MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” IAŞI

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR
DEPARTAMENTUL SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

LUCRARE DE ABSOLVIRE
A CURSULUI POSTUNIVRSITAT DE EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE
PROMOŢIA FEBRUARIE – APRILIE 2007

EVALUAREA NIVELULUI DE RISC DE ACCIDENTARE

SAU ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA
COMPARTIMENTUL CONTABILITATE
UPA din IAŞI

ÎNDRUMATOR PROIECT:
Prof.dr.ing. Baciu Constantin
Ing. Istrate Maria

ABSOLVENT:
ing. Oncica Anişoara

IAŞI 2007
 INTRODUCERE

Prezenta lucrare îşi propune investigarea, identificarea factorilor de risc, analiza nivelului de
securitate şi de risc a sistemului şi aprecierea riscurilor profesionale la Compartimentul Financiar - Contabil
din Universitatea „ Petre Andrei”din Iaşi din Iaşi conform prevederilor Legii 319 / 2006
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: probabilitatea de manifestare şi
gravitatea consecinţei maxime posibile (cea mai frecventă) asupra organismului uman. Se obţin astfel
niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem
analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este deja cuprins în standardele europene (CEI 812/85,
respectiv project CEN 1992) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică.
Obligativitatea evaluării riscurilor profesionale în ţara noastră decurge din legislaţia actuală în
domeniu, care a fast armonizată cu legislatia Uniunii Europene privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Astfel, art. 7 alin(4) L319/2006, preluând paragraful 2, punctul b -art. 5 din Directiva Cadru 391/89 C. E. E.,
prevede: "... conducătorul unitaţii trebuie să asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea si sănătatea
angajaţilor în vederea stabilirii măsurilor de prevenire...".

SCOPUL EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE

În toate sistemele şi la toate locurile de muncă, angajatorul are obligaţia generală de a asigura
starea de securitate şi de a proteja sănătatea muncitorilor. Evaluarea riscurilor are drept obiectiv să permită
angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire/protecţie adecvate, cu referire la:
 prevenirea riscurilor profesionale;
 formarea muncitorilor;
 informarea muncitorilor;
 implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea efectivă a măsurilor necesare.
Dacă scopul de bază al evaluării riscurilor constă întotdeauna în prevenirea riscurilor profesionale,
realizarea acestui obiectiv nu este întotdeauna posibilă în practică. Atunci când nu este posibilă eliminarea
riscurilor, acestea trebuie reduse, iar riscu1 rezidual trebuie controlat. În stadiile ulterioare şi în cadrul unui
program riguros de control, riscurile reziduale vor fi reevaluate, analizându-se posibilitatea eliminării sau
reducerii lor suplimentare, ca urmare a evoluţiei cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice.
Evaluarea riscurilor trebuie să fie structurată astfel încât să permită muncitorilor şi persoanelor care
răspund de securitatea şi sănătatea în muncă.
 să identifice pericole existente şi să evalueze riscurile asociate acestor pericole, în vederea stabilirii
măsurilor destinate protejării sănătăţii şi asigurării securităţii muncitorilor, în conformitate cu
prescripţiile legale;
 să evalueze riscurile în scopul selectării optime, în cunoştinţă de cauză, a echipamentelor,
substanţelor sau preparatelor chimice utilizate, precum şi amenajării şi a organizării locurilor de muncă;
 să verifice dacă măsurile adoptate sunt adecvate;
 să stabilească atât priorităţile de acţiune, cât şi oportunitatea de a lua măsuri suplimentare, ca
urmare a analizării concluziilor evaluării riscurilor;
 să confirme angajatorilor, autorităţilor competente, muncitorilor şi/sau reprezentanţilor acestora că
toţi factorii relevanţi, legaţi de procesul de muncă, au fost luaţi în considerare;
 să vegheze ca măsurile de prevenire/protecţie, considerate necesare şi adoptate în baza evaluării
riscurilor, să contribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate în muncă.
După cum s-a menţionat anterior, evaluarea riscurilor profesionale trebuie reluată întotdeauna când
intervine o modificare susceptibilă să afecteze modul de percepţie a riscurilor, când se introduc materiale
sau echipamente noi sau când se schimbă modul de organizare sau condiţiile de muncă, inclusiv transferul
către alte ateliere
Pe parcursul evaluării şi, ulterior, al aplicării măsurilor de securitate, este esenţial să se acorde o atenţie
specială imposibilităţii de transfer a riscului, adică soluţiile adoptate să nu creeze probleme noi. De exemplu,
nu se vor echipa ferestrele unui birou cu sticlă, sistem dublu în scopul reducerii nivelului de zgomot dacă nu
s-a luat nici o măsură pentru asigurarea unei ventilaţii corecte. Este totodată foarte important ca riscul să nu
fie deplasat dintr-o zonă în alta a sistemului, cum este cazul evacuării substanţelor toxice ce pot expune
pericolului, persoanele din altă clădire sau populaţia din exterior. În tabelul nr.1 este prezentată schema
generală a procedurii de evaluare a riscului care include şi câteva elemente de management al acestuia.
Tabelul 1
 1. Stabilirea planului de evaluare a riscurilor profesionale
2. Structurarea evaluării.
Abordarea deciziei privind modul de abordare (geografică, funcţională/axată pe proces/axată
pe flux)
3. Colectarea informaţiilor.
Mediu/sarcini de muncă/persoane expuse/experienţă acumulată
4. Identificarea pericolelor
5. Identificarea persoanelor expuse
6. Identificarea tipurilor de expunere
7. Evaluarea riscurilor.
Probabilitatea de producere/gravitate a consecinţelor, în condiţii reale
8. Studiul posibilităţilor de eliminare sau de control a riscurilor
9. Stabilirea priorităţilor de acţiune şi de adoptare a măsurilor de securitate
10. Implementarea şi aplicarea măsurilor de securitate
11. Înregistrarea rezultatelor evaluării
12. Măsurarea (aprecierea) eficacităţii
13. Controlul (periodic sau în cazul unor modificări în sistem).
Rezultatele evaluării îşi menţin valabilitatea (nu este necesară nici o altă acţiune)
Revizuirea se impune
14. Urmărirea planului de evaluare a riscurilor

Observaţie:
Conţinutul şi amploarea fiecărei etape depind de situaţia concretă existentă la locul de muncă analizat (de exemplu, numărul de
muncitori, materialele utilizate, accidentele de muncă şi bolile profesionale înregistrate, tehnologiile. aplicate, caracteristicile locului de muncă şi
riscurile specifice)

CAP. III. DESCRIEREA GENERALĂ A ACTIVITĂŢII

Obiectivul analizat
Universitatea „ Petre Andrei” din Iaşi, înfiinţată în anul 2002 are ca obiect de activitate –
învăţământ superior. Supus analizei va fi compartimentul Financiar – Contabil situat în sediul social
din str. Gavril Musicescu din Iaşi.
Per ansamblu, multitudinea de activităţi din cadrul universităţii se desfăşoară în spaţii
corespunzătoare din punct de vedere SSM. Dotările şi echipamentele tehnice sunt performante aşa
încât activitatea se desfăşoară în parametri optimi.

DESCRIEREA SUCCINTĂ A ECHIPAMENTELOR TEHNICE SI A PROCESELOR TEHNOLOGICE

Echipamente tehnice folosite:

Calculatoare
- monitor
- tastatură
- plan de lucru
- scaun ergonomic
- cabluri pentru electricitate
Instalaţii de aer condiţionat
Descrierea proceselor tehnologice
Ativitatea se desfăşoară în două birouri situate în sediul social Universitatea „ Petre Andrei” din Iaşi
situat în str. Gavril Musicescu, nr.6. Iluminatul este mixt şi respectă normele de securitate şi sănătate în
muncă. Pardoseala este din gresie rezistentă la trafic, nu prezintă denivelări sau deteriorări. Căile de acces
au fost executate conform reglementărilor în vigoare, sunt marcate corespunzător şi sunt în permanenţă
libere. Încălzirea este realizată în condiţii optime de desfăşurare a activităţilor.
Tabloul electric general este încuiat pentru a împiedica atingerea directă.
Analiza de personal
Activitatea se realizează cu un număr mic de personal de 8 lucrători, asigurându-se o activitate într-
un singur schimb, cinci zile pe săptămână.
În structura de personal se regăsesc :

CATEGORIA NUMĂR MEDIU SCRIPTIC VECHIME ÎN

DE PERSONAL MESERIE MESERIA
Total Femei Bărbaţi 0-4 ani 4-20 ani
Personal de coordonare 1 1 1 decan
Personal de birou 5 4 1 5 economişti
Personal de întreţinere 1 1 1 îngrijitor
Casier 1 1 1 casier
Sarcina de muncă
- Primire şi elaborare de documente care reflectă operaţiuni de încasări şi plăţi
- Înregistrare de documente de gestiune
- Întocmire balanţe de verificare – lunară
- Întocmire bilanţ contabil anual
- Elaborare şi rezolvare documente de personal - salarizare

Programul de lucru
Activitatea este permanentă, într-un singur schimb, 8 ore/zi, 5 zile pe săptămână, pe parcursul
întregului an. Se respectă timpul legal de odihnă prevăzut de Codul Muncii şi contractul colectiv de muncă.
Caracterizarea generală a activităţii de producţie
Activitatea este împărţită în două părţi distincte:
- O parte informatică
- O parte scriptică
Analiza apriorică a factorilor de risc
Principalele riscuri sunt:
a) Riscuri chimice:
 incendiu;
 intoxicare.
b) Riscuri mecanice determinate de:
 căderi de la acelaşi nivel prin alunecare sau împiedicare;
 loviri de mijloacele fixe sau materialele transportate;
c) Riscuri electrice determinate de:
 atingere directă;
 atingere indirectă.
d) Riscuri de natură fizică determinate de:
 iluminat;
 ambianţa de lucru.

IDENTIFICAREA RISCURILOR PROFESIONALE PREZENTATE

DE SISTEMUL DE MUNCĂ ANALIZAT
A. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
Natura factorului de
risc prezentat de Formele de manifestare a riscului în cadrul domeniului Prezenţă
domeniul analizat da nu
mecanică  prin tăiere, înţepare, alunecare etc. X
 prin prinderea de organe de maşini X
 prin strivire între planuri dure X
 prin lovire X
 prin cădere X
 prin expunere la exploxii fizice X
 prin expunere la vibraţii excesive X
 prin surpare, prăbuşire X
electrică  prin atingere directă X
 prin atingere indirectă X
 prin tensiune de pas X
chimică  prin producerea de intoxicaţii X
 prin producerea de arsuri chimice X
 prin producerea de incendii X
 prin producerea de explozii X
 prin producerea de îmbolnăviri X
 prin producerea de daune mediului X
 prin expunere la pulberi pneumoconigene X
termică  prin contact cu suprafeţe fierbinţi X
 prin contact cu suprafeţe reci X
 prin expunerea la radiaţii, flăcări, flame X
biologică  prin expunerea la microorganisme X
 prin contact cu insecte sau animale periculoase X
B. MEDIU DE MUNCĂ

Natura factorului de
risc prezentat de Formele de manifestare a riscului în cadrul domeniului Prezenţă
domeniul analizat da nu
chimică  prin producerea de intoxicaţii X
 prin producerea de arsuri chimice X
 prin producerea de incendii X
 prin producerea de explozii X
 prin producerea de îmbolnăviri X
 prin producerea de daune mediului X
 prin expunere la pulberi pneumoconigene X
fizică  prin expunerea la ambianţe extreme X
 prin expunerea la zgomot X
 prin expunerea la ultrasunete X
 prin expunerea la vibraţii X
 prin expunerea la un iluminat inadecvat X
 prin expunerea la radiaţii X
 prin expunerea la câmpuri electrostatice X
biologică  prin expunerea la microorganisme X

MP 01 – Căi şi suprafeţe de circulaţie

Descriere: (din ce se compun, care sunt calităţile lor, gravitatea consecinţelor previzibile).
O sursă importantă de accidente este reprezentată de căile de trecere, de lucru, care prin calitatea
suprafeţelor şi amplasarea lor pot genera accidente prin cădere de la acelaşi nivel, prin cădere de la
înălţime, prin înţepare.
Organizarea căilor de circulaţie poate fi la originea unor situaţii periculoase, de aceea este foarte
important să existe un plan de circulaţie Funcţie de acest plan se vor face în teren şi marcajele
corespunzătoare.
În cazul sistemului analizat căile şi suprafeţele de trecere sunt reprezentate de:
Suprafeţele de lucru şi de depozitare, în cazul sistemului analizat, sunt reprezentate de:
 Pardoseli din gresie rezistentă la trafic acoperite, în zonele de lucru, cu mochetă. Sunt menţinute
curate şi ordonate prin acţiunile din programul zilnic de amenajare a locului de muncă. Nu prezintă
suprafeţe alunecoase.sau denivelate.
 Factorii de risc legaţi de căile de trecere, de lucru şi de depozitare se pot manifesta prin:
 alunecări (sau împiedicări de obstacole depozitate necorespunzător sau rămase întâmplător pe
suprafeţele de circulaţie (cabluri flexibile, prelungitoare electrice,)urmate de căderi de la acelaşi nivel
ce pot conduce la producerea de contuzii, răniri sau fracturi.

MP 02 – Incinte de lucru
Descriere: (din ce se compun, care sunt calităţile lor, gravitatea consecinţelor previzibile).
O sursă importantă de accidente este reprezentată de modul în care au fost realizate incintele de
lucru, unde personalul operativ îşi desfăşoară activitatea, care prin calitatea suprafeţelor şi amplasarea lor şi
dotări pot genera accidente prin cădere de la acelaşi nivel, prin cădere de la înălţime, afecţiuni ale ochilor
etc. Construcţia şi dotarea incintelor de lucru, poate fi la originea unor situaţii periculoase, de aceea este
foarte important să existe un plan autorizat de construcţie şi să se ţină cont de activităţile desfăşurate în
amplasamentul respectiv..
În cazul sistemului analizat incintele de lucru sunt reprezentate de:
- două încăperi prevăzute cu mobilier de birotică corespunzător,scaune ergonomice, PC
- uşi cu deschidere spre exterior bine asigurate şi întreţinute
- ferestre luminoase, suficiente, uşor de deschis şi de închis, mereu bine întreţinute

Suprafaţa de lucru este realizată din gresie pentru trafic intens, fără denivelări sau deteriorări, în
zonele de lucru existând mochetă, este menţinută curată, nu este alunecoasă, iar locurile de muncă sunt în
parametri optimi. Toate uşile sunt transparente sau prevăzute cu ferestre la înălţimea corespunzătoare
ochilor, ferestrele încăperii de lucru respectă cerinţele prevăzute de NGPM şi sunt curate în permanenţă.
Factorii de risc legaţi de incintele de lucru se pot manifesta prin:
Alunecări (datorate unor suprafeţe denivelate, deteriorate sau alunecoase generate de prezenţa
unor produse) sau împiedicări de obstacole depozitate necorespunzător sau rămase întâmplător pe
suprafeţele de circulaţie (cabluri flexibile, prelungitoare electrice, , etc.) urmate de căderi de la acelaşi nivel
ce pot conduce la producerea de contuzii, răniri sau fracturi (apreciate drept consecinţe semnificative,
reversibile);

MP 03 – Scări şi ieşiri de siguranţă

Descriere: (din ce se compun, care sunt calităţile lor, gravitatea consecinţelor previzibile).
O sursă importantă de accidente este reprezentată de modul în care au fost realizate, scările şi
ieşirile de siguranţă care prin calitatea suprafeţelor, dimensiunea şi amplasarea lor pot genera accidente prin
cădere de la acelaşi nivel, prin cădere de la înălţime, etc. Construcţia şi amplasarea scărilor şi ieşirilor de
siguranţă din cadrul unei intreprinderi, poate fi la originea unor situaţii periculoase, de aceea este foarte
important să existe un plan de construcţie şi să se ţină cont de numărul de personal care îşi desfăşoară
activitatea în amplasamentul respectiv. Funcţie de acest plan se vor afişa în teren indicatoare
corespunzătoare.
În cazul sistemului analizat scările şi ieşirile de siguranţă sunt reprezentate de:.
 Ieşirea de siguranţă a fost concepută şi s-a realizat ţinând cont de numărul persoanelor ce participă la
procesul de muncă.
 Uşa ieşirii de siguranţă se deschide spre exterior..
 Căile şi ieşirile de siguranţă sunt menţinute în permanenţă libere, există preocuparea ca acestea să fie
curate şi să aibă pardoseala într-o stare foarte bună.
 Scara de incendiu este prevăzută cu apărătoare de protecţie
Factorii de risc legaţi de scările şi ieşirile de siguranţă se pot manifesta prin:
Alunecări (datorate unor suprafeţe denivelate, deteriorate sau alunecoase) sau împiedicări de
obstacole depozitate necorespunzător sau rămase întâmplător pe suprafeţele culoarelor şi ieşirilor de
siguranţă (cabluri flexibile, prelungitoare electrice) urmate de căderi de la acelaşi nivel sau de la înălţime ce
pot conduce la producerea de contuzii, răniri, fracturi sau chiar decesul (apreciate drept consecinţe foarte
grave).
MM 01 – Microclimat de lucru (ambianţă termică)
Descriere:
O sursă de îmbolnăviri profesionale este reprezentată de modul în care este asigurat microclimatul de lucru.
Lipsa unui microclimat adecvat poate genera îmbolnăviri profesionale personalului operativ din cadrul
atelierului şi de aceea este foarte important să se ţină cont de riscurile care pot să apară.
În cazul sistemului analizat microclimatul de lucru este reprezentat de:
Personalul operativ desfăşoară activitatea în două birouri, dispune de uşi şi ferestre etanşe ceea ce
conduce la o pierdere destul de mică de căldură pe timp rece. Încălzirea se realizează cu ajutorul a două
calorifere ce primesc agentul de încălzire de la o centrală termică aflată în apropiere. Sarcina de muncă se
realizează în condiţii optime în cazul temperaturilor scăzute şi foarte scăzute. Biroul este dotat cu un sistem
de climatizare. Conform reglementărilor în vigoare în perioadele cu temperaturi ridicate personalul
beneficiază de apă minerală sau de reducerea programului de lucru. Personalul din cadrul biroului are la
dispoziţie un vestiar şi o încăpere cu temperatură normală pentru refacere în cadrul aceleiaşi clădiri.
Materiile prime şi materialele necesare personalului pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă sunt
păstrate într-un depozit ce are temperatura mediului ambiant deci este eliminat riscul de manipulare a
materialelor având temperaturi mari sau mici.
Chiar dacă personalul ce încadrează acest loc de muncă are o vechime de circa 15 ani, există totuşi
riscul ca în perioadele de căldură sau frig să crească incidentele sau erorile umane.
Factorii de risc legaţi de microclimatul de muncă se pot manifesta prin:
 Răceli datorate temperaturilor scăzute şi/sau curenţilor de aer din atelier.
MM 02 – Iluminatul
Descriere:
O sursă de îmbolnăviri profesionale sau chiar de accidente este reprezentată de modul în care este
asigurat iluminatul incintelor de lucru. Chiar dacă gravitatea consecinţelor şi nivelul de risc sunt medii este
foarte important să se ţină cont de riscurile care pot să apară.
În cazul sistemului analizat iluminatul este reprezentat de:
În cadrul incintei analizate iluminatul este mixt, atificial cu ajutorul lămpilor fluorescente şi natural prin
ferestrele incintei. S-a ţinut cont la amplasarea lămpilor de condiţiile de iluminat, acestea fiind analizate
periodic în CSSM. Corpurile de iluminat asigură iluminarea uniformă a planului de lucru şi a încăperii.
Iluminatul este apreciat ca fiind bun, în cadrul incintei, lucrătorii pot să modifice individual iluminatul la locul
de muncă funcţie de precizia sarcinii pe care trebuie să o realizeze. În cadrul incintei se asigură înlocuirea
regulată a corpurilor de iluminat arse.
Incinta de lucru dispune numai de ferestre, amplasamentul nepermiţând să fie montate şi
luminatoare. Ferestrele permit evitarea efectelor excesive ale luminii solare datorită faptului că sunt
prevăzute cu jaluzele verticale. În Compartiment îşi desfăşoară activitatea opt salariaţi.
Factorii de risc legaţi de iluminatul incintei se pot manifesta prin:
 Oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări) ca urmare a neputinţei salariaţilor de a modifica individual
iluminatullocului de muncă funcţie de precizia sarcinii ce trebuie să o realizeze.
 Dureri de cap ca urmare a încordării ochilor în vederea executării sarcinii de muncă( nu este cazul).
MM 04 – Ventilaţie de protecţie
Descriere:
O sursă importantă de îmbolnăviri profesionale este reprezentată de modul în care s-a ţinut cont de
existenţa sau folosirea ventilaţiei de protecţie. Lipsa sau nefolosirea acesteia poate genera îmbolnăviri grave
personalului din cadrul atelierului sau celor aflaţi în trecere, de aceea este foarte important să se ţină cont de
riscurile îmbolnăvirilor profesionale care pot să apară.
În cazul sistemului analizat ventilaţia de protecţie este reprezentată de:
Incinta analizată este prevăzută cu instalaţie de aer condiţionat. Aerisirea incintei se mai face şi prin
ferestre. Ventilaţia incintei asigură în permanenţă menţinerea concentraţiei chimice a aerului respirat.
Factorii de risc legaţi de ventilaţia în mediul de muncă :
 Datorită ineficienţei instalaţiei de ventilaţie se constată depăşirea concentraţiei medii admisibile a aerului
care poate să ducă la apariţia manifestărilor nespecifice (cefalee) sau a unor afecţiuni respiratorii de tip
iritativ.

DOCUMENTAŢIE DE REFERINŢĂ

1. Norme Generale de Protecţia Muncii / 2002 – Bucureşti, 2003;

2. Legea nr.319 / 2006
3. HG 1425 / 2006