Sunteți pe pagina 1din 4

Diaconescu Mădălina Andreea

Clasa AMG I A

Recoltarea sputei

Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic al sputei este principala metodă care
stabileşte cu exactitate diagnosticul în pneumoniile bacteriene şi fungice.
Secretată de membrana care căptuşeşte bronhiolele, bronhiile şi traheea, sputa ajută la
protejarea căilor respiratorii faţă de infecţii. Când este eliminată din tractul respirator, sputa
conţine salivă, secreţii nazale şi sinusale, celule moarte şi bacterii orale normale din tractul
respirator. Probele de spută se recoltează pentru a depista eventualii microbi existenţi.
Recomandări pentru recoltarea sputei:
- se face înainte de inceperea unui tratament antibiotic sau la 5 zile după terminarea
tratamentului;
- este indicată recoltarea unei probe expectorate dimineața la trezire;
- înainte de recoltare se va efectua igiena cavității bucale (periajul dinților, clătirea gurii și
gargară);
- prelevarea probei se face prin tuse spontană și profundă, în recipiente sterile din plastic,
cu gura largă și capac etanș;
- transportul se efectuează în maxim o oră de la prelevare;
- sunt acceptate pentru examen microbiologic probe muco-purulente;
- dacă proba are aspect de salivă (spumos, aerat, fără striuri muco-puruelnte) trebuie
insistat pentru prelevarea unei noi probe corespunzătoare calitativ.
Metoda cea mai folosită pentru recoltarea sputei este expectoraţia. O metodă mai puţin
folosită este aspirarea traheală  şi, foarte rar, bronhoscopia.
Scopul recoltării sputei este acela de:
o a identifica germenii responsabili de infecţii respiratorii şi testarea sensibilităţii acestora
faţă de antibiotice;
o  a identifica celulele modificate;
Modalități de recoltare:
A. Prin expectorație;

1
B. Prin frotiu faringian şi laringian;
C. Recoltarea sputei prin spălătură gastrică;
D. Recoltarea sputei prin spălătură bronşică.
A. Recoltarea sputei prin expectorație
Materiale necesare:
a) recipient steril cu capac;
b) eticheta pentru laborator;
c) mănuși de unică folosință;
d) pungi de unică folosință.
Pregătirea pacientului
Se informează pacientul cu privire la efectuarea tehnicii și se explică necesitatea acesteia,
se obțin consimțământul și colaborarea pacientului. Acesta se instruiește să nu mănânce, să nu își
administreze medicamente sau picături în nas, să nu își clătească gura sau să nu fumeze înainte
de recoltare pentru a nu se modifica rezultatul.
Se asază pacientul în poziție șezând pe scaun sau la marginea patului, sau în poziție
Fowler în funcție de starea generală.
Tehnica recoltării:
- Asistenta se spală pe mâini și se dezinfectează;
- Îmbracă mănușile de unică folosință;
- I se cere pacientului să își clătească gura cu apă pentru a diminua riscul de contaminare a
sputei cu bacterii din cavitatea bucală;
- După ce se instruiește pacientul să inspire și să respire profund, i se solicită acestuia să
tușească și să expectoreze în recipient. Este necesară o cantitate de aproximativ 15 ml de
spută.
Asistenta acoperă recipientul cu capac, îl etichetează și îl introduce într-o pungă din
material plastic pentru a-l trimite la laborator.
După recoltare i se oferă pacientului un pahar de apă pentru a-și clăti gura și este ajutat să
adopte o poziție comodă.
Accidente / incidente care pot să apară în timpul recoltării.
Pacientul nu reușește să expectoreze, acesta trebuie instruit cu răbdare, iar în cazul în care
acesta nu reușește trebuie anunțat medicul pentru o altă tehnică de recoltare (frotiu, spălătură

2
gastrică, spălătură bronșică).O altă situație poate să apară atunci când sputa este amestecată cu
salivă, în acest caz, se va repeta recoltarea.
B. Recoltarea sputei prin frotiu faringian și laringian
Tehnica recoltării prin frotiu faringian
- Asistenta se spală pe mâini și se dezinfectează;
- Îmbracă mănușile de unică folosință;
-  Umezește un tampon de vată cu apă distilată;
- Apasă limba pacientului cu spatula sterilă;
- Introduce tamponul în faringe și solicită pacientului să tușească;
-  Sputa eliminată prin expectorație se va prinde de tamponul de vată;
- Tamponul de vată este luat și pus în eprubeta sterilă de către asistenta, care il va
trimite imediat la laborator.
Frotiul laringian se recoltează de către medic care va pătrunde cu tamponul în laringe sub
control laringoscopic.
C. Recoltarea sputei prin spălătură gastrică
Tehnica recoltării:
- se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), în stomac, dimineaţa, pe nemâncate;
- se introduc prin sondă 200 ml apă distilată, bicarbonatată, călduţă, care este evacuată
imediat sau extrasă cu seringa;
- lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că germenii căutaţi pot fi
distruşi dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric;
Dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul
obţinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na.
D. Recoltarea sputei prin spălătură bronşică.
Sputa indusă este recoltată sub îndrumare medicală. Această tehnică de recoltare se
utilizează la pacienţii cu TBC cavitară, care nu expectorează, prin intermediul acesteia se pun în
evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă, care nu apar în mod obişnuit în spută.
Tehnica recoltării:
- se introduc în recipientul de aerosoli 5 ml ser fiziologic sau 4 ml soluţie teofilină 3%
cu 1 ml soluţie de stricnină 1‰;

3
- pacientul inhalează de câteva ori prin inspiraţii adânci, repetate, urmate de expiraţii
scurte;
- se face o scurtă pauză de 4-5 secunde şi se repetă până la aerosolizarea întregii
cantităţi de lichid;
- după aspiraţii, pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit niciodată;
- sputa expectorată se recoltează într-un vas steril, recoltarea se repetă zilnic, în
următoarele 4 zile, în vase separate.
În cazul persoanelor suspecte de TB, produsele se recoltează înainte de începerea
tratamentului antituberculos cu repetarea examenului bacteriologic în zile succesive. La suspecţii
de TB pulmonară, dacă primele două examinări au fost negative iar suspiciunea de TB se
menţine, se poate solicita recoltare și examinare pentru încă 2 eșantioane de spută (dar până la
maxim 4 spute suplimentare).
Caracteristicile recipientelor pentru recoltarea sputei, acestea trebuie să fie:
 confecţionate din material plastic, incasabil, transparent - pentru a putea aprecia
cantitatea şi calitatea produsului patologic fără a deschide recipientul;
 cu o cu deschidere largă (minim 35 mm diametru) - pentru evitarea contaminării
pereţilor exteriori ai recipientului în timpul recoltării;
 cu capacitate de 30-50 ml pentru spută şi adaptată pentru fiecare tip de produs
patologic;
 cu capac cu filet care închide etanş recipientul;
 cu posibilitatea de a fi marcate cu uşurinţă pe corpul recipientului.

S-ar putea să vă placă și