I.

RECOLTAREA SPUTEI
DEF = Este un produs ce reprezintă totalitatea secrețiilor ce se expilzează din căile respiratorii prin
tuse.

SCOP EXPLORATOR = Pentru examinări macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice în

vederea stabiliri diagnosticului.

MATERIALE NECESARE :
 Sterile = cutie PETRI, pahar conic, scuipătoare specială(sterilizată fără substanțe
dezinfectante).
 Nesterile = pahar cu apă, șervețtle sau batiste de unică folosință.

PREGĂTIREA PACIENTULUI :
 Psihic – se anunță și se explică necesitatea executării examinării.
- Se instruiește pacientul să nu înghită sputa, să nu împrăștie, să expectoreze numai
în vasul dat.

EFECTUAREA TEHNICII :
 Se oferă pacientului un pahar cu apă să își clătească gura și faringele.
 Se oferă vasul de colectare în funcție de examenul cerut.
 Se solicită pacientului să expectoreze după un efort de tuse.
 Se colectează sputa matinal sau adunată în 24h.

RECOLTAREA SPUTEI PRIN FROTIU FARINGIAN ȘI LARINGIAN :

 Se umezește tamponul de vată cu apă distilată.
 Se apasă limba cu spatula linguală.
 Se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tușească.
 Sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat în epubetra sterilă.
 Frotiul laringian se recoltează de către medic pătrunzând cu tamponul în laringe sub
control laringoscopic.

RECOLTAREA SPUTEI PRIN SPĂLĂTURĂ GASTRICĂ :

 Se introduce sonda EINHOR sau FAUCHER în stomac dimineața pe nemâncate.
 Se introduce prin sondă 200ml apă distilată, bicarbonatată călduță care este evacuată
imediat sau extrasă cu seringa.
 Lichidul recoltat se trimite imediat la laborator deoarece germenii căutați pot fi distruși
dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid gastric.
 Dacă recooltarea se face pentru însămânțare și lichidul trebuie trimis la alt laborator sucul
obținut poate fi neutralizat cu bicarbonat de sodiu.

RECOLTAREA SPUTEI PRIN SPĂLĂTURĂ BRONȘICĂ :

 Se utilizează la pacienții cu TBC cavitară care nu expectorează.
 Se pun în evidență bacili încapsulați în submucoasă care nu apar în mod obișnuit în spută.
 Se introduc în recipientul de aerosoli 5ml de ser fiziologic sau 4ml soluție teofilină(3%) cu
1ml soluție stricnină (1/mie).
 Pacientul inhalează de câteva ori prin inspirații adânci repetate urmate de expirașii scurte.
 Se face o scurtă pauză de 4-5s și se repetă până la aerosolizarea întregii cantități de lichid.
  După aspirații pacientul începe să tușească chiar dacă nu a tușit niciodată.
 Sputa expectorată se recoltează într-un vas steril.
 Recoltarea se repetă zilnic în următoarele 4 zile în vase separate.
 Se acoperă recipientele.
 Se etichetează.
 Se trimite la laborator.

II. RECOLTAREA VĂRSĂTURILOR

DEF = Vărsătura este conținutul gastric care se elimină spontan deobicei în afecțiuni digestive întâlnit
ca și simptom în alte afecțiuni (alcoolism, tensiune intracraniană) sau în sarcină.

SCOP EXPLORATOR = Se dac examinări macroscopice, bacteriologice, chimice pentru stabilirea

diagnosticului.

MATERIALE NECESARE :
 2 tăvițe renale cureate și uscate.
 Pahar cu solușie aromată.
 Mușama, traversă, prosop.

PREGĂTIREA PACIENTULUI :
 Psihic – va fi încurajat și susținut în timpul vărsăturii.
 Fizic – se așează în piziție șezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral. Se așează sub
cap un prosop sau în jurul gâtului. Se protejează lenjeria de pat și de corp cu mușama și
aleză.

EFECTUAREA TEHNICIITUAREA TEHNICII :

 Se îndepărtează proteza dentară dacă este cazul.
 Se oferă pacientului tăvița renală sau o susșine asistenta care sprijină fruntea bolnavului.
 Dacă varsă după intervenții chirurgicale intraabdominale va fi sfătuit să își comprime ușor
cu palma plaga operată.
 După vărsături se îndepărtează tăvița renală și se oferă un pahar cu apă să își clătească
gura.

ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ A PACIENTULUI :

 Se șterge pacientul la gura.
 Se îndepărtează materilalele folosite.
 Se așează pacientul în pozișie comodă și se acoperă.
 Se aerisește salonul.
 Se supraveghează pacientul în continuare.

PREGĂTIREA PENTRU EXAMENUL DE LABORATOR :

 Se completează buletinul de recoltare.
 Se trimite produsul la laborator.
 III. RECOLTAREA SECREȚIILOR PURULENTE
DEF = Secrețiile purulente se recoltează de pe suprafața tegumentelor, din plăgi supurate, ulcerații,
organe genitale, conjunctivă oculară, leziuni ale cavității bucale și din conductul auditiv extern.

SCOP EXPLORATOR = Depunerea florei microbiene generatoare și efectuarea antibiogramei.

SCOP TERAPEUTIC = Pentru evacuarea și tratarea corecțiilor purulente.

MATERILAE NECESARE :
 Sterile = epubetre, ansă de platină, 2-3 lame de sticlă bine degresate, seringi și ace, ser
fiziologic, alcool iodat, tinctură de iod, pete, pipete.
 Nesterile = creion dermatografic, lampă de spirt și chibrituri.

PREGĂTIREA PACIENTULUI :
 Psihic – se anunță și se explică necesitatea tehnicii.
 Fizic – se așează pacientul în poziție adecvată.

RECOLTAREA DIN VEZICULE, PUSTULE ȘI ULCERAȚII :

 Se curăță și dezinfectează suprafața veziculelor, a pustulelor și a ulcerațiilor.
 Se sterilizează ansa prin încălzirea la roșu și se așteaptă să se usuce.
 Se recoltează o mică porțiune de puroi de sub crustă sau de la marginea ulcerațiilor.
 Materialul recoltat se trece pe o lamă de sticlă sterilă și se efectuează frotiul.

RECOLTAREA DIN PAPULE, NODULI SAU ALTE LEZIUNI INFLAMATOARE :

 Se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod.
 Se puncționează regiunea cu un ac steril montat la seringă.
 Se plimbă acul în teren în mai multe direcții până se obține serozitate de aspirare.
 Se introduce lichidul într-o epubetră sterilă și se închide cu dopul după flambare.

RECOLTAREA PUROIULUI DIN ABCESE, FLEGNOANE ȘI COLECȚII :

1. Când abcesul, flegmoul este deschis :
 Se recoltează abseptic cu o pipetă flambată și răcită sau cu o ansă de platină.

2. Când abcesul este închis :

 Recoltarea se face cu seringa prin puncționare.
 Transportul produsului se face în cel mult 2h iar pentru anaerob se anunță laboratorul cu o
oră înainte pentru regenerarea mediilor.

EXAMENUL DIRECT CITOBACTERIOLOGIC :

 Se face pe o lamă colorată (MAYGIEMSA).
 IV. RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN :
DEF = Este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian.

SCOP EXPLORATOR = Pentru depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea

tratării și pentru depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni.

MATERIALE NECESARE :
 De protecție – mască de tifon.
 Sterile – spatulă linguală, epubetre cu tampon faringian sau ansă de platină, ser fiziologic
sau glicerină 15%, mănuși.
 Nesterile – tăviță renală, stativ pentru epubetre, lampă de spirt și chibrituri.

PREGĂTIREA PACIENTULUI :
 Psihic – se informează și se explică necesitatea tehnicii.
 Fizic – se anunță pacientul să nu mănânce, să nu bea apă, să nu fumeze, să nu i se instileze
soluție dezinfectantă în nas , să nu facă gargară, să nu se spele pe dinți. Se așează pacientul
pe un scaun cu capul în hiperextensie.

EFECTUAREA TEHNICII :
 Se recoltează înainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor.
 Asistenta se spală pe mâini cu apă și săpun.
 Se protejează cu masca de tifon.
 Introduce mănușile sterile.
 Învață pacientul să deschidă gura și inspectează fundul de gât.
 Deschide epubetra cu tamponul faringiaan.
 Flambează gâtul epubetrei și o închide cu dopul steril.
 Apasă limba cu spatula linguală.
 Cu tamponul faringian șterge depozitul de pe faringe și amigdale, dezlipește o porșiune din
falsele membrane dacă este cazul.
 Flambează gura epubetrei și introduce tamponul faringian în apubetră care se închide cu
dopul flambat.
 La indicațiile medicului întinde produsul obținut pe lama de sticlă pentru frotiuri colorate
sau însămânțează imediat pe medii de cultură succesiv 2 epubetre din aceeași recoltare.
 După efectuarea tehnicii asistenta medicală se spală pe mâini cu apă și săpun.

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR :

 Se transportă produsul la laborator evitând suprainfectarea.
 Dacă nu este posibilă însămânțarea la patul bolnavului tamponul se umezește împrealabil
cu ser fiziologic sau glicerină 15%.
 Timpul scurs de la recoltare până la însămânțare nu trebuie să depășescă 5-6h.
 Se notează data recoltării, numele persoanei căreia sa făcur recoltarea și notează dacă sau
facut însămânțări sau nu.
DE ȘTIUT :
 După efectuarea recoltării pacientul nu necesită îngrijiri speciale.
 Înainte de recoltare se inspectează regiunile de unde urează să se recolteze pentru a obține
rezultatul corect. De evitat îmbibarea tamponului cu salivă și atingerea dințiilor.
  Recoltarea se face nu numai în angine (infecții) ci și în alte boli care pot declanșa o infecție

faringiană neferite, infecții urinare sau reumatism articular acut (RAA).

V. RECOLTAREA SECREȚIILOR NAZALE OTICE ȘI

OCULARE
 Recoltarea se face cu un tampon mai subțire fixat pe un port tampon de sârmă ușor îndoită cu
care se poate pătrunde în nazo faringe.
 Pentru examinări virusologice recoltarea se face fie perin suflarea puternică a nasului într-o
cutie PETRI sterilă fie prin spălare nazo faringiană.

EFECTUAREA TEHNICII :
 Recoltarea se face dimineața după trezirea pacientului.
 Pacientul este așezat în poziție șezând cu capul în hiperextensie.
 Se injectează în fosele nazale o soluție izotonică de clorură de natriu sterilă cu ajutorul unei
seringi ce se prelungește cu un tub de cauciuc 2-4cm.
 Capul liber al tubului tăiat oblic se intoduce în una din fosele nazale și se injectează soluția
de spălătură.
 Pacientul apleacă imediaat capul înainte și se lasă să se scurgă lichidul într-o cutie PETRI
sterilă.
 Se trece imediat lichidul în epubetră etichetate și se trimite la laborator.
 Dacă se întârzie trimiterea la laborator atunci produsul va fi așezat la gheață.

RECOLTAREA SECREȚIEI OTICE DIN URECHI :

 Se face cu tamponul sub control vizual din conductul auditiv extern.
 Flora normală a pavilionului urechii și o conductului auditiv extern este reprezentat de
bacterile ce se întâlnesc pe piele.
 În etiologia otitei medii acute se întâlnesc – stafilococi, streptococi, la nou-născuți și copii
(ecoli, klepsiela, stafilococ).

VI. RECOLTAREA SECREȚIEI OCULARE :

INFECȚIILE OCULARE CARE NECESITĂ UN EXAMEN BACTERIOLOGIC SUNT :
 Cele care afectează învelișul pleoapelor = blefarite.
 Conjunctiva = conjuctivită acută sau cronică.
 Cornea și umoarea camerei anterioare = keratină acută și cronică.
 Irisul și umoarea camerei anterioare = irită acută și cronică.
 Canalul și sacul lacrimal.
 Cristalinul.
 Coroida sau retina.
 Corpul vitros.

Secreția din conjunctivită se recoltează cu tampon steril.

Corecțiile purulente ale pleoapelor se recoltează cu seringa și ace sterile.
Umoarea apoasă a camerei anterioare se recoltează cu seringa și ace sterile.
 Porțiuni din iris îndepărtate prin iridectomie sunt puse direct pe medii de îmbogățire pentru
pneumococi și streptococci.
În cazul de exudate bogate este indicată o spălare anterioară cu ser fiziologic steril.
Se face anestezia ochiului prin instilație locală cu soluție din cocaină 4% apoi se poate șterge
conjunctiva sau cornea cu o spatulă de platină sau tampon steril. După alți autori nu se
folosește anestezice locale deoarece uneori sunt bactericide.
Se fac frotiuri pe culture de geloză simplă sau bulion glucozat 2%.

VI. RECOLTAREA SECREȚIILOR VAGINALE :

DEF = Reprezintă un transudat al mucoasei vaginale, conține celule epiteriale de descuamare și
germeni a căror varietate este în funcție de diferiți factori (vârstă, stări fiziologice și patologice ) sau de
conținutul de glicogen condiționat la râandul lui de ciclul menstrual.

GLICOGENUL = Favorizează flora microbiană să fie reprezentată de germeni din grupa

lactobacillus. Prezența glicogenului, a acidului lactic și lactobacillus dau secreției vaginale un Ph acid
cu rol de apărare contra infecțiilor. Perturbarea acestei prezențe determină apariția inflamațiilor
numite „VAGINITE„.

EXAMENUL BACTERIOLOGIC = Este dificil și fidelitatea rezultatului este condiționată de

preluarea, transportul, examinarea și interpretare. Prelevarea se face în primele 10 zile după ciclul
menstrual.

PREGĂTIREA MATERIALELOR :
 De protecție – măniși de cauciuc.
 Sterile – specule vaginale, ansă de platină, pipete PAUSTER, epubetre, lame de sticlă.
 Nesterile – lampă de spirt, creion dermatograf.

PREGĂTIREA PACIENTULUI :
 Psihic – se anunță și se explică necesitatea efectuării tehnicii.
 Fizic – cu 2 zile înainte de recoltare se recomandă repaus terapeutic și sexual. Se așează
pacientul în poziție ginecologică pe masa ginecologică. Se efectuează toaleta organelor genitale
externe cu apă sterilă călduță fără soluție dezinfectantă sau săpun.

EFECTUAREA TEHNICII :
 Asistenta medicală se spală pe mâini cu apă și săpun.
 Îmbracă mănuși sterile.
 Îndepărtează labile mari și mici.
 Recoltează cu ansa sau tampon din urmatoarele locuri de erecții (orificiul colului uterin,
meatul urinar).
 Recoltarea se face cu valve și specule sterileevitând atingerea vulvei sau a perețiilor
vaginului.
 Se efectuează două frontiuri pentru ficare produs recoltat pentru examen citologic iar pentru
examenul bacteriologic se recoltează ansa din epubetra serilă.

INTERPRETAREA EXAMENULUI :
 La examenul microscopic apaar 4 imagini :
1. Epitelii și lactobacii – secreție normală.
2. Epitelii, lactobacii, rari bacili grad negativ sau leucocite.
3. Epitelii, foarte rari bactolacili, foarte frecvenți bacili grad negativ, coci grad pozitiv și negativ și
frecvente leucocite.
4. Rare epitelii, lactobacili absenți, foarte frecvente leucocite, foarte abundentă flora mixtă,
tricomunos prezent.
 Prezența leucocitelor este certitudinea unui proces infecțios în timp ce o floră bogată dar fără
leucocite poate coexista cu o mucoasă vaginală normală.