NURSING GENERAL II

RECOLTAREA SPUTEI
 DEFINIȚIE
 Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic al sputei este principala metodă care stabileşte cu exactitate
diagnosticul în pneumoniile bacteriene şi fungice.
 Secretată de membrana care căptuşeşte bronhiolele, bronhiile şi traheea, sputa ajută la protejarea căilor
respiratorii faţă de infecţii. Când este eliminată din tractul respirator, sputa conţine salivă, secreţii nazale şi
sinusale, celule moarte şi bacterii orale normale din tractul respirator. Probele de sputa se recoltează pentru a
depista eventualii microbi existenţi.
 Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse.
 Metoda cea mai folosită pentru recoltarea sputei este expectoraţia.
 O metodă mai puţin folosită este aspirarea traheala şi, foarte rar, bronhoscopia.
 Scop
 – identificarea germenilor responsabili de infecţii respiratorii şi testarea sensibilităţii acestora faţă de
antibiotice
 – identificarea celulelor modificate
 Modalitati de recoltare
 – prin expectoratie;
 – prin frotiu faringian şi laringian;
 – recoltarea sputei prin spălătură gastrică;
 – recoltarea sputei prin spălătură bronşică.
 RECOLTAREA SPUTEI PRIN EXPECTORATIE
 Materiale necesare
 – Recipient steril cu capac
 – Eticheta pentru laborator
 – Manusi de unica folosinta
 – Pungi de unica folosinta
 Pregatirea pacientului
 – Se informeaza pacientul cu privire la efectuarea tehnicii si se explica necesitatea acesteia
 – Se obtine consimtamantul si colaboarea
 – Se instruieste pacientul sa nu manance, sa nu isi administreze medicamente sau picaturi
in nas, sa nu isi clateasca gura sau sa nu fumeze inainte de recoltare pentru a nu se
modifica rezultatul
 – Se aseaza pacientul in pozitie sezand pe scaun sau la marginea patului, sau in pozitie
Fowler in functie de starea generala
 TEHNICA
 Tehnica
 – Asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza
 – Imbraca manusile de unica folosinta
 – Cereti pacientului sa isi clateasca gura cu apa pentru a diminua riscul de contaminare a sputei cu bacterii
din cavitatea bucala
 – Dupa ce se instruieste pacientul sa inspire si sa respire profund, i se solicita acestuia sa tuseasca si
sa expectoreze in recipient
 – Este necesara o cantitate de aproximativ 15 ml de sputa
 – Asistenta acopera recipientul cu capac, il eticheteaza si il introduce intr-o punga din material plastic
pentru a il trimite la laborator
 Ingriirea pacientului
 – Oferiti un pahar de apa pentru a isi clati gura
 – Ajutati pacientul sa adopte o pozitie comoda
 Accidente / incidente
 – Pacientul nu reuseste sa expectoreze. Instruiti pacientul cu rabdare, iar in cazul in care acesta nu reuseste
anuntati medicul pentru o alta tehnica de recoltare (frotiu, spalatura gastrica, spalatura bronsica)
 – Sputa este amestecata cu saliva. In acest caz se va repeta recoltarea.
RECOLTAREA SPUTEI PRIN FROTIU FARINGIAN
 RECOLTAREA SPUTEI PRIN FROTIU FARINGIAN
 Tehnica
 – Asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza
 – Imbraca manusile de unica folosinta
 – Umezeste un tampon de vata cu apa distilata
 – Apasa limba pacientului cu spatula sterila
 – Introduce tamponul in faringe si solicita pacientului sa tuseasca
 – Sputa eliminata prin expectoratie se va prinde de tamponul de vata
 – Tamponul de vata este luat si pus in eprubeta sterila de catre asistenta, care il va trimite
imediat la laborator. 
 RECOLTAREA SPUTEI PRIN FROTIU LARINGIAN
 Atentie! Fortiul laringian se recolteaza de catre medic care va patrunde cu tamponul in
laringe sub control laringoscopic.
 RECOLTAREA SPUTEI PRIN SPĂLĂTURĂ GASTRICĂ
 Tehnica
 - se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), în stomac, dimineaţa,
pe nemâncate (vezi sondajul gastric)
 - se introduc prin sondă 200ml apă distilată, bicarbonatată,
călduţă, care este evacuată imediat sau extrasă cu seringa
 - lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că
germenii căutaţi pot fi distruşi dacă stau mai mult timp în contact
cu mediul acid al sucului gastric
 - dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie
trimis la alt laborator, sucul obţinut poate fi neutralizat cu
bicarbonat de Na.
RECOLTAREA SPUTEI PRIN SPĂLĂTURĂ BRONŞICĂ
 Tehnica
 Atentie! Sputa indusă este recoltata sub indrumare medicala.
 - se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară, care nu expectorează
 - se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă, care nu apar în mod obişnuit în
spută
 - se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic sau 4ml soluţie teofilină 3% cu
1ml soluţie de stricnină 1‰
 - pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii adânci, repetate, urmate de expiraţii
scurte
 - se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la aerosolizarea întregii cantităţi de
lichid
 - după aspiraţii, pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit niciodată
 - sputa expectorată se recoltează într-un vas steril, recoltarea se repetă zilnic, în
următoarele 4 zile, în vase separate.
 SPUTA- EXAMEN BACTERIOLOGIC
 Informatii generale: Sputa este un lichis vascos eliminat prin expectoratiei, produs
patologic constituit din secretia diferitelor glande seroase si mucoase ale epiteliului
respirator care se hipertrofiaza in diferite inflamatii ale cailor aeriene. Contine prin
contaminare secundara si secretiile din cavitatea bucofaringiana si nazala. Acumularea
de secretii bronsice si expectoratia nu se datoreaza exclusiv infectiilor
bronhopulmonare, aceasta putand fi intalnita si in alte circumstante patologice:
afectiuni alergice ale cailor respiratorii sau bronsite cronice. Examenul sputei este un
test folosit pentru a depista agentii (bacterii, virusuri si mai rar fungi sau protozoare)
care produc infectii ale tractului respirator inferior. In functie de infectia existenta la
nivelul tractului respirator inferior sputa este de mai multe feluri:
 sputa mucoasa, aerata – in bronsite acute si astm bronsic;
 sputa mucopurulenta – in traheobronsite cronice, bronhopneumonii;
 sputa purulenta – in abcese pulmonare, bronsiectazii;
 sputa sanguinolenta – in TBC si neoplasme.
 SPUTA- EXAMEN BACTERIOLOGIC
 Indicatiile testului: Examenul bacteriologic al sputei se efectueaza pentru a identifica
prezenta si tipul bacteriei care reprezinta cauza unei infectii a plamanilor sau cailor
respiratorii, a identifica cele mai eficiente antibiotice pentru tratarea infectiei si pentru a
monitoriza eficienta tratamentului impotriva infectiei. Acest test se realizeaza in cazul
unor boli precum: traheobronsite, pneumonii, bronhopneumonii, examenul sputei fiind
singurul mijloc de diagnostic etiologic. In urma corelarii rezultatelor, se considera
agent patogen bacteria izolata in cantitate mare (++ sau +++) care apartine aceleiasi
categorii microscopice cu bacteria asociata celulelor inflamatorii pe frotiul Gram din
sputa. Odata ce bacteriile au fost identificate in functie de specia din care fac parte se
stabileste antibiograma (tratamentul corect). Examinarea sputei expectorate este
materialul principal pentru determinarea cauzelor pneumoniilor bacteriene. Cei mai
frecventi germeni care cauzeaza pneumonii sunt:
 la pacientii sub 60 de ani: Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenza,
Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumonia, virusuri respiratorii;
 la pacientii peste 60 de ani: Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, bacilli
Gram-negativi, Staphylococcus aureus, Candida spp., virusuri respiratorii .
 SPUTA- EXAMEN BACTERIOLOGIC
 Scopul acestei analize este de a determina in timpul cel mai scurt posibil, agentii etiologici ai
infectiilor tractului respirator inferior si a face posibile interventii terapeutice rapide si eficiente
asupra pacientilor. Prelevare: Pentru examenele obisnuite, sputa trebuie sa fie proaspata, deci va fi
transportata la laborator imediat dupa recoltare. Cea mai simpla metoda, ramane recoltarea sputei
cu ocazia unui acces de tuse. Pentru a reduce cat mai mult posibil contaminarea cu saliva si / sau cu
secretii nazale, sputa se recolteaza din expectoratia de dimineata, inainte de a consuma alimente sau
lichide, dupa o prealabila gargara cu ser fiziologic. Sputa se recolteaza in recipiente sterile
(flacoane cu gatul larg si cu capac care se inchid ermetic, de exemplu urorecoltoare) si se trimite
imediat la laborator. Sputa poate fi colectata fie prin expectoratie spontana, fie dupa inhalarea unui
aerosol iritant, ca solutia salina hipertona (numita inducerea sputei).
 Semnificatie clinica: Se identifica de rutina germenii potential patogeni cei mai
frecventi: Staphylococcus aureus, Haemophilus influenzae, Streptococcus
pneumoniae, Streptococcus beta-haemolyticus grup A, Streptococi grup C sau G, Neisseria
meningitidis, Pseudomonas aeruginosa (in contextul fibrozei chistice), Klebsiella pneumoniae,
Proteus spp, Moraxella catarrhalis, Candida spp., rareori - alte microorganisme. Rezultat negativ:
Flora microbiana patogena absenta . Rezultat pozitiv: Se rapoteaza germenul izolat si rezultatul
antibiogramei/ antifungigramei (testarea sensibilitatii la antibiotice/ antifungice a germenului).
 O buna corespondenta intre examenul citobacterioscopic si cel cultural, mai ales in cadrul
dezvoltarii unei culturi quasi monomorfe cu germeni intalniti frecvent in infectiile arborelui
respirator (S.pneumoniae, H.influenzae, streptococi beta-hemolitici, Klebsiella, S. aureus), cu
existenta unui suport citologic corespunzator ( celule epiteliale de origine bronsica sau alveolara,
leococite polinucleare integre sau degradate), constituie elementele unui rezultat fidel.
 SPUTA- EXAMEN CITOLOGIC
 Acest examen este recomandat persoanelor care suferă de infecții virale sau bacteriene,
dar și persoanelor care suferă de alergii sau bronșite cronice. Sputa este un indicator
valoros în cazul diagnosticului unor afecțiuni precum: pneumonie, bronhopneumonie,
bronșiectazie sau traheobronșite.
 În funcție de tipul afecțiunilor, sputa poate prezenta caracteristici observabile cu ochiul
liber sau doar microscopic, după cum urmează:
 ⮚ Sputa exudat/sputa mucoasă/aerată - aspectul sputei este cel al unei secreții cu
aspect de mucus, specifică în principal infecțiilor situate la nivelul căilor aeriene
superioare. Cel mai adesea, acest tip de spută se întâlnește în cazul astmului broșic sau în
cazul afecțiunilor la nivelul traheei;
 ⮚ Sputa mucopurulentă - se înregistrează cantități mari de mucus purulent. Sputa de
acest tip se întâlnește în traheobronșite cronice sau bronhopneumonii;
 ⮚ Sputa cu sânge - reprezintă situația în care sângele este prezent în spută, aceasta
căpătând nuanțe de roșu închis. Expectorația sputei cu sânge poate duce la diagnosticul
de hemoptizie care poate fi, în funcție de volumul de sânge expectorat, non-masivă sau
masivă. De asemenea, eliminarea sputei cu sânge (sputa sanguinolentă) poate fi un
indicator în cazul TBC-ului sau a neoplasmelor.
 ⮚ Sputa galbenă - sputa galbenă din gât expectorată în timpul afecțiunilor poate indica
o bronșită cronică sau tuberculoză pulmonară. Culoarea poate fi galben verzui, cu aspect
de mucus, drept pentru care aceasta mai este denumită și spută purulentă.
 SPUTA- EXAMEN CITOLOGIC
 Procedura de recoltare. Recoltarea sputei se face din expectorație (se poate face şi
autorecoltarea probei în recipiente precum cele pentru sumarul de urină), de preferat
dimineața, atunci când aceasta se acumulează la nivelul plămânilor și aparatului respirator.
Dacă pacienții nu pot tuși sau dacă tusea este seacă, fără secreții, este necesară realizarea de
aerosoli cu soluție salină care să ajute la procesul de expectorație.
 De asemenea, ca parte a procesului de pregătire a pacientului, este necesară igiena riguroasă
bucală, prin periaj, clătire și, eventual, gargară. Sputa se prelevează doar în containere sterile,
în recipiente care se închid foarte bine, astfel încât probele să nu fie expuse la aer.
 Interpretare rezultate Interpretarea rezultatelor se face având în vedere vârsta pacientului,
iar rezultatele pot oferi detalii atât despre tipul și prezența virusurilor și a bacteriilor, dar și
despre tratamentul pe care pacientul trebuie să îl urmeze. Astfel, rezultatele analizelor pot
identifica următoarele:
 În cazul pacienților cu vârstă sub 60 de ani: Chlamydia pneumonia, virusuri respiratorii,
Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae;
 În cazul pacienților cu vârsta peste 60 de ani: virusuri respiratorii, prezența bacililor Gram-
negativi, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus,
Candida spp.