Fisa de documentare

BOALA ULCEROASA

Definitie = boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac,

portiunea superioara a duodenului(bulb duodenal), partea inferioara a esofagului,
care depaseste muscularis mucosae, ajungand pana la submucoasa, musculara sau
adventice.
- Clinic = sindrom ulceros

Etiopatogenie
Dezechilibrul intre factorii de protectie si cei de agresiune—autodigestia mucoasei.
„ecuatia ulceroasa”devine reala in conditiile actiunii factorilor precipitanti = teoria
plurifactoriala:
- Factori nervosi
- Factori medicamentosi - medicamente ulcerogene: AINS, corticosteroizi
- Fumatul
- Factorul alimentar
- Sexul si varsta – b/f =3/1 , UD- 20-40 ani, UG- 30-50 ani
- Ereditatea
- Boli asociate: BPOC,CH, HC,pancreatita cronica, IC, ATS
- Infectia cu HP( helicobacter pylori)- creste eliberarea de gastrina din cauza
stimularii cel. G de catre citokinele eliberate de celule inflamatorii; scaderea
de somatostatina de catre cel. D

Etio-patogenia UG: debut la 30 - 50 ani

-scaderea cantitatii si calitatii mucusului
- motricitate gastrica incetinita= staza antrala a alimentelor
- hipovascularizatie peretelui gastric
- refluxul duodeno-gastric cu acizi biliari
Concluzie: alterarea barierei protectoare
Etiologie:
- HP in 60% cazuri
- AINS,corticoizi
- Fumatul, alcoolul
Etio-patogenia UD: debut la 20 - 40 ani
- secretie crescuta de HCl, produsa prin : masa de celule parietale dubla – ereditar,
hipertonie vagala, gastrinemie postprandiala crescuta
- secretie crescuta de pepsinogen
- evacuare gastrica accelerata
- anomalii ale mecanismului de protectie gastrica
Concluzie: hipersecretie de HCl + evacuare gastrica accelerata
Etiologie:
- HP in 95% cazuri
- Ereditatea
- AINS, corticoizi
1
 - Fumatul, alcoolul

Fiziopatologie
Mecanisme:
I. Excitatie vagala crescuta =” vagal drive”—ce atrage „gastrin drive” (prin
dereglarea mecanismului de feed back antro-piloric) 🡪cresterea secretiei de
HCl si sinteza de pepsina.
Tonusul vagal crescut –posibil determinat genetic +/- factorii de mediu(stress)
II. Elementul motor
- UG - staza antrala a continutului gastric🡪 hipersecretie de gastrina
- UD - evacuare gastrica accelerata🡪 inundare cu alimente + HCl in bulbul
duodenal🡪 retrodifuziune H+ in mucoasa🡪 producerea ulceratiei
III. Dereglarea mecanismelor umorale de frenare a secretiei gastrice (glucagon,
secretina)

Anatomie-patologica
Localizare
-UG- versantul post. al micii curburi si antrului, pilor
-UD- pe bulbul duodenal(fata ant.-52%, fata post.-33%). Rar- postbulbar.
Dimensiuni = 1-2 cm
Ciclu morfologic:
-Faza activa= U. acut, f. mic, pana la submucoasa
-Faza de regresiune= vindecare
-Faza de cicatrizare
U. cronic=rotund,dimens. variabile, acoperit de detritusuri
Ulceratia este insotita de gastrita/duodenita de “insotire”.

Tablou clinic
Bolnavi asimptomatici: 60%-UG; 40%-UD
Debut:
- insidios: dureri vagi, tulburari dispeptice
- acut: 10% cazuri, printr-o complicatie(U. silentios): HDS, perforatie
Perioada de stare:
- Durere ulceroasa
- Pirozis= echivalenta ulceroasa – rezultat al RGE si/sau esofagitei de reflux
- Eructatii acide, sialoree
- Greutate normala sau scazuta
- Constipatie
- Sdr. dispeptic
- Varsaturi acide si alimentare (alimente cu mai mult de 6 ore vechime, indica edem
sau stenoza pilorica), calmeaza durerile („ semnul degetului”), bolnavul se poate
alimenta imediat dupa varsatura.
Durerea ulceroasa- caracteristici;
1. Forma de manifestare: crampa, foame dureroasa, gol dureros epigastric, etc
2. Intensitate= variabila:de la senzatie de arsura pana la dureri intense (UG e mai
putin dureros)
2
 3. Localizare
- U. juxtaesofagian – durere epigastrica si retrosternala (+ pirozis, sughit,
disfagie)
- U piloric – in dreptul liniei mediane, cu iradiere spre hipocondrul drept si
marginea dreapta a vertebrelor T11-T12
- UG al micii curburi- reg epigastrica, pe linia xifo-ombilicala, cu iradiere spre
stanga vertebrelor T11-T12
- U postbulbar—dureri periombilicale
4. Ritmicitate = mica periodiciate= orar fix in raport cu mesele
- UG- mai rar, durere post-prandiala precoce(apare la 30-90 min), dureaza pana
la golirea stomacului(ore) si dispare spontan
- UD- durere post-prandiala tardiva; masa –calm (1 ½ ora - 4 ore)- durere ce
persista pana la o noua masa
- foame dureroasa
- durere nocturna(vagotonie!!)- orele 1-5 dimineata
5. Marea periodicitate(episodicitate);
- Per de activitate (dureroasa): 1-3 sapt.
-fara trat: 2-6 sapt- UD; 8-10 zile- UG;
- cu trat-2-6 zile
- Per de acalmie
Periodicitate sezoniera(toamna si primavara)-mai frecv ptr UD- cand apar
recurentele = reapare nisa
- 35%- recurente oricand in tp. anului
6. Declansarea durerii de: stress, condimente, temp crescuta a alim, alcool, etc
7. Calmarea durerii- dupa ingestia de alimente alcaline si medicam. antiulceroase
Durerea ulceroasa- particularitati legate de :
- Varsta: copii, adolescenti= zgomotoasa; batrani = moderata sau inexistenta
- Sex: fete tinere, la menopauza = capricioasa

Explorari paraclinice
I.Investigatii imagistice
1. Rg eso-gastro-duodenala(seriografii):
- semn direct= nisa ulceroasa si
- indirecte(de insotire): gastrita/duodenita
UG- nisa benigna(Haudeck) al micii curburi sau in localizarea pe fata stomacului=
opacitate + transparenta in jur(edem al mucoasei)
UD - 90% localizat pe fata post a bulb duodenal
● Nisa = opacitate+ edem= imagine „ in cocarda”

● Semne indirecte : deformari , aplatizari , ingustari ale bulbului duodenal +

pliuri de mucoasa ingrosate + duodenita de insotire
● Sdr. radiologic functional: hipertonie+ hipersecretie+hiperperistaltism gastric
Etape evolutive ale ulcerului;
● Faza acuta = nisa + edem inflamator
3
 ● Faza de regresiune = nisa cu dimensiuni in scadere, edemul e inlocuit de
cicatrizare
● Faza de cicatrizare– apar deformari stomac/bulb = markeri ai ulcerului

2. endoscopia gastro-duodenoscopia – obligatoriu in UG +permite recoltarea

de biopsie + atesta vindecarea!!!

II. Labo
- Determinarea prezentei HP- in picatura de sange (Ac tip Ig G anti HP) sau
antigenul in scaun
- Dozari sanguine
- gastrinemie crescuta ( N= 50-100pgr/ml) = dg. absolut in sdr. Z-E
- pepsinogen in cantitate crescuta( N< 30-40 micro-gr/ml) = tip I= marker ptr UD,
in special ptr caracterul familial al ulcerului
- Cercetarea HO in scaun
- Studiul secretiei gastrice –ptr DAB si DAS(debit acid stimulat de histamina)
● In UG- secretie de HCl= N sau scazuta

● In UD- secretie de HCl crescuta

● Cancer g-duodenal – aclorhidrie

Indicatii restranse: sdr. Zollinger-Ellison, UD ce nu raspunde la trat., ulcere
postoperatorii

Diagnostic complet:
- dg. pozitiv: anamneza + clinic:durerea ulceroasa+/- pirozis +paraclinic
- dg. formei clinice: UG, UD,ulcer dublu
- dg. formei patogenice: HP+; HP+ , AINS+; HP-, AINS-
- dg. perioadei de evolutivitate: perioada activa(dureroasa) + de acalmie
- dg. complicatiilor
- dg. bolilor asociate:
- digestive: CH, HC,pancreatita cronica, litiaza veziculara, sdr. Zollinger
Ellison
- extradigestive: BPOC, CIC, IC, ATS, endocrinopatii( boala Cushing,
hiper PTH)

Forme clinice:
- Dupa varsta de debut
- U. la tineri
- caracter familial
- recurenta crescuta
- complic frecv: HDS, perforatii
- U. la varstnici-
- frecv = UG, dimens > 2 cm;
4
- clinic= atipic sau asem. cancer gastric
- complic frecv., mortalitate crescuta

- Forme etiologice speciale:

- ulcere endocrine, ex: hiperparatiroidism-- hiperaciditate
- sdr. Zollinger-Ellison (gastrinom pancreatic = 60% e malign)
Clinic: diaree (poate preceda cu ani de zile ap. ulcerului), steatoree, malabsorbtie,
scadere in greutate, HDS
Paraclinic:
- Endoscopia: ulcere multiple: postbulbare, esofagiene, jejunale; esofagita gr.
II-IV
- Ecografia abdom., TC, angiografie abdominala- ptr localizarea tumorii
- Labo: hipergastrinemie bazala + pH gastric < 3
Tratament = chirurgical=rezecarea tumorii+ antrectomie sau gastrectomie

- Ulcere din boli digestive(pancreatite), BPOC, IRC, HC, CH, CIC- caracteristici:
timp de vindecare crescut, recidiveaza frecvent, complicatii frecv.

Clasificare topografică a ulcerului gastric(Johnson):

 tipul I → ulcer al micii curburi: este cel mai frecvent sediu (50-60% din totalul
UG); secreţie acidă redusă; se însoţeşte de reflux gastro-esofagian;
 tipul II → ulcer al unghiului gastric: apare la 25% din pacienţi; este de tip
hiperacid; se asociază cu ulcer piloric si duodenal; fiziopatologic, desi situat gastric,
este inclus la ulcerul duodenal;
 tipul III → ulcer prepiloric: apare la 25% din pacienţi; este de tip hiperacid;
fiziopatologic este similar ulcerului duodenal;
 tipul IV → ulcer juxtacardial;
 tipul V → ulcer al marii curburi; cel mai frecvent, este indus de AINS.

Evolutie = cronica,cu alternanta de perioade de acalmie si perioade

dureroase(recurente, reactive)
UG- corect tratat
- rata de recurenta= 66-76%
- UG pe mica curbura- vindecare; UG piloric –vindecare mai greu- evol spre
stenoza pilorica
UD- corect tratat
- rata de recurenta= 50%
- frecvent complicatii: stenoza piloro-duodenala, perforatie, HDS

- Un ulcer corect tratat si dispensarizat, se poate vindeca sau macar sa

prezinte recurente la distante mai mari.
! Atestarea vindecarii ulcerului se face endoscopic.

Complicatii – de obicei apar la 2-3 ani de la debut

1. Stenozarea
a) Functionala – in faza acuta a U.= spasticitatea musculaturii. gastrice si
5
 duodenale + edem
b) Organica – stenoza fibroasa pilorica—> stenoza cicatriciala. Ap mai
frecv in U. vechi piloric, in faza de vindecare, prin retractia cicatricei.
Poate interesa versantul gastric sau duodenal al canalului piloric = SPD( stenoza
dubla pilorica)
Rar- stenoze mediogastrice, duodenale
Clinic:
- Debut= insidios, cu senzatie de plenitudine postprandiala precoce,
sensibilitate epigastrica difuza, inapetenta, dureri de tip colicativ, care
cedeaza la varsaturi
- Per. compensata
- Per. decompensata;
- varsaturi: zilnice, frecvente, nocturne, explozive, cu continut alimentar( cu
minim 6 ore consumate anterior), postalimentare, usureaza durerea
- durere epigastrica
- senzatie de plenitudine
- inapetenta---anorexie, ce duce la scadere in greutate,
- deshidratare globala: tegumente uscate, fara elasticitate, sete intensa, hTA ,
oligurie-
- constipatie( mai rar diaree)
Ex. obiectiv:
- edeme, semne de deshidratare
- Clapotaj matinal epigastric
- Sensibilitate epigastrica; la palparea epigastrului se pot declansa contractii
gastrice= miscari de reptatie
Paraclinic:
-
Labo: anemie, hipoproteinemie, alcaloza, hipoNa, hipoK, in timp retentie azotata ( urem
- Ex. radiologic cu Ba—stomac „ in chiuveta”, cu reziduuri; evacuare Ba
intarziata( si dupa 24 ore)
- Ex. endoscopic- indica sediul stenozei, diferentierea de stenoza maligna

2. Perforatia = complicatie de gravitate majora

a) in peritoneul liber = cel mai grav si mai frecv; in localizarea anterioara
a UG si UD
b) inchistata = penetratie ulceroasa, mai predispus e UD, in vezicula
biliara, pancreas, coledoc, ficat, mezocolon.
a) Perforatia in peritoneul liber
Clinic- poate fi I manifestare- debut brutal cu durere violenta in epigastru
„ impunsatura de pumnal”, accentuata de inspir si miscare, cu sediu epigastric;
iradiere in abdomen inferior, umar, spate. Bolnavul-pozitie antalgica: genunchi
flectati, pumni in epigastru.
Ulterior apare sdr. peritoneal: greturi, varsaturi alimentare, acide, biliare, anxietate,
agitatie, transpiratii , paloare, tahicardie, tahipnee, oprirea tranzitului intestinal, etc.
Ex. obiectiv:
- La palparea epigastrului – sensibilitate deosebita
6
 - Contractilitate abdominala – apare la 3-5 ore de la debut
- Hipersensibilitate abdominala
- Matitatea hepatica dispare –din cauza pneumoperitoneului ce apare
- Febra, subfebrilitate
- Facies peritoneal, polipnee, tahicardie
- hTA—colaps
- TR- strigatul „ Douglas” = sensibilitate dureroasa in fundul de sac post.
Paraclinic
1. Rg abdominala pe gol pneumoperitoneu= cadru aeric subfrenic
2. Labo:- VSH, leucocite- crescute, azotemie crescuta, amilazemie crescuta
b) Penetratie ulceroasa
Clinic:
- in penetratia pancreatica =durere diferita de cea ulceroasa, prin iradiere
post., paravertebral si interscapulo-vertebral(T10- L2), , apare rapid
postprandial, se intinde toata ziua si accentueaza noaptea. Nu cedeaza la
alimente alcaline si medicatie antiulceroasa
- in penetratia in tractul biliar: icter, febra, frisoane, colica biliara
Paraclinic : endoscopic, radiologic(trecerea Ba in colon, vez. biliara)

3. Malignizarea – in special UG; se considera ca de la inceput a fost ulcer

malign!!
Suspiciune-
- cand se modifica caractere durerii
- apare inapetenta, scaderea in greutate, anemia, subfebrilitatea
- studiul secretiei gastrice—>anaciditate
- ex. radiologic—dupa 3-6 sapt de tratament corect, NU arata
ameliorare.
Certitudinea = fibroendoscopia gastrica + citologia exfoliativa+ biopsia
dirijata
4. HDS – boala ulceroasa produce 50-70% din HDS
Clinic –depinde de cantitatea de sânge pierdut; dupa HDS- durerea se calmeaza
HDS- poate fi:
- primul semn de manifestare a ulcerului
- declansata de factori: mese copioase, abuz de cafea, alcool, medicamente, boli
intercurente
Paraclinic
- Labo: Hb scazut, Ht scade dupa 24 ore, uree, creatinina
- Endoscopie de urgenta- in primele 24-48 ore, ptr. depistarea cauzei
- Ex. radiologic baritat

Tratament curativ
Scopuri
- Scaderea aciditatii gastrice si neutralizarea intraluminala
- Citoprotectie
- Combaterea infectiei cu HP
- Transformarea perioadei active in perioada inactiva
7
 - Prevenirea complicatiilor: risc > 15%-in primii 10 ani de la debut; risc
> 20% -pe intreaga viata
Ptr. ca vindecarea leziunii ulceroase ramane in urma cu cel putin 2 sapt.fata de
disparitia durerii si celorlalte semne clinice—>continuarea trat. inca cel putin 2 sapt
de la remisiunea clinica.
Daca ulceratia si simptomele raman neinfluentate 2-3 luni = ulcer refractar la trat.
sau complicat !!!!!
1. Igieno-dietetic -este diferentiat pentru perioada dureroasa si de acalmie
- Igienic
- perioada dureroasa- Criterii de spitalizare
-UG/UD, în cazul tabloului clinic atipic al bolii pentru diagnostic diferenţial.
- Pacienţii cu UG/UD, refractari la tratament, cu recidive frecvente, pentru
stabilirea managementului eficient al bolii.
- Pacienţii cu UG/UD, la care sunt suspectate sau stabilite complicaţii.

- perioada de acalmie-Stil de viata sanatos!!!!

- respectarea a 10 ore de somn noaptea + a repausului postprandial; confort
psihic
- evitarea excesului de cafea si mai ales consumarea acesteia pe nemancate
- nu se vor folosi AINS si cortizonice in puseele dureroase, iar in afara acestora,
cu prudenta, obligatoriu asociind medicatie gastroprotectoare. Aspirina este
interzisa la pacientii cu boala ulceroasa documentata (nișa) in antecedente

- Dieta = de crutare gastrica: chimica,termica,mecanica

- perioada dureroasa- cca 3-4 sapt – alimentul de baza este laptele
Primele 2-3 zile- exclusiv lapte, din 2 in 2 ore—>2 l/zi
4-10 zile – lapte , unt, supa strecurata de legume; oua fierte moi
7-14 zile –supa pasate, perisoare fierte; branza vaci, creme de oua cu lapte;
carne slaba, piureuri de legume; fructe, legume in compot, fierte, coapte.
Nu paine prajita!!!- paine uscata sau biscuiti.
- perioada de acalmie
Mese mici si dese, incluzand 3 mese principale si 2 gustari intre acestea (sa
nu treaca mai mult de 3 - 4 ore intre ele, exceptand perioada de somn), alimente la
temperatura camerei, bine mestecate
Nu alimentele interzise. Se vor evita alimentele excitante pentru secretia
gastrica acida (supa de carne, conservele, afumaturile, tocaturile condimentate,
prajelile), condimentele picante: mustar, piper, boia, etc, bauturile carbogazoase (tip
Cola, Fanta)
Evitarea constipatiei

2. Tratament medicamentos- grupe de medicamente:

I- Antiacide: neutralizeaza ionii de H din lumenul gastric
Preparate: Almagel, Dicarbocalm,Trisilicalm, Gelusil...
Adm. la 1 ora dupa masa; efectul dureaza 2-3 ore ( max secretiei HCl e la 1 ora dupa
masa). Doza: 4 adm /zi
Ef sec: tulburari de tranzit (diaree/constipatie), alcaloza, efect de rebound= cresterea
8
aciditatii la terminarea efectului( mai multe asociate—scade ef. de rebound)
Substante active:
- Hidroxid de Al(alucol) – constipatie, depletie de fosfor
- Bicarbonat de Na – retentie de apa si sare; rebound
- Carbonat de Ca-- – constipatie, hipercalcemie; sdr lapte-alcaline,
rebound
- Hidroxid de Mg(magnesia usta)—diaree osmotica, alcaloza sistemica
si urinara
Nu pot fi folosite in tratamantul de intretinere al ulcerului !!!!

II- Antisecretoare = inhibitori ai secretiei de H+

1. IPP( inhibitori ai pompei de protoni)- pompa de protoni e ultima veriga in
secretia ioni de H. Ex.: Omeprazol, Esomeprazol, Pantoprazol,
- Omeprazol(1 tb= 20 mg)= puternic antisecretor, timp de 24 ore
D= 1tb x 2 /zi, in timpul mesei sau înainte de masa—timp de 2-4 sapt.

2. Blocante ale R-H2 de la nivelul celulelor parietale

Preparate:
-Ranitidina(1 tb= 150 mg; 1 f=500mg, iv, im). D=1tbx2/zi sau 2tb seara-6 sapt
-Cimetidina(1 tb=200mg; 1f=200, 300mg, im , iv). D= 4 tb/zi, in per acuta, apoi 2
tb/zi—6-12 sapt.
3. Anticolinergice(inhibitori ai R muscarinici)- actiune vagolitica temporala-
No-Spa, Papaverina...
Adm.cu 30 min innainte de mese si la culcare.
C.indic: UG, adenom de prostata, glaucom

III- Prokinetice – Metoclopramid (1 tb = 10 mg; 1 f=2, 10 ml/5mg)

Doza: 3 tb/zi; 1 f x3-4 ori/zi- in faza acuta. Adm. înainte de mese.

IV- Medicamente ce stimuleaza factorii de aparare a mucoasei gastrice:

1. Stimulatoare ale secretiei de mucus si bicarbonat:
- Carbenoxolona ( 1 tb =100mg)
Doza: 2tbx3 ori/zi, 7-10 zile, apoi 1tbx 3ori/zi, 8 sapt.
2. Citoprotectoare:” de acoperire”= act de stimulare a secretiei de PG
- De Nol(subcitrat de bismut coloidal)- 1tb=120mg. Are si actiune
antibacteriana.Doza: 2 tbx 2 ori/zi—4 sapt, cu 30 min innainte de masa
- Sucralfat(1tb=120mg); doza = 4 tb/zi
3. PG= Misoprostol( 1 tb=200microgr); doza=4 tb/zi

V- Tratament antimicrobian( de eradicarea a HP):

Schema preferata =Triterapie: Omeprazol( 40 mg/zi)+Amoxicilina(2 gr/zi)
/Claritromicina(500 mgx 2 ori/zi) + Metronidazol (3 x 500 mg/zi) – 7-14 zile

Biterapie: Omeprazol ( 40 mg/zi)+Amoxicilina(2 gr/zi) – 7 zile

Cvadrupla terapie: Omeprazol( 40 mg/zi)+ DeNol ( 2 x 2 tablete/zi) + Tetraciclina( 3
x 500mg/zi) + Metronidazol ( 3 x 500 mg/zi), 10- 14 zile
9
Verificarea eradicarii HP se realizeaza prin teste indirecte, la cel putin 30 de zile de
la sfarsitul terapiei antibiotice si respectiv fara inhibitor al pompei de protoni.
Urmata de tratamentul antisecretor – 4-6 sapt- UD; 6-8 sapt- UG

Tratamentul stadial- timp de cca 4-8 saptamani

- In perioada acuta – 4 sapt in doza uzuala
UG- antiacide + citoprotector + prokinetic +/-sedative+/-tratament antimicrobian
UD – antiacide + antisecretoare+ anticolinergice +/-sedativ+/-tratament
antimicrobian
+ 4 sapt in tratament in doza de intretinere –impiedica aparitia recidivelor.
Indicatii
- Fumatorii tineri
- Cei cu trat cu AINS
- persoanele cu AHC de ulcer
- Stress inevitabil
- Consum de alcool
- Coafectare hepatica, cardiaca, respiratorie
- Cei care nu respecta disciplina terapeutica
Se recomanda antisecretoare in doza unica, seara: Ranitidina- 1tb sau Omez - 1tb.
Strategie terapeutica:
- 2-3 luni/an
- „On demand”- ori de cate ori revin simptomele
- Continuu= 3-5 ani, sub supraveghere medicala

Tratamentul endoscopic în ulcerul gastroduodenal- se adresează unor complicaţii ale

bolii ulceroase:
● Hemostaza endoscopică a ulcerelor hemoragice este metoda de elecţie de
tratare a HDS din ulcere, prin injectare de Adrenalină 1/10.000 determină
oprirea hemoragiei, prin efectul vasoconstrictor şi prin efectul mecanic
compresiv, rezultat prin injectare.
● Hemostaza prin plasare de hemoclipsuri este o metodă prin care se plasează
hemoclipsuri pe cale endoscopică, la nivelul vaselor vizibile şi la nivelul
sângerărilor arteriale şi venoase, având ca efect oprirea spectaculoasă a unor
hemoragii cu debit mare.
● O altă indicaţie este dilatarea endoscopică a stenozelor pilorice care se poate
face cu balonaşe pneumatice, evitând astfel o intervenţie chirurgicală
traumatizantă.

Tratamentul chirurgical în ulcerul gastroduodenal- este indicat doar în cazul lipsei

de răspuns la un tratament bine condus sau în caz de complicaţii. Ca procedeu
chirurgical,
- în ulcerul duodenal se practică antrectomie cu vagotomie selectivă
- în ulcerul gastric, gastrectomie 2/3 cu anastomoză gastro – jejunală sau gastro
– duodenală.
- Indicaţiile chirurgicale sunt extrem de selective şi se adresează, în cazul ulcerului
10
gastric, doar formelor refractare la un tratament corect de peste 2 luni, formelor
penetrante, hemoragiilor cu risc vital, ce nu pot fi oprite endoscopic, sau ulcerelor la
care biopsia relevă celule maligne.
- Pentru ulcerul duodenal, indicaţiile sunt şi mai limitate: hemoragii ce nu pot fi
oprite endoscopic sau stenoze pilorice, care nu pot fi dilatate endoscopic.
- Perforaţia şi penetraţia sunt indicaţii absolute de intervenţie chirurgicală.

Tratament profilactic
- Profilaxie primara- atentie deosebita la cei ce provin din familii de ulcerosi
- evitarea eforturilor fizice mari,
- respectarea „igienei alimentatiei'
- promovarea unui stil de viata sanatos: evitarea fumatului, a consumului
cronic de alcool si cafea, managementul stresului
- interzicerea medicatiei ulcerogene
- Profilaxie secundara
- evitarea eforturilor fizice mari, a stress-ului
- respectarea orelor de somn, a week-end-ului
- respectarea „igienei alimentatiei'
- evitarea fumatului, de consumului cronic de alcool si cafea
- interzisa medicatia ulcerogena
- control medical periodic:
● controlul eradicarii HP la 6 sapt. dupa terminarea trattamentului
● de 2 ori/an -analize de sange
● EDS- pana la 8 saptamani de la stabilirea dg de UG

11