Examenul sputei (expectorație spontană sau prin aspiraţie bronşică pe sondă

intratraheală sau bronhoscopică ) permite identificarea microorganismelor

responsabile de infecţiile bronşice.

Recoltarea sputei se face matinal, cu pacientul așezat în poziţie şezâ ndă , după
hidratare corespunză toare şi 2-3 respiraţii profunde, urmate de efort de tuse.
Pentru culturile din spută pacientul expectorează într-un recipient steril.
Inspecția macroscopică a aspectului sputei va interesa culoarea, consistenţa,
prezenţa produselor patologice (sâ nge, puroi, mucus, paraziţi).
Examinarea de laborator a sputei presupune examen citologic şi bacteriologic.
Examenul citologic al sputei urmărește:
– celularitate suspectă (în cazul suspiciunii unui cancer pulmonar);
– eozinofilie (în astmul bronşic alergic).

Examenul bacteriologic al sputei

– se realizează cu scopul de a identifica germenul cauzal;
– efectuarea unor frotiuri (Gram, Ziehl-Neelsen) şi însă mâ nţarea pe medii de
cultură adecvate, pentru bacterii (aerobe sau anaerobe), micobacterii şi fungi
(floră banală , bacil Koch).

Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic

Definiție: Sputa reprezintă secreția vâ scoasă a că ilor respiratorii ce este
eliminată de la nivelul arborelui traheo-bronșic prin tuse.
Scop: explorator pentru examină ri macroscopice, citologice, bacteriologice,
parazitologice în vederea stabilirii diagnosticului.
– Recoltarea sputei pentru bacilul Koch

Pentru bacilul Koch sunt necesare 2 probe de spută (pentru pacienții suspecți de
tuberculoză pulmonară ) și 2 probe de spută pentru pacienții aflați sub
tratament antituberculos pentru urmă rirea rezultatelor chimioterapiei.
Repetarea examenului bacteriologic al sputei în zile succesive (la suspecţii de
tuberculoză pulmonară ) - se pot recolta pâ nă la 6 spute, în cazul în care primele
examină ri au fost negative iar suspiciunea de tuberculoză se menţine. Probele
de spută se vor recolta fie ,,pe loc” (produs extemporaneu), fie dimineața
devreme (produs matinal).
Caracteristicile RECIPIENTELOR pentru recoltarea sputei pentru bacilul
Koch (BK):
– confecţionate din material plastic, incasabil, transparent, pentru a observa
cantitatea şi calitatea produsului patologic fă ră a deschide recipientul;
– cu deschidere largă (minim 35 mm diametru) pentru evitarea contamină rii
pereţilor exteriori ai recipientului;
– capacitate de 30-50 ml pentru spută şi adaptată pentru fiecare tip de produs
patologic;
– cu capac cu filet care închide etanş recipientul;
– cu posibilitatea de a fi marcate cu uşurinţă.

Pregătirea pacientului:
– psihică: se anunță și i se explică necesitatea recoltă rii instruindu-l să nu
înghită sputa, să nu o împră știe și să expectoreze numai în recipientul special, să
nu introducă în recipient și saliva;
– fizică: pacientul este sfă tuit să -și clă tească gura cu apă pentru a îndepă rta
resturile alimentare, apoi să realizeze câ teva inspirații profunde urmate de
câ teva secunde de apnee pentru o bună mobilizare a secrețiilor traheo-bronșice
și inducerea tusei.

Înainte de recoltare se va completa formularul necesar insoțitor al examenului

sputei pentru bacilul Koch cu:
– denumirea unită ții de tratament unde s-a recoltat sputa;
– data: ziua, luna, anul;
– numele pacientului: se înscrie numele întreg;
– vârsta în ani;
– sexul;
– adresa reală și completă a pacientului;
– clasificarea afecțiunii: se bifează ,,pulmonar” sau ,,extrapulmonar” și
localizarea;
– motiv examinare: se bifează diagnostic dacă proba a fost recoltată de la un
suspect de tuberculoză sau urmă rire chimioterapie dacă proba a fost recoltată
de la un pacient aflat sub tratament;
– numă rul de identificare al produsului: numă rul care se înscrie pe exteriorul
recipientului de spută ;
– unitatea TBC aparțină toare: se înscrie numă rul de înregistrare din registrul
districtual de pe fișa de tratament pentru pacienții aflați în tratament;
– data recoltării: zi/luna/an;
– semnătura celui care face recoltarea.

Buletinul va fi parafat de medic și va conține codul numeric personal al

pacientului.
Colectarea propriu-zisă :
– asistentul medical înmâ nează pacientului recipientul și îl conduce în camera
de recoltare (câ nd camera de recoltare nu există , afară în aer liber), unde este
supravegheat prin vizor/geam sau direct;
– la întoarcerea pacientului din camera de recoltare se verifică cantitatea și
calitatea sputei (3-5 ml spută purulentă ); dacă aceasta nu corespunde se repetă
manevra de recoltare;
– pacientul este informat câ nd să aducă urmă torul eșantion de spută (atunci
câ nd reoltarea se face în ambulatoriu); pacientul dă un eșantion de spută la
prezentarea la medic, recoltat sub supraveghere, al doilea a doua zi dimineață ,
sputa matinală autorecoltată și al 3-lea câ nd se prezintă cu al 2-lea, recoltat tot
sub supraveghere;
– după ce colectează al 3-lea eșantion, pacientul este informat câ nd să se
prezinte pentru rezultat;
– depozitarea eșantioanelor recoltate se va face în frigiderul (+ 40) din camera
de recoltare, după verificarea închiderii capacelor recipientelor;
– transportul probelor de spută la laboratorul din incinta spitalului sau din altă
locație se va face fie imediat, fie în maxim o să ptă mâ nă de la recoltare;
– probele se vor transportă într-o cutie de transport prevă zută cu despă rțituri
pentru fixarea și separarea flacoanelor de spută , împreună cu formularul de
examinare a sputei;

La persoanele care nu tușesc și nu expectorează spontan sau înghit expectorația

(copii, femei) se vor aplica tehnici speciale de provocare și recoltare a sputei:
– aerosoli expectoranți cu soluție de NaCl 10%;
– lavaj laringo-traheal cu ser fiziologic steril;
– tubajul gastric folosind sonde Nelaton sau Einhorn;
– aspiratul bronșic sau lavajul bronho-alveolar prin fibrobronhoscopie.

Interpretare
– Laboratorul va comunica rezultatul la examenul direct al sputei pentru bacilli
acid alcoolorezistenți;
– (BAAR) în 24h: rezultatul poate fi pozitiv sau negativ pentru BAAR. În 60 zile,
după însă mâ nțarea pe un mediu de cultură solid (Lö wenstein–Jensen) sau 21
zile după însă mâ nțare pe mediu lichid Middlebrook 7H9 în sistem MB-Bact, vom
avea un rezultat cert în ceea ce privește prezența sau absența bacilului Koch în
proba de spută .

Recoltarea sputei pentru floră banală și antibiogramă (ABG)

Recomandări pentru recoltarea sputei
– se face înainte de începerea unui tratament antibiotic sau la 3-5 zile după
terminarea tratamentului;
– este indicată recoltarea unei probe expectorate dimineața la trezire;
– prelevarea probei se face prin tuse spontană și profundă , în recipiente sterile
din plastic, cu gura largă și capac etanș;
– transportul se efectueaza în maxim o oră de la prelevare (nu se pă strează la
frigider);
– sunt acceptate pentru examen microbiologic probe muco-purulente;
– daca proba are aspect de salivă (spumos, aerat, fă ră striuri muco-purulente)
trebuie insistat pentru prelevarea unei noi probe corespunză toare calitativ.

Pentru recoltare se pot folosi aceleași recipiente care se folosesc la recoltarea

sputei pentru bacil Koch.
Interpretarea
– laboratorul va comunica rezultatul la examenul sputei pentru floră banală și
antibiogramă în 72 ore. Rezultatul poate ară ta prezența agentului patogen:
Haemophilus influenza, Streptococcus pneumonia, Moraxella catarrhalis,
Pseudomonas aeruginosa, etc., precum și sensibilitatea acestuia la antibiotice. În
funcție de antibiogramă se va stabili terapia antimicrobiană ulterioară .