9.

Enterobacterii comditionat patogene implicate in infectiile

nozocomiale
Germenii responsabili de producerea infecțiilor nosocomiale sunt de regula,
germeni oportuniști(m/o capabile sa produca o infectie), foarte rezistenti, cu
patogenitate crescută; mai sunt denumițiiși germeni de spital, ei sunt proprii
fiecărui serviciu chirurgical, atât ca incidența, dar mai ales ca sensibilitate la
antibiotice.
In cursul spitalizării flora normală a organismului suferă modificari importante
sub influența unor factori ce tin de terenul bolnavului, antibioterapia efectuată
anterior, etc. După circa 7 zile de spitalizare 50% din pacienți işi modifică flora
normală, fiind colonizați cu germeni de spital; în perioada postoperatorie
imediată 75% dintre pacienți sunt colonizați cu germeni de spital. Colonizarea
orofaringelui se produce in legătura cu: gravitatea bolii pentru care se
internează bolnavul, afecțiunii asociate (alcoolismul cronic, diabetul), vârsta
înaintată, interventia chirurgicală de amploare şi antibioterapia prelungită peste
3-5 zile. Dezechilibrul florei intestinale permite imitarea şi multiplicarea rapidă a
speciilor potențial patogene care în anumite situații critice sunt responsabile de
manifestări clinice mergând de la o simplă diaree până la un sindrom septicemie
Postul prelungit, alimentația enterală artificiala, terapia imunosupresivă,
'antibioterapia prelungită sunt factori exogeni care modifică flora intestinală.
Flora cutanată este dependentă la bolnavul spitalizat de diferiți factori: pH,
factori nutriționali, descuamare, prezența soluțiilor de continuitate. Utilizarea
antisepticelor și antibioticelor local favorizează colonizarea cu germeni
oportunişti, Antibioterapia prelungita pe cale generală este un factor
determinant, alături de durata de spitalizare prelungită, a apariției m/o
rezistente. Flora vaginală este modificată de antibioterapia prelungită peste 3
zile, favorizând în acelaşi timp colonizarea cu germeni rezistenți. O intervenție
chirurgicală pe aparatul genital feminin poate avea aceleași consecințe. Bacilii
gram-negativi aerobii sunt rosponsabili de producerea a peste 50% din infectiile
nosocomiale, Rezervorul lor este cel mai frecvent omul (pacientul), însă se găsesc
și în mediul înconjurător.. Bacilii gram-negativi produc infecțiile urinare,
infecțiile intraperitoneale (peritonitele postoperatorii), dar și infecțiile plăgilor
chirurgicale, pneumonii bacteriemii primare sau secundare.

Germenii care contaminează aparatele medicale sau lichidele de perfuzie sunt

patogeni și cu evoluție spre multirezistență cel mai frecvent întàlnit este
Escherichia coli. De asemenea işi are originca și în tubul digestiv, ca și ceilalți
aerobi gram-negativi responsabili de producerea infecțiilor nosocomiale:
Enterobacterii, Klebsiella.
Stafilococul produce 15-21% din infectiile de spital. Omul este principalul
rezervor pentru stafilococ, ca şi pentru alte bacterii gram-pozitive (streptococul).
Se întâlnește cel mai frecvent între agenții infecțioși cauzali pentru infecțiile de
plaga chinurgicală sau alte infecții cutanate de spital. Stafilococul epidermidis
este un agent important responsabil de bacteriemia de cateter intravenos sau de
infecția materialului protetic chirurgical, ortopedic sau cardiovascular.
Streptococul este germenul întâlnit în 5- 10% din infectțiile nosocomiale.
Cel mai frecvent întâlnit este Enterococul (infecții urinare, infectile plăgilor).
Streptococul din grupul A si pneumococul sunt rar implicați.
Ciupercile Candida sunt responsabile de produoerea a 2-3% din infecțiile
nosocomiale, ca cauză a infecțici serveşte antibioterapia prelungita, nutriția
parenterală. Candidoza Intalnim de asemenea la cu imunodeficiența scazuta.
Virusurile produc în jur de 5% din infecțile nosocomiale, omul fiind unicul
rezervor de: virusurile respiratorii, rubeolic, rotavirusurile, virusul hepatitei B,
HIV. Sida.
Profilaxia infecțiilor intra spitalicești 1 rešpectare riguroasă a principiilor de
asepsie și antisepsie; săli de pansamente și instrumentar, saloane, etc., total
separate pentru pacienții septici și aseptici;
2.antibioticoterapie rațională; schimbarea antibioticelor, dezinfectantelor
folosite la fiecare 3 luni (pentru a împiedica selectarea unei flore rezistente
agresive);
3.toate incidentele, accidentele, erorile de tehnică și de protecție trebuie
înregistrate și semnalate pentru a face obiectul reinstruirii și a supravegherii
medicale și epidemiologice.
4.spălarea mâinilor cu săpun bactericid și apă trebuie făcută cât mai des posibil,
nu numai pentru protecția personală, ci și pentru reducerea riscului de
transmitere a infecțiilor la colegi sau la alți pacienți.
5.asigurarea circuitelor corespunzătoare (rufe murdare, rufe curate, vizitatori,
personal medical, alimente, etc.
6. anamneze detaliate, teste serologice, bacteriologice trebuie efectuate înainte de
expunerea (la angajare) personalului medical și periodic. 7.Aplicarea (în absenţa
contraindicațiilor) vaccinarilor antihepatită B, A, antirubeolă .
O prevenție eficientă a infecțiilor nosocomiale sĩ bolilor infecțioase profesionale
se bazează pe identificarea rapidă și cxactă a sursei, a modului de transmitere și
pe cunoașterea sensibilitatii la agenti terapeutici disponibili.