4.

STABILIREA MĂSURILOR DE PREVENIRE ŞI

PROTECŢIE LA NIVELUL ANGAJATORULUI

4.1. Planul de prevenire şi protecţie

Măsurile de prevenire şi protecţie reprezintă ansamblul activităţilor de ordin tehnic
şi organizatoric de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.
În scopul stabilirii şi realizării măsurilor de prevenire şi protecţie necesare pentru
asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul are obligaţia de a întocmi un
plan de prevenire şi protecţie, bazat pe evaluarea riscurilor la locurile de muncă, plan
care trebuie să cuprindă cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr.7 din NM-LSSM, să
fie supus analizei lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor sau CSSM, după caz, şi să fie
semnat de angajator (art.46 din NM-LSSM ) - tabel nr.4.1.
Tabel nr.4.1.
Planul de prevenire şi protecţie
Anexa nr.7 la NM-LSSM
Nr. Loc de Riscuri Măsuri Măsuri Măsuri Măsuri Acţiuni Termen Persoana
crt. muncă/ evaluate tehnice organiz ig-san. de altă în de care
post de natură scopul realizare răspunde Obs
lucru realizării de
măsurii realizare
a măsurii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Avizat, CSSM Angajator

În cadrul acţiunii de evaluare a riscurilor, informaţiile prevăzute în anexa nr.7

trebuie coroborate cu componentele sistemului de muncă, respectiv executant, sarcina de
muncă, mijloacele de muncă şi mediul de muncă, şi anume:
Măsurile tehnice, care vizează ansamblul măsurilor ce privesc componentele:
mijloacele de muncă /echipamente de muncă şi mediul de muncă, trebuie să se refere la:
- aparate şi dispozitive de combatere a riscurilor mecanice, electrice,
chimice, termice, biologice etc.;
- aparate şi dispozitive de îmbunătăţire a microclimatului;
- instalaţii de ventilaţie;
- dispozitive de combatere a zgomotului;
- mijloace de îmbunătăţire a iluminatului etc.

Măsurile organizatorice, care vizează ansamblul măsurilor ce privesc

componentele: executant şi sarcina de muncă, trebuie să se refere la:
- instruirea şi pregătirea în domeniul SSM;
- testarea medicală şi psihologică a lucrătorilor;
- autorizarea personalului;
- evaluarea riscurilor la locurile de muncă;
- amenajarea cabinetelor de securitate şi sănătate în muncă;
- materiale de instruire, testare şi informare;
- echipament individual de protecţie etc.
 Măsurile igienico-sanitare care se referă la:
- alimentaţia de protecţie;
- materiale igienico-sanitare;
- aparatură şi substanţe pentru dezinsecţie şi deratizare;
- unguente, alifii pentru întreţinerea şi protecţia pielii;
- posturi de prim ajutor;
- vestiare, băi cu duşuri etc.

Categoriile de măsuri de securitate şi sănătate în muncă pot fi completate şi cu alte

măsuri stabilite, în funcţie de priorităţile determinante în cadrul angajatorului, pentru
asigurarea securităţii şi sănătăţii tuturor lucrătorilor.

4.2. Evaluarea riscurilor la locurile de muncă

4.2.1. Criterii generale de evaluare a riscurilor

Scopul principal al evaluării riscurilor este protejarea sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor. Evaluarea riscurilor ajută la diminuarea posibilităţii de vătămare a lucrătorilor
şi de afectare a mediului ca urmare a activităţilor legate de muncă. Aceasta ajută, de
asemenea, la menţinerea competitivităţii şi productivităţii întreprinderii.
Conform prevederilor legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, toţi
angajatorii trebuie să evalueze riscurile în mod periodic. De asemenea, toţi lucrătorii
au dreptul să lucreze în locuri de muncă unde riscurile pentru securitatea şi sănătatea lor
sunt ţinute sub control în mod corespunzător şi să se îngrijească de securitatea şi sănătatea
lor împreună cu angajatorii.
Evaluarea riscurilor trebuie întotdeauna să fie realizată cu implicarea activă a
lucrătorilor. Atunci când se decide asupra acceptabilităţii unui risc, nu trebuie uitate
efectele acestuia ţinând cont de gen, vârstă şi starea de sănătate a lucrătorilor pentru care se
realizează evaluarea.
În acţiunea de evaluare a riscurilor trebuie să avem în vedere două noţiuni
fundamentale: noţiunea de pericol şi noţiunea de risc.

Pericol = proprietatea intrinsecă a materialelor de lucru, a surselor de energie, a

capacităţii mijloacelor de muncă, precum şi, a metodelor şi practicilor de lucru, de a
produce daune umane şi/sau materiale.

Risc = probabilitatea de a se produce dauna, în situaţia expunerii la pericol.

Pericolul, ca proprietate intrinsecă, prezintă două forme de manifestare:

- forma pasivă, când sunt respectate prescripţiile tehnice şi reglementările de
securitate şi sănătate în muncă;
- forma activă, când este activat de factorii de risc din sistemul de muncă.
În sistemul de muncă, factorii de risc sunt factori (însuşiri, stări, procese,
fenomene, comportamente) proprii componentelor sistemului, respectiv executant,
sarcina de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă şi mediul de muncă, şi
care pot provoca, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.
Problema prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se reduce la
identificarea factorilor de risc ce activează pericolele existente, cunoaşterea formelor lor
concrete de manifestare, precum şi, eliminarea/anihilarea acţiunii acestora, ca urmare a
evaluării riscurilor.
Criteriul cel mai lucrativ pentru identificarea factorilor de risc, care trebuie
eliminaţi/anihilaţi este cel care-i împarte după elementul generator din cadrul sistemului de
muncă, conform căruia distingem:
- factori de risc proprii executantului;
- factori de risc proprii sarcinii de muncă;
- factori de risc proprii mijloacelor de muncă/echipamentelor de muncă;
- factori de risc proprii mediului de muncă.

Factori de risc proprii executantului ( E)

Activitatea de muncă a executantului cuprinde patru secvenţe principale:
recepţionarea şi constituirea informaţiei; elaborarea şi adoptarea deciziilor; execuţia;
autoreglarea. Modul de realizare a acestora defineşte comportamentul executantului în
muncă – totalitatea faptelor, actelor, reacţiilor (motorii, verbale, afective) prin care
răspunde solicitărilor sarcinii de muncă.
Din punct de vedere al SSM distingem la executant:
- comportamentul normal, care presupune două componente: evitarea riscurilor,
prin respectarea prescripţiilor tehnice şi reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă
şi neutralizarea situaţiilor de risc create, ceea ce implică sesizarea rapidă a acestora, a
elementelor critice, prelucrarea rapidă a informaţiilor, decizia şi execuţia ei prompte şi
rapide.
- comportamentul inadecvat, care se manifestă prin conduite nesigure şi care
reprezintă eroarea/abaterea executantului de la modul normal de îndeplinire a sarcinii de
muncă, eroare/abatere care poate consta într-o acţiune greşită sau omisiune.
Deosebit de importantă pentru stabilirea măsurilor de prevenire a riscurilor
profesionale este cunoaşterea substratului cauzal al comportamentului inadecvat al
executantului din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Comportamentul inadecvat este reflectat de deficienţe ale capacităţii de muncă
a executantului, şi anume:
- deficienţe ale pregătirii profesionale (cunoştinţe profesionale insuficiente,
deprinderi de muncă insuficient consolidate, cunoştinţe şi deprinderi de securitate şi
sănătate insuficiente);
- însuşiri şi capacităţi individuale necorespunzătoare (însuşiri temperamentale
necorespunzătoare cerinţelor şi riscurilor activităţii, aptitudini profesionale insuficient
dezvoltate, trăsături negative de caracter, capacităţi individuale reduse în funcţie de
vârstă şi experienţa profesională, stare de sănătate deficitară);
- variabile individuale de moment ( stare de oboselă, boală acută, emoţii
puternice, interese de moment, stări depresive, conflicte familiale sau profesionale,
influenţa alcoolului, factori alimentari).

Factori de risc proprii sarcinii de muncă ( S )

În raport cu noţiunile definitorii ale activităţii de muncă (funcţii, sarcini, operaţii,
cerinţe ) se desprind factorii de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii sarcinii de
muncă.
Există două forme de manifestare a factorilor de risc proprii sarcinii de muncă:
- conţinut necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de
securitate, respectiv: operaţii, reguli, procedee greşite; absenţa unor operaţii; metode de
muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor, a mişcărilor); factori care au la
bază o insuficientă cunoaştere a tehnologiilor şi metodelor de lucru şi care determină
eroarea la nivelul executantului;
 - sarcina sub/supradimensionată în raport cu posibilităţile executantului, şi
anume: solicitare fizică (efort static, efort dinamic, poziţii de lucru forţate sau vicioase) şi
solicitare psihică (ritm de muncă mare, decizii dificile în timp scurt, operaţii repetitive de
ciclu scurt sau extrem de complex, monotomia muncii); factori care provin din neluarea în
considerare a variabilei umane, respectiv din stabilirea neraţională a parametrilor acţiunilor
umane.
Dificultatea şi complexitatea sarcinii de muncă poate provoca sub sau
suprasolicitarea organismului, conducând la scăderea capacităţii de muncă datorită
oboselii, într-un interval de timp mai mic decât cel normal.

Factori de risc proprii mijloacelor de muncă/echipamentelor de muncă ( M )

După natura acţiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de muncă se pot
manifesta sub următoarele forme:
- factori de risc fizic, respectiv:
- factori de risc mecanic, a căror acţiune constă în eliberarea bruscă,
necontrolată şi contraindicată, a energiei cinetice incorporate în mijloacele de
muncă sau în părţi a acestora – mişcări periculoase, suprafeţe periculoase, recipienţi
sub presiune, vibraţii excesive ale sculelor,utilajelor etc;
- factori de risc termic, în cazul cărora riscul este determinat de acţiunea
energiei termice incorporate în mijloacele de muncă la contactul sau manipularea
acestora de către executant – temperatura ridicată/coborâtă a obiectelor sau
suprafeţelor, flăcări, flame;
- factori de risc electric, respectiv curentul electric, la care riscul este
generat de posibilitatea contactului direct sau indirect al executantului cu energia
electrică vehiculată de mijloacele de muncă.
- factori de risc chimic, a căror acţiune este determinată de proprietăţile chimice
posibil generatoare de boli sau accidente, ale substanţelor utilizate în procesul de muncă
( substanţe toxice, caustice, inflamabile, explozive, cancerigene);
- factori de risc biologic, cu acţiune de natură biologică, posibil generatoare de
boli sau accidente, în funcţie de caracteristicile micro/macroorganismelor utilizate în
procesul de muncă ( culturi sau preparate cu microorganisme, plante periculoase, animale
periculoase).
- factori de risc de sub/suprasolicitare a executantului datorită condiţiilor de
îndeplinire a sarcinii de muncă impuse de caracteristicile mijloacelor de muncă.

Factori de risc proprii mediului de muncă ( Me )

Mediul de muncă include mediul fizic ambiant şi mediul social.
Mediul fizic ambiant poate prezenta factori de risc sub formă de depăşiri ale
nivelului sau intensităţii funcţionale a parametrilor specifici, precum şi de apariţii ale unor
condiţii de muncă inadecvate.
Factorii de risc proprii mediului fizic de muncă :
- factori de risc de natură fizică (condiţiile de microclimat, presiunea aerului,
iluminat, zgomot, vibraţii, calamităţi naturale etc.);
- factori de risc de natură chimică (noxe chimice);
- factori de risc de natură biologică ( microorganisme în suspensie în aer)
- caracterul special al mediului ( subteran,acvatic,aerian, etc.)
Mediul social (ambianţa socială imediată) se caracterizează prin factori de risc de
natură psihică, al căror efect este suprasolicitarea executantului: (relaţiile, atitudinile,
interacţiunile etc. care se stabilesc).
Influenţa condiţiilor de mediu asupra executantului poate produce atât efecte
fiziologice, cât şi psihologice, sub formă de vătămări sau stări patologice.
 ***
Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională se caracterizează cu
ajutorul nivelului de risc, care reprezintă un indicator convenţional, ce exprimă sintetic şi
cumulativ dimensiunea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională existente într-
un sistem. El se determină în cadrul acţiunii de evaluare a riscurilor, pe baza combinaţiei
dintre probabilitatea de expunere şi gravitatea consecinţelor maxim previzibile ale
pericolelor activate prin intermediul factorilor de risc existenţi în sistem, respectiv asupra
lucrătorilor. Cu cât nivelul de risc este mai mic, cu atât securitatea sistemului este mai
mare.
Până la vătămarea efectivă a executantului, prezenţa şi acţiunea pericolelor activate
prin intermediul factorilor de risc poate fi oricând eliminată/anihilată prin măsuri de
securitate şi sănătate în muncă, evitându-se accidentarea sau îmbolnăvirea. Din acest
motiv, în fazele anterioare producerii vătămării, pericolele activate prin factorii de risc
reprezintă cauze potenţiale de accidentare sau îmbolnăvire profesională. După
accident/îmbolnăvire, factorii, care potenţial puteau conduce la un asemenea rezultat, devin
cauze reale, efective, ale accidentului de muncă sau bolii profesionale.
Prin urmare, cauzele reale de accidentare şi îmbolnăvire nu reprezintă altceva decât
acele pericole, activate prin intermediul factorilor de risc, a căror prezenţă şi manifestare s-
a finalizat prin producerea efectivă a vătămării. În terminologia uzuală, pentru a delimita şi
a sublinia relaţia cu accidentul sau boala profesională, se folosesc noţiunile de „factori de
risc” (cauze potenţiale) şi „cauze de accidentare în muncă şi îmbolnăvire profesională”
(cauze reale).

4.2.2. Desfăşurarea acţiunilor privind evaluarea riscurilor

Riscul la locul de muncă poate fi evaluat în cinci etape simple:

1. Colectarea informaţiilor
Pentru colectarea informaţiilor trebuie cunoscute următoarele: amplasare loc
muncă, cine lucrează acolo, ce mijloace de muncă sunt utilizate, ce sarcini de muncă sunt
realizate, ce pericole sunt identificate în raport cu factorii de risc proprii componentelor
sistemului de muncă, ce măsuri de protecţie sunt aplicate, ce accidente şi/sau boli
profesionale au fost raportate, care sunt prevederile legale în legătură cu locul de muncă.
Informaţiilor necesare se pot culege folosind următoarele surse: date tehnice
despre mijloacele de muncă, proceduri tehnice şi instrucţiuni de lucru, rezultatele
măsurătorilor noxelor, înregistrări ale accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale,
prevederi legale şi standarde, literatura tehnică.

2. Identificarea pericolelor (factori de risc proprii componentelor

sistemului de muncă – executant, sarcina de muncă, mijloacele de
muncă şi mediul de muncă)
Pentru identificarea pericolelor la locul de muncă se pot utiliza: Lista de control
generală (anexa 9) şi Listele de control specifice pe activităţi (anexele nr. 10-12).

3. Evaluarea riscurilor generate de pericole ( estimarea probabilităţii de

expunere şi gravităţii consecinţelor riscului şi decizia încadrării acestuia ca fiind
acceptabil).
Pentru fiecare pericol (factor de risc) identificat, se decide dacă riscul este mic (1),
mediu (2) sau mare (3), ţinând cont de probabilitatea expunerii şi gravitatea vătămării
cauzate de pericol (factor de risc), (tabelul nr. 4.2.).
 Tabelul nr. 4.2.
Gravitatea
consecinţelor Vătămare moderată Vătămare medie Vătămare gravă
Probabilitatea
expunerii
Nivelul de risc
Puţin probabil Mic (1) Mic (1) Mediu (2)
Probabil Mic (1) Mediu (2) Mare (3)
Foarte probabil Mediu (2) Mare (3) Mare (3)

Situaţiile privind probabilitatea expunerii:

- puţin probabil: nu trebuie să se materializeze pe durata activităţii
profesionale a lucrătorului;
- probabil : se poate materializa numai de câteva ori pe durata activităţii
profesionale a lucrătorului;
- foarte probabil: se poate materializa în mod repetat pe durata activităţii
profesionale a lucrătorului.
Tipurile de vătămare privind gravitatea consecinţelor:
- vătămare moderată: accidente şi îmbolnăviri care nu cauzează suferinţe
pe termen lung (cum ar fi mici tăieturi, iritaţii ale ochiului, dureri de cap etc.);
- vătămare medie: accidente şi îmbolnăviri care cauzează suferinţe
moderate, dar prelungite sau care se repetă periodic (cum ar fi răniri, fracturi simple, arsuri
de gradul doi pe o suprafaţă limitată a corpului, alergii ale pielii etc.);
- vătămare gravă: accidente şi îmbolnăviri care cauzează suferinţe grave şi
permanente şi/sau decesul ( ex., amputări, fracturi complexe care produc invaliditate,
cancer, arsuri de gradul doi sau trei pe o suprafaţă mare a corpului etc.)

Pentru a decide dacă riscul generat de un pericol este aceptabil sau inacceptabil,
în general, considerăm că, riscul mare este inacceptabil, iar riscul mic şi riscul mediu
sunt acceptabile. Dacă nu sunt respectate prevederile legale, riscul nu este acceptabil.

4. Planificarea acţiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor

Planificarea acţiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor trebuie să ţină cont de
următoarele aspecte:
 dacă riscul este mare şi evaluat ca fiind inacceptabil,
acţiunile de reducere a acestuia trebuie luate imediat;
 dacă riscul este mediu şi evaluat ca fiind acceptabil, se
recomandă planificarea de acţiuni pentru reducerea nivelului acestuia;
 dacă riscul este mic şi evaluat ca fiind acceptabil este
necesar să se asigure că acesta va rămâne la acelaşi nivel.
Măsurile de prevenire şi protecţie trebuie implementate în următoarea ordine de
prioritate:
 eliminarea riscului – eliminarea/anihilarea acţiunii factorilor de risc care
pot activa pericolul;
 reducerea la minim a riscului, prin măsuri organizatorice;
  reducerea la minim a riscului, prin măsuri de protecţie colective;
 reducerea riscului, prin utilizarea echipamentului individual de protecţie.

5. Elaborarea documentaţiei de evaluare a riscurilor

Documentaţia de evaluare a riscurilor pentru fiecare loc de muncă este reprezentată
de Fişa de evaluare a riscurilor (tabelul nr. 4.3.)

Tabelul nr. 4.3.

FIŞA DE EVALUARE A RISCURILOR Data……. Fişa nr. ……..
Numele şi adresa întreprinderii: Evaluarea riscurilor efectuată de : (numele persoanelor)

Locul de muncă: (denumire) Numele lucrătorului (lor): (de la locul de muncă)

Nr. Pericole Măsuri de prevenire Estimare/ Acţiuni planificate în
crt. evaluare scopul reducerii riscului
(Factori de risc proprii: (Categorii de măsuri: risc
E.=executant; T.=tehnice;
S.=sarcina de muncă; O.=organizatorice;
M.=mijloace de muncă Ig.san.=igienico-sanitare )
Me.=mediu de muncă )
0 1 2 3 4

Semnătura persoanelor care efectuează evaluarea riscurilor:

Semnătura persoanelor care lucrează la locul de muncă.

Pentru fiecare pericol (factor de risc) identificat şi consemnat în col. nr.1, se

înregistrează măsurile de prevenire şi de protecţie în col. nr.2. În col. nr.3 se înregistrează
rezultatele evaluării riscurilor ( de ex. mare/inacceptabil etc.), iar în col. nr.5 se
înregistrează acţiunile planificate în scopul reducerii riscului.

4.2.3. Planul de prevenire şi protecţie - aplicaţie practică

Angajatorul „X” are ca obiect de activitate „comerţul cu amănuntul a produselor

alimentare şi nealimentare” – cod CAEN: 5211 şi un număr de 55 lucrători ( administrator,
agenţi comerciali, şoferi, vânzători, contabil ), care-şi desfăşoară activitatea la trei locuri de
muncă: sediul administrativ, magazin şi depozit. Dotarea tehnică constă în: clădirea
sediului administrativ cu birouri dotate corespunzător (pupitre, scaune ergonomice,
computere etc), autoturisme, autocamioane, autostivuitor, mijloace nemecanizate de
transport produse, magazin cu vitrine frigorifice şi rafturi, depozit de produse cu rafturi ce
au înălţimea de peste 2m etc.
În cadrul acţiunii de evaluare a riscurilor la locurile de muncă (sediul
administrativ, magazin, depozit,), utilizând „lista de control generală –anexa nr.9”, şi
„listele de control specifice pentru: activitatea de birou-anexa nr.10; activitatea de comerţ
cu amănuntul – anexa nr.11.; activitatea de depozitare a produselor- anexa nr.12.”, au
putut fi identificate pericolele-factori de risc pentru fiecare componentă a sistemului de
muncă, cât şi pentru activităţile desfăşurate.
Pericolele- factori de risc identificate, raportate la reglementările legale în vigoare
(hotărâri de guvern, instrucţiuni proprii, standarde etc.), au condus la stabilirea măsurilor
de prevenire şi protecţie, estimarea/evaluarea riscurilor (conform tabel nr. 4.2.) şi acţiunilor
planificate în scopul reducerii acestora, pentru fiecare loc de muncă (sediul administrativ,
magazin şi depozit – fişele de evaluare a riscurilor nr. 1;2 şi 3), tabelele nr.4.4; 4.5.; 4.6.
 Tabel nr. 4.4.
FIŞA DE EVALUARE A RISCURILOR Data……. Fişa nr. 1
Numele şi adresa întreprinderii: Evaluarea riscurilor efectuată de : (numele persoanelor)
„X„
Locul de muncă: Sediul Numele lucrătorului (lor): (de la locul de muncă)
administrativ
Nr. Pericole Măsuri de prevenire Estimare/ Acţiuni planificate în
crt. evaluare scopul reducerii riscului
(Factori de risc proprii: ( Categorii de măsuri: risc
E.=executant; T.=tehnice ,
S.=sarcina de muncă; O.=organizatorice ,
M.=mijloace de muncă Ig.san.=igienico-sanitare )
Me.=mediu de muncă )
0 1 2 3 4
E x e m p l u:
1.1 Probleme de vedere Control medical de Mediu/ Supravegherea medicală a
neluate în considerare. specialitate „O” acceptabil lucrătorilor.
„S”
1.2 Lucrătorii acuză dureri Control medical de Mediu/ Supravegherea medicală a
musculo-scheletale „S” specialitate „O” acceptabil lucrătorilor.
1.3 Scaunul ergonomic nu Întreţinerea periodică a Mediu/ Planul de întreţineri şi
asigură mişcarea liberă echipamentelor de muncă acceptabil reparaţii a echipamentelor de
„M” „T” muncă
1.4 Ecranul monitorului Eliminarea reflectării şi Mediu/ Asigurare iluminat
reflectă lumina. strălucirii luminii pe ecranul acceptabil corespunzător şi ferestre cu
„Me” monitorului. „T” parasolar.
Semnătura persoanelor care efectuează evaluarea riscurilor:
Semnătura persoanelor care lucrează la locul de muncă.

Tabel nr.4.5.
FIŞA DE EVALUARE A RISCURILOR Data……. Fişa nr. 2
Numele şi adresa întreprinderii: Evaluarea riscurilor efectuată de : (numele persoanelor)
„X„
Locul de muncă: Magazin Numele lucrătorului (lor): (de la locul de muncă)
Nr. Pericole Măsuri de prevenire Estimare/ Acţiuni planificate în
crt. evaluare scopul reducerii
(Factori de risc proprii: ( Categorii de măsuri: risc riscului
E.=executant; S.=sarcina T.=tehnice;
de muncă; M.=mijloace de O.=organizatorice;
muncă Ig.san.=igienico-sanitare)
Me.=mediu de muncă)
0 1 2 3 4
E x e m p l u:
2.1. Vânzătorul nu foloseşte Urmărirea utilizării Mediu/ Supraveghere şi control a
încălţămintea încălţămintei de protecţie. acceptabil activităţii de lucru.
termoizolatoare. „E” „O””
2.2 Neutilizare dispozitiv de Informare şi instruire Mic / Informarea şi instruirea
protecţie la operaţia de corespunzătoare. acceptabil SSM.
feliere produse. „S” „O”
2.3 Instalaţia de protecţie Măsurare priza de pământ Mare/ Verificare periodică a
contra electrocutării, de protecţie şi continuităţi inacceptabil instalaţiei de protecţie
neverificată. „M” electrice. „T” contra electrocutării.
2.4 Priza electrică deteriorată. Interzicerea utilizării prizei Mare/ Înlocuirea prizei electrice
„M” electrice. „T” inacceptabil şi verificări periodice.
Semnătura persoanelor care efectuează evaluarea riscurilor:
Semnătura persoanelor care lucrează la locul de muncă.
 Tabel nr.4.6.
FIŞA DE EVALUARE A RISCURILOR Data……. Fişa nr. 3
Numele şi adresa Evaluarea riscurilor efectuată de : (numele persoanelor)
întreprinderii:
„X„
Locul de muncă: Depozit Numele lucrătorului (lor): (de la locul de muncă)
Nr. Pericole Măsuri de prevenire Estimare/ Acţiuni planificate în
crt. (Factori de risc proprii: evaluare scopul reducerii
E.=executant; (Categorii de măsuri: risc riscului
S.=sarcina de muncă; T.=tehnice;
M.=mijloace de muncă O.=organizatorice;
Me=mediu de muncă) Ig.san.=igienico-sanitare )
0 1 2 3 4
E x e m p l u:
3.1 Nu există trusa de prim Dotarea şi utilizarea trusei Mic/ Asigurarea mijloacelor
ajutor „S” de prim ajutor „Ig.san” acceptabi pentru acordarea primului
ajutor în caz de accident
3.2 Motostivuitorul nu Sistarea activităţii şi dotarea Mare/ Asigurarea mijloacelor de
posedă cadru de cu cadru de protecţie a inacceptabil protceţie la echipamentele
protecţie a conducătorului de muncă
conducătorului „M” „T”
3.3 Pardoseala prezintă Înlăturarea neregularităţilor Mediu/ Asigurarea unei pardoseli
neregularităţi „M” „T” acceptabil pentru lucru în condiţii de
securitate
3.4 În poziţia deschis, Dispozitiv de poziţionare şi Mediu/ Asigurarea dispozitivelor de
ferestrele nu se pot fixare a ferestrelor în acceptabil poziţionare şi fixare a
poziţiona şi fixa „M” condiţii de securitate „T” ferestrelor în condiţii de
securitate.
3.5 Uşile transparente nu Marcarea uşilor transparente Mic/ Semnalizarea de securitate a
sunt marcate „M” „T” acceptabil uşilor
3.6 Căile de circulaţie Marcarea căilor de circulaţie Mediu/ Semnalizarea de securitate a
nemarcate „M” „T” acceptabil căilor de circulaţie
Semnătura persoanelor care efectuează evaluarea riscurilor:
Semnătura persoanelor care lucrează la locul de muncă.

Datele din fişele de evaluare au condus la întocmirea „planului de prevenire şi

protecţie” pentru angajatorul „X”, plan care trebuie revizuit ori de câte ori intervin
modificări ale condiţiilor de muncă, respectiv apariţia unor noi riscuri – tabel nr.4.7..
 MODEL
Plan de prevenire şi protecţie
(conf. anexa7 din HG 1425/2006)

Plan de prevenire şi protecţie

întocmit pe baza evaluării riscurilor Tabel nr. 4.7.
Nr. Loc de Ris- Măsuri Măsuri Măsuri Mă Acţiuni Ter- Persoa- Obs.
crt. muncă/ curi tehnice organi- igienico- suri în men na care
post de eva- zatorice sanitare de scopul de răsp. de
lucru luate altă realiz. reali- realiz.
natu măsurii zare măsurii
ră
0 1 2 3 4 5 6 7 9 10
Exemplu:
1.1 Control ------- --- Supravegherea Trim.1 Adminis
Mediu ------ medical medicală trator
1.2 Control Supravegherea Trim.1 Adminis
Mediu ------ medical ------- --- medicală trator

Sediul 1.3 Întreţinere Plan întreţ. şi Scadenţa Compart

1 adminis- Mediu tehnică scaun ------- ------- --- reparaţii întreţ.
trativ ergonomic echipam. m-că reparaţii

1.4 Iluminat Asigurare Imediat

Mediu coresp. ecran ----- ------ --- iluminat Adminis
monitor monitor trator
2.1 Utilizare Supraveghere şi Permanent Şef loc
Mediu ------ încălţăm ----- --- control activit. muncă
protecţie
2.2 Informare şi Data stab.
Mic ----- Instruire ----- --- instruire SSM prin Şef loc
instrucţ. muncă
2 Magazin proprii
2.3. Verificare Verificare
Mare priza de ----- ----- --- periodică a Anual Adminis
pământ de instal. de prot. trator
protecţie. contra electroc

2.4 Înlocuire Verificări Compart

Mare priza ----- ----- --- periodice lunar întreţ.
electrică instalaţii electr reparaţii
3.1 Dotare Asigurare Adminis
Mic ------ ------ trusă --- mijloace Imediat trator
prim acordare prim
ajutor ajutor

3.2 Dotare cadru Asigurarea Adminis

Mare prot ------ --- mijloacelor de Imediat trator
motostiv. ------ protecţie la EM

3.3. Neregularităţi Asigurarea unei Adminis

3 Depozit Mediu pardoseală ------ ------ --- pardoseli coresp imediat Trator

3.4 Dispozitiv Asigurare disp.

Mediu poziţionare şi ------ ------- --- poziţionare şi trim. … Şef
fixare fixare ferestre depozit
ferestre

3.5. Marcare uşi Semnalizare de Şef

Mic transparente ------ ------- --- securitate imediat depozit
3.6.
Mediu Marcare căi Semnalizare de Şef
circulaţie ------ ------ --- securitate imediat depozit

Avizat, CSSM Angajator Întocmit,

( Administrator, Director ) Lucrător desemnat/Serviciul intern/
Serviciul extern de prevenire şi protecţie
 4.3. Lista internă de dotare cu echipament individual de protecţie

LSSM nr. 319/2006, art.13 lit.r) şi s) “ În vederea asig. cond.SSM şi pentru prev.AM şi BP, angajatorii au
următoarele obligaţii:
r) să asigure echipamente individuale de protecţie;
s) să acorde obligatoriu EIP nou, în cazul degradării sau al
pierderii calităţilor de protecţie.

HG nr.1048/2006 , art. 14 (1) „ Angajatorul trebuie să evalueze dacă EIP pe care intenţionează să-l
folosească îndeplineşte cerinţele de a fi corespunzător pentru
riscurile implicate şi pentru condiţiile existente la locul de
muncă…”
Art. 16 (1)-(3) Angajatorul trebuie să furnizeze EIP în baza regulilor
stabilite de MMSSF, reguli care indică împrejurările sau
situaţiile de risc, şi care se pot stabili cu ajutorul informaţiilor
din anexele 1-3, din hotărâre. = lista internă de dotare cu EIP-
tabel nr.4.8.

HG 1425/2006 art. 15 (1) pct.20 „ Activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în întreprindere

sunt: …..identificarea EIP necesare pentru posturile de
lucru din întreprindere şi întocmirea necesarului de dotare a
lucrătorilor cu EIP….”, coroborat cu,
Art.20, art.24 ; şi art. 33 = activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate de
lucrătorul desemnat/serviciul intern/serviciul extern.
………………………………………………………………………………………………

- Model – Aplicaţie practică -

Avizat,
CSSM
LISTA INTERNĂ DE DOTARE
CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE
Tabel nr. 4.8.
Nr. Loc Risc* Meseria Sortim. Durata Mod Obs.
crt. de muncă EIP ¤ acordare
0 1 2 3 4 5 6 7

1 Sediul ---- ----- ----- ----- ----- ----

administrativ
2 Magazin Înţepături, Vânzător Mănuşi
tăieturi, ( cod COR împotriva Trei luni Inventar
zgârieturi 522004 ) agresiunilor
mecanice
3 Depozit -Înţepături, Încărcător- -Mănuşi
tăieturi, descărcător împotriva Trei luni Inventar
zgârieturi (cod COR agresiunilor
933003 ) mecanice
-Frig ----„ ---- -Bonetă Şase luni Inventar
-Vestă Şase luni Inventar

* risc: preluat din anexa 1 – HG 1048/2006

¤ sortim. EIP: preluat din anexele 2 şi 3 – HG 1048/2006

Întocmit,
Lucrătorul desemnat/Serviciul intern/Serviciul
extern de prevenire şi protecţie