METODA INCDPM DE EVALUARE A

RISCURILOR
METODA DE EVALUARE A RISCURILOR DE
ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE
PROFESIONALĂ LA LOCURILE DE MUNCĂ
– 1998 -
Prevederi legislative - Istoric
NGPM 1996
Art.16 a) să asigure
evaluarea riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire la
locurile de muncă.......,
evaluarea riscurilor
presupune identificarea
tuturor factorilor de risc şi
determinarea nivelului de
risc, pe baza combinaţiei
dintre gravitatea şi
probabilitatea consecinţei
maxim previzibile.
Legea 319/2006
art. 12. al. 1. Angajatorul are
următoarele obligaţii:
a) să realizeze şi să fie în posesia unei
evaluări a riscurilor pentru securitatea
şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru
acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
NM de aplicare a Legii 319 (HG 1425/06)
- ART. 15 (1) Activităţile de prevenire şi
protecţie desfăşurate prin modalităţile
prevăzute la art. 14 în cadrul
întreprinderii şi/sau al unităţii sunt
următoarele:
1. identificarea pericolelor şi evaluarea
riscurilor pentru fiecare componenta a
sistemului de munca, respectiv
executant, sarcina de munca, mijloace de
munca/ echipamente de munca şi mediul
de munca pe locuri de munca/posturi de
lucru;
 METODA DE EVALUARE A RISCURILOR DE
ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA
LOCURILE DE MUNCĂ

ETAPELE DE APLICARE CONCRETĂ A METODEI DE

EVALUARE A RISCURILOR
Definirea locurilor de muncă (sistemului de analizat);
Constituirea echipei de evaluare;
Identificarea factorilor de risc din sistem;
Evaluarea nivelurilor parţiale de risc pentru fiecare
factor de risc şi nivelurile globale ale riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională pe fiecare loc
de muncă;
Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de
prevenire;
Propunerea măsurilor de prevenire;
Raport general al evaluării;
Concluzii.
STABILIREA LOCULUI (LOCURILOR) DE MUNCĂ ŞI
PROCESUL DE MUNCĂ

Definirea locului de muncă

locul de muncă – locul destinat să cuprindă posturi de
lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/ sau unităţii,
inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/ sau unităţii la
care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;
Post de lucru - element al structurii organizatorice a
unei unităţi economico-sociale ce constă în ansamblul
obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabilităţilor
care în mod regulat revin spre exercitare unui component
al unităţii (unui executant) sau locul pe care îl ocupă
operatorul unui echipament tehnic (maşină,
instalaţie,utilaj etc.) pe parcursul desfăşurării procesului
tehnologic; un echipament poate să aibă mai multe
posturi de lucru.
STABILIREA LOCULUI (LOCURILOR) DE MUNCĂ ŞI
PROCESUL DE MUNCĂ
Exemple de locuri de muncă:
Locuri de muncă cu mai multe posturi de lucru fixe:
Atelier mecanic - în care se găsesc un număr de posturi de
lucru date de numărul de maşini de prelucrare prin aşchiere
(strunguri, freze, raboteze, maşini de găurit, etc.)
Atelier de confecţii – în care se găsesc un număr de posturi
de lucru date de numărul maşinilor de cusut, a platformelor
de croit, a meselor de călcat, etc.
Locuri de muncă cu posturi de lucru mobile:
Sală Maşini în care se realizează supravegherea unor
utilaje, cum ar fi echipamentele pentru producerea energiei
electrice;
Staţiile electrice de 6 Kv în care se realizează rondul,
manevre, curăţenie, luarea datelor, etc. de către electrician.
Stabilirea locurilor de muncă
care vor fi evaluate
Se stabilesc în funcţie de organigrama instituţiei;
Acolo unde nu există orgranigramă în funcţie de
activităţile concrete pe care le realizează angajaţii;
Locul de muncă poate fi definit şi după denumirea
punctului de lucru ex: atelier mecanic (acolo
unde există mai multe maşini de prelucrare prin
aşchiere) sau strungar (acolo unde există un
singur strung într-o încăpere unde se găsesc mai
multe puncte de lucru de altă natură).
Atelier de sudură sau sudor.
 CONSTITUIREA
ECHIPEI DE EVALUARE
Aceasta va cuprinde obligatoriu evaluatori,
specialişti cunoscători ai proceselor de muncă
analizate, reprezentantul lucrătorilor, medic
medicina muncii, lucrători desemnaţi cu SSM
Echipa trebuie să cunoască în detaliu metoda
de evaluare, instrumentele folosite şi
procedurile concrete de lucru. De asemenea,
trebuie să facă o minimă documentare
prealabilă asupra obiectivului. Echipa mai
poate să conţină: proiectanţi, ergonomi, medici
specialişti din unitate etc.
 ECHIPA DE EVALUARE
Stabilirea echipei se face
de comun acord cu cel
care solicită evaluarea
(angajatorul) şi se
certifică printr-o decizie,
astfel încât toată lumea
implicată să fie
conştientă că trebuie să
contribuie la realizarea
cât mai exactă a
evaluării.
Consemnarea
componenţei echipei pe
fiecare loc de muncă se
face în raportul care se
înmânează
angajatorului.
Se consemnează în
cadrul Fişei de
evaluare la capitolul
ECHIPA DE
EVALUARE ex:
Evaluator ing. Irimia
Cătălin;Tehnolog ing.
H.P.; Medic de
Medicina Muncii D.A;
op. cota "0m“ B.P.;
Lider sindicat loc de
muncă analizat P.G.
 Exemplu de consemnare în
fişa de evaluare
UNITATEA : SC Avântul SRL NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE : 1

SECŢIA : TERMOMECANICĂ FIŞA DE EVALUARE A DURATA EXPUNERII : 8 h / schimb

LOCULUI DE MUNCĂ

ECHIPA DE EVALUARE : ing. Irimia Cătălin; ing. H P;dr. D A;lider sindical GP; op. cota
LOCUL DE MUNCĂ
: "0m"
Cota "0m" et. I

COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE

CONSECINŢA CLASA CLASA
SISTEMULUI FACTOR DE RISC A NIVEL
MAXIMĂ DE DE
DE IDENTIFICAT FACTORULUI DE RISC DE RISC
PREVIZIBILĂ GRAVITATE PROBABILIT
MUNCĂ (DESCRIERE, PARAMETRI)

0 1 2 3 4 5 6
 DESCRIEREA COMPONENTELOR
SISTEMULUI DE MUNCĂ
(se realizează impreună cu tehnologul şi lucrătorul de la faţa locului)

A). MIJLOACE DE PRODUCŢIE – DENUMIRE

COMPLETĂ (se specifică dacă sunt certificate şi inscripţionate
cu CS sau CE), CARACTERISTICI, SCULE, MATERIALE
SEMIFABRICATE;
B). SARCINA DE MUNCĂ – CE FACE LUCRĂTORUL DE LA
SOSIRE PÂNĂ LA PLECAREA DE LA LOCUL DE
MUNCĂ (se solicită fişa postului);
C). MEDIUL DE MUNCĂ – CE FEL DE SPAŢIU ESTE, DIN
CE ESTE COMPUS SPAŢIUL, ILUMINAT, CURENŢI
DE AER, TEMPERATURĂ, ZGOMOT, NOXE CHIMICE, CĂI DE
ACCES, PARDOSEALĂ;
D). EXECUTANT: DACĂ E CALIFICAT,AVIZUL MEDICULUI
ŞI
A PSIHOLOGULUI; CE CALIFICARE, DACĂ ESTE SAU
NU DOTAT CU E. I. P., INSTRUIT S. S. M., LUCREAZĂ
SINGUR SAU ÎN ECHIPĂ, NR. ORE/SCHIMB/ZI;
ZILELE LIBERE, PRIMEŞTE SAU NU ANTIDOT.
Ex: Descrierea Componentelor
Sistemului de muncă
CONDUCĂTOR AUTO
Procesul de muncă: verificarea stării tehnice a autovehiculelor la plecarea în cursă; întreţinerea autovehiculelor;
efectuarea de transport materiale, piese, subansamble; persoane pe drumurile publice în condiţii de siguranţă;
participarea la reparaţii curente şi revizii tehnice.
La S. C.AVÂNTUL S.R.L. lucrează 9 conducători auto.
Nu s-au înregistrat accidente de muncă, incidente sau îmbolnăviri profesionale
Descrierea componentelor sistemului de muncă
a. Mijloace de producţie: autoturisme DACIA; CIELO, OPEL, autocamion; furgonetă DACIA, autodubă TV tip
ROCAR; autoutilitară TV tip ROCAR; trusă scule auto, cric; cablu şi bare tractare; trusă de semnalizare; trusă de
prim ajutor.
b. Sarcina de muncă: sosirea la locul de muncă; îmbrăcarea EIP; informare asupra transporturilor ce trebuiesc
efectuate şi stabilirea priorităţilor; pregătirea autovehiculului şi actelor necesare efectuării transportului; efectuarea
transportului de materiale, piese sau persoane, încărcarea – descărcarea sarcinilor transportate; gararea
autovehiculului în parcul auto; intervenţii şi reparaţii la autovehicul pe traseu; participarea la întreţinerea,
reparaţiile curente şi reviziile tehnice ale autovehiculelor; informarea şefului serviciului asupra curselor efectuate;
curăţarea, verificarea şi pregătirea autovehiculului pentru transporturile de a doua zi; plecarea de la locul de
muncă pe durata normală de deplasare.
c. Mediul de muncă: conducătorul auto îşi desfăşoară activitatea în cabină şi habitaclul autovehiculelor pe
drumuri publice şi pe şantier în condiţii meteorologice specifice anotimpurilor; zgomot şi vibraţii nesemnificative,
umiditate relativă; căldură; frig; curenţi de aer; sau în atelier unde există vestiar, sală de mese, grup sanitar,
pardoseală din beton; noxe sub limita admisă.
d. Executantul: are calificarea necesară desfăşurării sarcinii de muncă – carnet de conducere pe categorii de
autovehicule, are dotarea tehnică necesară; posedă echipamente de protecţie pentru diverse lucrări; este instruit
din punct de vedere al securităţii muncii; trebuie să vină la locul de muncă odihnit, fără să fi consumat băuturi
alcoolice şi/sau substanţe interzise, lucrează singur sau cu însoţitor la curse lungi; timp de 8 ore/schimb.
 ÎNTOCMIREA
FIŞEI DE EVALUARE

IDENTIFICAREA PERICOLELOR PREVIZIBILE

Pericol de accidentare şi îmbolnăvire
profesională - sursă a unei posibile leziuni sau
afectare a sănătăţii executantului unui proces de
muncă.
Risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională -
posibilitatea de producere a unui accident sau a unei
îmbolnăviri profesionale, cu o anumită frecvenţă şi
gravitate a consecinţelor, într-o situaţie periculoasă.
Riscul reprezintă o cuantificare
(gravitate/probabilitate) a pericolului.
Reprezintă un pericol ?
Dar un risc?
 Pericolul şi riscul se determină numai în raport cu sistemul
definit.
Rolul evaluatorului de identificare a pericolelor potenţiale şi de
apreciere a condiţiilor în care acestea se transformă în riscuri
(apreciem gravitatea/probabilitatea)
 Pericole multiple care se pot
manifesta împreună sau separat
Evaluarea riscului în raport cu
pericolul constatat
 Identificarea
factorilor de risc din sistem
Se realizează cu ajutorul Listei de
identificare a factorilor de risc.
Se parcurge lista, poziţie cu poziţie şi se
identifică în funcţie de manifestare (sau
abatere, de la faţa locului) dacă
pericolul respectiv constituie un risc
pentru executant sau nu.
 Identificarea factorilor de risc din
sistem. Lista de identificare a riscurilor.
Componenta Factori
sistemului de de Conţinutul factorilor de risc
muncă risc
Executarea defectuoasă de operaţii:
Comenzi; Manevre; Poziţionări; Fixări; Asamblări; Reglaje
Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie
Nesincronizări de operaţii
Întârzieri; Devansări
ACŢIUNI Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
pornirea echipamentelor tehnice
GREŞITE întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice
alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice)
deplasări, staţionări în zone periculoase
EXECUTANT deplasări cu pericol de cădere:
a) de la acelaşi nivel, prin:
■ dezechilibrare;■ alunecare;■ împiedicare;
b) de la înălţime, prin:
■ păşire in gol;■ dezechilibrare;■ alunecare.

Omiterea unor operaţii

OMISIUNI Neutilizarea mijloacelor de protecţie
 Se completează riscul identificat şi manifestarea concretă în
Fişa de evaluare a locului de muncă
UNITATEA: SC AVA SA FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE: 8
MUNCĂ
SECŢIA: Termomecanică
Fişa Nr.12 DURATA EXPUNERII: 8h/schimb

Locul de muncă: Cota “ 0m “ ECHIPA DE EVALUARE : ing. Irimia Cătălin;

ing. HP; dr. D A; lider sindical GP; op. cota "0m"

COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CONSECINŢA CLASA DE CLASA DE NIVEL

Factori de MAXIMĂ GRAVITATE PROBABILI PARŢIAL
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC
DE MUNCĂ risc PREVIZILĂ TATE DE RISC,
(descriere, parametri)
identificaţi Ri

0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI F1.Lovire de către mijloacele de Deces 7 1 3
DE RISC transport la locul de muncă şi la
PRODUCŢIE
deplasarea la şi de la locul de muncă
MECANIC

FACTORI F2.Electrocutare prin atingere directă Deces 7 2 4

DE RISC sau indirectă; electromotor acţionare
vana B 121; B122 lipsă legătură la
ELECTRIC centura de impământare
Mediu de Factor de F3.Zgomot cuprins între 82 şi 87 dB(A) ITM 3 – 45 2 6 3
muncă risc fizic zile
Sarcina de Supra F4.Poziţie de lucru ortistatică ITM 3 – 45 2 6 3
muncă solicitare zile
fizică
Executant Omisiuni F5.Neutilizarea EIP şi a celorlalte Deces 7 2 4
mijloace de protecţie din dotare
Cum stabilim Consecinţa maximă
previzibilă?
Ar trebui stabilită de medicul de medicina muncii
care face legătura între localizarea consecinţelor şi
perioada necesară pentru reabilitare;
Localizarea consecinţelor şi stabilirea consecinţele
posibile se face folosind Anexa A2 din curs.
Se stabileşte cum poate acţiona riscul asupra
organismului(contuzie, entorsă, strivire,fractură,
electrocutare, etc.) şi asupra cărei părţi din organism
poate acţiona (cutie craniană, abdomen, coloană
vertebrală, membre, etc.)
Scala de cotare a gravităţii consecinţelor acţiunii
factorilor de risc asupra organismului uman

În funcţie de consecinţele produse, gravitatea

factorilor de risc se poate încadra în 7 clase:
clasa 1 - consecinţe neglijabile (ITM sub 3 zile);
clasa 2 - consecinţe mici (ITM 3-45 zile, cu tratament
medical);
clasa 3 - consecinţe medii (ITM 45 -180 zile, cu tratament
medical şi spitalizare);
clasa 4 - consecinţe mari (INV grad III);
clasa 5 - consecinţe grave (INV grad II);
clasa 6 - consecinţe foarte grave (INV grad l);
clasa 7 - consecinţe maxime (Deces).
 Cum stabilim
Probabilitatea consecinţelor?
Probabilitatea reprezintă frecvenţa de apariţie a
evenimentului nedorit şi poate fi descrisă ca
apariţie potenţială în unitatea de timp sau raportat
la populaţie, element sau situaţie.
a)frecvenţa şi durata expunerii
b)probabilitatea de producere a evenimentului
periculos
c) posibilităţile de evitare sau de limitare a
consecinţei unui eveniment periculos
 a) Frecvenţa şi durata
expunerii
· necesitatea de acces în zona periculoasă (în
funcţionare normală, mentenanţă sau reparaţii);
· natura accesului (de exemplu pentru
alimentarea manuală cu materiale);
·    timpul petrecut în zona periculoasă;
·    numărul persoanelor care acced;
·     frecvenţa accesului.
b)Probabilitatea de producere a evenimentului
periculos
· fiabilitatea echipamentelor tehnice şi alte date
statistice;
· date statistice legate de frecvenţa accidentelor
şi a îmbolnăvirilor profesionale;
· compararea riscurilor prezentate de sistemul
analizat cu riscuri deja acceptate din sisteme
similare.
 c) Posibilităţile de evitare sau de limitare a
consecinţei unui eveniment periculos

 executant (care poate fi o persoană calificată sau necalificată ce poate

executa sarcina de muncă supravegheat sau nu etc.),
 viteza de apariţie a evenimentului periculos estimat (brusc, rapid, lent),
 orice formă de conştientizare a riscului (prin informaţii generale, prin
observare directă),
 prin intermediul semnalelor de avertizare şi a dispozitivelor indicatoare,
 posibilităţile executantului de a evita sau limita consecinţa (de exemplu prin
reflexe),
 prin îndemânare, posibilităţile de salvare care fac ca şansele executantului
de a evita sau limita consecinţa să fi posibile, posibile în anumite condiţii,
imposibile,
 experienţa practică şi cunoştinţele executantului (referitoare la procesul de
muncă analizat, referitoare la un proces de muncă similar sau fără
experienţă).
 Scala de cotare a probabilităţii consecinţelor acţiunii
factorilor de risc asupra organismului uman

clasa 1 - extrem de rare (ER):

P <10-7/h sau P < 10-1 /an, (o dată la peste 10 ani);
clasa 2 - foarte rare (FR):
P = (10-7 ÷ 10-5)/h sau P = (10-1÷5-1)/an, (o dată la 5- 10 ani);
clasa 3 – rare (R):
P = (10-7 ÷ 10-5)/h sau P = (5-1÷2-1)/an, (o dată la 2-5 ani)
clasa 4 - puţin frecvente (PF):
P = (10-4÷ 10-3/h sau P = (2-1 ÷ 1-1)/an, (o dată la 1 - 2 ani);
clasa 5 - frecvente (F):
P = (10-3÷ 10-2/h sau P = 1-1/an÷1-1 /lună (o dată la un an - o lună);
clasa 6 - foarte frecvente (FF):
P > 10-2/h sau P > 1-1/lună (minim o dată pe lună).
 Grila de evaluare a riscurilor

NIVEL DE RISC CUPLU GRAVITATE - NIVEL DE

PROBABILITATE SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE

MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE

4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC

MARE
7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM
 Stabilirea
nivelului de risc global
Relaţia de calcul al nivelului de risc global, pe locul de
muncă (Ng) este:
n n

 ri  Ri R i
2

  N rg  i 1
n
 i 1
n

r
i 1
i R
i 1
i

ri= rangul factorului de risc "i" egal valoric cu nivelul de risc ;

Ri= nivelul de risc al factorului de risc "i"
n = numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă pe toate componentele sistemului
de muncă.
Exemplu:

1x(4 x 4)  8 x3x3  8 x(2 x 2)  6(1x1) 110

Nrg =   2,2
1x 4  8 x3  8 x 2  6 x1 50
Stabilirea nivelului global de risc
pentru macrosisteme
Nivelul global de risc/securitate agregat (N r,sgA) pentru macrosisteme, (atelier, secţie, sector,
societate) se calculează ca media ponderată a nivelurilor de risc/securitate globale determinate pe
fiecare loc de muncă existent în macrosisteme (locurile de muncă similare se consideră ca fiind
un singur loc de muncă). n n

 rp N rsgp
p 1
 rsgp
N 2

p 1
N rsgA  n
 n

r
p 1
p N
p 1
rsgp

rp = rangul locului de muncă "p" egal valoric cu nivelul global de risc/securitate al

locului de muncă;
n = numărul de locuri de muncă analizate (evaluate)
Nrsgp = nivelul de risc/securitate global pentru locul de muncă "p".
Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea măsurilor
de prevenire/protecţie (bariere de securitate)

Pentru a îmbunătăţi nivelul de risc/securitate la locul de

muncă, atelier, secţie, sector, unitate se ierarhizează,
riscurile evaluate conform scalei de încadrare a nivelului
de risc/securitate, Anexa A5, în ordinea 7, 6, 5...1
pentru riscuri şi 1, 2, 3 ... 7 dacă se lucrează cu nivelul
de securitate.
Măsurile de prevenire se propun în ordine ierarhică:
• măsuri de prevenire intrinsecă;
• măsuri de prevenire colectivă;
• măsuri de prevenire individuală
 Exemplu de ierarhizare
si
stabilire a măsurilor de prevenire

SC … FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

locul de muncă nr. 22
PERSONAL TEHNIC, ECONOMIC, DE CONDUCERE
NR.CRT. FACTORI DE RISC NIVE NOMINALIZAREA MĂSURII
L
DE
RISC
0 1 2 3
1 F7. Accidente în trafic 4 Măsuri organizatorice:
- Instruirea personalului cu privire la
consecinţele accidentelor în trafic.
2 F10. Zgomot peste 87 dB în secţiile 3 Măsuri tehnice:
de producţie; - Dotarea lucrătorilor cu antifoane şi
utilizarea lor obligatorie la locurile de muncă
cu zgomot de nivel inacceptabil;
Măsuri organizatorice:
- Instruirea periodică a lucrătorilor cu privire
la efectul zgomotului asupra sănătăţii;
- Controlul medical periodic obligatoriu.
 TEMA FINALĂ
CONŢINUT
EVALUAREA RISCURILORLA LOCUL DE MUNCĂ

STABILIREA LOCULUI (LOCURILOR) DE MUNCĂ ŞI PROCESUL DE MUNCĂ – DIN CE CONSTĂ: 

1. STABILIREA ECHIPEI DE EVALUARE;
2. DESCRIEREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE MUNCĂ:
A). MIJLOACE DE PRODUCŢIE – DENUMIRE COMPLETĂ, CARACTERISTICI, SCULE,
MATERIALE SEMIFABRICATE;
B). SARCINA DE MUNCĂ – CE FACE LUCRTORUL DE LA SOSIREA PÂNĂ LA PLECAREA DE LA
LOCUL DE MUNCĂ;
C). MEDIUL DE MUNCĂ – CE FEL DE SPAŢIU ESTE, DIN CE ESTE COMPUS SPAŢIUL, ILUMINAT,
CURENŢI DE AER, TEMPERATURĂ, ZGOMOT, NOXE CHIMICE, CĂI DE ACCES, PARDOSEALĂ;
D). EXECUTANT: DACĂ E CALIFICAT, CE CALIFICARE, DACĂ ESTE SAU NU DOTAT CU E. I. P.,
INSTRUIT S. S. M., LUCREAZĂ SINGUR SAU ÎN ECHIPĂ, NR. ORE/SCHIMB/ZI; ZILELE LIBERE,
PRIMEŞTE SAU NU ANTIDOT.
3. ÎNTOCMIREA FIŞEI DE EVALUARE – IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC, CONSECINŢA
MAXIMĂ G, P, NIVELURILE PARŢIALE DE RISC; NIVELUL DE RISC GLOBAL PE LOC DE MUNCĂ.
4. ÎNTOCMIREA FIŞEI DE MĂSURI PROPUSE – MĂSURI TEHNICE ŞI ORGANIZATORICE PENTRU
FACTORII DE RISC CU NIVEL PARŢIAL 4, 5, 6,7 ŞI CÂŢIVA 3.
5. CONCLUZII (10 – 15 PG)