CERINŢE PENTRU AMENAJAREA CAMEREI DE RECOLTARE A SPUTEI

  În procesul efectuării examinărilor bacteriologice orice etapă are o însemnătate majoră şi

influenţează rezultatul final al investigaţiei. Reieşind din importanţa pe care o prezintă examenul
de laborator pentru depistarea, diagnosticul şi tratamentul tuberculozei, fiecare etapă a
examenului microbiologic trebuie efectuată cu o maximă exigenţă în tehnicitatea de lucru,
exigenţă ce trebuie extinsă la toate verigile, şi anume:

Ø identificarea şi instruirea pacienţilor;

Ø recoltarea, păstrarea şi transportarea produselor patologice;

Ø aprecierea calităţii materialelor recoltate pentru examinare;

Ø examenul microscopic al materialelor recoltate;

Ø însămânţarea pe medii de cultură şi izolarea culturilor pure etc.

  Deficienţele apărute la nivelul uneia dintre etapele examenului microbiologic compromite toate
celelalte activităţi. Pentru ca rezultatul examenului microbiologic să aibă valoarea cuvenită, o
importanţă majoră le revine produselor patologice recoltate, care urmează a fi prelucrate în
continuare. O probă de spută recoltată în condiţii necorespunzătoare nu poate conduce la un
rezultat convingător, chiar dacă celelalte etape (microscopia, prelucrarea, izolarea, testarea
sensibilităţii) sunt executate impecabil. O greşeală săvârşită la un anumit nivel în cadrul acestor
acţiuni compromite rezultatele şi în cazul produselor pozitive.

  RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE

  Modalităţi şi principii generale de recoltare

Recoltarea produselor patologice este o etapă foarte importantă, de care depinde valoarea investigaţiei
microbiologice. Neconfirmarea microbiologică al diagnosticului de tuberculoză se explică frecvent printr-o
recoltare defectuoasă a produselor biologice.

Ø Recoltarea produselor patologice se va efectua la persoanele cu simptome clinice (şi/sau schimbări

radiologice în plămâni), caracteristice tuberculozei.

Ø Procedura se va efectua în camerele de recoltare a produselor patologice.

Ø Se face sub supravegherea unui cadru medical (geam /vizor la boxa de recoltare).

Ø Se respecta masurile de control al infecţiilor: ventilaţie corespunzătore, lămpi UV, respiratoare.

OMS recomandă de a recolta 2 probe de spută în timp diferit, preferabil pe parcursul a 2 zile, de regulă,
una dimineaţa devreme, de la fiecare persoană care se adresează la cabinetul de tuberculoză, la medicul
de familie sau la alt specialist, ce corespunde definiţiei de caz de tuberculoză.

Definiţiie de caz de tuberculoză - pacient cu simptome respiratorii caracterisitice tuberculozei, inclusiv:

tuse mai mult de 3 săptămâni, dispnee progresivă, expectoraţia sputei, hemoptizie, hemoragie,
inapetenţă, transpiraţii nocturne.

Colectarea sputei se va face în instituţii medico-sanitare ce sunt înzestrate cu cameră de recoltare a

sputei, sau cu zonă special amenajată pentru aceasta.

  CAMERA DE RECOLTARE A PROBELOR DE SPUTĂ

Camerele de recoltare a sputei sunt organizate în cadrul cabinetelor sau a secţiilor de ftiziopneumologie
din teritoriile de deservire. Sarcinile acestor camere de recoltare (CR) sunt:
·recoltarea corectă a produselor patologice,

·păstrarea lor (dacă se păstrează mai mult de 2 ore) şi

·transportarea către centrele microscopice sau laboratoarele microbiologice.

Din motiv că procedura de colectare a sputei este o procedură generatoare de aerosoli în cantităţi mari,
probele de spută trebuie recoltate într-o cameră separată şi bine ventilată, dotată cu lămpi de raze
ultraviolete, respectându-se strict regulile de securitate biologică. Camera va fi dotată cu:

·uşă cu vizor, pentru supravegherea recoltării;

·ventilaţie corespunzătore, cel puţin o fereastră sau oberliht, care poate fi deschisă în orice timp şi care
dă în zone neaglomerate;

·lămpi UV;

·respiratoare;

·recipiente corespunzătoare;

·frigider pentru păstrarea probelor (dacă este posibil).

Dacă lipsesc condiţiile sus-numite, procedura se efectuează la aer deschis şi cât mai departe de alte
persoane.

Recipientele recomandate:

·plastic transparent pentru a putea permite evaluarea calităţii sputei;

·diametru minim 4 - 6 cm.;

·50 – 100 ml capacitate;

·capac închis prin înfiletare;

·tuburi Falcone (pentru metode culturale).

Lucrătorul medical trebuie să calmeze persoana, care prezintă simptome clinice caracteristice
tuberculozei. Este necesar să se obţină colaborarea cu pacientul, care va fi instruit în prealabil de un
lucrător medical, sub supravegherea căruia se va face recoltarea produselor şi care e direct răspunzător
de această acţiune. Pacientul trebuie familiarizat cu scopulpentru care se face această investigaţie, de
ce sunt necesare anumite manevre. El trebuie să fie instruit cum să producă o spută şi să i se explice că
sputa corect recoltată este materialul provenit din plămâni, şi nu mucusul din nas şi gât sau saliva din
gură.

Pacientul va executa procedura de recoltare a sputei aflându-se lângă geam (cu faţa înspre geamul
întredeschis). În timpul recoltării sputei în cameră se va afla numai un singur pacient. După fiecare
procedură de recoltare a sputei se va provoca un curent de aer pentru aerisirea camerei.

  Recoltarea sputei pentru diagnosticul tuberculozei la persoanele cu simptome clinice

caracteristice tuberculozei

În scopul diagnosticării tuberculozei prin metode microbiologice sunt necesare minimum 2 probe de
produs patologic recoltate în timp diferit (2 zile).

Înainte de colectare, pe containerele se va scrie numele, prenumele bolnavului şi se va indica numărul

specimenului.

Prelevarea produselor patologice (sputa) pentru examene microscopice sau Xpert se va face în
containere sterile din masă plastică transparentă, cu orificiul larg, de unică utilizare. Pentru examenul prin
cultură recoltarea sputei sau altor produse patologice se va face în tuburi Falcone. Containerele în cauză
trebuie să se închidă ermetic, pentru evitarea uscării şi scurgerii conţinutului lor.

Proba 1 (pe loc). În ziua când pacientul se prezintă în cabinetul de tuberculoză la ftiziopneumolog, el
este trimis la punctul de recoltare, unde, în prezenţa cadrului medical, se va recolta prima probă de
spută. Această probă se păstrează în figider în camera de recoltare până la sosirea probei a doua.

Proba 2 (proba matinală). Pacientului i se oferă un container pentru colectarea probei de dimineaţă.

Pacientului i se explică modalitatea de recoltare, dimineaţa înainte de mâncare, după clătirea gurii cu
apă. Proba este adusă în aceeaşi la camera de recoltare.

După terminarea recoltării, cadrul sanitar responsabil de această operaţiune este obligat să controleze
calitateaşi cantitatea produsului patologic. Recipientele cu produse patologice vor fi închise ermetic
pentru prevenirea suprainfectării şi uscării lor, precum şi pentru evitarea contaminării atât a mediului
înconjurător, cât şi a persoanelor care le manipulează.

Toate probele astfel recoltate, aranjate în suporturi, se vor păstra în frigider până la transportare. Numărul
de laborator se începe cu cifra „1” la 1 ianuarie al fiecărui an şi este în creştere până la 31 decembrie al
aceluiaşi an.

După terminarea recoltării sputei, pentru toate probele se îndeplineşte un formular pentru Examen
Microscopic şi Xpert MTB/RIF (TB-05), cu indicarea lizibilă şi corectă a datelor particulare ale celui ce
solicită investigaţia (medic), a datelor personale ale pacientului, a datelor referitoare la proba colectată.

Dacă se va solicita investigarea sputei prin metode culturale (solide şi/sau lichide) sau molecular-
biologice (MTBDR plus, MTBDRsl), se va îndeplini şi formularul pentru examenul prin cultură (TB-06).

  CERINŢE PENTRU AMENAJAREA CENTRELOR DE MICROSCOPIE

  MICROSCOPIA Ziehl-Neelson

  Valoarea examenului microscopic în diagnosticul tuberculozei

Punerea în evidenţă la microscop a micobacteriilor se bazează pe o proprietate comună tuturor speciilor

genului Mycobacterium, acido-alcoolo-rezistenţa. Din punct de vedere epidemiologic, examenul
microscopic are o importanţa deosebit de mare, deoarece permite identificarea rapidă a surselor de mare
infecţie. Gradul de infectivitate a bolnavilor de tuberculoză este în mare măsură legat şi de numărul de
bacili eliminaţi. Rapiditatea prin care se pune diagnosticul prin examen microscopic permite instituirea la
timp a tratamentului, ca şi luarea măsurilor de profilaxie în focarele cele mai periculoase din punct de
vedere epidemiologic.

In cursul tratamentului cu tuberculostatice, la bolnavii baciliferi examenul microscopic este metoda care
permite să se aprecieze cantitativ scăderea numărului de bacili şi negativitatea. Aceste rezultate
reprezintă criteriul cel mai important pentru urmărirea eficienţei chimioterapiei în primele luni ale
tratamentului. Persistenţa examenului microscopic pozitiv este un criteriu al ineficienţei tratamentului şi un
semn precoce de depistare a apariţiei chimiorezistenţei. Valoarea examenului microscopic pentru
controlul bacteriologic în primele luni ale chimioterapiei este foarte mare, fiind în această perioadă o
metodă mai eficientă decât însămânţarea. Metodele cunoscute de examen microscopic sunt: colorarea
frotiului prin metoda Ziehl-Neelsen şi examinarea la microscop obişnuit; colorarea cu substanţe
fluorocrome şi examinarea cu ajutorulmicroscopiei fluorescente, care, în ultimul timp atestă o
răspândire largă. Ea măreşte rentabilitatea examenului microscopic cu 40% faţă de microscopia
obişnuită.

Examenul microscopic al frotiurilor, efectuat din diferite produse biologice, permite confirmarea rapidă a
diagnosticului la bolnavii cu tuberculoză, eliminatori de numeroşi bacili, care sunt surse importante de
răspândire a infecţiei. Acest examen se realizează prin analiza frotiului, fie efectuat direct din produsul
patologic, fie după o prealabilă omogenizare şi concentrare a acestuia, ceea ce măreşte randamentul
investigaţiei.

Examenul microscopic al sputei la BAAR are o valoare exclusivă în diagnosticul precoce al tuberculozei.
Acesta este superior altor metode prin confirmare rapidă, cost redus, accesibilitate majoră, dar are şi
unele dezavantaje – sensibilitatea redusă şi necesitatea corectitudinii în executare.

  CENTRUL DE MICROSCOPIE: ECHIPAMENT, AMENAJARE

Laboratorul (centrul) de microscopie a sputei pentru diagnosticul tuberculozei trebuie să fie dislocat într-o
încăpere separată, în apropiere de punctul de recoltare a produselor patologice şi de cabinetul medicului
ftiziopneumolog. Suprafaţa de lucru a încăperii trebuie să fie de 18 - 24 m 2, pereţii vor fi acoperiţi cu
vopsea de ulei, gresie, sau alt material, utilizat în acest scop. Camera de lucru trebuie să fie prevăzută cu
cel puţin un geam mare, care va face posibilă aerisirea regulată a încăperii. În laborator trebuie să existe:
curent electric, apă curentă, lămpi cu raze ultraviolete, mese de laborator, microscoape binoculare,
dispozitive de transport al produselor patologice. Laboratorul trebuie aprovizionat regulat cu un minim de
reactive, cu veselă de laborator, cu instrumente şi aparataj necesare pentru prepararea, colorarea şi
examinarea frotiurilor.

Amenajarea corespunzătoare a spaţiului de lucru evită infectarea personalului ce lucrează în laborator,

concomitent măreşte randamentul executării şi examinării frotiurilor.

Laboratorul trebuie să dispună de o masă bine iluminată pentru prepararea frotiurilor, de lavoar cu apă
curgătoare pentru prepararea frotiurilor, de lavoar cu apă curgătoare pentru spălarea mâinilor, de o masă
pentru microscopia (citirea) frotiurilor, o masă pentru registrele de laborator, de spaţiu pentru păstrarea
lamelor şi de dulap pentru îmbrăcămintea lucrătorilor.

Suprafaţa meselor de lucru va fi dintr-un material, care să poată fi uşor prelucrat cu substanţe
dezinfectante. În laborator trebuie să existe un minim de instrumente şi aparatură, necesare pentru
efectuarea, colorarea şi examinarea frotiurilor.

Amenajarea unui laborator pentru diagnosticul microscopic al tuberculozei variază foarte mult în
dependenţă de condiţiile locale. Este dificil de a generaliza amenajarea laboratoarelor, deoarece în mai
multe teritorii serviciile de diagnostic de laborator al tuberculozei sunt diferite, în dependenţă de numărul
populaţiei şi de morbiditatea tuberculozei în teritoriul de deservire. Ar fi ideal ca laboratorul (centrul) de
microscopie al sputei pentru diagnosticul tuberculozei să includă următoarele secţiuni distincte:

-spaţiu sau masă pentru primirea produselor patologice;

-masă bine iluminată pentru prepararea frotiurilor;

-lavoar cu apă curgătoare pentru prepararea frotiurilor;

-lavoar cu apă curgătoare pentru spălarea mâinilor;

-o masă pentru microscopia (citirea) frotiurilor;

-o masă pentru registrele de laborator şi păstrarea lamelor;

-dulap pentru îmbrăcămintea lucrătorilor.

Necesarul minim de echipamente, reactive şi veselă de laborator pentru un centru de microscopie a

sputei pentru diagnosticul tuberculozei cu un volum de lucru de 2000 investigaţii anuale este prezentată
în tabelul de mai jos:

Tabelul 3.3 Necesităţi de reagenţi şi consumabile pentru Cabinete Microscopice

№ Denumirea Cantitatea
1 Carbol-fucsin 3,0 l
2 Albastru de metilen 2,0 l
3 Ulei de imersie 0,2 l
4 Xilol 1,0 l
5 Acid sulfuric, concentrat 2,0 l
6 Alcool etilic 2,0 l
7 Lame 2000
8 Ansă 1
9 Spirtieră 1
10 Pensetă 1
11 Containere pentru lame 20
12 Hârtie de filtru 50x50 cm 2
13 Flacon din sticlă (sau plastic) volum 500 ml 1
14 Flacon din sticlă (sau plastic) volum 250 ml 2
15 Cilindru volum 500 ml 1
16 Marcher pentru lame 2
17 Lampă bactericidă 2
18 Dezinfectant (pentru dezinfecţia sputei) 20,0 l
19 Containere pentru spută 2000
20 Registru de laborator TB-04 1
21 Formulare pentru examenul microscopic al sputei TB-05 2000
22 Vas pentru dezinfectarea materialelor patologice 3
23 Casolete pentru containere de spută 2
24 Bactocinerator 1
25 Suport de lame pentru prepararea frotiurilor 2