METODE DE EVALUARE

A RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor

profesionale la locurile de muncă îl constituie evaluarea riscurilor.

Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea analiză permite
ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile
prioritare.

Metode şi instrumente de evaluare a riscurilor

Există numeroase metode şi instrumente de evaluare a riscurilor care să ajute întreprinderile şi organizaţiile
să-şi evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea personalului.

Ele pot fi clasificate în două mari categorii: metode calitative bazate pe liste de control a riscurilor (check-
list-uri) şi metode cantitative, mai complexe, care permit stabilirea nivelului de risc pe post de lucru pe baza
combinaţiei între gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorului de risc asupra
organismului uman.

Alegerea metodei de evaluare depinde de: tipul activităţii şi al echipamentelor utilizate, numărul de lucrători
implicaţi, condiţiile de muncă, caracteristicile particulare ale locului de muncă şi riscurile specifice.

Pentru sectorul construcţii se aplică atât metode de evaluare calitatative (liste de control), cât şi metode
cantitative, în special pentru riscurile grave.

În continuare se recomandă câteva dintre instrumentele de evaluare, cele mai utilizate pe plan european şi
naţional:
 Metoda RIEM de evaluare a riscurilor în construcţii (Belgia) (SURSA: Raport al Agenţiei
Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, “Achievieng better safety and health in
construction”, Luxembourg, 2004; SITE: osha.europa.eu)
 Instrument de evaluare a riscurilor profesionale utilizat la nivel european, aplicabil
oricărui loc de muncă - http://imm.protectiamuncii.ro/docs/RO_070312_RAT.pdf,
 Metoda pentru evaluarea riscurilor la locurile de munca (AUTORI: dr. ing. Ştefan Pece,
ec. Aurelia Dăscalescu, ing. Octavian Ruscu, Bucuresti, INCDPM, 1998)
http://www.protectiamuncii.ro/ro/good_practice/evaluarea_riscurilor.shtml/evaluarea_riscurilor_locurile
%20_munca.shtml
 Ghid de evaluare a riscurilor elaborat de Inspecţia Muncii -
http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/linkuri/GhidDe%20EvaluareARiscului.pdf

Etapele evaluării riscurilor

Indiferent de metoda utilizată, evaluarea cantitativă a riscurilor presupune parcurgerea următoarelor 5
etape:
1. Identificarea factorilor de risc (pericolelor)
- delimitarea postului de lucru

1
 - constituirea echipei de evaluare
- analiza în teren şi identificarea factorilor de risc (instrument de lucru: Liste de factori de risc)

2. Evaluarea riscurilor
- stabilirea consecinţei maxime previzibile asupra organismului uman (instrument de lucru: Liste cu
consecinţele maxime posibile)
- stabilirea clasei de gravitate (instrument de lucru: grile cu clase de gravitate)
- stabilirea clasei de frecvenţă (instrument de lucru: grile cu clase de frecvenţă )
- stabilirea nivelurilor de risc parţiale (scala nivelurilor de risc)
- calculul nivelului de risc global pe post de lucru

3. Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea măsurilor de prevenire şi protecţie (formular: Fişă de

măsuri propuse)

4. Implementarea măsurilor (decizii luate în Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă pentru

elaborarea planului de prevenire şi protecţie)

5. Monitorizarea aplicării măsurilor şi reevaluarea (control intern)

Cu ce se finalizează evaluarea riscurilor?

Rezultatele evaluării riscurilor sunt consemnate în două documente centralizatoare:
- fişa de evaluare a riscurilor;
- fişa de măsuri propuse.

Rezultatele evaluării riscurilor la posturile de lucru stau la baza elaborării planurilor de prevenire şi
protecţie, precum şi la realizarea instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă.

Pentru sectorul CONSTRUCȚII se recomandă următoarele liste de control specifice anumitor locuri de
muncă sau anumitor riscuri:
 listă de control pentru identificarea riscurilor şi măsuri de prevenire în construcţii
(Anexa nr. 1);
 listă de control pentru identificarea şi prevenirea riscurilor determinate de manipularea
manuală a maselor (Anexa nr. 2);
 listă de control pentru identificarea şi prevenirea poziţiilor de lucru incorecte (Anexa nr. 3);
 chestionarul Copenhaga de evaluare a factorilor psihosociali (Anexa nr. 4).

În cadrul acestui document sunt prezentate listele de control aplicabile sectorului CONSTRUCȚII.

2
 Anexa nr. 1

LISTĂ DE CONTROL
IDENTIFICAREA RISCURILOR ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ÎN CONSTRUCŢII

Lista de Control conţine o serie de întrebări la care întreprinderea/compania trebuie să răspundă cu „da” sau
„nu”.

Toate întrebările la care întreprinderea răspunde cu „da” reprezintă o problemă care trebuie să facă parte
din planul de acţiune pe care întreprinderea îl elaborează pe baza listei de control.

În ceea ce priveşte lista de control, întreprinderea trebuie să:

 răspundă la toate întrebările din listă;
 ia în considerare, în cadrul planului de acţiune, acele probleme/întrebări la care întreprinderea
răspunde cu „da”;
 ţină seama de cauzele/factorii de risc care ar putea influenţa problemele/deficienţele evidenţiate;
 elaboreze soluţii/măsuri pentru problemele identificate;
 desemneze persoanele responsabile de aplicarea măsurilor şi termenele de realizare;
 menţioneze în scris problemele cheie din cadrul întreprinderii, care nu sunt evidenţiate în listă.

Partea I: IDENTIFICARE RISCURI

Tabel nr.1
ÎNTREBARE DA NU
 Pot ajunge lucrătorii, la locul lor de muncă, în condiţii de securitate?
 Este şantierul îngrădit, astfel încât publicul să nu aibă acces?
 Există măsuri care se aplică în scopul protejării publicului (de ex. pentru persoanele
care trec pe lângă zona de lucru)?
 Sunt căile de circulaţie bine curăţate şi iluminate?
 Sunt vehiculele echipate cu alarme de avertizare pentru mersul cu spatele?
 Este şantierul bine organizat?
 Este şantierul iluminat corespunzător?
 Indicatoarele de securitate sunt amplasate corespunzător (de ex. privind căile de
circulaţie, personal autorizat)?
 Dotările sociale prevăzute pentru lucrători sunt suficiente? (vestiare, duşuri etc.)
 Este asigurat un spaţiu pentru servirea masei? (cantină etc.)
 Există dotări pentru prim ajutor? Se asigură supravegherea stării de sănătate?
 S-a efectuat instruirea lucrătorilor cu privire la manipularea manuală a maselor în
condiţii de securitate?
 Există echipament de ridicat pentru manipularea sarcinilor grele?
 Se cunoaşte poziţia cablurilor electrice (subterane sau aeriene) existente?
 Există locuri de muncă în care se folosesc linii electrice sub tensiune?
 Sunt sistemele şi echipamentele electrice verificate şi întreţinute periodic de persoane
competente?

3
 Montarea, demontarea şi modificarea schelelor se realizează de personal competent?
 Lucrătorii verifică schelele în mod periodic?
 Scările mobile sunt utilizate numai pentru lucrări uşoare, de scurtă durată, sau atunci
când nu există altă posibilitate?
 Cunosc lucrătorii condiţiile de utilizare sigură a scărilor mobile?
 Este lăţimea zonei de lucru pe schele mai mare decât lăţimea minimă de 60 cm?
 Lifturile şi macaralele au fost instalate corect şi verificate de persoane competente?
 Folosesc lucrătorii sisteme de protecţie şi centuri de siguranţă pentru lucru la înălţime?
 Există măsuri de prevenire aplicate pentru evitarea căderii lucrătorilor şi obiectelor?
 Personalul care lucrează pe şantier poartă echipament individual de protecţie
corespunzător (de ex. încălţăminte şi cască de protecţie)?

PARTEA a-II-a: MĂSURI DE PREVENIRE

Tabel nr.2
Faza de elaborare a proiectului
 Integrarea securităţii şi sănătăţii în proiectul lucrării.
 Eliminarea riscurilor de cădere prin prevederea de scări prevăzute cu pantă corespunzătoare şi
asigurate împotriva deplasării accidentale.
 Proiectarea şi instalarea de căi de acces către acoperişuri.
 Asigurarea că fiecare instalaţie de ridicat, cu elementele componente, inclusiv anexe, ancoraje şi
suporţi sunt bine
 proiectate, construite, instalate şi utilizate corect, verificate şi întreţinute de persoane competente, în
conformitate cu reglementările naţionale şi exploatate de lucrători instruiţi corespunzător.
 Asigurarea iluminatului corespunzător la fiecare loc de muncă, scări şi oricare alt loc din cadrul
şantierului, unde ar putea trece lucrătorii.
 Planificarea şi executarea activităţilor de demolare numai sub supravegherea unei persoane
competente.
 Organizarea depozitării corespunzătoare a deşeurilor din construcţii.
 Întreţinerea sau demolarea clădirii: luarea tuturor măsurilor de precauţie în cazul lucrului cu azbest.
 Asigurarea unui număr corespunzător de grupuri sanitare şi de spălat, zone pentru servit masa şi
adăposturi pe durata întreruperii lucrului ca urmare a vremii nefavorabile.
Faza de organizare a şantierului
 Modificarea programului de lucru în scopul reducerii riscurilor, dacă este necesar.
 Executarea simultană a lucrărilor care implică acţiuni de protecţie asemănătoare, în scopul asigurării
protecţiei colective.
 Asigurarea că toţi angajaţii, inclusiv aceia care nu înţeleg bine limba naţională, cunosc riscurile
potenţiale de pe şantier, măsurile de protecţie adoptate şi responsabilităţile ce le revin privind
securitatea şi sănătatea în muncă.
 Asigurarea echipamentului individual de protecţie corespunzător (căşti, mănuşi, măşti, încălţăminte de
protecţie).
 Asigurarea mijloacelor de prim ajutor pe şantier.

4
Faza de execuţie a construcţiei
 Desemnarea unui coordonator de securitate şi sănătate în muncă, format şi instruit corespunzător.
 Verificarea zilnică a stării schelăriei, înainte de începerea lucrului pe şantier.
 Interzicerea dezasamblării unor părţi ale schelei înainte de finalizarea întregii lucrări.
 Asigurarea lăţimii minime de 60 cm a zonei de lucru pe schelă.
 Utilizarea unor indicatoare de avertizare :„Nu vă căţăraţi niciodată pe schele, utilizaţi întotdeauna o
scară adecvată“.
 Verificarea amplasării scărilor mobile cu o pantă corespunzătoare, cu partea superioară a scării
deasupra nivelului pe care păşesc lucrătorii.
 Verificarea existenţei materialului antiderapant pe treptele scărilor şi dacă acestea sunt libere.
 Interzicerea utilizării scărilor dintr-un tronson mai lung de 6 m.
 Urcarea sau coborârea pe/de pe scara mobilă numai cu faţa la aceasta, utilizând ambele mâini pentru
susţinere. Uneltele vor fi aşezate într-o trusă auxiliară, purtată la talie. Materialele care vor fi utilizate
se vor ridica cu echipamentul de ridicare.
 Interzicerea aplecării corpului în lateral, atunci când se lucrează pe o scară mobilă.
 Interzicerea lucrului pe acoperiş în condiţii meteo nefavorabile.
 Utilizarea, în mod obligatoriu, a sistemelor de siguranţă pentru lucrul la înălţime, inclusiv la lucrul pe
acoperiş.
 Interzicerea deplasărilor pe suprafeţele acoperite cu material fragil.
 Obligativitatea verificării zilnice, înainte de începerea lucrului, de către o persoană competentă, a
panoului electric principal de pe şantier, a cablurilor şi aparatelor electrice aflate sub tensiune.
 Depozitarea şi semnalizarea substanţelor toxice, periculoase şi explozive, conform prevederilor
legale.
 Păstrarea permanentă a ordinii pe şantier.
 Menţinerea liberă a căilor de circulaţie şi a scărilor.

5
 Anexa nr. 2

LISTĂ DE CONTROL
PENTRU IDENTIFICAREA ŞI PREVENIREA RISCURILOR LEGATE DE
MANIPULAREA MANUALĂ

Există pericole/riscuri, care nu sunt ţinute sub control, legate de afecțiuni musculo-scheletice
care afectează sănătatea şi securitatea muncitorilor la locul de muncă?

Răspunsul „DA” la următoarele întrebări arată necesitatea unor îmbunătăţiri ale locului de muncă.

Lista de control
DA NU
Greutatea şi caracteristicile specifice ale masei manipulate
Masa este prea grea atunci când este manipulată dintr-o poziţie ortostatică? □ □
Masa limită manipulată în timpul unei anumite sarcini de muncă poate fi
determinată cu formula NIOSH pentru ridicări de obiecte. NIOSH determină
greutatea limită recomandată pe baza a şapte factori:
o greutate constantă (23 kg),
o aşezare pe orizontală,
o aşezare pe verticală,
o distanţa de parcurs,
o unghiul de asimetrie,
o frecvenţa ridicărilor,
o modul de prindere.
Ecuaţia de ridicare NIOSH poate fi consultată la adresa:
(http://www.cdc.gov/niosh/94-110.html).
Se pot utiliza, de asemenea, informaţii din NGPM,ed.2002 – capitolul Efortul
fizic.(sub forma de recomandări, având în vederea faptul că aceste
documentele normative și-au încetat aplicabilitatea începând cu data întrării
în vigoare a Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă)

Masa este prea grea atunci când e manipulată din poziţia aşezat? □ □
Greutatea nu trebuie să depăşească 4,5 kg. Limita de greutate
recomandată scade în cazul prinderilor şi ridicărilor frecvente şi în funcţie
de caracteristicile masei manipulate.

6
Masa manipulată este dificil de apucat şi/sau susţinut din cauza: □ □
 instabilităţii? □ □
 volumului (vrac)? □ □
 formei? □ □
 suprafeţei materialului?
Masa manipulată este periculoasă din cauza: □ □
 marginilor ascuţite; □ □
 temperaturii crescute sau scăzute? □ □
 substanţei periculoase conţinute?
Masa transportată este instabilă sau îl forţează pe lucrător să facă mişcări □ □
bruşte pentru a prelua controlul?
Masa manipulată blochează vizibilitatea lucrătorului? □ □

……………………….. □ □

Sarcina de muncă şi organizarea muncii

Ridicarea/transportul/împingerea sau tragerea masei se face în mod □ □
repetitiv?
Muncitorii trebuie să realizeze adesea manipulare manuală în regim de □ □
urgenţă? poate fi definită ca monotonă?
Activitatea □ □
Viteza sau frecvenţa activităţii sunt impuse de o maşină sau de procesul de □ □
producţie?
Timpul de revenire şi/sau odihnă este insuficient? □ □
Muncitorii au un control redus asupra activităţii şi metodelor de muncă? □ □
Realizarea sarcinii de muncă necesită poziţii vicioase ca, de ex., răsuciri ale □ □
trunchiului, aplecări în faţă, întinderi, susţinerea obiectelor la distanţă de
Sarcina de muncă necesită o forţă mare?
corp? □ □
Activitatea de tragere/împingere este realizată fără a utiliza propria greutate □ □
a corpului?
……………………. □ □
Amplasarea locului de muncă şi echipamente
Generalităţi
Spaţiul de lucru este prea îngust? □ □
Un spaţiu este suficient dacă permite trecerea atât a lucrătorului, cât şi a
masei de manipulat
Lipsesc dispozitivele de prindere pentru activităţile de ridicare, transport şi □ □
împingere/tragere?
Mişcările şi poziţiile lucrătorilor sunt îngreunate de îmbrăcăminte sau de □ □
echipamentul individual de protecţie?
Există obstacole cum ar fi cutii sau paleţi în zona de lucru sau pe calea de □ □
transport?

7
Ridicări
Poziţia în care este realizată manipularea implică poziţii incomode,
vicioase: □ □
 peste înălţimea umărului (provocând întinderi/aplecări în spate)? □ □
 mai jos de înălţimea taliei (provocând aplecarea în faţă)? □ □
 pe partea stângă sau dreaptă a corpului (provocând răsuciri)?
Obiectele sunt aşezate necorespunzător? □ □
Transport
Masele manipulate sunt transportate pe distanţe lungi? (mai mult de 2 metri □ □
în cazul manipulării repetitive şi mai mult de 10 m în alte situaţii)

Activitatea de transport impune poziţii şi mişcări inadecvate? □ □

Împingere/tragere
Sarcinile de tragere/împingere provoacă poziţii inadecvate cum ar fi □ □
ridicarea braţelor la înălţimi peste nivelul umărului sau aplecări sub nivelul
taliei?
Altele.................. □ □
Mediul de muncă
Sarcina de muncă se desfăşoară în condiţii de mediu adverse: □ □
 la temperaturi extreme (prea ridicate sau prea scăzute)? □ □
 în condiţii de iluminat inadecvate (prea întuneric, contraste prea □ □
mari)? □ □
 în condiţii de vânt (mişcări ale aerului)? □ □
 mediu prea umed sau prea uscat?
 zgomoteste
Podeaua preademare?
calitate proastă:
 dură? □ □
 prea moale? □ □
 alunecoasă? □ □
 denivelată? □ □
 în dezordine? □ □
 alte tipuri de pericole de împiedicare? □ □
Există margini ale suprafeţelor de-a lungul căii de transport sau a zonei de □ □
lucru care pot provoca tăieri, rosături sau arsuri pe mâini sau corp?
Altele................ □ □
Capacitate individuală, aptitudini şi nivel de formare
Lucrătorul nu are experienţă, nu este format sau este lipsit de aptitudini? □ □
Angajatul trebuie să cunoască cum să utilizeze în mod adecvat tehnicile de
manipulare.
Sarcina de muncă este periculoasă pentru femeile gravide? □ □
Sarcina de muncă este periculoasă pentru muncitorii cu probleme de □ □
sănătate cum ar fi dureri de spate?
Muncitorul are haine care atârnă şi care pot fi antrenate în timpul □ □
manipulării?
........................... □ □

8
 Anexa nr. 3

LISTĂ DE CONTROL
PENTRU IDENTIFICAREA ŞI PREVENIREA POZIŢIILOR DE LUCRU
INCORECTE

Există poziţii de lucru incorecte la locul/postul de muncă?

Există un control al riscurilor pentru reducerea la minimum a expunerii lucrătorilor la poziţii de lucru
deficitare?

Răspunsul „NU" la întrebările de mai jos indică necesitatea aplicării unor măsuri de îmbunătăţiri la locul
de muncă.

Lista de control

Cap – Gât – Spate - Umeri DA NU

Ţineţi gâtul în poziţie verticală şi relaxată, iar capul în sus

□ □
(evitându-se îndoirea şi/sau răsucirea gâtului)?

Coloana vertebrală este menţinută într-o poziţie verticală?

Se evită flexia în faţă sau lateral (fără susţinerea
□ □
trunchiului)?

Se evită lucrul cu mâinile în spatele corpului? □ □

Se evită întinderile excesive? □ □
Coatele rămân sub nivelul pieptului? □ □

Sunt relaxaţi umerii şi se evită lucrul cu umerii în poziţie

□ □
ridicată?

Se evită poziţia flectat (aplecat în faţă) prelungită a zonei

□ □
lombare inferioare pe durata lucrului în poziţie aşezat?

9
Sunt disponibile scaune pentru sarcinile de lucru în poziţia
aşezat, iar scaunele, spătarele şi suporţii pentru braţ au
□ □
posibilităţi de reglare suficiente în concordanţă cu
dimensiunile antropometrice ale utilizatorului?

Se evită lucrul în poziţie ortostatică, pe o suprafaţă tare, de exemplu, pe

podele din ciment? □ □
.............. □ □
Braţele – Mâinile DA NU

Se evită răsucirea antebraţului? □ □

Se evită îndoirea înainte, extensia (întinderea) înapoi sau

□ □
îndoirea în faţă, spate şi lateral a încheieturii mâinii?

Dacă se foloseşte o unealtă de mână: a fost acordată atenţie

formei mânerului? Unealta este curbată pentru evitarea
□ □
flectării (îndoirii) încheieturii mâinii?

Se evită utilizarea modului de prindere cu degetul (cleşte)? □ □

Se evită mişcările mâinilor/încheieturii mâinii care ar putea duce la prinderea

hainelor? □ □

Genunchi – picioare DA NU
Proiectarea locului de muncă asigură mobilitatea picioarelor (şi a coapselor)?
□ □

Există suficient spaţiu pentru picioare şi laba piciorului pentru

a permite lucrătorului să se apropie suficient de planul de □ □
lucru fără să se aplece în faţă?

10
Dacă se foloseşte o pedală de picior, aceasta este destul de
mare? Poate fi folosită cu ambele picioare? Este amplasată
la nivelul solului, pentru evitarea poziţiilor de disconfort ale □ □
labei piciorului şi piciorului?

Se evită lucrul în genunchi sau aşezarea pe vine frecventă sau prelungită?

□ □
Dacă îngenuncherea nu poate fi evitată în totalitate, este limitată durata
lucrului în genunchi şi se folosesc dispozitive de protecţie pentru genunchi? □ □

Altele DA NU
Se evită lucrul în aceeaşi poziţie (în poziţie aşezat sau în picioare) pe
perioade lungi de timp, monoton sau fără pauze? □ □

Se stimulează activitatea fizică pe durata lucrului şi a pauzelor?

□ □
Au fost informaţi lucrătorii cu privire la riscurile asociate cu poziţiile de lucru
(incomode) şi modalitatea de prevenire a acestor riscuri; de exemplu,
□ □
dimensionarea locului de muncă şi efectuarea pauzelor?

Au fost instruiţi lucrătorii cu privire la folosirea poziţiilor de lucru corecte pentru

executarea sarcinilor lor? □ □

..................

11
 Anexa nr. 4

Chestionarul Copenhaga
de evaluare a factorilor psihosociali

Chestionarul Copenhaga de evaluare a factorilor psihosociali este elaborat de către Tage S. Kristensen,
DrMedSc; Harald Hannerz, BSc; Annie Høgh, MSc; Vilhelm Borg, MSc. din cadrul Psychosocial
Department, The National Institute of Occupational Health, Copenhagen, Denmark.

Vesiunea în limba română a chestionarului Copenhaga a fost realizată de către INCDPM ”Alexandru
Darabont”, în cadrul Programului Nucleu „SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ, Proiect PN 06-17 04
05- ”Dezvoltarea managementului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prin integrarea
dimensiunii - controlul riscurilor psihosociale la nivel de întreprindere (metode, instrumente)”.

Chestionarul Copenhaga este destinat identificării riscurilor psihosociale la nivel de întreprindere, în scopul
unei mai bune cunoașteri a relaţiilor dintre caracteristicile activităţii profesionale a personalului şi condiţiile
de muncă, pe de o parte, şi starea de confort, securitate şi sănătate în muncă, pe de altă parte.

Scopul final îl reprezintă realizarea unei identificări şi evaluări a condiţiilor de muncă corespunzătoare şi a
celor care pot fi îmbunătăţite în vederea optimizării activităţii şi a mediului de muncă.

Accesarea şi completarea Chestionarului Copenhaga de evaluare a factorilor psihosociali sunt disponibile

de pe site-ul: http://www.inpm.ro/ro/noutati/stiri/index.html- Proiecte ale INCDPM.

Alte informații sunt disponibile pe site-ul: http://old.inpm.ro/psiho/.

12