Tematica

 S1. 26.01.2023 Asigurarea calitatii rezultatelor in laboratorul de microbiologie; testarea sensibilitatii la antibiotice- curs, ora
14-18
 27.01.2023 Asigurarea calitatii rezultatelor in laboratorul de microbiologie; testarea sensibilitatii la antibiotice – lucrari practice, ora
14-18
 S2. 02.02. 2023 Diagnosticul microbiologic al infectiilor sistemice si ale sistemului nervos central; depistarea portajului MDR
si controlul microbiologic al mediului de spital –curs, ora 14-18
 03.02. 2023 Diagnosticul microbiologic al infectiilor sistemice si ale sistemului nervos central; depistarea portajului MDR si
controlul microbiologic al mediului de spital –lucrari practice, ora 14-18
 S3. 09.02.2023 – Diagnosticul microbiologic al infectiilor tractului respirator superior si inferior- curs, ora 14-18
 10.02. 2023 Diagnosticul microbiologic al infectiilor tractului respirator superior si inferior –lucrari practice, ora 14-18
 S4. 16.02. 2023 Diagnosticul microbiologic al infectiilor tractului genito - urinar –curs, ora 14-18
 17.02. 2023 Diagnosticul microbiologic al infectiilor tractului genito - urinar –lucrari practice, ora 14-18
 S5. 23.02. 2023 Diagnosticul microbiologic al infectiilor intraabdominale, gastroenterale –curs, ora 14-18
 24.02. 2023 Diagnosticul microbiologic al infectiilor intraabdominale, gastroenterale - lucrari practice, ora 14-18
 S.6 02.03.2023 Diagnosticul microbiologic al infectiilor cutanate, osteoarticulare, ale partilor moi si oculare –curs, ora 14-18
 03.03.2023 Diagnosticul microbiologic al infectiilor cutanate, osteoarticulare, ale partilor moi si oculare –lucrari practice, ora 14-18
Diagnosticul microbiologic al infectiilor
sistemice
Monica Licker, Corina Musuroi, Silvana Vulpie
 Cuprins

 Date din literatura

 Sepsis
 Hemoculturi
 Actualitati in diagnostic
 Raport EARS NET – AMR -2022
 Ghidul pentru prevenirea si limitarea fenomenului de AMR si a
IAAM
 Rezultate SCJUT
 Introducere
 Infectii sistemice generalizate
 Cu evolutie imprevizibila,
 Severitate crescuta,
 Rata crescuta a mortalitatii in absenta unui tratament adecvat
 Complicatie serioasa
 La pacienti aflati in stare critica,
 Stare generala alterata,
 Spitalizati in sectii cu risc (ATI),
 Cauza majora de mortalitate pretutindeni in lume
 Introducere

 Sepsis: proces inflamator complex

 19 milioane cazuri raportate pe plan mondial anual/ 1 deces /la fiecare 3-4
secunde.
 Detectia in laborator
 prin recoltare de hemoculturi - una dintre cele mai simple investigatii
utilizate pentru stabilirea etiologie sepsisului
 Identificare rapida, de acuratete a bacteriilor/fungilor
 Diagnostic timpuriu si tratament adecvat
 Sansa de supravietuire scade drastic - pe masura ce tratamentul este
initiat mai tarziu.
 Prezența bacteriilor
microorganisme viabile în
sânge (bacteriemia) poate
duce, in lipsa unui tratament
adecvat, la dezvoltarea
infecţiei fluxului sanguin (BSI)
şi sepsis - cauză principală
de deces la nivel mondial [1].
Capacitatea de a identifica
rapid agenții patogeni și de a
iniția tratamentul adecvat -
elementele critice ale unei
intervenții oportune și
salvatoare.

La o oră de tratament întârziat -rata de supraviețuire a pacienților cu sepsis scade cu aproape 8% [2].

1. Dependente de proba de sânge:

▪ încărcătura scăzută cu agent patogen (1–100 CFU/mL de sânge)
Cauze ce fac dificilă
▪compoziției complexă a matricei sângelui [3,4].
identificarea
microorganismului:
2. Dependente de laborator
Lipsa tehnicilor precise și rapide pentru identificarea în timp util a
agenților patogeni cauzali și obținerea antibiogramei
  Între timp – se recurge la administrarea unui tratament antibiotic empiric.
 Puncte slabe ale acestui tratament:

1. Eficiența dependentă de cunoașterea:

❑ trendului de frecvență a agenților patogeni, în funcție de
secție, patologia bolnavului, date de epidemiologie locală;
2. Administrarea antibioticelor cu spectru larg
❑ profilului de sensibilitate la antibiotice a agenți patogeni
până la finalizarea diagnosticului bacteriologic.
posibil incriminați în infecție.
Perioadă de timp este dependentă de dotarea
laboratorului și tehnicile folosite pentru identificare
și antibiogramă.
Prelungirea timpului de administare poate 3) Durata de administrare dependentă de dotarea laboratoarelor și
poate contribui la apariția/creșterea rezistenței eficiența personalului
microorganismelor la antibiotice [7]. ❑ în lipsa aparaturii și a tehnicilor precise și rapide pentru diagnostic
a agenților patogeni cauzali, timpul de administrare empirică se
prelungește în defavoarea pacientului.

Raportul din 2021 al CDC a arătat că 28% din antibioticele prescrise în Statele Unite nu erau necesare [6].
 Hemocultura
 asigura diagnosticul de laborator al infectiilor sistemice,
 evidentiaza prezenţa bacteriilor în sânge, prin însămânţare pe un mediu de cultură
adecvat,
 este indicata în cazul pacienților cu suspiciune de septicemie/bacteriemie:
sindrom febril prelungit/sindrom infecțios sever,
afecțiuni valvulare ,
infectii locale severe (meningite, endocardite, pneumonii, pielonefrite, supuratii intra-
abdominale),
febra de cauza neprecizata (≥38°C) sau hipotermie (≤36°C),
presiune sanguina crescuta/scazuta,
frecventa respiratorie crescuta.
 reprezinta volumul de sange obtinut printr-o singura flebotomie, recoltat in conditii
aseptice si inoculat in unul sau mai multe flacoane cu continut de mediu de cultura
lichid de tip bulion.
chiar dacă o probă de sânge este distribuită în mai multe seturi de hemoculturi, acestea
ar trebui considerate ca o singura hemocultura.
 Rolul Laboratorului de Microbiologie
clinica in diagnosticul sepsisului
 Una dintre cele mai frecvente izolate receptionate de Laboratorul de
Microbiologie, chiar daca 90% esueaza in identificarea patogenului
 Calitatea probei: cel mai important aspect in cadrul diagnosticului
microbiologic – partial nu se afla sub controlul nostru
 Diagnosticul infectiilor fungice invasive - problema pt clinician si medicul
microbiolog
 cresterea numarului de persoane imunocompromise, sau alte grupuri de
pacienti cu risc.

* Baron E.J. The Role of the Clinical Microbiology Laboratory in the Diagnosis of Selected Infectious
Processes, J Clin Microbiol. 2011 Sep; 49(9 Suppl): S25.
 Fluxul de lucru actual al diagnosticului de hemocultură
(1) Sângele recoltat este cultivat
pe medii de cultura, urmată fie
de un ID/AST post-cultură all-in-
one (a), fie de un ID post-cultură
cu un cod separat
AST (b + c).

(2) Fluxul de lucru cu ID fără

cultură este, de asemenea,
disponibil în prezent cu AST
separat de
cultura pozitiva.

• Administrarea de antibiotice
se realizează după examinare,
înainte de prelevarea probei
de sânge.

• Opțiunile antibiotice pot fi

ajustate în funție de rezultatele
intermediare de lucru.
Diagnosticul microbiologic al starilor
septice
 o provocare continua, datorita:
Costurilor,
Corectitudinii tehnicii de recoltare
Volum de sange/tipuri de pacienti,
Timing-ul,
Durata incubarii,
Semnificatia/lipsa semnificatiei (in cazul SCN, Corynebacterium
sp., fungi, etc),
MDRO
 Volum

 Puțin peste 1/3 dintre pacienții cu sepsis au hemoculturi pozitive

 din cauza volumelor inadecvate de prelevare
 și a utilizării anterioare a antibioticelor; 20-30% dintre pacienții septici primesc
antibiotice empirice inadecvate.
 ghidurile CLSI/EUCAST recomandă seturi pereche pentru a ajuta la
diferenta între organisme contaminante și patogenii adevărați;
 patru flacoane de 10 ml (2 seturi) - pentru a detecta aproximativ 90-95%
din bacteriemii și șase flacoane de 10 ml (3 seturi) - pentru a detecta
aproximativ 95-99% din bacteriemii.
 rata de pozitivitate a crescut cu 15-35% la mediile pe bază de rășină la
pacienții tratați cu antibiotice.

Towns ML, Guidelines on blood cultures, J Microbiol Immunol Infect. 2010 Aug;43(4):347-9. doi: 10.1016/S1684-1182(10)60054-0..
 Seturi multiple

 2-3 seturi prin puncții venoase diferite la 20-30-60 de minute

 spitale cu performanțe slabe: 45% seturi unice
 cele mai performante spitale: 3,4% seturi unice
 Ratele hemoculturi unice au fost mai mici în spitalele în care seturile au
fost monitorizate ca parte a controlului de rutină a calității - decât au
fost în spitalele în care acestea nu au fost monitorizate de rutină.
 Majoritatea hemoculturilor recoltate la SCJUPBT în 2017 au fost seturi
unice, deși manualul de colectare conține recomandarea necesară!

Novis A.D., Solitary blood cultures: a College of American Pathologists Q-probes study of 132,778 blood culture sets in 333 small hospitals. Arch. Pathol.
Lab. Med. 125:1290–1294.
 Timing
 Ghidurile recomandă ca primele două/trei seturi (2 flacoane/set) să fie obținute fie in
acelasi timp, fie pe o perioadă scurtă de timp (de exemplu, în decurs de 30 min-1 oră)
din mai multe locuri de puncție venoasă.
 Endocardită infecțioasă sau alte infecții endovasculare (adică legate de cateter)
 Recoltarea sângelui la intervale distanțate (1 -2 ore între ele)
 Dacă primele seturi sunt negative, după 24-48 h de incubare, în cazuri de infecție severă -
se pot recolta două până la trei seturi suplimentare,
 De asemenea, depinde de microorganismele implicate:
 sensibilitate buna: pt E. coli sau S. aureus,
 sensibilitate scazuta : pt P. aeruginosa, streptococi sau fungi.

BLOOD CULTURE A KEY INVESTIGATION FOR DIAGNOSIS OF BLOODSTREAM INFECTIONS, Biomerieux

 Incubarea
 Recomandarea actuală și perioada standard de incubație pentru
hemoculturi de rutină efectuate prin sisteme de monitorizare
continuă a sângelui este de cinci zile.
 Datele publicate sugerează că trei zile pot fi adecvate pentru a
recupera de la 95 până la 98% din agenții patogeni cu
semnificatie clinica.

BLOOD CULTURE A KEY INVESTIGATION FOR DIAGNOSIS OF BLOODSTREAM INFECTIONS, Biomerieux

 Recoltarea

 Tratamentul în curs cu antibiotice

 interferează cu creșterea bacteriilor
 Rezultatul poate fi fals negativ (chiar dacă flacoanele cu inhibitori de
antibiotice îmbunătățesc detecția, rata de recuperare nu este
aceeași ca înainte de terapia cu antibiotice).
 Rata de pozitivare

 pe baza unui audit efectuat in 649 de laboratoare din SUA - o medie de

7,7% - cu variatii in functie de specificul spitalului
 Rate de pozitivitate sub 5% (colectare excesivă)
 sau peste 15% (colectare selectivă, rată mare de contaminare) necesită
investigație
 Parametrii de cultură asociați cu rate mai mari de contaminare au
inclus:
 creșterea microbiană dintr-un singur set,
 izolarea anumitor specii microbiene (de exemplu, SNC),
 și timp mai lung pentru a detecta creșterea în cultură.
 Frecventa recoltarii

 Ratele de eșantionare - țintă interesantă pentru dezvoltarea

indicatorilor de rezultat, deoarece sunt o măsură a calității
diagnosticului și pot fi modificate direct.
 Acest indicator, însă, nu a fost încă evaluat și validat.
rate de eșantionare: nr de seturi raportate la 1000 de pacienți-zile
de spitalizare sau 1000 de paturi-zile de spitalizare
 Rata de contaminare

 o singură cultură pozitivă pentru SCN /Micrococcus / Propionibacterium

BGP coryneformi / Bacillus spp. (altele decât B.anthracis) – imposibil de
apreciat pentru seturile unice
 Important!! SCN este cauza principală atât a infecțiilor asociate
cateterului, cât și a dispozitivelor protetice.
 Ratele de contaminare pot fi reduse:
 prin respectarea strictă a regulilor de igienă a mâinilor
 si a celor mai bune practici pentru recoltarea sângelui, în special în
timpul etapelor de antisepsie a pielii, puncție venoasă și transfer de
probe în flacoane
 limite acceptabile: 2-3%
 Impactul ratelor de contaminare
 O hemocultura contaminata poate duce la:
 terapie cu antibiotice inutile: cu 3 zile mai mult pe antibiotic
 durată crescută de spitalizare: în medie 1 zi.
 Costuri crescute:
Creștere cu 39% a costurilor pt antibiotice intravenoase
Costuri suplimentare de la 5.000 USD la 8.720 USD
Creștere cu 20% a costurilor de laborator.

BLOOD CULTURE A KEY INVESTIGATION FOR DIAGNOSIS OF BLOODSTREAM INFECTIONS, Biomerieux

 Endocardita infecțioasă
 Poate fi necesar ca HC să fie recoltate în mod repetat în timpul episoadelor
febrile, când bacteriile sunt raspandite din valvele inimii în fluxul sanguin.
 Daca se respecta conditiile optime de cultura- HC pozitive se vor obtine in
peste 90% din cazuri,
 Endocardita „cultură negativă” se poate datora și unor microorganisme
pretențioase: Aspergillus spp., Brucella spp., Coxiella burnetii, Chlamydia
spp. și grupul HACEK (Haemophilus spp., Aggregatibacter spp.,
Cardiobacterium hominis, Eikenella corrodens, Kingella spp.)
 dacă toate flacoanele sunt negative după 5 zile, iar endocardita
infecțioasă este încă suspectată, toate flacoanele ar trebui să fie
subcultivate pe agar- chocolat
 Incidența endocarditei fungice crește considerabil - Candida spp. - cel mai
frecvent implicați

BLOOD CULTURE A KEY INVESTIGATION FOR DIAGNOSIS OF BLOODSTREAM INFECTIONS, Biomerieux

 Procesarea HC pozitive

 În urma pozitivarii, flaconul este scos din sistem și se efectuează o

colorație Gram și apoi o subcultură.
 Dacă izolatul este pozitiv, morfologia organismului trebuie raportată
imediat medicului - influențând terapia adecvată și rezultatele
pacientului.
 Subculturile sau tehnicile rapide (MALDI-TOF, teste moleculare rapide)
trebuie inițiate imediat pentru a asigura o identificare suplimentară a
organismului și AST trebuie efectuat cât mai curând posibil.
 Atunci când rapoartele sunt livrate rapid - rezultate îmbunătățite și
eficiență în gestionarea pacienților

Kirn T.J., Weinstein N.P. Update on blood cultures: how to obtain, process, report, and interpret, Clinical Microbiology and Infection Volume 19,
Issue 6, June 2013: 513-520
 Interpretarea rezultatelor

BLOOD CULTURE A KEY INVESTIGATION FOR DIAGNOSIS OF BLOODSTREAM INFECTIONS, Biomerieux

Sources of error and bias in AMR surveillance data
Type of error/bias Mechanism
BIAS BECAUSE OF LABORATORY PROCEDURE
Laboratory standards Use of non-uniform AST methods,
e.g. breakpoints from product
inserts, out-of-date standards
Sequential testing, e.g. test
carbapenem only if resistance to
third-generation cephalosporin
Measurement errors Improper technique (to heavy
inoculum)
Improper materials (expirated, or
uncalibrated analyzer)
CAESAR: Central Asian and Eastern European Surveillance of Antimicrobial Data, Annual Report 2014
Solutions
Use national standards based on
international standards for AST
methodology (e.g. EUCAST)
Test susceptibility to all indicator
antimicrobials (uniform test panel)
on all microorganisms
Training
High quality materials Quality
control
Confirmation tests /for
unexpected resistance patterns
Type of error/bias Mechanism Solutions
BIAS FROM DATA AGGREGATION AND ANALYSIS PROCEDURES

Include repeat isolates from Collect raw data

individual patients

Use of varying expert rules, Use standardized data

e.g. different rules for aggregation and analysis
deriving resistance used in methods
each laboratory
 Standarde în diagnosticarea patogenilor BSI
Intervențiile privind îmbunătățirea diagnosticului microbiologic al BSI vizează:
- reducerea intervalului de timp de la recoltare până la rezultat (TTR)
- cresterea calității rezultatelor,
- cu prezentarea de noi termene de etapa de diagnostic, în diagnosticul modern al HC:

Procedură/activitate Acțiune Comentarii

1. Prelevare de sânge rata de contaminare este <3%, optim Rata de contaminare este redusă prin
Pregătirea tegumentului <1% • respectarea celor mai bune practici de
Cel mai frecvent contaminările sunt cu pregătire a tegumentului,
bacterii din microbiota pielii (SCN, • tehnici de evitare a atingerii acestuia,
bacterii corineforme). • strategia de prelevare unică
• dezinfectarea prealabilă atentă a gâtului
flaconului.
2. Umplerea flaconului Volumul de sânge /flacon este de 8-10 ml Acești doi parametri au ca rezultat un volum
(pacient adult) Sunt colectate 4-6 flacoane (4 numai dacă total de sânge cultivat de cel puțin 40 ml pentru
sunt umplute corespunzător) a asigura o sensibilitate optimă HC
Rata de HC solitare (2 flacoane) sub 10%.

3. Transportul flaconului <4 ore pentru majoritatea HC De la cabinetele descentralizate - timpul de

transport al HC sa fie 2 ore.
Procedură/activitate Acțiune Comentarii

Identificarea speciilor Rezultatul identificării speciilor Realizabil cu MALDI-TOF MS direct din hemoculturi
este disponibil în aceeași zi in pozitive sau din subculturi scurte (4-6 ore) pe mediu
care s-a pozitivat HC solid.
De asemenea, realizabil cu metode rapide genotipice
pentru cei mai frecventi agenți patogeni.
AST Raportul AST preliminar sau Realizabil prin inițierea AST în aceeași zi din HC-uri
final este disponibil in aceeași pozitive (inocularea de subculturi scurte pe mediu
zi sau cel mai târziu în ziua solid, sau direct de bulion HC pozitiv) în loc de
următoare pozitivității HC cultivare peste noapte.

Raportarea de 100% din probele pozitive cu
rezultate pozitive ID și AST sunt prompt
raportate clinicianului
Printr-o comunicare promptă a informațiilor (de ex,
HC pozitivată, rezultatul Gram sau rezultatul
identificării directe) printr- o alertă electronică.
Informațiile ulterioare (obținute în ziua 1) pot fi
raportate folosind raportul electronic, cu excepția
informații noi critice pentru îngrijirea pacientului,
care vor fi comunicate telefonic (de ex. rezultatul AST
care arată că schimbarea promptă e strict necesară
pentru eficiența tratamentului),
 Există o gamă largă de tehnologii de identificare a agentului patogen și AST.

 Metodele utilizează tehnici precum microscopia cu forță atomică, rezonanța plasmonilor de suprafață,
impedanța electrochimică, imagistica morfologică unicelulară și metodele bazate pe bacteriofagi.
Company System Approach Sample Detectio AST Timp
Prep++ n/ID
Abacus Diagnostica Genomera CDX Rapid/ Real-Time BC (+) ✓ 50 min
Affinity Biosensors LifeScale AST Microorganism mass measurement BC (+) ✓ 4h
Amplex Diagnostics, GmbH, Eazyplex MRSA LAMP ultra-rapid MRSA detection BC (+) ✓ 30 min
Germany
Becton Dickinson BD Max StaphSR Real-Time PCR BC (+) ✓ ~ 1,5 h
BioFire/bioMerieux FilmArray DIRECT Nested PCR WB ✓ 1h
Diagnostics (new)
BioSense Solutions (Denmark) oCelloScope 3D optical scanning microscopy BC (+) ✓ 1 to 4 h
imaging
Bruker Daltonics MALDI Biotyper + DxM Mass spectrometry BC (+) ✓ 12 to 24 h
MicroScan WalkAway
System
FASTinov Flow cytometry Cell sorting fluorescencebased AST BC (+) ✓ <2 h
Roche Smarticles Bacteriophagebased BC (+) ✓ No report
DNAe (electronic) LiDiaBloodstream WGS/NGS/miniaturised WB ✓ 3 to 4 h
Infection Test sequencing
Specific Diagnostics Inc Reveal phenotypic Detection of volatile organic BC (+) ✓ ~5 h (with
AST compounds MIC)
T2Biosystem T2 Candida Panel Nuclear Magnetic Resonance WB ✓ 3 to 5 h
T2MR
QuantaMatrix QMAC-dRAST Optical Microscopy BC (+) ✓ 4 to 6 h
BC (+): blood culture-positive WB:whole blood
În timp ce abordările actuale sunt încă insuficiente să îndeplinească toate elementele cheie ale unui diagnostic
apropiat de cel ideal, inovațiile recente care explorează noi căi ar putea acoperi golurile tehnologice
din tehnicile prezente. În cele ce urmează evidențiem câteva tehnologii care au potențialul de a le aborda:

T1. Pregătirea probelor și fluxul de lucru pentru testarea pentru capturarea, separarea și îmbogățirea
agenților patogeni cu abundență redusă

 Primele etape ale unui diagnostic BSI de generație noua ar trebui să captureze și să separe în mod eficient
și eficient agenții patogeni din sângele integral.

 Fiecare mililitru de sânge infectat poartă aproximativ 4 – 6 X 109 globule roșii, până la 1,6 X 107 globule
albe și 1,3 – 4 X 108 trombocite, cu doar 1 până la 100 de celule bacteriene.

 În mod tradițional, această concentratie scăzută de agenți patogeni este depășită prin inocularea
sângelui în bulion bogat în nutrienți înainte de diagnosticare. Acest proces care ar putea durează zile și
provoacă întârzieri severe în analiza generală.

 Dezvoltarea tehnicilor avansate de amplificare și detecție permit ocolirea etapei lungi de cultură a
sângelui prin izolarea și concentrarea agenților patogeni direct din probele de sânge ale pacienților va
permite o reducere drastică a timpului în fluxul de lucru și poate permite o nouă generație de abordări
de diagnosticare BSI fără cultură.
 Tehnicile de izolare a agenților patogeni pot fi clasificate în metode chimice și fizice.

Metodele chimice, cum ar fi captarea afinității și liza eritrocitelor, se bazează pe

proprietățile biochimice ale bacteriilor și ale celulelor sanguine de selecția
pozitivă și negativă a celulelor din probe.

Metodele fizice, cum ar fi acustica, electrocinetica, hidrodinamica, magnetica și

filtrarea, izolează bacteriile din celulele sanguine pe baza diferențelor lor de dimensiune,
densitate și alte proprietăți fizice.
Evidențiem câteva metode promițătoare de izolare a agenților patogeni :
❑acustoforeză,
❑electrocinetică
❑focalizare inerțială magnetică,
❑filtrare și liza eritrocitelor
Acustoforeza se referă la migrarea particulelor supuse undelor acustice.
Electrocinetica descrie mișcarea fluidelor și a particulelor în câmpurile
electrice externe.
Microfluidica inerțială se
referă la mișcarea
laterală a particulelor
sau celulelor într-un
microcanal datorită
forțelor de ridicare
pasive, inerțiale, care
împing celulele departe
de peretele canalului.

Tehnicile de captare a afinității cu particule și suprafețe modificate chimic sunt strategii populare pentru izolarea selectivă
a celulelor. Legarea biochimică cu microbile oferă un mecanism pentru transformarea caracteristicilor chimice în
proprietăți fizice pentru captarea agenților patogeni.
Exemple de metode microfluidice pentru izolarea agenților patogeni transmisi prin
sânge cu evidențierea performanței lor.
Exemple de metode microfluidice pentru izolarea agenților patogeni transmisi prin
sânge cu evidențierea performanței lor
T2. Detectarea și identificarea agenților patogeni sensibili, cu AST în timp util

Tehnologiile de identificare disponibile pentru utilizare clinică de genul

• Real-time PCR and quantitative PCR (qPCR)
• QuickFISH (hibridizare fluorescentă in situ cu sonde de acid nucleic peptidic )
• MALDI-TOF/MS
• VITEK MS
care au un timp de răspuns mai mic de 60 de minute, se bazează în continuare pe hemocultură pozitivă ca
probă de intrare.

Digital PCR (dPCR)

PCR digitală a fost dezvoltat pentru a depăși deficiențele qPCR permițând cuantificarea absolută a acidului
nucleic. Prin împărțirea probelor mari de acid nucleic în reacții individuale, dPCR împinge limita inferioară de
detectare la nivel de o singură moleculă.

Universal High-Resolution Melt (U-HRM) with Pheno-Molecular AST

HRM (analiza topirii de înaltă rezoluție) este o soluție simplă ce poate fi integrată cu PCR, fără pași de procesare
post-amplificare. Cu ajutorul colorantului fluorescent saturator, al controlului precis al temperaturii de reacție și
al algoritmilor software, HRM poate crea curbe de topire cu un singur nucleotid pentru mai puțin de un minut.
Flexibilitatea tehnicii, viteza, randamentul ridicat și costul redus, permit o potențială adoptare pe scară largă.
Gamma Peptide Nucleic Acid (γ PNA)
Utilizând γ PNA a fost concepută o tehnologie ce încorporează un proces de liză selectivă aproape ce elimina
complet celulele somatice fără a ucide microbii. S-a realizat detecția cuprinzătoare a mai mult de 20 dintre
cei mai comuni agenți patogeni la nivel de specie, cu o specificitate > 95%. Întregul flux de lucru al acestora
poate fi finalizat în mai puțin de 2,5 ore. Această întoarcere rapidă ar putea afecta în mod semnificativ
inițierea tratamentului BSI țintit.

Next-Generation Sequencing (NGS)

Metodologiile NGS oferă o abordare all-in-one pentru a identifica o gamă largă de agenți patogeni ai BSI,
precum și screening pentru markeri de rezistență cunoscuți în probele BSI suspectate.
Marele avantaj ale NGS față de hemocultură, odată cu apariția secvențierii Nanopore în timp real, este
dat de faptul că agenții patogeni pot fi identificați în câteva minute de la secvențiere și întregul flux de
lucru poate fi realizat în șase ore de la extragerea sângelui.
Caracteristicile de performanță ale
tehnologiilor actuale și emergente.
Sensibilitatea, specificitatea și timpul
de răspuns în comparație cu
standardul de aur actual.

1. qPCR-HRM
2. SERS
3. IC3D
4. PNA-FISH
5. PCR+T2M,
6. PCR multiplex din sânge integral
7. PCR + secvențiere
8. PCR multiplex din hemocultură
9. ADN Microarray
10. MALDI-TOF
11. AcceleratePheno
12. Standardul de aur pentru
hemocultură
 Raportul epidemiologic anual privind rezistența la
antimicrobiene în UE/SEE (EARS-Net) pentru 2021

Antimicrobial resistance in the EU/EEA (EARS-Net) - Annual epidemiological report for 2021 (europa.eu)
 Raportul epidemiologic anual privind rezistența la
antimicrobiene în UE/SEE (EARS-Net) pentru 2021

 între 2017 și 2021: AMR rămâne o provocare serioasă în UE/SEE.

 tendințe de creștere ale procentelor de rezistență
 la carbapeneme: K. pneumoniae și Acinetobacter spp. și
 la vancomicină: E. faecium

 ECDC a estimat că pentru 2020, 30,9% din povara totală în “Disability-

adjusted life years“(DALY) a fost reprezetata de infecțiile cu bacterii
rezistente la carbapeneme, cu un număr similar de decese atribuite:
 K. pneumoniae rezistent la carbapeneme ( 4 586) decese
 Acinetobacter spp. ( 4 289) decese)
 și P. aeruginosa ( 4 004 decese)

Antimicrobial resistance in the EU/EEA (EARS-Net) - Annual epidemiological report for 2021 (europa.eu)
 Raportul epidemiologic anual privind rezistența la
antimicrobiene în UE/SEE (EARS-Net) pentru 2021

 În perioada 2020−2022: Acinetobacter spp. - deseori raportate ca

fiind cea mai frecventă coinfecție bacteriană pentru pacienții cu
COVID-19 din spitale, și în special din ATI, în Europa, America de
Nord și Orientul Mijlociu, provocând focare clonale, cu rate ridicate
de letalitate, adesea asociate cu rezistența la mai multe AB.
 S-a estimat că un pachet mixt de intervenții :
 ar avea potențialul de a preveni aproximativ 27 000 de decese în
fiecare an în UE/SEE
 ar putea economisi aproximativ 1,4 miliarde EUR pe an în UE/SEE
 s-ar putea amortiza în doar un an
 o igienă îmbunătățită,
 programe de administrare a antibioticelor,
 și utilizarea de teste rapide de diagnostic
 campanii în mass-media

Antimicrobial resistance in the EU/EEA (EARS-Net) - Annual epidemiological report for 2021 (europa.eu)
 Introducere
Hemocultura
 permite identificarea agenților patogeni care determină bacteriemii sau
fungemii și testarea sensibilității acestora față de antimicrobiene.
 se efectuează în regim de urgență
 este una dintre cele mai importante analize efectuate în cadrul laboratorului de
microbiologie.
 cele cunoscute indicatii:
 În cazul nou-născuților se recomandă hemocultura la cele mai mici semne
clinice ale unei infecții.
 La sugarii sub vârsta de 3 luni hemocultura - indicată în toate cazurile de
suspiciune de sepsis, meningococemie, febră fără focar cunoscut,
investigarea unei stări febrile prelungite, infecție de tract urinar.
 La vârste între 3-36 de luni hemocultura poate fi luată în considerare în cazul
stărilor febrile (>39°C) cu sursă necunoscută în lipsa unei imunizări complete
antipneumococice.
 Cerințe minime în vederea unui
diagnostic microbiologic eficient
 Aparat de hemocultură de capacitate potrivita mărimii și specificului spitalului.
 Intervalul de timp de la recoltarea probei până la eliberarea rezultatului (TAT:
turnaround time), trebuie să fie cât mai scurt.
 Acesta este recomandat a fi între 2-5 zile, dar poate fi depășit în cazul unor specii
fungice sau bacteriene cu creștere lentă sau în cazul endocarditelor.
 Trebuie asigurate condițiile ca hemoculturile să fie preluate în orice oră a zilei și în
orice zi a săptămânii și să fie incubate în cel mult 2 ore de la recoltare.
 După declanșarea semnalului pozitiv, hemoculturile trebuie descărcate imediat și
procesul de prelucrare demarat fără întârziere.
 Pe parcursul diagnosticului se informează clinicianul
 despre pozitivarea hemoculturilor,
 despre caracterele morfo-tinctoriale ale microorganismului și alte date considerate utile din
punct de vedere clinic.
 BactAlert și Bactec depistează creșterea bacteriană prin urmărirea
nivelului de CO2 în flaconul însămânțat.
 VersaTREK monitorizează creșterea bacteriană prin detectarea
schimbărilor de presiune din flaconul însămânțat.
 Aceste sisteme folosesc flacoane de hemocultură speciale,
compatibile doar cu aparatul propriu având compoziție specifică a
mediului de cultură ce permite o bună recuperare a bacteriilor, inclusiv
a celor pretențioase și a unor levuri.
 Avantajul lor față de metodele clasice:
evidențiază creșterea în flacoanele însămânțate fără a fi nevoie de
deschiderea, manevrarea lor, prevenind astfel contaminarea
hemoculturilor în laborator.
scurtează durata diagnosticului, întrucât în prezența unei încărcături
bacteriene crescute se pot pozitiva în doar câteva ore de incubare
 Flacoane

 Tipurile de flacoane și mediile de cultură variază în funcție de producător:

 aerobe, anaerobe, pentru fungi, pentru cultivarea Mycobacterium
tuberculosis, pediatrice și flacoane ce conțin inhibitori de antibiotice
(rășini).
 raport de cca 15:1 - intre volumul mediului de cultură și a sângelui recoltat -
pentru a inhiba efectul antimicrobian al sângelui uman.
 Acest raport poate fi redus la 5:1 sau 10:1 în cazul în care la mediu se
adaugă polyanetholsulfonat de sodiu* (SPS). În vederea obținerii acestui
efect trebuie respectate strict volumele recomandate de producător.
 Flacoanele au presiune negativă, de aceea trebuie avută grijă să se evite
supraîncărcarea flacoanelor, ceea ce poate duce la erori diagnostice.

anticoagulant netoxic care favorizeaza proliferarea bacteriana prin neutralizarea activitatii bactericide a serului uman si inhibarea actiunii unor
antibiotice
Recoltarea și transportul probelor-momentul
 La debutul bolii și înaintea administrării antibioticelor.
 Altfel - pierderea diagnosticului etiologic.
 Recoltările ulterioare în cazul evoluției nefavorabile duc la izolarea unor patogeni cu
mecanisme de rezistență.
 obiceiuri de recoltare selectivă duc la distorsionarea spectrului de etiologie și a ponderii
tulpinilor rezistente implicate în infecții invazive.
 Antibioticele administrate influențează rezultatul, chiar și în situația recoltării după
administrarea unei singure doze.
 Dacă acest lucru nu poate fi evitat, recoltarea trebuie făcută înaintea dozei
următoare de antibiotic, când nivelurile serice sunt cele mai joase și se vor utiliza
flacoane de hemocultură care conțin inhibitori de antibiotice.
 În prezența febrei, hemoculturile trebuie recoltate cât mai repede.
 Lipsa febrei nu este o contraindicație pentru recoltarea hemoculturilor
 Pregătirea personalului responsabil cu recoltarea include:
 igienizarea mâinilor cu soluții alcoolice,
 echiparea cu mănuși sterile și mască chirurgicală.
 Ușa salonului să fie închisă.
 Recoltarea se face preferabil prin puncție venoasă.
 Recoltarea prin catetere trebuie evitată din cauza riscului crescut de rezultate fals
pozitive.
 Pregătirea pacientului în vederea recoltării:
 Antisepsia tegumentelor în zona de puncție se va efectua riguros, fiind de
importanță majoră în prevenirea contaminării probelor.
 Recomandarea standard este utilizarea unei soluții alcoolice de 70% urmată de tinctură
de iod 1-2% sau iod povidon.
 Alternativ, se recomandă utilizarea unui antiseptic pe bază de clorhexidină gluconat
0,5% în soluție alcoolică.
 Betadina are timp de contact lung, 1-2 minute care trebuie respectat în vederea
obținerii efectului antimicrobian dorit.
 Iodul povidon se aplică în cercuri concentrice pornind din punctul de inserție.
 Soluțiile pe bază de alcool, tinctura de iod și clorhexidina au timp de contact mai redus
(30 de secunde), astfel șansele de respectare a timpilor de contact sunt mai mari.
Aceste soluții se aplică prin frecare viguroasă.
 Atenție la indicațiile producătorului, pentru flacoanele Bactec este interzisă utilizarea soluțiilor
pe bază de iod.
 După antisepsia tegumentelor nu se palpează vena (În cazul în care este neapărată nevoie, se
va schimba mănușa).
 Recoltarea se face cu ac și seringă, în seringi de 10-20 ml (mai mici pentru flacoanele
pediatrice).
 După îndepărtarea capacului hemoculturii, dopul de cauciuc se dezinfectează. Pentru
transferul sângelui se folosește un dispozitiv special. În lipsa acestuia sângele se transferă în
flacoane cu un ac schimbat. Cu acesta se inoculează ambele flacoane ale setului. Nu se
schimbă acul pentru a reduce riscurile de accidente prin înțepare. Dacă setul conține un
flacon anaerob (recomandat), prima dată se inoculează flaconul anaerob și după aceea cel
aerob.
 Este important să se evite aerisirea flaconului anaerob.
 Pot fi folosite de asemenea sisteme de recoltare cu circuit închis, utilizând adaptoare speciale
pentru flacoanele de hemocultură și trusă de transfer.
 După transferul sângelui în flacon, se amestecă cu mediul prin agitare ușoară.
 Dacă puncția venei eșuează, acul trebuie schimbat.
 Pe flacoane se notează numele pacientului, locul recoltării și se lipește eticheta cu codul de
identificare.
 Specificarea locului anatomic de recoltare (și dacă este prin cateter sau venă) este importantă
în interpretarea rezultatului hemoculturii, a stabilirii semnificației izolatului.
10-steps-for-proper-blood-culture-collection-(ro-gp-and-troy)664918866de4472284f50a0259c7c322.pdf (beaumontlaboratory.com)
 Setul de HC

 se definește ca proba recoltată printr-o singură puncție.

 Aceasta, în cazul adulților, se repartizează într-un flacon aerob și un flacon
anaerob.
 Deși germenii strict anaerobi sunt implicați în mai puțin de 10% din bacteriemii,
utilizarea de rutină a flacoanelor pentru anaerobi este recomandată
 și din cauza faptului că mediul bogat nutritiv -favorizează creșterea bacteriilor
facultativ anaerobe, uneori fiind unicul flacon pozitivat al setului de
hemocultură.
 Când ambele flacoane se pozitivează, în cazul enterobacteriilor, flaconul
anaerob frecvent se pozitivează mai repede.
 Ocazional este acceptabil ca setul de hemocultură să fie alcătuit din două
flacoane aerobe, decizie ce se poate stabili de fiecare laborator/spital în parte
în funcție de particularitățile locale.
 Într-un episod bacteriemic este nevoie de cel puțin două seturi de
hemoculturi (2x2 flacoane), ideal 3 seturi, pentru creșterea șansei izolării
germenului, recoltate din puncții diferite.
 În cazul unor urgențe, când inițierea antibioterapiei trebuie făcută fără
întârziere, acestea pot fi recoltate imediat unul după celalalt
 Altfel, cele două seturi pot fi recoltate la interval de 30-60 de minute.
 Seturile multiple recoltate prin puncții cu localizări diferite permit stabilirea
semnificației izolatului bacterian, când acesta este un comensal obișnuit al
tegumentelor (de ex. SCN, coryneformi, Cutibacterium acnes).
 Izolarea aceleiași tulpini din ambele seturi de hemocultură susține rolul
etiologic al acesteia.
 Izolarea dintr-un singur set a unui comensal tegumentar semnifică de
regulă contaminare.
 Repetarea HC
 Nu este nevoie de repetarea hemoculturii dacă în episodul bacteriemic inițial s-a recoltat
numărul de seturi recomandate.
 Repetarea recoltării (fără indicații, nejustificate) crește riscul unor rezultate fals pozitive
prin contaminare, ceea ce duce la investigații suplimentare și tratamente antibiotice
inadecvate.
 Excepție în cazul endocarditei infecțioase, în care repetarea recoltării poate crește
șansa izolării agentului etiologic.
 Se indică repetarea hemoculturii la 2-4 zile de la pozitivarea primelor seturi în cazul
izolării Staphylococcus aureus, deoarece acesta are tendința de a cauza bacteriemii
persistente. Reizolarea lui indică eșecul asanării focarului.
 Sterilizarea hemoculturilor la 2-4 zile după primul set pozitiv, alături de alte criterii clinice
permite administrarea unui tratament antimicrobian mai scurt.
 Hemoculturile de monitorizare (de control) se recomandă și în cazul infecțiilor sistemice
cauzate de Candida spp.
 obiectivează sfârșitul candidemiei, -permite optimizarea duratei tratamentului.
 Volumul de sânge recoltat
 Într-un flacon pentru adulți se recoltează 8-10 ml de sânge.
 În flacoanele pediatrice pot fi introduse 0,5-4 ml de sânge.
 Depășirea volumelor maxim admise, supraîncărcarea flacoanelor poate duce la
rezultate fals negative - datorită alterării raportului optim dintre mediul de cultură din
flacon și sânge.
 Volumul de sânge total recoltat este cel mai important factor de care depinde
pozitivarea hemoculturilor. În cursul unei bacteriemii numărul de bacterii circulante este
mic (<103UFC/L la adulți).
 Cu cât volumul total recoltat este mai mare, cu atât șansele de diagnostic sunt mai
mari.
 La adulți se recomandă recoltarea a 20-30 ml sânge per set, în total 40-60 ml.
 La copii volumul de sânge necesar depinde de greutatea corporală.
 Flacoanele pediatrice se utilizează doar la copii cu o greutate de sub 12.8 kg. Inclusiv la
copii, de la o greutate de peste 1,1 kg se recoltează seturi multiple, conform tabelului.
 Volumul de sânge recomandat la copii, în
funcție de greutatea corporală
Greutate corporala Volumul de sânge de Volum total de % din volumul total
(kg) recoltat (ml) recoltat pentru sânge circulant
cultivare (ml)
R1
R2
<=1 0.5-2* - - - 0.5-2 4
1.1-2 2* 4 4
- 2*
2.1-12.7 4* 6 3
- 2*
12.8-36.3 10** - 20 2.5
10**
>36.3 10** 10*** 10** 10*** 40 1.8
*flacon pediatric ** flacon aerob pentru adulti *** flacon anaerob pentru adulti
 Transport
 Înainte de a trimite hemoculturile la laborator se va verifica dacă:
 Flacoanele sunt corect înscripționate și este lipit codul de cerere;
 Este menționat locul recoltării;
 Volumul de sânge recoltat a fost corect.
 Se va menționa în documentul ce însoțește flaconul la laborator sau în cel electronic
dacă s-a recoltat o cantitate mai mică decât cea recomandată.
 Hemoculturile trebuie să ajungă cât mai repede la laborator și în cel mult 2 ore de la
recoltare trebuie incubate în aparatul de hemocultură.
 Flacoanele nu se refrigerează.
 Flacoanele nu se agită pentru a nu produce spumă (Bactec).
 În cazul sistemelor de hemocultură colorimetrice (BactAlert), dacă apar întârzieri, se va
verifica culoarea indicatorului înainte de introducerea flaconului în aparat.
 Flacoanele semnalizate de sistem ca fiind pozitive pentru creștere bacteriană vor fi
procesate imediat.
 Prelucrare
 La preluarea probei se verifică flacoanele, prezența codului de bare și datele despre
locul recoltării.
 Dacă apar probleme de identificare a probei, se anunță imediat medicul curant și se
repetă recoltarea.
 Flacoanele se verifică pentru integritate și eventuala prezență a sângelui în exterior.
 Flacoanele se manipulează doar cu mănuși.
 În cazul în care se observă sânge pe exteriorul flaconului, se dezinfectează înainte de
incubare în aparat.
 Dacă flacoanele preluate sunt expirate, acest lucru se va menționa ca și posibilă sursă
de eroare și se va lua legătura cu secția pentru atenționare
 Laboratorul trebuie să monitorizeze:
 Datele de expirare ale flacoanelor.
 Volumele incorecte (prea mari sau prea mici) se notează pe rezultat.
 În cazul în care se trimit seturi singulare, se va formula o atenționare la eliberarea rezultatului.
 Examenul microbiologic
 Incubarea
 Hemoculturile se incubează la temperatura de 37°C timp de 5 zile.
 În cazul endocarditei prelungirea la 14-21 de zile nu mai este recomandată, căci
microorganismele țintite prin incubarea prelungită cresc adecvat și în 5 zile în mediile actuale.
 Prelucrarea hemoculturilor pozitive și comunicarea rezultatelor intermediare
 După emiterea semnalului pozitiv - se începe prelucrarea fără întârziere.
 Monitorizarea continuă a aparatelor de hemocultură este o cerință de bază care trebuie
îndeplinită în fiecare laborator.
 Pentru deschiderea flacoanelor de hemocultură se recomandă folosirea acelor de ventilație. În
lipsa acestora se vor folosi ace de seringă.
 Este recomandat ca puncționarea cu ace a flacoanelor să se facă sub hotă, deoarece uneori
poate exista presiune pozitivă în flacoane, ceea ce expulzează lichidul în momentul puncționării
și astfel se contaminează mediul și/sau persoana.
 Se efectuează un frotiu colorat Gram iar rezultatul se comunică clinicianului. Este primul feed-
back pe care laboratorul îl poate da și este esențial pentru ajustarea tratamentului pacientului.
 În funcție de caracterele morfo-tinctoriale ale microorganismului se alege un set de medii
 Identificarea
 Convențională
 În lipsa altor metode, identificarea se bazează pe metodele de identificare
convenționale, de care dispune laboratorul.
 Este important ca laboratorul care efectuează hemoculturi să aibă capacitatea de a
identifica majoritatea patogenilor la nivel de gen și specie.
 Această etapă poate avea o durată de timp variată, în care informațiile trebuie
comunicate clinicianului imediat ce devin disponibile
 Teste rapide, metode de identificare rapidă disponibile.
 Unele truse de aglutinare permit detectarea antigenelor bacteriene din hemocultura
pozitivată. Astfel se poate obține o identificare rapidă, înainte de cultivarea propriu-
zisă a bacteriei.
 Există truse de aglutinare pentru detectarea antigenelor de Streptococcus
pneumoniae, anumite serogrupuri de Neisseria meningitidis, Haemophilus influenzae
serotip b.
 În aceste cazuri trebuie urmărite recomandările producătorului testului.
 Teste rapide
 Există diferite metode de detectare rapidă a principalelor mecanisme de
rezistență, bazate pe metode imunocromatografice sau colorimetrice. Acestea
pot fi utilizate din cultura bacteriană sau direct din flaconul de hemocultură. Prin
aceste metode se poate detecta MRSA, producerea de ESBL sau carbapenemaze
la enterobacterii.
 Identificarea utilizând MALDI-TOF permite de asemenea accelerarea
diagnosticului prin identificarea direct din flaconul pozitiv sau din subcultura
efectuată pe medii solide a microorganismului.
 Moleculară
 Majoritatea testelor moleculare pot identifica patogenul doar din hemocultura
pozitivată.
 Testele multiplex permit identificarea unui număr de patogeni bacterieni și/sau
fungici, +/- gene care codifică beta-lactamaze, genele mecA, mecC și genele
vanA/B).
 Tehnologia MALDI-TOF

 Introducerea tehnicilor de spectrometrie de masă de tip Matrix-Assisted

Laser Desorption/Ionization Time-Of-Flight (MALDI-TOF) pentru identificarea
de rutină a patogenilor microbieni influențeaza diagnosticul microbiologic
permițând înlocuirea progresivă a metodele clasice de identificare
biochimică;
 Tehnologia MALDI-TOF prezintă avantajul:
 Identificarii de bacterii și fungi la nivel de specie,
 direct din coloniile izolate pe medii de cultură,
 în decurs de câteva minute,
 eficiență din punctul de vedere al costurilor cu resursele materiale și umane.
 diagnostic mai rapid și instituirea în timp util a antibioterapiei empirice
adecvate.
 Atentie: riscul procesării tuturor izolatelor, chiar și a celor nesemnificative
clinic: tratamente antibiotice abuzive!!!
 BCID RAPIDLY IDENTIFIES MOST RELEVANT
BACTERIA IN SEPSIS PATIENTS
Fast
• 2 minutes hands-
on time
• Results in about
an hour
Accurate
• 98% Sensitivity
• 99.9%
Specificity
Comprehensive
• Gram + bacteria
• Gram - bacteria
• Yeast
• Resistance gene
markers
66
8. Data on File (bioFire Diagnostics).
 Interpretare

 Orice creștere microbiană poate să fie semnificativă, însă această

semnificație trebuie stabilită pentru fiecare izolat în parte.
 Mediile de cultură au fost mult îmbunătățite în ultimii ani și, permit
o creștere mai bună nu doar a patogenilor, ci și a contaminanților.
Contaminare
 Cea mai mare problemă în interpretarea rezultatului hemoculturii o constituie
contaminarea, care poate avea cauze diverse.
 Cel mai frecvent bacteria contaminantă provine din flora tegumentară, în cazul
unei antisepsii defectuoase.
 Hemoculturile sunt de asemenea frecvent contaminate în cazul recoltării prin
catetere intravasculare, acestea având o rată de contaminare mai mare
decât în cazul venopuncțiilor.
 Riscul cel mai mare pentru rezultate fals pozitive există în cazul recoltării prin
catetere intravasculare inserate în artera sau vena femurală.
 În cazul recoltărilor prin catetere, hemocultura se poate contamina nu doar cu
bacterii din flora comensală, ci și cu patogeni obișnuiți (Staphylococcus aureus,
enterobacterii, Pseudomonas aeruginosa, etc.).
 Aceștia de obicei provin din porturile contaminate ale cateterelor. Raportarea
acestora ca și patogeni semnificativi poate avea consecințe nedorite asupra
pacientului, a costurilor spitalizării și a datelor de incidență a IAAM.
 Contaminare
 Eliberarea rezultatului complet cu antibiogramă în cazul unui germen contaminant
are impact clinic deosebit, cu aplicarea unor tratamente antibiotice incorecte sau
chiar inutile. S-a arătat că în urma raportării SCN contaminanți se prescriu inutil
antibiotice, între care și vancomicina pe o durată prelungită.
 Bacteriile cu probabilitate mare să fie contaminanți sunt:
 SCN
 Coryneformii
 Micrococcus spp.
 Cutibacterium acnes (fost Propionibacteium acnes)
Bacillus spp. (alte specii, decât B. anthracis)
Aceste bacterii vor fi considerate contaminanți cu excepția situațiilor în care aceeași
tulpină se izolează din seturi succesive și există criterii clinice și de laborator, factori
favorizanți care să susțină implicarea lor în infecția sistemică.
 O serie de alți patogeni pot avea semnificație clinică sau să fie contaminanți, după
caz: - enterococi - streptococi de grup viridans
 Următoarele bacterii se consideră semnificativi (sunt foarte rari contaminanți):
Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae
 Semnificatia clinica
 Următoarele bacterii se consideră semnificativi (sunt foarte rari contaminanți):
 Staphylococcus aureus,
 Streptococcus pneumoniae
 Streptococci beta-hemolitici
 Listeria monocytogenes
 Escherichia coli și alte specii din Ordinul Enterobacterales
 Pseudomonas aeruginosa
 Acinetobacter baumannii
 Neisseria meningitidis
 Haemophilus influenzae
 bacili Gram-negativi anaerobi (Bacteroides spp., Fusobacterium spp.),
 Candida spp.
 Hemoculturile polimicrobiene
 Infecțiile sistemice real polimicrobiene sunt rare.
 Sunt posibile în contextul unei translocații bacteriene din intestin,
mucoase.
 În toate cazurile în care se izolează mai multe bacterii, trebuie cântărită
posibilitatea implicării acestora în infecție, sau dacă sunt de fapt
contaminări.
 Când alături de germeni patogeni se izolează specii ale florei
comensale se ridică semne de întrebare privind toate izolatele, inclusiv
privind patogenii reali și acest dubiu trebuie comunicat clinicianului.
 Nu se prelucrează extensiv aceste izolate, însă se pot păstra pentru
eventualitatea în care vreuna dintre aceste specii se izolează din seturi
ulterioare.
 Diagnosticul microbiologic în situații
clinice particulare
 Sepsisul asociat cateterelor
 sursa este reprezentată de cateterul intravascular.
 Se suspicionează în cazul unor infecții invazive care se dezvoltă în prezența
cateterelor intravasculare, în absența altor surse evidente de infecție.
 Febra este parametrul clinic cel mai sensibil, însă cu specificitate redusă.
 Prezența inflamației și a exudatului la locul inserției cateterului are specificitate
crescută (94-99%) însă are sensibilitate redusă.
 Pentru susținerea diagnosticului acestei infecții este nevoie de evidențierea
agentului etiologic în relație cu cateterul incriminat.
 Există două posibilități de abordare a diagnosticului: bazate pe îndepărtarea
sau prin păstrarea cateterului .
Proceduri recomandate cu păstrarea cateterului

 examenul bacteriologic al locului inserției în prezența inflamației și/sau a

exudatului și recoltarea hemoculturilor.
 Pentru examenul bacteriologic al locului inserției se șterge tegumentul din
jurul inserției cu un tampon. Se recomandă în prezența inflamației și/sau a
prezenței exudatului.
 Pentru hemoculturi se recomandă recoltarea în paralel a unui un set prin
cateter și a unui al doilea set prin puncție venoasă.
 Izolarea aceleiași tulpini din ambele seturi, în plus, pozitivarea cu cel puțin
două ore mai devreme a setului recoltat prin cateterul intravascular
considerat sursa sepsisului, susțin diagnosticul de sepsis asociat cateterului.
 În cazul în care doar setul recoltat prin cateter se pozitivează, se consideră
contaminare din cateter.
 În cazul în care doar setul recoltat prin venopuncție se pozitivează cu un
germen din flora tegumentară, se consideră contaminare.
 Proceduri ce implică îndepărtarea cateterului

Sepsisul asociat cateterului se confirmă în cazul în care se

evidențiază prezența aceluiași germen pe capătul distal al unui
cateter și în hemoculturile recoltate prin puncție percutană.
Interpretarea se face întotdeauna în corelare cu rezultatul
hemoculturii.
Examenul bacteriologic al vârfului de cateter NU se face de
rutină, doar în prezența semnelor de sepsis și când se exclud alte
surse de infecție, ce implică îndepărtarea cateterului
 Metoda semicantitativă a lui Maki

 la fel de eficientă ca și metodele cantitative pentru diagnosticul sepsisului asociat cateterelor

utilizate pe durată scurtă.
 Fiind o metodă foarte practică este preferată în cadrul diagnosticului de rutină al acestor infecții.
 Cateterul se îndepărtează după antisepsia zonei de inserție. După extragere se taie aseptic 4 cm
din capătul distal al cateterului, folosind o foarfecă sterilă. Fragmentul se introduce într-un recipient
steril și se trimite fără întârziere la laborator.
 Fragmentul se rostogolește pe un agar sânge. După incubare se numără coloniile dezvoltate pe
placă. Creșterea este semnificativă în cazul în care se obține un număr de germeni de ≥15
UFC/placă. Nu se prelucrează mai mult de două specii bacteriene cu creștere semnificativă.
 În cazul cateterelor de lungă durată,
 se recomandă tehnici cantitative cu determinarea numărului de germeni obținuți după sonicare sau după
irigarea lumenului cu ser fiziologic steril.
 Nu se recomandă îmbogățirea fragmentelor în medii lichide.
 Aceasta permite doar determinarea calitativă a prezenței germenilor, însă nu permite
diferențierea între colonizanți, contaminanți sau agenți etiologici ai unui sepsis asociat
cateterului.
 Tabel 2. Prelucrarea hemoculturii în
sepsisul asociat cateterului

Situația clinică Produsul Medii de Condiţii de Citirea culturii Microorganism

recoltat cultură incubare e ţintă
standard
Bacteriemie Vârf de Agar sânge 35-37℃ atm Zilnic ≥15 UFC
sau sepsis cateter Aerobă, 24- /placă Orice
asociat 48h creștere de
cateterului levuri
Bacteriemie Tampon - locul Agar sânge 35-37℃ atm Zilnic S. aureus, SCN,
sau sepsis de inserție a Aerobă, 24- Coryneformi,
asociat cateterului 48h Enterobacterii,
cateterului Enterococi,
Pseudomonad
e, Streptococi,
Bacillus spp.
Levuri
 Endocardita infecțioasă
 În cazul endocarditei bacteriemia este continuă.
 Pozitivarea seturilor succesive documentează bacteriemia continuă.
 Se recomandă recoltarea a 3 seturi de hemoculturi
 Convențional seturile cuprind un flacon aerob și unul anaerob. Alternativ pot fi recoltate
două seturi de hemoculturi alcătuite din 2 flacoane aerobe și un flacon anaerob (în
total tot 6 flacoane).
 În cazul suspiciunii de endocardită și sepsis se recomandă recoltarea a 2 seturi de
hemoculturi la interval de 1 oră.
 Semnificația izolatului bacterian este determinat de:
 Tipul microorganismului izolat
 SCN se asociază mai frecvent endocarditelor pe proteze valvulare;
 streptococii de grup viridans sunt mai frecvent implicați în endocardite pe valve native
 Izolarea aceleiași tulpini din seturi succesive
 Pozitivare rapidă după incubare
 Testarea sensibilității față de
antibiotice

 Antibiograma direct
 În anul 2019 EUCAST a stabilit un protocol pentru efectuarea antibiogramelor
directe din hemoculturile pozitivate. (Rapid AST in blood culture
https://www.eucast.org/rapid_ast_in_blood_cultures/)
 Implementarea acestei metode impune validare în fiecare laborator.
 Antibiograma se efectuează conform standardului EUCAST, cu caracterizarea,
descrierea fenotipului de rezistență.
 Raportarea rezultatelor
 Dacă nu s-au recoltat cel puțin două seturi de hemoculturi pe episodul bacteriemic, se
va da o atenționare: Set unic! Cantitate insuficientă de sânge!
 În vederea unui rezultat corect se recomandă recoltarea a cel puțin două seturi de
hemoculturi (4 flacoane în total) prin două venopuncții diferite.
 În cazurile de hemoculturi pediatrice se va urmări de asemenea volumul sângelui total
recoltat. În cazul în care acesta este sub cel recomandat, se va da atenționare: ”volum
insuficient, vă rugăm să consultați manualul recoltării pentru a adapta volumul de sânge
la greutatea corporală a pacientului”.
 Dacă se trimit probe în flacoane expirate, acestea se preiau cu mesaj de atenționare
privind posibila sursă de eroare și se ia legătura cu secția pentru a se elimina flacoanele
expirate rămase.
 Rezultate negative: Flacon aerob și anaerob: negativ
 Rezultate pozitive: Rezultatele parțiale se comunică telefonic și se introduc în SIL imediat
ce sunt disponibile
 Tabel 3. Semnificația izolatelor în funcție de numărul
flacoanelor pozitivate și raportarea rezultatului
Specia Nr flacoanelor pozitive
izolată
(SCN) 1 sau 2 ale aceluiași set
Aceleași tulpini izolate din
seturi diferite
Tulpini sau specii de
SCN diferite în același
flacon sau în mai multe seturi
Doar flaconul recoltat prin
cateter
Nr seturilor Informații clinice
Cel puțin două seturi Fără factori de risc pentru
infecție cu SCN
Pacient cu factori de risc
(boală onco -
hematologică, ATI,
imunosupresie,CVC)
Set unic De fiecare data
Cel puțin două seturi De fiecare data
Oricâte De fiecare data
2 seturi (un set recoltat Suspiciune de sepsis
prin cateter, un set asociat
recoltat cateterului
prin venopuncție)
Raportarea rezultatului/comentarii/ recomandări
Contaminant, nu se continuă diagnosticul
Se comunică: SCN, posibil contaminant. Se testează
sensibilitatea la solicitarea clinicianului.
Se comunică: SCN; Set unic! În vederea interpretării
corecte se recomandă recoltarea a cel puțin 2 seturi de
hemocultură.” Decizia de a identifica la nivel de specie și
testarea sensibilității se face în urma consultării cu
clinicianul și explicarea rezultatului neinterpretabil.
Se identifică la nivel de specie și se testează sensibilitatea
la antibiotic; Rezultatul se comunică în cazul în care profilul
de sensibilitate este identic.
SCN - contaminare
SCN - contaminare
SCN Doar flaconul 2 seturi (un set recoltat Suspiciune de sepsis SCN – contaminare din flora
recoltat prin venopuncție prin cateter, un set recoltat asociat tegumentară
prin venopuncție) cateterului

Coryneformi, Bacillus spp., Mai multe flacoane din seturi Cel puțin 2 seturi Se comunică specia izolată
Micrococcus spp., succesive cu antibiogramă (pentru
streptococi grup viridans speciile care au
standardizare)

Un singur flacon Cel puțin 2 În orice context Contaminant

Un singur flacon Set unic Nu se lucrează extensiv. Se comunică numele

genului cu mențiunea:
posibil contaminant și
atenționare pentru setul
unic.
Staphylococcus aureus ≥1 Orice număr În orice context clinic Se comunică specia izolată
Streptococcus cu antibiogramă (pentru
pneumoniae, Streptococi speciile care au
betahemolitici standardizare)
Enterococcus spp.
Enterobacterii,
Pseudomonas aeruginosa,
Acinetobacter baumannii,
Candida albicans
Anaerobi Neisseria
meningitidis Haemophilus
spp. Listeria
monocytogenes HACEK
Campylobacter spp.
Pasteurella spp. Brucella
spp.
Comunicarea rezultatelor în cazul prelucrării vârfului
de cateter și/sau a probei din jurul inserției cateterului

 Vârf de cateter:
 Rezultat pozitiv: comunică germenul cu creșterea peste pragul de
semnificație (≥15 UFC /placă) cu adăugarea unui comentariu interpretativ:
poate fi asociat cu sepsis sau este un colonizant/contaminant - verifică
rezultatul hemoculturilor!
 În cazul creșterii <15 colonii/placă: creștere sub prag de semnificație clinică;
 Rezultat negativ: fără creștere microbiană.
 Criterii de performanță
 Una dintre problemele frecvent întâlnite în spitalele cu resurse limitate este recoltarea
selectivă a hemoculturilor: recoltarea hemoculturilor doar în cazurile în care evoluția
pacientului este nefavorabilă sub tratament empiric cu spectru larg.
 Pe lângă subevaluarea incidenței unor patogeni comunitari sensibili (cum ar fi
Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, șa), aceste obiceiuri de
recoltare duc la supraestimarea rezistenței și la abuz de antibiotice, din cauza
absenței frecvente a unei etiologii demonstrate, cu amplificarea fenomenului
rezistenței bacteriene.
 În vederea unei evaluări corecte privind implicarea microorganismelor în infecții
sistemice și a rezistenței lor antimicrobiene este importantă respectarea indicațiilor
recoltării hemoculturilor.
 Omiterea diagnosticului poate să ducă și la subraportarea IAAM. (Numărul de
hemoculturi efectuate la 1000 paturi-zile de spitalizare este considerat indicator de
calitate al unității sanitare în unele țări).
 Hemoculturile au o rată redusă de pozitivare, depinzând în mare măsură de
patologia de bază. Aceasta este puternic influențată de volumele de sânge,
numărul de seturi recoltate. Laboratorul trebuie să semnalizeze de fiecare dată când
volumele și numărul seturilor sunt insuficiente.
 De asemenea, trebuie urmărită supraîncărcarea flacoanelor cu sânge și data
expirării flacoanelor. Unele sisteme de hemoculturi urmăresc acest aspect în mod
automat.
 Printre cele mai frecvente probleme întâlnite în cursul prelucrării hemoculturilor este
contaminarea. Pentru interpretarea corectă a acestora este foarte importantă
respectarea recomandării de recoltare a seturilor succesive din locuri de puncție
diferite.
 De asemenea, personalul trebuie reinstruit periodic despre tehnica de recoltare.
 Trebuie evitat ca și antiseptic iodul povidon și încurajat folosirea soluțiilor alcoolice
pe bază de clorhexidină.
 Contaminările
 pe de o parte generează costuri inutile laboratorului prin reactivii și munca suplimentară
depusă pentru clarificarea semnificației acestor izolate,
 pe de altă parte induc tratamente greșite sau inutile precum și un consum crescut de
antibiotice.
 În vederea îmbunătățirii calității acestui diagnostic, se impune urmărirea în timp a
unor indicatori de calitate, cum ar fi:
 durata transportului,
 durata de la preluarea probei și incubarea ei,
 TAT,
 rata de recoltare,
 rata de contaminare,
 procentul flacoanelor supraîncărcate,
 rata seturilor unice,
 rata de pozitivare (tabel 4).
 Rata de recoltare
 Pe baza acestui parametru se poate stabili dacă se recoltează suficiente
hemoculturi (sau dacă se recoltează în exces). Se determină numărul de seturi de
hemocultură raportate la 1000 pacienți-zile de spitalizare. Acest parametru trebuie
monitorizat de către fiecare instituție și poate sta la baza unor decizii de
management.
 Rata de contaminare
 reprezintă procentul de seturi de hemoculturi din care se izolează un contaminant
din numărul total de seturi hemoculturi.
 Conform recomandărilor ghidurilor rata de contaminare trebuie să fie sub 3%.
 Se analizează separat rata de contaminare a hemoculturilor recoltate prin puncție
venoasă și separat cea a hemoculturilor recoltate prin catetere intravasculare.
 Unele secții, datorită specificului, au de obicei rate mai mari de contaminare (de
exemplu secții de urgență, pediatrie, terapie intensivă, COVID-19),
 se recomandă ca rata de contaminare să se urmărească defalcat pe secții pentru
a putea da feed-back țintit, conform problemelor observate.
 Rata de pozitivare
 a fost estimată la 7,7% în urma unui audit național efectuat în SUA.
 Dacă scade sub 5%, poate fi un indiciu al recoltărilor în exces.
 O rată de pozitivare >15% poate fi un indiciu al recoltării selective și al contaminării la o
rată excesivă
 Rata seturilor unice
 Se monitorizează de către laborator și se comunică coordonatorilor secțiilor în vederea
adoptării unor măsuri la nevoie.
 Procentul hemoculturilor recoltate după începerea tratamentului antibiotic
 Este unul dintre factorii care influențează rata de pozitivare.
 Se monitorizează de către laborator și se comunică coordonatorilor secțiilor în vederea
adoptării unor măsuri la nevoie.
 Rata supraîncărcării flacoanelor de hemocultură
 Observarea repetării acestui fenomen impune reinstruirea personalului privind regulile
de recoltare.
 Tabel 4. Frecvența urmăririi indicatorilor de
calitate
Indicator de calitate Frecvența Măsuri recomandate
Rata recoltării Anual Training privind indicațiile recoltării
hemoculturilor (secțiile la care
recoltările sunt în număr redus)
Rata contaminării Lunar Reinstruirea personalului care
recoltează, dacă rata depășește 5%
Rata supraîncărcării Lunar Comunicarea către secții
Rata seturilor unice La fiecare probă inițial, după aceea Menționarea în rezultat; Se
lunar și odată cu obținerea unei comunică coordonatorilor secțiilor
stabilități se poate trece la evaluări
anuale
TAT, durata timpului de încărcare a Lunar Reinstruirea personalului
flacoanelor
Durata timpului de la pozitivarea Periodic, eventual în cazul unor Reinstruirea personalului
hemoculturii și anunțarea rezultatului reclamații din partea clinicienilor
frotiului Reinstruirea personalului
Situatia hemoculturilor la SCJUT
Specii bacteriene identificate în hemoculturi (2022)
 Acinetobacter baumannii Numar K. pneumoniae Numar
tulpini tulpini
Antibiotic testate %R %I %S Antibiotic testate %R %I %S
Cefepime 13 100 0 0 Cefepime 13 64.7 0 35.3
Imipenem 59 89.8 0 10.2 Imipenem 59 45.9 3.7 50.5
Meropenem 59 89.8 0 10.2 Meropenem 59 49.5 2.8 47.7
Amikacin 6 83.3 0 16.7 Amikacin 6 42.9 1.9 55.2
Gentamicin 60 85 0 15 Gentamicin 60 35.2 22.2 42.6
Tobramycin 54 44.4 0 55.6 Tobramycin 54 64.9 0 35.1
Ciprofloxacin 59 91.5 0 8.5 Ciprofloxacin 59 68.5 1.9 29.6
Levofloxacin 5 100 0 0 Levofloxacin 5 80 0 20
Trimethoprim/Sulfamethox Trimethoprim/Sulfamethoxa
azole 55 100 0 0 zole 55 73.3 0 26.7
Colistin 51 2 0 98 Colistin 51 46.7 0 53.3

A. baumanii - %S K. pneumoniae - %S

Colistin 98% Colistin 53.3%

Trimethoprim/Sulfamethoxazole 0% Trimethoprim/Sulfamethox… 26.7%

Tobramycin 55.6% Tobramycin 35.1%

Gentamicin 15% Gentamicin 42.6%

Amikacin 16.7% Amikacin 55.2%

Levofloxacin 0% Levofloxacin 20%

Ciprofloxacin 8.5% Ciprofloxacin 29.6%

Meropenem 10.2% Meropenem 47.7%

Imipenem 10.2% Imipenem 50.5%

Cefepim 0% Cefepim 35.3%

0 20 40 60 80 100 120 0 10 20 30 40 50 60
 E. coli Numar P. aeruginosa Numar
tulpini tulpini
Antibiotic testate %R %I %S Antibiotic testate %R %I %S
Cefepime 11 18.2 9.1 72.7 Cefepime 59 41.5 0 58.5
Imipenem 83 0 0 100 Imipenem 59 61 2.4 36.6
Meropenem 84 0 0 100 Meropenem 59 39 22 39
Amikacin 77 1.3 0 98.7 Amikacin 59 39 0 61
Gentamicin 84 11.9 0 88.1 Gentamicin 59 51.2 0 48.8
Tobramycin 51 11.8 0 88.2 Tobramycin 45 31.4 0 68.6
Ciprofloxacin 83 31.3 1.2 67.5 Ciprofloxacin 59 41.5 0 58.5
Levofloxacin 7 14.3 0 85.7 Levofloxacin 4 100 0 0
Trimethoprim/Sulfamethoxa Trimethoprim/Sulfamethoxa
zole 83 33.3 0 66.7 zole 0 - - -
Colistin 48 0 0 100 Colistin 45 5.7 0 94.3

E. Coli - %S P. aeruginosa - % S
Colistin 100% Colistin 94.3%
Trimethoprim/Sulfamethoxazole 66.7%
Tobramycin 88.2% Tobramycin 68.6%
Gentamicin 88.1% Gentamicin 48.8%
Amikacin 98.7% Amikacin 61%
Levofloxacin 85.7% Levofloxacin 0%
Ciprofloxacin 67.5% Ciprofloxacin 58.5%
Meropenem 100% Meropenem 39%
Imipenem 100% Imipenem 36.6%
Cefepim 72.7% Cefepim 58.5%

0 20 40 60 80 100 120 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

 S. aureus Numar S. aureus - %S
tulpini
Antibiotic testate %R %I %S Vancomycin 100%

Penicillin G 84 84.1 0 15.9 Linezolid 96.8%

Oxacillin 84 38.1 0 61.9 Tigecycline 100%

Gentamicin 84 7.9 0 92.1 Tetracycline 63.5%
Ciprofloxacin 72 9.7 0 90.3
Erythromycin 51.6%
Levofloxacin 62 5.8 0 94.2
Clindamycin 65.1%
Trimethoprim/Sulfamethoxa
zole 20 20 0 80 Trimethoprim/Sulfamethoxazole 80%

Clindamycin 73 34.9 0 65.1 Levofloxacin 94.2%

Erythromycin 72 46.8 1.6 51.6 Ciprofloxacin 90.3%

Linezolid 73 3.2 0 96.8
Gentamicin 92.1%
Vancomycin 70 0 0 100
Oxacillin 61.9%
Tetracycline 73 34.9 1.6 63.5
Penicillin G 15.9%
Tigecycline 72 0 0 100
0 20 40 60 80 100 120
Penicillin G 84 84.1 0 15.9
 E faecalis Numar E. faecium Numar
tulpini tulpini
Antibiotic testate %R %I %S Antibiotic testate %R %I %S
Ampicillin 42 2.5 0 97.5 Ampicillin 31 70 6.7 23.3
Amoxicillin/Clavulanic acid 2 0 0 100 Amoxicillin/Clavulanic acid 0 - - -
Gentamicin-High 3 33.3 0 66.7 Gentamicin-High 31 63.3 0 36.7
Ciprofloxacin 42 45 0 55 Ciprofloxacin 31 73.3 0 26.7
Levofloxacin 38 44.4 0 55.6 Levofloxacin 27 73.1 0 26.9
Linezolid 41 0 0 100 Linezolid 29 0 0 100
Vancomycin 42 0 0 100 Vancomycin 31 16.7 0 83.3
Tetracycline 42 50 0 50 Tetracycline 21 47 0 53
Tigecycline 40 0 0 100 Tigecycline 30 0 0 100
E. faecalis - %S E. faecium - %S

Tigecycline 100% Tigecycline 100%

Tetracycline 50% Tetracycline 53%

Vancomycin 100% Vancomycin 83.3%

Linezolid 100% Linezolid 100%

Levofloxacin 55.6% Levofloxacin 26.9%

Ciprofloxacin 55% Ciprofloxacin 26.7%

Gentamicin-High 66.7% Gentamicin-High 36.7%

Amoxicillin/Clavulanic acid 100%

Ampicillin 97.5% Ampicillin 23.3%

0 20 40 60 80 100 120 0 20 40 60 80 100 120

 Imipene Tobramyc
Cefepim m Meropenem Ciprofloxacin Levofloxacin Amikacin Gentamicin in SXT Colistin
A. baumannii 0 10.2 10.2 8.5 0 16.7 15 55.6 0 98
K.
pneumoniae 35.3 50.5 47.7 29.6 20 55.2 42.6 35.1 26.7 53.3
P. aeruginosa 58.5 36.6 39 58.5 - 61 48.8 68.6 94.3
E. coli 72.7 100 100 67.5 85.7 98.7 88.1 88.2 66.7 100

GN - %S
120

100% 100% 100%

98.7% 98%
100 94.3%
85.7% 88.1% 88.2%

80 72.7%
67.5% 68.6% 66.7%
61%
58.5% 58.5%
60 55.2% 55.6% 53.3%
50.5% 48.8%
47.7%
39% 42.6%
40 35.3% 36.6% 35.1%
29.6%
26.7%
20%
20 16.7% 15%
10.2% 10.2% 8.5%
0 0% 0% 0%
0

A. baumanii K. pneumoniae P. Aeruginosa E. Coli

A. baumannii Imipene Tobramyc
(%S) Cefepim m Meropenem Ciprofloxacin Levofloxacin Amikacin Gentamicin in SXT Colistin
2019 (%) 0 16.7 16.7 16.7 0 50 23.3 33.3 26.7 100
2020 (%) 0 16.7 33.3 10 2.56 20 16.4 34.2 0 100
2022 (%) 0 10.2 10.2 8.5 - 16.7 15 55.6 0 98

A. Baumanii (2019- 2022)

120

100%
100% 98%
100

80

60 55.6%
50%

40 33.3% 33.3%34.2%
23.3% 26.7%
16.4%
20%
20 16.7% 16.7% 16.7% 16.7% 15%
16.7%
10.2% 10.2% 10% 8.5% 2.56%
0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
0

2019 2020 2022

K.pneumoniae Imipene Tobramyc
(%S) Cefepim m Meropenem Ciprofloxacin Levofloxacin Amikacin Gentamicin in SXT Colistin
2019 (%) 39.3 67.9 64.3 40 40 60.7 40 28.6 37.5 97.4
2020 (%) 40.4 62.5 50.9 36.4 50 65.5 46.6 37.5 33.3 93
2022 (%) 35.3 50.5 47.7 29.6 20 55.2 42.6 35.1 26.7 53.3

K. Pneumoniae (2019 – 2022)

120

97.4%
100 93%

80
67.9%
64.3% 65.5%
62.5% 60.7%
60 55.2% 53.3%
50.5% 50.9% 50%
40.4% 47.7% 46.6%
39.3% 40% 40% 40% 42.6%
36.4% 37.5% 37.5%
40 35.3% 35.1% 33.3%
29.6% 28.6% 26.7%
20%
20

2019 2020 2022

 Trimethopri
Penicillin Gentamic Ciprofloxa Levofloxaci m/Sulfame Clindamyci Erythromyc Tetracycli Tigecyclin Vancomy
S. aureus G Oxacillin in cin n t. n in ne e Linezolid cin
(%S)
2019 (%) 16 58 88 86 88 77.6 46.9 44 56 98 100 100
2020 (%) 13.4 54.7 88.9 88.9 100 75 54.3 44.5 76.9 100 100 100
2022 (%) 15.9 61.9 92.1 90.3 94.2 80 65.1 51.6 63.5 100 96.8 100
S. aureus (2019-2022)
120
100
100 100 100
100 98 100 100 100
100 88.9 92.1 94.2 96.8
88 88.990.3 88
86
77.675 80 76.9
80
65.1 63.5
61.9
58 56
60 54.7 54.3
44.5 51.6
46.9 44
40

15.9
13.4
20 16

2019 2020 2022

 Rezultate Unyvero hemoculturi

Sulfonamide

Fluoroquino

lincozamide

Aminoglyco
Tetracicline
Lactamases

Lactamases

Lactamases

Macrolide/
class A

class D
class B

mec A

sides

Apicillin
ESBL

lone
β-

β-

β-
No. UID SQ CID

1CNS +++ mecA

2NI
3Candida spp +++
4CNS +++ mecA
5CNS +++ mecA ermA
6CNS +++ mecA ermA aac(6')/aph(2'')
7CNS +++ mecA ermA aac(6')/aph(2'')
8CNS +++ mecA ermA aac(6')/aph(2'')
9CNS +++ mecA
10SA +++
11CNS +++ mecA aac(6')/aph(2'')
12CNS +++ mecA aac(6')/aph(2'')
13CNS +++
14KP +++ ctx-M ndm oxa-48 aacA4
15CNS +++ mecA
16PSAE +++
17CNS +++
18PSAE +++
19KP +++ ctx-M ndm aacA4
20CNS +++ mecA
21KP +++
22CNS +++ mecA ermA
23CNS +++ mecA ermA
24NI
25NI
26NI mecA
27EBCc + ctx-M ndm oxa-48 aacA4
28NI ndm oxa-48 aacA4 FAIL PARTIAL
29CNS +++ mecA ermA aac(6')/aph(2'')
Va multumesc!
Bibliografie

 1. Miller, J.M.; Binnicker, M.J.; Campbell, S.; Carroll, K.C.; Chapin, K.C.; Gilligan, P.H.; Gonzalez, M.D.; Jerris, R.C.; Kehl, S.C.;
 Patel, R.; et al. A guide to utilization of the microbiology laboratory for diagnosis of infectious diseases: 2018 update by the
 Infectious Diseases Society of America and the American Society for Microbiology. Clin. Infect. Dis. 2018, 67, e1–e94. [CrossRef]
 [PubMed]
 2. Castillo, D.J.; Rifkin, R.F.; Cowan, D.A.; Potgieter, M. The healthy human blood microbiome: Fact or fiction? Front. Cell. Infect.
 Microbiol. 2019, 9, 148. [CrossRef] [PubMed]
 3. Molitor, E. Susceptibility categories should be agreed upon. J. Clin. Microbiol. 2019, 57. [CrossRef] [PubMed]
 4. Opota, O.; Jaton, K.; Greub, G. Microbial diagnosis of bloodstream infection: Towards molecular diagnosis directly from blood. Clin. Microbiol. Infect. 2015, 21, 323–331.
[CrossRef]
 5. Tjandra, Kristel C. et al. “Diagnosis of Bloodstream Infections: An Evolution of Technologies towards Accurate and Rapid Identification and Antibiotic Susceptibility
Testing.” Antibiotics 11 (2022) 6.Seymour, C.W.; Gesten, F.; Prescott, H.C.; Friedrich, M.E.; Iwashyna, T.J.; Phillips, G.S.; Lemeshow, S.; Osborn, T.; Terry, K.M.;
 Levy, M.M. Time to Treatment and Mortality during Mandated Emergency Care for Sepsis. N. Engl. J. Med. 2017, 376, 2235–2244. [CrossRef]
 6. CDC. Antibiotic Use in the United States, 2021 Update: Progress and Opportunities; U.S. Department of Health and Human Services:
 Washington, DC, USA, 2021; pp. 1–24. Available online: https://www.cdc.gov/antibiotic-use/index.html (accessed on 7 October 2021).
 7. Lamy B, Sundqvist M, Idelevich EA; ESCMID Study Group for Bloodstream Infections, Endocarditis and Sepsis (ESGBIES). Bloodstream infections - Standard and progress in
pathogen diagnostics. Clin Microbiol Infect. 2020 Feb;26(2):142-150. doi: 10.1016/j.cmi.2019.11.017. Epub 2019 Nov 22. PMID: 31760113.
 8.Baron E.J. The Role of the Clinical Microbiology Laboratory in the Diagnosis of Selected Infectious Processes, J Clin Microbiol. 2011 Sep; 49(9 Suppl): S25.
 9. Towns ML, Guidelines on blood cultures, J Microbiol Immunol Infect. 2010 Aug;43(4):347-9. doi: 10.1016/S1684-1182(10)60054-0.
 10.Novis A.D., Solitary blood cultures: a College of American Pathologists Q-probes study of 132,778 blood culture sets in 333 small hospitals. Arch.
Pathol. Lab. Med. 125:1290–1294.
 11. https://www.biomerieux.com/corp/en/educational-support/microbiology/blood-culture-materials.html
 13.Kirn T.J., Weinstein N.P. Update on blood cultures: how to obtain, process, report, and interpret, Clinical Microbiology and Infection Volume 19, Issue
6, June 2013: 513-520
 13. CAESAR | RIVM
 14. Ghidul pentru prevenirea si limitarea fenomenului de rezistenta la antimicrobiene si a infectiilor asociate asistentei medicale. ghid_epi.pdf
(glygit.com)