Prevenirea infecțiilor

asociate asistenței medicale

 Medicina actuală- invazivă în scop diagnostic și
terapeutic
Asociată unui teren particular:

Creșterea numărului de pacienți imunodeprimați

Premize Pacienți cu multiple comorbidități

6,5% dintre pacienții acuți prezintă IAAM

3,9% dintre pacienții cronici prezintă IAAM

Ghiduri/programe
• Locale și naționale
• Actualizate periodic
• Precauții generale- standard- pentru prevenirea transmiterii
orizontale:
• -igiena mâinilor
• -purtarea echipamentului de protecție
• -practici sigure de administrare a tratamentului injectabil
• -manipularea corectă a echipamentelor medicale
• -proceduri specifice după contactul cu suprafețe
contaminate
Precauții
standard
• Se aplică tuturor pacienților
• 1.Antisepsia mâinilor:
• -aplicarea soluțiilor alcoolizate/
• Spălare cu apă și săpun
• Mâna personalului= responsabilă de
70% din IAAM
• Poate transmite: stafilococi,
enterococi, Cl difficile, BGN, virusuri
 Înaintea examinării pacientului

Înaintea efectuării unei proceduri

Momentul După contactul cu fluidele/mucoasele/tegumentul

pacientului
igienizării După contactul cu pacientul
mâinilor După contactul cu obiectele pacientului

După îndepărtarea mănușilor

 Modul de spălare

Palmă- Palmă-dosul
În 6 timpi: Interdigital
palmă palmei

Durata= 20-
Degete Unghii Police
30 sec
Echipamentul individual de protecție

• În etapa COVID, se recomandă utilizarea echipamentului complet de protecție:

• 2 perechi de mănuși
• Combinezon cu glugă
• Botoșei
• 2 măști- una chirurgicală, cu 3 straturi și o a doua FP2/FP3
• Vizieră
• Se poate adăuga, pentru contaact cu secreții posibil contaminate, o pereche de
ochelari, șorț
Practici de injectare
• Se verifică termenul de valabilitate al sterilizării seringii, acelor
• Se verifică termenul de valalbilitatea al soluțiilor de perfuzat, aspecul macroscopic al
acestora
• Suspensiiile de omogenizează prin agitare
• Se poartă mănuși pentru recoltare, administrare de soluții
• Dezinfecția dopului flacoanelor de administrat
• Acul introdus în flacon nu trebuie să atingă marginile
• Flacoanele cu inscripții indescifrabile, se aruncă
• Flacoanele multidoze, se deschid și se administrează în timp scurt tuturor persoanelor
(gen vaccinuri multidoze), utilizând un ac steril diferit la fiecarea extragere
 Decontaminarea echipamentelor
de îngrijire
Decontaminarea suprafețelor
Manipularea
în condiții
Manipularea lenjeriei cu mănuși
de siguranță
Dezinfecția saloanelor după
fiecare pacient
Igiena respiratorie

• Poziționarea la minim 1 m de persoane cu afecțiuni respiratorii

• Utilizarea de șervețele de unică folosință
• Igienizarea mâinilor după strănut, tuse
• Distanțare la 2 m a paturilor, pentru evitarea transmiterii virusurilor cu
tropism respirator, inclusiv SARS-CoV2
• Utilizarea dispenserelor cu antiseptice cu senzor
 Izolarea pacienților cu suspiciunea unei infecții
cu transmitere respiratorie (gripă, SARS-CoV2
etc) singuri în salon

Utilizarea echipamentului de protecție complet

Precauții de
tip contact Utilizarea echipamentului și față de infecții
digestive: hepatita A, infecții clostridiene

Utilizarea echipamentului în timpul îngrijirii

pacienților cu bacterii MDR- MRSA, BGN MDR,
micobacterii
 • Reducerea manevrelor parenterale
• Evitarea recapișonării acelor
• Utilizarea de containere colectoare pentru obiecte
înțepătoare
Prevenirea • Purtarea echipamentului de protecție la manipularea
lenjeriei, colectarea în saci impermeabili,
accidentelor decontaminare corespunzătoare

profesionale • Managementul adecvat al deșeurilor de risc infecțios

• Decontaminarea mediului-curățenie, dezinfectare,
sterilizare
• Igiena personală riguroasă
6% din toţi pacienţii au cel puţin un tip de IAAM

92% = un tip de IAAM

•7% = 2 tipuri de IAAM

•1% = 3 tipuri de IAAM

•54% - identificarea unui agent patogen cei mai frecvenţi:

- E. Coli - Candida spp.

- S. Aureus - Clostridium difficile

- Klebsiella spp - Stafilococi coagulazo-negativi

- Pseudomonas aeruginosa - Enerobacter spp.

Enterococcus spp. - Acinetobacter spp.

 • 23% dintre IAAM prezente la internare:
• - pneumonii / infecţii ale tractului
respirator inferior = 16%
• - infecţii ale tractului urinar = 12%

Europa • -de plagă operatorie = 33%

• gastrointestinale = 9%
• -sistemice = 5%
• - infecţii ale pielii şi ţesuturilor noi = 4%
• - altele / nespecificate = 14%
 • 77% dintre IAAM cu debut pe perioada spitalizării:
- pneumonii / infecţii ale tractului
respirator inferior = 26%
infecţii ale tractului urinar = 21%

Europa -de plagă operatorie = 16%

-gastrointestinale = 7%
-sistemice = 7%
- infecţii ale pielii şi ţesuturlor noi = 4%
altele / nespecificate = 8%
Pneumonie
2/mai multe radiografii/CT la pacienți cardiaci?

1 radiografie/CT la cei fără afecțiuni anterioare+

febră> 38 °C

leucopenia (<4000 WBC/mm3) sau leucocitoză(>12000 WBC/mm3)+ una din următaorele:

nou debut de spută purulentă, sau schimbarea caracteristicilor sputei ( culoare, miros, cantitate, consistență)

Tuse/ dispnee/tahipnee

Clinic: : raluri sau zgomote bronșice, ronhusuri, wheezing

Alterarea schimburilor gazoase (desaturare O2/creșterea necesarului O2/de ventilație

Pneumonie

• Teste de diagnostic bacteriologic:

• Culturi cantitative pozitive din probe minim contaminate recoltate din tractul
respirator inferior(PN 1):
• Lavaj bronho-alveolar cu un prag de > 104CFU1/ml sau
• > 5 % din celulele obtinute prin lavaj bronho-alveolar care conțin bacterii
intracelulare la examenul microscopic direct (clasificate în conformitate cu
categoriile de diagnostic al lavajului bronho-alveolar);
• Perie protejată(PB Wimberley) cu un prag de > 103CFU/ml;
• Aspirat distal protejat(DPA) cu un prag de>103CFU/ml.
 Pneumonie

hemoculturi pozitive care nu

Culturi cantitative cu un Metode de microbiologie culturi pozitive din lichidul
sunt corelate cu alta sursa de
prag de 10 6CFU/ml alternativă(PN 3): pleural;
infectie;

examene pozitive pentru

pneumonie cu virusuri sau
examen histologic al
abcese pleurale sau germeni particulari Detecție de Ag/Ac din
pulmonului cu aspect de
pulmonare cu aspirat pozitiv; (ex.Legionella, Aspergilius, secreții respiratorii
pneumonie;
mycobacteria, mycoplasma,
Pneumocistis carinii)
Infecții asociate cateterului
 Rata infecțiilor asociate asistenței medicale
este un indicator al calității și siguranței
pacientului
Organizarea
supravegherii Dezvoltarea sistemelor de supraveghere
pentru monitorizarea ratei IAAM este
IAAM în metoda cea mai eficientă de scădere a ratei
unitățile într-o unitate sanitară

sanitare Scopul supravegherii este reducerea

incidenței IAAM și a costului lor
 Creșterea interesului personalului medical
pentru depistarea, declararea și în final
reducerea infecțiilor

Obiectivele Monitorizarea tendințelor și descrierea

distribuției infecțiilor pe secții și tipuri de
supravegherii infecție, cunoașterea prevalenței acestora

Identificarea secțiilor care necesită programe

de prevenire intensive și susținute, precum și
evaluarea impactului acestora
IAAM în România
Începând cu august 2014 a fost
Patologie mult subestimată in
implementat un sistem national
Romania, cu o incidență medie
de supraveghere a infecţiilor cu
calculată de 0,44% din totalul 35,2% dintre cazurile de IAAM
Clostridium difficile (ICD) care a
pacienților externați, pe baza raportate cu localizare digestivă,
determinat si o creştere a
raportărilor statistice a majorității
numărului de infecții nosocomiale
spitalelor din România.
comunicate.

În anul 2016 au fost raportate

Numărul de IAAM raportate a
9340 cazuri de ICD îngrijite în
creascut cu 52,2% față de anul
spitale, cu 60% mai mult față de
2014
anul 2015.
Criterii de îndeplinit ale sistemului de
supraveghere

• Simplitate: efort mic din partea personalului, costuri mici ale unității
sanitare
• Flexibilitate: permite modificări raportate la nevoie
• Acceptabil: asigură participarea activă a personalului, calitatea datelor
furnizate
• Standarizat – utilizează o metodologie unică
• Sensibil: captează toate cazurile de infecții; se pot implementa metode
de supraveghere activă prin verificarea FO
• Specificitate prin utilizarea definițiilor de caz
 Obiective specifice fiecărei unități/secții

Perioada de timp precizată, definită pentru fiecare verigă cu rol în

supraveghere: secții, laborator, alte structuri ale unității
Indicatori de performanță măsurabili

Populația supravegheată definită

Componentele
sistemului de Tipurile de infecții supravegheate

supraveghere Frecvența și durata raportării

Metoda de colectare a datelor

Asigurarea confidețialității

Analiza internă a datelor

 Supravegherea pasivă:

=cea mai simplă metodă

Metode de Implică simpla raportare a cazurilor de infecții depistate, pe

baza definițiilor de caz, de către personalul unității și
supraveghere laboratorul de microbiologie
Date limitate

Nu permit analiza variațiilor între secții, sau a factorilor de

risc
Studii de prevalență a IAAM
Evaluează infecțiile apărute la pacienții internați la un anumit moment, într-o
unitate sanitară/secție selectată

Echipă specializată, verifică toate FO, intervievează personalul, vizitează pacienții,

colectează datele clinice și de laborator și factorii de risc (manevre invazive)

Datele analizate pe baza definițiilor de caz, permit calcularea ratei de prevalență

Rata de prevalență este de durata spitalizării și durata infecției

Studii de incidență a IAAM

=studii prospective de identificare a infecțiilor

Necesită monitorizarea pacienților pentru o perioadă de timp

Supravegherea în perioada de spitalizare și la externare

Furnizează date despre incidența infecțiilor, sub forma unei rate de atac

Permite monitorizarea tendințelor și definirea clară a legăturii cu un factor de risc (ex.intervenție chirurgicală)

Necesită timp, e mai costisitor

Se utilizează în secții de risc-TI

Pentru infecții selectate: VAP; germeni MDR

Exemple rate de incidență

Rata infecțiilor cu MRSA la 100 pacienți internați:

Nr cazuri noi MRSA/nr pacienți internați în aceeași perioadă x100

Incidența VAP la 1000 zile de ventilație:

Nr cazuri noi VAP într-o perioadă de timp/nr. zile de ventilație în

aceeași per x100
 Validarea metodei utilizate trebuie efectuată
la intervale regulate pe baza criteriilor:
Simplitate/flexibilitate/acceptanță

Evaluarea
Raportare la timp, corect și complet
sistemului de
supraveghere Utilitatea

Eficiența și eficacitatea (impactul)

Înregistrarea și raportarea IAAM

Identificarea= sarcina
Diagnosticul se menționează Responsabilitatea
permanentă a unităților
în toate actele medicale: FO, corectitudinii datelor revine
sanitare din sistem privat/de
fișă consultație, RC medicului curant
stat

Toate unitățile raportează

Serviciul de prevenire IAAM
stabilește ritmul de control
pentru depistarea cazurilor
neanunțate (minim 2 zile,
max 7 zile)
cumul de cazuri de IAAM cu
aceeași etiologie în sistemul
Declară cazurile descoperite
național de alertă precoce și
răspuns rapid organizat
conform legii
 Focarele de IAAM sunt raportate
de DSP în maxim 24 h, telefonic, la
INSP-centrul regional
Înregistrarea Raportarea statistică este
și raportarea efectuată conform legislatiei în
vigoare
IAAM
Intervenția în focar este
responsabilitatea unității sanitare
 • La nivelul fiecărei secții- se înființează registrul IAAM în format
electronic

• Cuprinde toate cazurile de suspiciune de IAAM depistată prin

Registrul metodele prezentate

electronic • Confirmarea/infirmarea se efectuează pe baza definițiilor de

unic al caz de compartimentul de prevenire

IAAM • Registrul este pus la dispoziția managerului și Comitetului de

prevenire pentru analiză

• Registrul este transmis compartimentului de supraveghere din

DSP, săpt (marti), care confirmă/infirmă cazurile săptămânal
Raportarea pe Toate cazurile se Completată de medicul
fișa cazului raportează pe fișa unică curant, semnată, parafată

IAAM

DSP introduc datele în

Se transmit lunar DSP/Dir
baza de date electronică
București
a unității

Baza de date națională

este gestionată de INSP,
Transmit datele centrului
care analizează și
regional INSP
elaborează rapoarte
trimestriale și anuale