2. Infecția care se dobândește în spital, alături de alte criterii elaborate de CDC este o infecție nosocomială.

3. Scopul lucrării mele de licență a fost de a acumula cunoștințe legate de ce reprezintă aceste infecții și care sunt agenții
patogeni care le produc, împreună cu metodele de prevenție și tratament, în special legat de rezintența la antibiotice.

4. Studiul realizat este de tip restrospectiv și se focusează pe analiza pacienților care prezintă infecții nosocomiale de pe
secția de ORL în cadrul Spitalului Clinic „Sfânta Maria” din București.

În cadrul metodologiei cercetării ștințifice, materialul studiului este reprezentat de un lot de pacienți, fiecare membru
inclus având alocat un număr unic în programul operațional EasyHospital, program cu ajutorul căruia am coletat datele
necesare întocmirii studiului. Pentru includerea pacienților în studiu, s-a tinut cont de o serie de criterii.

5. Colectarea datelor s-a realizat exclusiv în absența fizică a pacientului, datele cercetării fiind culese în urma analizei
bazelor statistice și foilor de observație ale pacienților, aceasta reprezentând metoda de lucru a studiului, ținându-se cont
de confidențialitatea acestora.

În imagine se poate observa baza de date în care am introdus pacienții în funcție de anul internării, atașând la fiecare
persoană în parte informațiile necesare includerii acestora în lotul de studiu.

6. În urma analizei datelor colectate am ajuns la următoarele rezultate.

7. În intervalul de timp respectat, 380 de pacienți au fost diagnosticați cu infecții nosocomiale la nivelul întregului spital.
Ca urmare a aplicării criteriilor de includere, respectiv excludere din studiu, a rezultat un lot de 17 pacienți internați pe
secția de ORL.

Dintre acestia, o persoană se exclude deoarece face parte din personalul medical și încă o persoană se exclude deoarece nu
erau atașate la fișa medicală examenele de laborator, rămânând astfel 15 pacienți.

8. Putem remarca că procentul de pacienți diagnosticați cu infecții nosocomiale la nivelul secției de ORL este scăzut.

9. Vârsta pacienților analizați se află în intervalul 38-92 de ani, cu o medie de 66,2 ani.

10. Modul de depistare a fost unul activ, adică toți pacienții prezentau manifestări clinice . Printre Cele 9 microorganisme
identificate la examenul bacteriologic se enumeră: Pseudomonas aeruginosa (7), Candida albicans (5), Klebsiella
pneumoniae (2), Escherichia coli (2), care se găsesc într-un raport mai mare față de restul.

11. La nivelul unor pacienți au fost detectați mai mulți agenți patogeni. Din punctul de vedere al rezistenței acestora la
medicamente, doar virusul SARS-CoV2 este rezistent, neexitând încă un tratament pentru acesta. Restul
microorganismelor sunt sensibile, adică unele antibiotice mai pot acționa asupra lor.

12. Cele 4 tipuri de probe recoltate sunt secreția, raclatul, exudatul și portajul, dintre care secreția a fost cel mai des
întâlnită în cazul pacienților.

13. Plaga de la nivelul gâtului în cadrul traheostomiei de urgență a fost cea mai frecventă, mai exact la 11 din cei 15
pacienți analizați.

14. La cei 7 pacienți la care la examenul bacteriologic s-a detectat Pseudomonas aeruginosa s-a observant ca această
bacterie este sensibilă la antibiocele colorate în tabel cu negru.

Se poate constata că la un singur pacient din 2019 doar Colistinul și Polimixina B pot acționa.

Există și câteva antibiotice la care microorganismul este selectiv la unii pacienți, iar acestea sunt: Cefepim, Ceftazidim și
Gentamicină (alte culori).

Pe parcursul anilor sensibilitatea agentului patogen rămâne aproximativ aceeași.

La pacientul la care P. aeruginosa este sensibilă la doar 2 medicamente, s-a detectat că prezintă rezistență la celelalte
antibiotice.
15. În cazul ciupercii Candida albicans se poate observa că în urma examenului micologic la cei 5 pacienți diagnosticați,
pe parcursul anilor s-a păstrat aceeași sensibilitate la antimicotice printre care: Fluconazol si Ketoconazol.

16. Klebsiella pneumoniae s-a descoperit la examenul bacteriologic a 2 pacienți, amândoi internați în anul 2021.

La ambii pacienți K. pneumoniae prezintă rezistență la Ampicilină, Cefaclor, Doxiciclină și Tetraciclină, la restul
antibioticelor având sensibilitate, excepție făcând Trimetoprim/Sulfametoxazol unde la un pacient acționează asupra
agentului patogen, iar la celălalt nu, de aici reieșind cât de important este să realizam analizele pentru fiecare persoană în
parte și să acordam un tratament individualizat.

17. La pacienții la care s-a relevat Escherichia coli la examenul bacteriologic, fiind în număr de 2, s-a observat că
Ampicilina nu prezintă vreun efect asupra bacteriei.

18. Cele mai importante metode de prevenție sunt asepsia, echipamentul medical, normele tehnice și vaccinarea.

Echipamentul medical reprezintă o barieră fizică, printre acestea se numară: mănuși, mască, îmbracaminte specială.

Normele tehnice includ respectarea ghidurilor elaborate de autorități.

Iar vaccinarea reprezintă o metodă de imunizare care poate căpăta rol profilactic și scade riscul transmiterii agenților
patogeni.

19. Asepsia se realizează prin 2 metode, prevenirea propagării microorganismelor printre care se numară și igiena
mâinilor, dezinfecția și antisepsia, ori prin eliminarea acestora folosind metode de sterilizare ca autoclavul și iradierea cu
raze UV.

20. În urma analizei datelor și a rezultatelor prezentate, am ajuns la următoarele concluzii:

1. Grupul bacteriilor care determină infecții nosocomiale cel mai întâlnit este grupul ESKAPE alcătuit din
Enterococcus faecium, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumannii, Pseudomonas
aeruginosa și speciile genului Enterobacter.

2. Dintre restul speciilor de agenți patogeni, se remarcă ciuperca Candida albicans care determină o suprainfecție în
cazul pacienților cu risc ridicat (imunosupresie, antibioterapie, etc.)

3. Cel mai des sunt vizați pacienții cu sistemul imunitar deficitar, în cazul nostru cei care se confruntă cu tumorile
maligne.

4. Porțile de intrare sunt multiple, cel mai des a fost întâlnită plaga de la nivelul gâtului în cadrul realizării
traheostomiei de urgență.

5. Manifestările clinice sunt prezente la toți pacienții: febră, stare generală alterată, secreție purulentă.

6. Examenul de laborator bacteriologic evidențiază prezența agentului patogen, împreună cu antibioticele la care
prezintă sensibilitate și rezistență.

7. Chiar dacă bacteriile au dezvoltat o rezistență multiplă la medicamente, există totuși unele care încă își fac efectul.
De aceea este foarte important să acordăm un tratament individualizat.

8. Prevenția reprezintă metoda principală de evitare a îmbolnăvirilor: utilizarea de materiale sterilizate și

dezinfectate; suprafețe curate și sterile în funcție de zona spitalului; grija vizitatorilor și a personalului medical
față de protecția pacienților (utilizarea echipamentului, contactul redus sau deloc în cazul în care sunt purtători de
alte microorganisme), împreună cu utilizarea corectă a antibioticelor.