-sac (suport tip holder). Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea
pubelei, astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa

volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este intre 50 - 70 μ.
permita inchiderea sacului, in vederea transportului sigur. Gradul de umplere al sacului nu va depasi 3/4 din
Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile
trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa
impiedice scoaterea acestora dupa umplere, avand pentru aceasta un sistem de inchidere definitiva. Capacul
cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se
confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie
prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si ulterior
la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "pericol biologic".
Caracteristicile recipientului destinat colectarii deseurilor
intepatoare-taietoare:
a) recipientul trebuie sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar
prin sistemul de inchidere definitiva sa impiedice posibilitatea de
contaminare a personalului care manipuleaza deseurile intepatoare-
taietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a
acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare;
b) recipientul trebuie sa fie inscriptionat, pentru recipientele importate,
si in limba romana. Inscriptia trebuie sa cuprinda: modul de utilizare,
pictograma "pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de Recipient pentru
umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana colectarea deseurilor
desemnata a fi responsabila de manipularea sa, data umplerii intepatoare-taietoare
definitive;
c) recipientul trebuie supus procedurilor de testare specifica a rezistentei
materialului la actiuni mecanice. Testele trebuie sa fie realizate de
catre laboratoare acreditate pentru astfel de testari, rezultatele
testelor determinand calitatea produsului. Produsul, in urma testarii,
nu trebuie sa-si modifice nici una dintre caracteristicele privitoare la
structura, forma, culoare.

In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate, prin detasare in recipientele pentru intepatoare-
taietoare, seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in interior cu sac din polietilena
de inalta densitate de culoare galbena si marcate cu pictograma "pericol biologic". Termosuturile sacului
trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid.

Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi, in locul sacilor de polietilena, cutiile din carton rigid
prevazute in interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu pictograma “pericol biologic”.

Al doilea ambalaj, in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase, este reprezentat de
containere mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri
infectioase si intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate cu “deseuri medicale” si poarta
pictograma “pericol biologic”. Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile
mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si
prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau
adaptat sistemului de golire in echipamentul de eliminare finala. Dimensiunea containerelor se alege astfel
incat sa se asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produsa in intervalul dintre doua indepartari
succesive. In aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile
celor menajere.

Partile anatomice sunt colectate obligatoriu in cutii din carton rigid prevazute in interior cu sac din
polietilena de inalta/joasa densitate sau direct in saci de polietilena cu marcaj galben, special destinati
acestei categorii de deseuri. Sacii vor fi pe suport “holder” sau in galeti de plastic cu capac. Sacii trebuie sa
fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. In cazul recuperarii placentelor, acestea
sunt ambalate si supuse dezinfectiei in conformitate cu cerintele beneficiarului. De asemenea, pentru
colectarea partilor anatomice se folosesc cutii din plastic rigid (polipropilena) cu capac.

In cazul inhumarii in cimitire, partile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupa care se vor depune in cutii
speciale, etanse si rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific.
 Vochtig ?
Lichide

I ntepatoare-Scherp ?

taietoare

I nfectioase
solide

Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului

(inflamabil, coroziv, toxic, etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind deseurile chimice
periculoase.

Medicamentele expirate, in cantitati mici pot fi colectate impreuna cu deseurile infectioase solide (cutie
din carton rigid prevazuta in interior cu sac de plastic), urmand apoi sa fie eliminate final prin incinerare.
Pentru a evita acumularea unor cantitati mari de deseuri famaceutice (ex: medicamente expirate), acestea
se pot returna, pe baza unui contract, farmaciei sau depozitului de produse farmaceutice in vederea
eliminarii finale.

Deseurile lichide periculoase se colecteaza in recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se
poate realiza fie de catre o firma specializata, sau se pot ideparta in sistemul de canalizare, daca unitatea
sanitara dispune de statie de tratare a apelor uzate.

Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare ale
sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (numele sectiei sau laboratorului si data). In cazul in care nu
exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa direct pe sacul gol
sau pe cutie.

Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci de polietilena de culoare

neagra. In lipsa acestora se pot folosi saci de polietilena transparenti si incolori.

Depozitarea temporara

Depozitarea temporara trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere.
Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate depozitarii temporare.

Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de
igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de
ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala.

Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Amenajarea spatiului pentru
depozitarea temporara trebuie prevazuta in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor constructii. Unitatile
sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara, vor construi sau
amenaja ulterior.

• un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:

• un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform cu normelor de igiena
accesul persoanelor autorizate;

in vigoare, privind mediul de viata a populatiei.

Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a
cantitatii de deseuri periculoase acumulate in perioada de timp dintre doua indepartari succesive a acestora.
Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat
functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere. Incaperea trebuie prevazuta cu sifon
de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatirii si
dezinfectiei. Spatiul trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute,
care nu permit descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase. Trebuie asigurate
dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).

Deseurile asimilabile celor menajere se depoziteaza si se evacueaza conform prevederilor Ordonantei

de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin
Legea nr. 426/2001 si a Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si
a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare.

Transportul

Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor
de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si populatiei generale.

Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel al
pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul
containerelor mobile. Carucioarele si containerele mobile se spala si dezinfecteaza dupa fiecare utilizare, in
locul unde sunt descarcate.
Transportul extern ( in afara unitatii sanitare) a deseurilor periculoase rezultate din activitatea
medicala se va realiza pe rute cat mai scurte posibil, evitandu-se arterele aglomerate, in conformitate cu
prevederile Ordinului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 211 din
06.02.2004 ( M.O. 324/ 15.I V.2004) pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al
transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei.

Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- sa fie conceput si amenajat special pentru transportul deseurilor periculoase medicale;
- sa fie sigur din punct de vedere tehnic (lucru confirmat de o autorizatie tehnica);
- compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului, sa aiba inaltimea de 2,2 m si
realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agenti chimici si abur folositi la curatenie si dezinfectie;
- sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului;
- sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident;
- sa existe permanent o trusa (sau minicompartiment) ce contine saci de plastic, echipament de protectie,
echipamente de curatenie, dezinfectie;
- pe timp de vara (temperaturi inalte) interiorul autovehicului va fi prevazut cu sisteme de racire
(ventilatie aer rece, aer conditionat, etc.);
- autovehiculul va fi marcat in inscriptionat cu datele de identificare ale firmei transportatoare, activitatea
prestata (“Transport deseuri medicale”) si pictograma “Pericol biologic”.

Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura incarcaturii si la normele de igiena
privind deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala.

Eliminarea finala

Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile
in vigoare referitoare la aceasta categorie de deseuri.

Deseurile periculoase produse de unitatile sanitare trebuie eliminate specific fiecarei categorii de deseuri,
prin procedee autorizate.

Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru
mediu si pentru starea de sanatate a populatiei.

• I ncinerarea. Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala se pot elimina prin incinerare in
Metodele acceptate pentru eliminarea finala a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala sunt:

incineratoare zonale, de capacitate mare, care sa deserveasca mai multe unitati medicale. Indiferent de tip si
capacitate, incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile in
atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare si din procesele de
retinere si purificare a gazelor (cenusa zburatoare, zgura, ape reziduale). Aceste produse vor fi colectate si
indepartate in asa fel incat sa nu afecteze mediul.
I ncineratoare regionale de mare capacitate
Un aspect important care trebuie luat in considerare este faptul ca nu toate categoriile de deseuri se
preteaza a fi incinerate, deoarece continutul acestora, prin ardere afecteaza major mediul si implicit
sanatatea populatiei. Deseurile care nu trebuie incinerate sunt:
- recipiente ce contin gaz sub presiune;
- reactivi chimici in cantitati mari;
- deseuri readioactive;
- saruri ce contin argint sau deseuri ce provin de la radiografii;
- deseuri din material plastic halogenat (PVC);
- recipiente ce contin metale grele.

• Depozitarea in depozitul de deseuri. Deseurile periculoase medicale pot fi supuse tratamentelor

de neutralizare, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri. Procedeul de
neutralizare pentru deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala, acceptat pana la data de
31.12.2008 este sterilizarea termica, in conformitate cu Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si
cu Planul de Implementare a Directivei 76/2000 privind incinerarea deseurilor. Se interzice depozitarea
deseurilor periculoase netratate in depozitul de deseuri.

Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a
deseurilor municipale.

In Romania, deseurile periculoase medicale inca se elimina final prin ardere in crematoriu. Unităţile
medicale care nu dispun de crematorii proprii transporta deseurile periculoase generate la unitatea
apropiata. Exista, totusi si cateva incineratoare care functioneaza in sistem centralizat, dar care nu pot
deservi decat unitatile sanitare si cabinetele medicale din zona respectiva. Distantele fiind mari, deseurile
periculoase nu se recomanda a fi transportate cateva sute de kilometri.

Crematoriile sunt instalatii de ardere care prezinta

numeroase inconveninente, cum ar fi:
- nu realizeaza o ardere completa a deseurilor,
deoarece temperatura de ardere este destul de
scazuta;
- sunt instalatii vechi, ce nu pot fi adaptate pentru
incinerarea deseurilor care au un continut ridicat
de material plastic;
- nu sunt prevazute cu filtre de retinere a gazelor de
ardere, acestea fiind evacuate direct in atmosfera;
- cosurile de fum nu au inaltimea corespunzatoare,
de multe ori sub nivelul cladirilor invecinate, astfel
gazele se raspandesc in atmosfera la o inaltime
foarte mica, afectand deopotriva mediul si
sanatatea;
- pentru a ajunge la o functionare cu randament
optim trebuie urmariti anumiti parametrii, ceea ce
este greu de realizat deoarece personalul care
deserveste instalatia este in general necalificat;
- frecvent prezinta deficiente de functionare.

In scopul rezolvarii acestei probleme privind eliminarea finala a deseurilor periculoase medicale, a fost initiat
si elaborat un Protocol incheiat intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Sanatatii si Garda
Nationala de Mediu ce are ca scop conformarea unitatilor sanitare generatoare de deseuri medicale
periculoase, la prevederile legislatiei de protectia mediului. Implementarea prevederilor acestui protocol
vizeaza inchiderea etapizata a crematoriilor (2004-2008) si inlocuirea acestora cu echipamente
corespunzatoare de tratare si eliminare finala a deseurilor periculoase medicale, atat din punct de vedere
tehnic cat si a protectiei mediului.
Masuri de indepartare si eliminare finala a anumitor fluxuri de deseuri rezultate
din activitatea medicala

• Incinerare in echipamente de incinerare cu temperatura de combustie 800oC. Produsele secundare

Masuri de indepartare si eliminare finala a deseurile farmaceutice:

• Evacuare in sistemul de canalizare. Mixturile farmaceutice solubile in apa (de ex: vitamine – solutie, sirop
rezultate in urma incinerarii vor fi depozitate.

de tuse, seruri intravenoase, picaturi pentru ochi, etc) se pot dilua in cantitati mari de apa si apoi

• Incapsulare. Metoda este simpla si se recomanda numai in situatia in care nu se poate utiliza
varsate in sistemul de canalizare, fara afectarea apelor naturale, exceptie facand antibioticele.

• Returnarea medicamentelor sau compusilor farmaceutici la furnizor, aplicabila numai cu acceptul

incinerarea.

acestuia.

Deseurile citotoxice nu vor fi colectate impreuna cu alte deseuri farmaceutice, nu vor fi aruncate in apele
naturale sau depozitate in depozitul de deseuri, ele incadrandu-se in categoria deseurilor speciale.

Masuri de indepartare si eliminare finala a deseurilor chimice:

Deseurile chimice in cantitati mici includ reziduuri de chimicale in ambalaj, chimicale expirate sau produse
chimice care nu se mai utilizeaza. De regula, aceste deseuri se pot colecta impreuna cu deseurile infectioase,
urmand acelasi ciclu de eliminare. Deseurile chimice in cantitati mari nu vor fi colectate in aceleasi

• Incinerare pe baza de contract cu o statie de incinerare echipata special pentru eliminarea in siguranta a
containere utilizate pentru colectarea deseurilor infectioase. Optiunile de tratare pot fi urmatoarele:

deseurilor chimice periculoase. Inainte de incinerare, se recomanda testarea reactivitatii termice a

• Returnarea deseurilor chimice la furnizor. Metoda este aplicabila numai daca se accepta.
deseurilor.

Masuri privind gestionarea deseurilor cu caracter special, rezultate din activitatea medicala

Deseurile citotoxice, recipientele sau containerele sub presiune, bateriile uzate, termometrele cu mercur
sparte sau iesite din uz, deseuri radioactive sunt cateva exemple de deseuri cu caracter special ce pot fi
generate de unitatie sanitare.

Deseurile citotoxice prezinta un grad inalt de periculozitate, atat pentru sanatatea populatiei, cat si pentru
mediu. In vederea colectarii, transportului si eliminarii acestor deseuri se recomanda masuri speciale de

• Returnarea deseurilor la furnizor. Este o masura acceptata.

siguranta. Optiunile de eliminarea a deseurilor citotoxice sunt urmatoarele:

• Incinerare in incinerator tip cuptor rotativ (ex: temperatura de combustie este de 1200-1600oC).
• Degradare chimica.

Containerele sau recipientele sub presiune sunt incluse in categoria deseurilor care nu se incinereaza.
O masura sigura de eliminare este aceea de returnare a acestora la furnizor, in situatia in care acestea nu
sunt deteriorate. Containerele sau recipientele sub presiune deteriorate se pot depozita in depozite speciale.

Bateriile uzate, termometrele cu mercur si multe alte echipamente de masura care contin
metale grele, incluzand mercur sau cadmiu se pot colecta separat in vederea reciclarii sau pot fi
incapsulate, urmand apoi sa se depoziteze intr-un depozit de deseuri impermeabilizat. Activitatea de
colectare a acestor deseuri in scopul de a fi reciclate, va fi efectuata de catre firme specializate.

Deseurile radioactive sunt restrictionate ca utilizare in unitatile sanitare si nu numai. Gestionarea acestei
categorii de deseuri intra sub incidenta altor autoritati.
Responsabilitati in domeniul gestionarii deseurilor in unitatea sanitara

La nivelul unitatii sanitare se constituie o comisie de investigatie pentru implementarea sistemului de

gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala. Comisia este formata din coordonator si membrii
comisiei. Atat coordonatorul cat si membrii echipei sunt persoane calificate din unitatea sanitara respectiva
si/sau din Directia de Sanatate Publica locala. Responsabilitatea pentru constituirea comisiei de investigatie
revine directorului general si/sau economic a unitatii sanitare. Intreg personalul medical are responsabilitati
in ceea ce priveste derularea sistemului de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara, in conformitate cu
Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 219/ 2002 cu modificarile si completarile ulterioare, pentru
aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala si
a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din
activitatea medicala.
 Capitolul 7

Educare, formare profesionala si sensibilizare a personalului

din unitatea sanitara

Un aspect foarte important ce trebuie luat in considerare in elaborarea planului de gestionare a

deseurilor rezultate din activitatea medicala, il constituie educarea si formarea profesionala a
personalului direct implicat in activitatea de gestionare a deseurilor in unitatea medicala.

Educarea si sensibilizarea personalului constituie o etapa importanta in introducerea si functionarea

unui sistem corect de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara. Prin introducerea acestor masuri se
va asigura si o imbunatatire a sistemului de management a deseurilor medicale.

Prin educare si formare profesionala se urmareste constientizarea personalului unitatii sanitare asupra
riscurilor si pericolelor potentiale asociate deseurilor medicale, in special celor periculoase, precum si
importanta utilizarii constante a echipamentului de protectie.

Pentru a fi eficient, planul de management al deseurilor medicale trebuie pus in aplicare cu atentie, sa
fie complet si cunoscut de tot personalul ce isi desfasoara activitatea in unitatea sanitara. Educarea
personalului este, asadar necesara pentru succesul implementarii planului de gestionare. Scopul
principal il reprezinta constientizarea asupra problemelor legate de sanatate, siguranta si mediu si cum
pot afecta acestea personalul unitatii sanitare in munca lor de fiecare zi.

I ntreg personalul spitalului, inclusiv medicii, ar trebui convinsi asupra necesitatii unei bune intelegeri a
planului de gestionare a deseurilor si a educarii, precum si cat de important este implementarea
corecta a sa pentru sanatatea si siguranta tuturor. Acest aspect ar trebuie sa asigure colaborarea lor
in implementarea politicii.

Activitatea de educare a personalului trebuie efectuata pe urmatoarele grupuri tinta:

• directorii unitatilor sanitare si personalul administrativ;

Principalele grupuri:

• medicii;
• asistente sefe, asistente, infirmiere;
• personalul auxiliar (portari, personalul responsabil de curatenie, personalul responsabil cu
manipularea deseurilor).

Programele de educare ar trebui sa includa:

- informatii referitoare la toate aspectele legate de gestionarea deseurilor medicale;
- informatii despre rolul si responsabilitatiile fiecaruia in implementarea planului de gestionare a
deseurilor;
- instructiuni tehnice pentru grupurile tinta.

Printre cele mai bune metode de invatare se numara practica, iar educarea pe grupuri restranse a
personalului este de asemenea o metoda potrivita.

Testarea personalului la sfarsitul cursului poate oferi o imagine de ansamblu a cunostintelor dobandite
de participanti. Se recomanda ca testele sa contina intrebari la care sa se raspunda cu DA/ NU sau cu
mai multe variante de raspuns.

I nstructajul trebuie facut de persoane care au experienta in a preda si educa, care cunosc pericolele si
riscurile referitoare la managementul deseurilor medicale, si de asemenea cei ce au efectuat studii
practice in gestionarea deseurilor.
Reluarea periodica a cursurilor va duce la reactualizarea cunostintelor privind schimbarile ce pot
aparea in politica de gestionare a deseurilor si poate contribui la indrumarea noilor angajati si a celor
cu responsabilitati noi in acest domeniu.

Responsabilitatea educarii

Responsabilitatea educarii si formarii profesionale in privinta separarii la sursa, colectarii, depozitarii si

eliminarii finale a deseurilor medicale revine coordonatorului activitatii de protectie a mediului
(medicului epidemiolog, medicului igienist). Medicul coordonator trebuie sa se asigure ca personalul
unitatii sanitare are cunostinte atat despre politica si planul de management cat si despre
responsabilitatile si obligatiile ce ii revin. Se recomanda a se tine o evidenta a tuturor cursurilor, iar
continutul cursurilor trebuie periodic revizuit si imbunatatit. Pentru unitatile sanitare mici, care produc
cantitati reduse de deseuri medicale, se recomanda ca directia de sanatate publica locala sa organiza
cursuri centralizate pentru mai multe unitati.

Cursurile de educare si formare profesionala nu trebuie organizate pe un numar mare de participanti

deoarece pot aparea multe discutii contradictori si dificultati in prezentare. Numarul ideal de
participanti este de 20 – 30 persoane. I nformatiile prezentate trebuie sa se adreseze tuturor
categoriilor de personal. Se recomanda ca grupurile sa fie formate din personal de specialitati diferite.
De asemenea, este necesar ca in cadrul grupurilor de lucru sa participe si personalul de conducere
pentru a demonstra si implicarea acestora in implementarea politicii de gestionare a deseurilor si
pentru a arata importanta ce se acorda politicii de management a deseurilor in cadrul unitatii sanitare.

Mijloacele de sensibilizare si educare ce pot fi utilizate in unitatea sanitara, privind

• Postere si fotografii ce infatiseaza manipularea si separarea deseurilor intr-o maniera corecta1 ;

gestionarea deseurilor sunt reprezentate de:

• Publicatii de avertizare privind problematica gestiunii deseurilor, inclusiv riscurile ce pot aparea ca
urmare a manipularii incorecte a deseurilor intepatoare-taietoare (ace, seringi cu ac, lame de bisturiu,

• Materiale informative, afisate in locatii cheie (ex: locul unde se afla recipientele de colectare a
etc.)

deseurilor) privind modul de colectare si utilizare a recipientelor 2 .

Unitatea sanitara trebuie sa aiba in vedere si realizarea de campanii de informare a publicului asupra
pericolelor potentiale la care este expus, pericole generate de gestionarea necorespunzatoare a
deseurilor rezultate din activitatea medicala.

1
vezi Anexa 4
2
vezi Anexa 5
Anexa 4

Exemple de materiale informative ilustrate

ATENTI E !!!
Va rugam pliati cutiile din carton: in acest fel vor ocupa mai putin spatiu in timpul
depozitarii si transportului.
Transportatorul va fi recunoscator!
Numai hartie si
carton in acest
container

I nformatii : tel. ………. ……..@.......

DESEURI I NTEPATOARE-TAI ETOARE = deseuri posibil infectate!!!

ATENTI E!
Colectati in recipientul galben!

Deseuri intepatoare-taietoare

I nformatii : tel. ………. ……..@.......

 Anexa 5

EXEMPLE DE POSTERE
DESEURI PERICULOASE MEDICALE
DESEURI MEDICALE Da RECIPIENTE
√
Lichide →
Fluide biologice, materiile fecale, spute si
fluide gastrice
√ Deseuri contaminate cu fluide biologice,
materiile fecale, spute si fluide gastrice

taietoare →
Intepatoare-
√ Deseuri anatomo-patologice
√ Deseuri intepatoare-taietoare (seringi)
Exista deseuri Solide→
radioactive? √ Medicamente si citostatice

NO
Deseuri DESEURI NEPERICULOASE
radioactive U Non hazardous medical Waste
Instructiuni U
Da Intact glass, bottles or flacons
speciale Exista deseuri √ Asimilabile celor menajere RECIPIENTE
Exista periculoase
medicale? √ Deseuri necontaminate cu sange sau alte
deseuri fluide biologice
medicale?
√ Deseuri ne-reciclabile

Nu
U Deseuri periculoase medicale
U Deseuri intepatoare-taietoare
U Deseuri reciclabile (ex.. carton)

DESEURI PERICULOASE CU REGIM SPECIAL

RECIPIENTE
√ Baterii uzate (recipiente speciale)
√ TL-tub (via TS)
√ Termometre cu mercur sparte
√ Filme radiografice
√ Solutii fixatoare si developatoare
√ Deseuri chimice in cantitati mici
Exista deseuri
√ Recipiente sub presiune (via
periculoase cu containere speciale : spray)
regim special?
√ Ulei si grasimi de masina (apart*)
√ Deseuri de azbest (apart*)
DESEURI RECICLABILE
RECIPIENTE
√ Hartie si carton (sac de plastic)
Exista deseuri
reciclabile? √ Sticla (cutie carton)
√ Uleiul de la bucatarie
√ Deseuri organice, hrana
√ Fragmente metalice

Vezi deseurile nepericuloase

 Capitolul 6

Costuri legate de managementul deseurilor

rezultate din activitatea medicala

Principii

Pe baza principiului „poluatorul plateste”, fiecare unitate sanitara trebuie sa-si gaseasca resurse
financiare, pentru derularea unui management corect al deseurilor pe care le genereaza. I mplementarea si
functionarea continua a sistemului corect de gestionare a deseurilor reprezinta o cheltuiala importanta in
bugetul unitatii sanitare. Costurile legate de gestionarea deseurilor medicale se impart in costuri interne si
costuri pentru contracte sau externe.

• Separarea la sursa;
Costurile interne cuprind:

• Ambalarea;
• Amenajarea spatiilor de depozitare temporara;
• Transportul intern;
• Tratamente de neutralizare;

• Costuri legate de investitia initiala de capital;

Daca exista incinerator propriu la aceste costuri se mai adauga:

• Costurile de operare a incineratorului;

• Amortizarea incineratorului si a echipamentelor;
• Costurile utilitatilor (combustibil, electricitate, apa, etc.).

Toate aceste costuri interne reprezinta de fapt salariile celor care realizeaza aceste operatii si costurile legate
de aprovizionare cu materialele necesare bunei desfasurari a gestionarii deseurilor.

• Transportul deseurilor periculoase/ nepericuloase la locul de eliminare finala;

Costurile pentru contracte cuprind:

• Eliminarea finala pentru deseurile periculoase/ nepericuloase in incinerator/ statie de neutralizare/ depozit
de deseuri.
Costurile externe constau in plata serviciilor oferite de agentii economici privati.

Costurile proiectarii, functionarii si mentinerii unui sistem de management corect al deseurilor rezultate din
activitatea medicala pot reprezenta o cheltuiala importanta in bugetul total al unitatii sanitare si ar trebui
acoperite dintr-un fond special creat in bugetul spitalului.

Resursele financiare disponibile din sectorul public sau privat vor influenta alegerea unui sistem corect si
eficient de management a deseurilor rezultate din activitatea medicala.

Metode de finantare

• Bugetul de stat;
Bugetul spitalului poate fi alimentat din mai multe surse de finantare:

• Bugetul asigurarilor de sanatate;

• Venituri proprii;
• Venituri extrabugetare (sponsorizari).

I n ultimul timp privatizarea a fost utilizata ca o metoda alternativa de finantare a diferitelor servicii oferite
pana nu demult de sectorul public.

Utilizarea serviciilor furnizate de agentii economici privati are numeroase avantaje, dar si dezavantaje.
• Se folosesc servicii autorizate chiar si in situatia in care unitatea sanitara nu dispune de capital;
Avantaje:

• Transferul riscului pentru operare de la spital la agentul privat;

• Eficienta mai mare decat a serviciilor publice;
• Existenta mai multor agenti economici determina o concurenta intre acestia avand ca efect scaderea

• Utilizarea spatiului mare care ar putea fi ocupat de incinerator, in alte scopuri;

costurilor legate de trasport si eliminare finala;

• Transferul cheltuielilor de functionare si intretinere a incineratorului la agentul economic.

Aceste cheltuieli sunt reprezentate de: salarii pentru personal, formare profesionala, combustibili, apa,
electricitate, filtre si reactivi pentru purificarea si filtrarea gazelor de ardere, reparatii, piese de schimb,
uniforme si echipament de protectie, cheltuieli pentru depozitarea finala a cenusii, monitorizarea gazelor de
ardere.

• Pierderea controlului asupra filierei de eliminare finala;

Dezavantaje:

• Furnizarea serviciilor la un nivel minim, in special in ceea ce priveste increderea, siguranta, riscurile

• Riscul aparitiei unor pericole privind protectia mediului;

pentru sanatate;

• Necesita control la intervale de timp regulate.

Recomandari privind reducerea costurilor

Reducerea costurilor poate fi realizata prin luarea unor masuri speciale in diferite etape ale sistemului de
management al deseurilor:

• Cel mai eficient mod este sa se aplice corect separarea la sursa in functie de tipul deseurilor;
La locul de producere

• Gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi pentru a minimiza cantitatea de deseuri;

• Aprovizionarea cu materiale care genereaza cantitati mici de deseuri;
• I mbunatatirea recunoasterii tipului de deseu pentru a simplifica separarea la sursa, tratamentul de
neutralizare si reciclarea.

• Dezvoltarea si implementarea sistemului de gestionare a deseurilor la nivelul fiecarei sectii din spital;
Planificarea coerenta a sistemului de gestionare

• Organizarea colectarii si a transportului deseurilor astfel incat toate operatiunile sa nu prezinte risc si sa
fie eficiente.

• Documentarea despre managementul deseurilor si despre costuri: stabilirea costurilor reale faciliteaza
Verificarea periodica si controlul costurilor

identificarea prioritatilor pentru reducerea costurilor si pentru monitorizarea progresului in atingerea

• Costurile determinate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala trebuie sa reprezinte o
obiectivelor;

rubrica separata in bugetul spitalului. Aceasta separare permite compararea acestor costuri din perioade
diferite si poate oferii informatii importante pentru a reduce aceste costuri.

• Utilizarea unei instalatii (echipament) de eliminare finala corespunzatoare pentru tipurile de deseuri si
Alegerea metodelor si echipamentelor corespunzatoare de tratare si eliminare finala a deseurilor periculoase

• Alegerea metodelor si echipamentelor de eliminare finala corespunzatoare, in functie de conditiile locale.

cantitatile produse;

• Organizarea de cursuri pentru formarea profesionala a personalului pentru a imbunatati calitatea muncii
Masuri ce trebuie luate la nivelul personalului

• Protejarea personalului impotriva riscurilor;

prestate;

• Achizitionarea in comun a ambalajelor pentru deseuri, contracte comune pentru transport si eliminare
Cooperarea intre unitatile sanitare locale

finala cu agentii privati;

• Organizarea de seminarii si sesiuni de comunicare, prin participarea mai multor unitati sanitare. Scopul
fiind o mai buna comunicare prin impartasirea experientei intre unitatile sanitare, in domeniul gestionarii

• Constituirea in asociatii a spitalelor dintr-o anumita regiune pentru construirea in comun a unui
deseurilor;

incinerator de mare capacitate, astfel costurile vor fi reprezentate doar de investitia initiala, amortizare si
costuri de operare (functionare).

• Proiectarea tuturor componentelor sistemului de gestionare la capacitatea necesara (evitarea

Alte masuri

• Anticiparea tendintelor viitoare in domeniul gestionarii deseurilor si a legislatiei.

subdimensionari sau supradimensionarii);
 Deseuri medicale
De ce ?
Pentru protectia :
Î ta
Î a colegilor tai
Î a pacientilor
Î a mediului, bineinteles !

Nepericuloase-deseuri Periculoase-deseuri
a caror compozitie este care prezinta un risc real
asemanatoare cu cea a pentru sanatatea umana
deseurilor menajere . si mediu.
Exemple: Exemple:
Î Textile Î Deseuri intepatoare-
necontaminate cu taietoare in containere
sange sau alte pentru intepatoare-
lichide biologice taietoare (ace, seringi,
Î Bonete, masti de bisturie, fragmente de
unica folosinta sticla)

Î Deseuri Î Deseuri infectate care

au venit in contact cu
menajere sange sau cu alte fluide
Î Ambalajele biologice
materialelor sterile Î Deseuri anatomo-
Î Mulaje de ghips
patologice si parti
anatomice
Î Manusi plastic Î Medicamente expirate
Î Deseuri contaminate
necontaminate
Î Flacoane solutii microbiologic (de la
perfuzabile laboratoare)

Separati, va rog: Î termometrele, tensiometre >>> mercur >>> puneti va rog, in containere de plastic, depozitati la temperatura joasa
Î baterii >>> metale grele >>> cutie de carton
 Bibliografie

1. Cole, E.C.: I nternal Medical Waste Management , Durham, North Carolina, 1995.
2. Negulescu, M, Vaicum, L, Patru, C, et al.: Protectia mediului inconjurator , Editura tehnica, Bucuresti,
1995.
3. Dumitrescu, A., Nicorici, M., Sandu, S., Lupascu, C.: Descrierea modului de gestionare a deseurilor
rezultate din activitati medicale in Romania, Sesiunea Stiintifica a I nstitutului de I giena, Sanatate Publica,
Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti, 29 februarie- 1 martie 1996.
4. Dumitrescu, A., Vacarel, M., Qaramah, A.: Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale,
Ministerul Sanatatii, I nstitutul de I giena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere
Bucuresti, Bucuresti 1997.
5. Dumitrescu, A., Vacarel, M., Qaramah, A: Metode de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea de
ingrijire medicala, Conferinta anuala a I nstitutului de I giena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de
Conducere Bucuresti, 8-9 mai 1997.
6. Dumitrescu, A., Qaramah, A., Vacarel, M., Moroianu, A., Georgescu, O., M.Petrescu: Audit de mediu
privind deseurile din unitati de ingrijire medicala, Conferinta anuala a I nstitutului de Sanatate Publica
Bucuresti, 28-29 mai 1998.
7. World Health Organization: Management of Wastes from Healthcare Activities - Teachers guide, Geneva,
1998.
8. World Health Organization, Regional Office for Europe, Healthcare waste, Copenhagen, 1998.
9. Health and Safety Commission: Safe Disposal of Clinical Waste, UK, 1999.
10. World Health Organization: Safe Management of Wastes from Healthcare Activities, Geneva, 1999.
11. UK Environment Agency: Technical Guidance on Clinical Waste Management Facilities, UK, 2003.
12. Healthcare Without Harm Europe: Non-I ncineration Medical Waste Treatment Technologies in Europe,
Cehia, 2004.
13. Asociatia Expertilor de Mediu: Metode de Minimizare si eliminare a deseurilor medicale periculoase
rezultate din activitatea unitatilor sanitare, Bucuresti, 2006.
 I N STI TUTUL D E SAN ATATE PUBLI CA BUCURESTI
St r. Dr. Leont e nr. 1- 3
Sect or 5 Bucurest i - Rom ania

Tel: 021 3121138 - Fax: 021 3123426

E- m ail: oana_georgescu@ispb.ro - w eb: w ww.ispb.ro
Cont act : I ng. Oana Curea – Com part im ent ul de Sanat at e in relat ie cu Mediul
Tel: 021 3121138

FLAN D ERS EN VI RON M EN TAL AN D H EALTH TECH N OLOGY – FEH T vzw

Leopoldst raat 3
2800 Mechelen - Belgium

Tel: 0032.( 0) 15.416515 - Fax: 0032.( 0) 15.420635.

E- m ail: gsaks@at t global.net - info@feht .be - w eb: w ww.feht .be
Cont act : Karel Seghers - Bart Seghers
Mobile: 0032.( 0) 475.246093 - 0032.( 0) 495.237712.