1

ACCIDENTE DE MUNC| DE NATUR| MECANIC|

2.1. Factori de risc de natur\ mecanic\

Factorii cu risc de a produce accidente de munc\ apar]in mediului ecologic de

munc\ [i, `n special, mijloacelor de produc]ie, fiind reprezenta]i de:

 Mi[c\ri o Mi[c\ri de func]ionare ale mijloacelor de produc]ie

periculoase sau p\r]ilor componente ale acestora :
- organe de ma[ini `n mi[care
- curgeri de fluide
- mijloace de transport `n func]ionare

o Declan[\ri sau bloc\ri spontane, contraindicate ale

mi[c\rilor func]ionale

o Deplas\ri sub efectul

o gravita]iei o propulsiei
- c\dere / curgere liber\ - abateri de la traiectoria
- r\sturnare normal\
- alunecare / rostogolire - balans
- devers\ri - recul
- surp\ri, pr\bu[iri - proiectare de corpuri /
- scufund\ri particule
- jet, erup]ie

 Suprafe]e / o t\ioase / `n]ep\toare

contururi o alunecoase
periculoase o abrazive
o adezive

 Recipien]i sub presiune

 Vibra]ii excesive

2.1.1. Mi[c\rile periculoase reprezint\, conform statisticilor cauza mecanic\

cea mai frecvent\ a acidentelor de munc\. ~n func]ie de evolu]ia normal\ a func]ion\rii
mijloacelor de produc]ie, mi[carea acestora poate fi :
 normal\ (func]ional\)
 anormal\ (nefunc]ional\)
Cauza direct\ a v\t\m\rii organismului o reprezint\ de fapt elementul,
segmentul sau mijlocul de produc]ie `n totalitate aflat `n mi[care, a[a-numitul purt\tor
 2

de energie cinetic\. Astfel, totalitatea elementelor unui echipament ce se afl\ `n

mi[care sunt denumite elemente periculoase. Caracteristicile care determin\ gradul de
risc sau de periculozitate ale acestor elemente sunt:
- caracteristici statice: greutatea (masa), forma, suprafa]a [i propriet\]ile
acesteia (rugozit\]i, p\r]i t\ietoare, etc)
- caracteristici dinamice : viteza deplas\rii, amplitudinea mi[c\rilor
Zona `n care func]ioneaz\ [i pe care pot ac]iona aceste elemente periculoase
este denumit\ zon\ de pericol (risc) mecanic.

2.1.2. Suprafe]e periculoase

Suprafe]ele periculoase pot determina leziuni fie indirect, favorizand alunec\ri,
c\deri (suprafe]ele alunecoase, adezive), fie direct prin contact (suprafe]e t\ioase,
rugoase).

2.1.3. Recipien]ii sub presiune / vid

Recipien]ii sub presiune reprezint\ surse poten]iale de explozie dac\ nu sunt
respectate normele de securitate a muncii. Principalele cauze ce pot determina
accidente `n aceast\ situa]ie sunt :
 recipient neadecvat perntru umplere sub presiune
 umplere necorespunz\toare ca volum sau ca substan]\ a recipientelor
 lipsa monitoriz\rii presiunii [i temperaturii din recipiente (omitere sau
lipsa aparatelor de m\sur\ [i control)
 lipsa dispozitivelor de siguran]\ (supape de presiune, capace de
protec]ie, etc)
 manevrare necorespunz\toare (lovire, c\dere, trepida]ii, deschidere
brusc\
 depozitare necorespunz\toare : `n vecin\tatea surselor de c\ldur\, `n
vecin\tatea substan]elor corozive, depozitarea `n aceea[i `nc\pere a
substan]elor incompatibile – oxigen [i hidrogen, oxigen [i amoniac,
amoniac [i clor, clor [i hidrogen, etc

2.1.4. Vibra]iile excessive

Trepida]iile sau vibra]iile sunt oscila]ii ale corpurilor materiale solide ce se
transmit organismului uman prin contact direct.
Caracteristicile importante ale vibra]iilor din punct de vedere al impactului
asupra s\n\t\]ii umane sunt:
 frecven]a (Hz)
 amplitudinea (mm)
 viteza (cm/s)
 accelera]ia (cm/s2)
Al\turi de aceste caracteristici proprii vibra]iilor, severitatea impactului asupra
organismului mai este dat\ de al]i trei factori :
 zona de contact
 durata total\ a expunerii
 interven]ia cu rol amortizator sau favorizant a diferitelor structuri din
organism : articula]iile membrelor amortizeaz\, `n timp ce pozi]ia
rigid\, `ncordarea musculaturii favorizeaz\ transmiterea.
 3

2.2. Leziuni traumatice – generalit\]i

~n general, amploarea leziunilor traumatice produse de agen]ii mecanici este

dat\ `n mare parte de:
 natura agentului traumatic; leziunile sunt cu atat mai severe cu cat
suprafa]a corpului contondent este mai dur\, mai neregulat\
 modul de ac]iune al agentului traumatic (greutate, vitez\, zona de
impact) ; severitatea leziunii cre[te cu viteza de lovire, traiectul
perpendicular pe suprafa]a corpului, etc.
Trebuie f\cute dou\ preciz\ri :
- nu exist\ propor]ie `ntre gradul leziunilor parietale [i gravitatea
leziunilor organelor interne
- nu exist\ propor]ie `ntre for]a de ac]iune a agentului vulnerant [i
leziunile organelor interne ; uneori, `n cazul unei afect\ri preexistente
ale organelor interne, traumatisme minore, ignorate chiar, pot avea
consecin]e severe.
~n func]ie de p\strarea sau nu a integrit\]ii tegumentului traumatismele se
diferen]iaz\ `n dou\ mari categorii :
 traumatisme `nchise
 traumatisme deschise (pl\gi)

2.2.1. Traumatisme `nchise

Definire: traumatisme `n care este p\strata integritatea cutanat\, efectul

lezional producandu\se la diferite niveluri de profunzime.
Clasificare : `n func]ie de gravitate se diferen]iaz\ 4 forme :
 como]ia
 contuzia
 dilacera]ia
 compresiunea

 Como]ia reprezint\ o tulburare func]ional\ de scurt\ durat\ a unor organe

supuse unui agent traumatic, f\r\ afectare anatomic\ macroscopic\ sau microscopic\.
Este de regul\ caracteristic\ organelor parenchimatoase aflate `n cavit\]i delimitate de
schelet osos : cutie cranian\, coloan\ vertebrala, cutie toracic\.
- como]ia cerebral\ - pierdere a con[tien]ei, de scurt\ durat\ `n urma unui
traumatism cranian, ce poate fi urmat\ de cefalee (durere de cap),
amnezie retrograd\ (pierderea memoriei) ;
- como]ia medular\ - tulbur\ri trec\toare de motililate [i sensibilitate ;
- como]ia toracic\ - tulbur\ri func]ionale ale pl\manilor [i inimii care
apar dup\ un traumatism toracic direct sau indirect (c\dere de la `n\
l]ime mai mic\ sau pe bazin) ;

 Contuzia presupune leziune anatomic\ cu p\strarea integrit\]ii tegumentului ce

apare prin mecanism de lovitur\ sau contralovitur\. De asemenea sunt afectate mai
frecvent organele parenchimatoase (ficat, splin\) dar un risc crescut de lezare prezint\
organele cavitare (segmentele tubului digestiv) aflate `n stare de plenitudine.
Leziunile sunt extrem de variate ca gravitate, de la mici hemoragii subcutanate
(rupturi ale vaselor mici) la rupturi ale organelor parenchimatoase traduse clinic prin
 4

sindrom de hemoragie intern\ sau ale organelor cavitare, manifestate clinic prin
sindrom peritonitic (de irita]ie peritoneal\).

 Dilacera]ia este o leziune traumatic\ `nchis\ care apare prin mecanism de

trac]iune. Aceast\ for]\ de trac]iune determin\ `ntinderi, rupturi, dezinser]ii ale
diferitelor ]esuturi.

 Compresiunea (strivirea) apare atunci cand un segment al corpului este

interpus `ntre dou\ for]e cu ac]iune contrarie care se manifest\ prin intermediul unor
suprafe]e dure.

2.2.2. Traumatismele deschise (pl\gi)

Definire: leziune traumatic\ ce se `nso]e[te de pierderea integrit\]ii

tegumentului.
Clasificare
Pl\gile pot fi clasificate `n func]ie de numeroase criterii, unul dintre acestea
fiind `n func]ie de natura agentului traumatic [i mecanismul de producere:
Pl\gi t\iate - margini drepte, netede, regulate cu distrugeri minime de ]esut
Pl\gi `n]epate - pot avea orificii superficiale mici, cu distrugeri minime dar
leziunile `n profunczime pot fi majore
Pl\gi zdrobite - pierderea continuit\]ii ]esuturilor se produce prin prinderea
acestora `ntre dou\ for]e: una activ\ (corpul vulnerant) [i o
rezisten]\ (de regul\ osoas\) a organismului
- margini neregulate, uneori zdren]uite
Pl\gi mu[cate - combina]ie de pl\gi t\iate, `n]epate [i zdrobite
- sun considerate a priori infectate datorit\ florei bacteriene
existente `n cavitatea bucal\
Pl\gi `mpu[cate - unipolare – un singur orificiu de intrare, glon]ul r\mane `n
organism
- bipolare – dou\ orificii, de intrare (mai mic, mai regulat,
margini netede) [i de ie[ire (mai mare, mai neregulat, exploziv)

~n func]ie de profunzime, pl\gile pot fi:

escoria]ii - intereseaz\ straturile superficiale ale pielii

pl\gi superficiale - intereseaz\ tegumentul [i ]esutul celular subcutanat
pl\gi profunde penetrante - p\trund `ntr-o cavitate
pl\gi profunde perforante - str\pung un organ cavitar
transfixiante - str\bat organismul prezentand un orificiu
de intrare [i unul de ie[ire

Principii de tratament:
 Oprirea hemoragiei
 5

 Prevenirea infec]iei – toaleta pl\gii [i pansament

 Combaterea durerii

 Hemostaz\ (oprirea hemoragiei)

Tehnicile de hemostaz\ `n urgen]\, la locul accidentului, sunt `n general tehnici
provizorii [i constau `n compresiunea temporar\ a pere]ilor vasculari :
- indirect prin compresiunea pe un plan osos subjacent la distan]\
- direct, prin compresiune local\ la nivelul pl\gii.
Exist\ trei tehnici ce pot fi aplicate :
- metoda digital\
- flexia for]at\
- metoda garoului

Metoda digital\ const\ `n ap\sarea puternic\ cu degetele sau cu mana pe

traiectul arterei, deasupra leziunii, pan\ la dispari]ia sanger\rii. Metoda are
dezavantajul c\ nu poate fi men]inut\ timp `ndelungat, intervenind oboseala celui ce o
aplic\ [i de asemenea este dificil de aplicat [i men]inut `n timpul evacu\rii
accidentatului (`n timpul transportului). Exemple:
 hemoragii ale gatului – se comprim\ carotida, pe planul osos subjacent, anterior
de mu[chiul sternocleidomastoidian cu capul flectat de partea s\n\toas\
 hemoragii ale um\rului – se comprim\ artera subclavicular\ deasupra mijlocului
claviculei
 hemoragii ale membrului superior – se comprim\ artera humeral\ de-a lungul
traiectului acesteia din varful axilei - la jum\tatea bra]ului pe marginea intern\ a
bicepsului
 hemoragii ale membrului inferior – se comprim\ artera femural\ fie la nivelul
plicii inghinale pe pubis, fie la jum\tatea intern\ a coapsei, pe femur.
Pansamentul compresiv (bandajul) este o variant\ a primei metode care se
aplic\ `n hemoragii venoase [i capilare la nivelul extremit\]ilor, pl\gi toracice sau
abdominale [i const\ `n aplicarea unui pansament la nivelul pl\gii peste care se trage o
fa[\ compresiv\.
Flectarea for]at\ a membrelor se utilizeaz\ `n pl\gi axilare, inghinale, ale fe]ei
anterioare a cotului, ale fe]ei posterioare a genunchiului. Principiul metodei const\ `n
aplicarea pe zona de flexie a unei fe[e rulate (corp dur `nvelit `n vat\ [i tifon sau
articol din `mbr\c\minte) pe zona de flexie urmat\ de flectarea [i imobilizarea bra]ului
sau membrului inferior `n aceast\ pozi]ie.
Garoul se utilizeaz\ `n pl\gi arteriale sau venoase de calibru mare sau mediu
localizate `n special la extremit\]i. Garoul propriu-zis poate fi reprezentat de un tub
sau band\ de cauciuc, man[eta aparatului de tensiune (tensiometru) sau, la nevoie, o
sfoar\, o batist\, etc. Reguli de utilizare a garoului :
- sediul aplic\rii raportat la leziunea sangerand\ difer\ `n func]ie de sursa
hemoragiei : `n hemoragiile arteriale se plaseaz\ deasupra sursei de
sangerare iar, `n cele venoase sub aceasta
- for]a de strangere – pan\ la dispari]ia hemoragiei iar membrul devine
palid, alb
- durata men]inerii: maxim 2 ore ; dac\ `n acest interval nu este posibil\
ajungerea `ntr-o unitate spitalicerasc\ la intervale de 30 – 60 de minute
se slabe[te garoul pentru 5 – 10 minute, `nlocuindu-se aceast\ tehnic\
de hemostaz\ cu o alta, [i anume compresiunea digital\, dup\ care se
repozi]ioneaz\ garoul.
 6

-suprimarea : se face progresiv, sub supraveghere medical\ fiind

precedat\ de instalarea unor c\i de abord venos (linii venoase)
suficiente [I ini]ierea resuscit\rii volemice (administrare de solu]ii
saline)
Exceptand hemostaza (oprirea hemoragiei), aplicarea garoului mai are o serie
de efecte, `ns\ nedorite, care sunt urmarea orpirii fluxului sanguin `n segmentul
respectiv:
- durere
- leziuni ale nervilor – pan\ la paralizii
- leziuni musculare
- leziuni vasculare – trombozare (formare de cheag [i obliterarea vasului) pan\
la gangren\

 Prevenirea infec]iei – toaleta pl\gii [i pansament

Toate pl\gile devin contaminate din momentul producerii prin variate
mecanisme (microbi afla]i pe agentul agresor sau corpi str\ini), `ns\ infec]ia se
manifest\ la aproximativ 6 ore; rezult\ c\ este esen]ial tratamentul corect al pl\gilor `n
primele 6 ore.
Toaleta pl\gii:
- direc]ia: dinspre marginile pl\gii spre pielea s\n\toas\ din jur
- succesiunea opera]iilor: cur\]are cu compres\ steril\ uscat\  sp\lare cu
solu]ii detergente (s\pun lichid, bromocet)  decontaminarea tegumentului (alcool,
iod, etc)  eliminarea eventualilor corpi str\ini cu ap\ oxigenat\ (spuma produs\
antreneaz\ [i corpii str\ini), cu o penset\ steril\ (! numai dac\ sunt superficiali; ) 
decontaminarea pl\gii (cloramin\, rivanol, ap\ oxigenat\)  aplicarea de comprese
sterile  pansament.
Observa]ii:
 nu se aplic\ pe plag\ solu]ii decontaminante de tip alcool iodat, spirt
 nu se `ncearc\ extragerea corpilor str\ini profunzi sau reten]iona]i (cu]it, a[chii,
etc) datorit\ riscului mare de hemoragie.

2.3. Leziuni traumatice ale membrelor

2.3.1. Fracturi ale membrelor

 Clasificare :

Criterii Caracteristici
 integritatea o `nchise (simple) – tegument intact
tegumentului o deschise (complicate) – tegument lezat prin dou\
 7

mecanisme posibile :
- din interior - `n exterior (plaga este produs\ prin
fragmente osoase)
- din exterior - `n interior (obiecte care perforeaz\
tegumentul [i determin\ fractura)
 traiect o transverse o prin traumatism direct sau for]e de
angula]ie
o oblice o prin for]e de torsiune
o cominutive o traumatism direct sever
o dou\ / mai multe fragmente
o angrenate o traumatism direct sever
o fragmentele osoase sunt `nc\lecate
o avulsii o contrac]ie muscular\ puternic\ ce
determin\ ruperea fragmentului osos la
locul de inser]ie

 Tablou clinic :
 Durere `n punct fix
 Deformare
 Tumefiere
 Crepita]ii – cracmente la palparea focarului de fractur\
 Scurtarea membrului sau pozi]ii vicioase
 Impoten]\ func]ional\ (imposibilitatea execut\rii mi[c\rilor)
 Leziuni asociate : plag\ cutanat\, leziuni vasculare (c\utarea pulsului distal de
fractur\, paloare, sc\derea temperaturii cutanate), leziuni nervoase (paralizie, senza]ii
anormale – parestezii distal de sediul fracturii)

 Diagnostic : clinic [i examen radiologic. Examenul radiologic corect trebuie s\

includ\ articula]iile supra- [i subjacent\ focarului de fractur\ suspectat.

 Tratamentul de urgen]\ :
 Investigare clinic\ [i radiologic\
 Stabilirea mecanismului de ac]iune
 Imobilizare cu sau f\r\ aplicarea de trac]iune, cu atel\ sau bandaj

Reguli de imobilizare `n atel\ :

- se imobilizeaz\ segmentul afectat proximal [i distal de leziune
- angula]ia sever\ se corecteaz\ numai dac\ nu este posibil\ punerea unei
atele
- partea lezat\ se fixeax\ de atel\ f\r\ a folosi un bandaj elastic
 Pozi]ionarea membrului procliv (ridicarea membrului)
 Aplica]ii reci (reduc durerea, tumefac]ia)
 Hemostaz\ (oprirea hemoragiei)

 Aspecte particulare `n func]ie de localizarea fracturii

 8

 Fractura de clavicul\

o Mecanism - c\dere pe bra] sau um\r

- traumatism direct, lateral asupra um\rului
o Clinic - capul `nclinat de partea leziunii iar b\rbia `n
partea opus\
o Tratament - sus]inerea bra]ului
- bandaj imobilizator

 Fracturile um\rului (extremitate superioar\ humerus)

o Mecanism - c\dere pe bra] `ntins extern

- traumatism direct al um\rului
o Tratament - bandaj imobilizator

 Fracturile bra]ului (diafiz\ humeral\)

o Mecanism - c\dere pe um\r

- traumatism direct
o Tratament - bandaj imobilizator
- evaluarea altor leziuni, `n special toracice

 Fracturile cotului

o Mecanism - c\dere pe bra]ul `n extensie

- c\dere pe cotul flectat
o Tratament - sus]inere `n pozi]ia aflat\ cu ajutorul unei perne
sau p\turi sau
- bandaj imobilizator [i e[arf\

 Fracturile antebra]ului

o Mecanism - c\dere pe bra]ul `n extensie

- traumatism direct
o Clinic - scurtare
o Tratament - atel\
- bandaj imobilizator

 Fracturile pumnului

o Mecanism - c\dere pe bra]ul `n extensie

- c\dere pe mana deschis\
o Tratament - sus]inerea bra]ului
 9

- bandaj imobilizator

 Fracturile mainii
o Mecanism - leziuni de strivire
o Tratament - atel\
- compresie

 Fracturile pelvisului
o Mecanism - c\dere de la `n\l]ime
- traumatism direct
- striviri
o Clinic - sensibilitate la compresiune lateral\
- parez\ sau hemiparez\
- hematurie (prezen]a sangelui `n urin\)
o Tratament - imobilizare
- flectarea piciorului (reduce durerea)

 Fracturile [oldului
o Mecanism - traumatism direct, major la tan\r, minor la b\tran
o Clinic - imposibilitatea sprijinirii pe membrul afectat
- scurtare minim\
- rota]ie extern\ a [oldului [i piciorului
o Tratament - imobilizare
- atel\

 Fractura de femur

o Mecanism - traumatism sever

o Clinic - imposibilitatea sprijinirii pe membrul respectiv
- angula]ie
- scurtare [i spasm muscular sever
o Tratament - atel\
- aplica]ii reci

 Fracturile de tibie sau peroneu

o Mecanism - traumatism direct / indirect

- leziuni de r\sucire
o Tratament - atel\
 10

 Fracturile gleznei

o Mecanism - traumatism direct / indirect

- torsiune
o Tratament - atel\
- pozi]ie procliv\
- aplica]ii reci

 Fracturile piciorului

o Mecanism - traumatism direct

- strivire
o Tratament - imobilizare `n atel\
- bandaj compresiv

2.3.2. Disloca]ii

 Mecanism: articula]ia dep\[e[te gradul de mi[care [i suprafe]ele articulare

pierd contactul

 Clinic:
 Durere sever\
 Sensibilitate `n punct fix
 Tumefac]ie
 Deformare
 Impotent]\ func]ional\ (imposibilitatea mi[c\rilor din articula]ie)

 Tratament `n urgen]\
 Imobilizare cu atel\

 Aspecte particulare `n func]ie de localizarea disloca]iei

 Disloca]ia um\rului

o Mecanism - c\dere pe bra]ul aflat `n extensie, abduc]ie

(`ndep\rtat de corp) [i rota]ie extern\ (disloca]ie
anterioar\) sau rota]ie intern\ (disloca]ie posterioar\),
mai rar
o Clinic - um\r `n epolet
o Tratament - imobilizare `n pozi]ie antalgic\ (nedureroas\)
- aplica]ii reci
 11

 Disloca]ia cotului

o Mecanism - c\dere pe bra] `n extensie

- ridicare brusc\ a unei greut\]i mari cu o singur\
man\
o Clinic - senza]ie de blocare
o Tratament - Imobilizare `n pozi]ie antalgic\
- aplica]ii reci

 Disloca]ia [oldului

o Mecanism - traumatism sever (accident cu prinderea

piciorului `n extensie pe pedala de fran\ sau prin
lovirea bordului cu genunchiul `n momentul
impactului)
- c\dere
- strivire
o Clinic - durere la nivelul [oldului [i genunchiului
- coaps\ flectat\, `n adduc]ie [i rota]ie intern\
(disloca]ie posterioar\)
- copas\ flectat\, `n abduc]ie [i rota]ie extern\
(disloca]ie anterioar\)
o Tratament - atel\ `n pozi]ie antalgic\
- aplica]ii reci

 Disloca]ia genunchiului

o Mecanism - traumatism sever

o Clinic - imposibilitatea sprijinirii pe membrul respectiv
- angula]ie
- scurtare [i spasm muscular sever
o Tratament - atel\
- aplica]ii reci

2.3.3. Amputa]ii traumatice

Amputa]iile traumatice sunt leziuni complexe constand `n separarea completa

sau incomplet\ a unui segment de restul organismului. ~n general leziunile intereseaz\
toate structurile anatomice din regiunea respectiv\ : tegument, mu[chi, tendoane, os,
vase, nervi. ~n func]ie de localizare, cele mai frecvente amputa]ii traumatice sunt cele
ale membrelor.
Tratamentul de urgen]\:
 ABC
 Controlul hemoragiei
 12

 Sus]inerea membrului `n pozi]ie func]ional\ (`n amputa]ii par]iale)

 Transport de urgen]\ la spital
 Conservarea p\r]ii amputate :
- prin hipotermie cu evitarea `nghe]\rii
- bandajare cu ser fiziologic
- men]inerea pozi]iei anatomice corecte

2.4. Leziuni traumatice cranio – cerebrale [i vertebro - medulare

2.4.1. Traumatisme cranio – cerebrale

 Mecanisme lezionale
~n producerea leziunilor traumatice cranio – cerebrale intervin dou\
mecanisme ce ac]ioneaz\ frecvent combinat:
 impactul: for]a agentului agresiv ac]ioneaz\ asupra craniului (scalpel
atenueaz\ slab) care proemin\ `n interior [i transmite aceast\ for]\ creierului. Leziunile
care pot s\ apar\ sunt:
- fracturi – dac\ for]a agentului traumatic dep\[e[te rezisten]a
craniului
- como]ie difuz\
- contuzie localizat\
 accelerare – decelerare (lovitur\ - contralovitur\):prin mi[care brusc\
sau `ncetare brusc\ a mi[c\rii o mare cantitate de energie cinetic\ este eliberat\ asupra
creierului ce este astfel lezat direct dar [i indirect, prin lovirea acestuia de cutia
cranian\ cu apari]ia unor for]e de forfecare. Leziunile care pot s\ apar\ sunt :
- contuzie / dilacere atat la locul impactului direct cat [i prin
lovire de craniu (`n partea opus\ impactului)
- hematom subdural (colec]ie de sange subdural\) prin rupturi ale
venelor

 Leziuni specifice

 Pl\gile scalpului
Datorit\ vasculariza]iei abundente a scalpului, pl\gile situate la acest nivel
sanger\ abundent necesitand tratament de urgen]\.
Tratamentul `n urgen]\ const\ `n :
- contolul hemoragiei prin compresiunea marginilor pl\gii
- dezinfec]ie
- pansament

 Fracturi ale craniului

Fracturile cutiei craniene se diferen]iaz\ `n func]ie de localizare `n fracturi ale
calotei craniene [i fracturi de baz\ de craniu. La acestea din urm\ examenul radiologic
nu poate preciza diagnosticul, acesta fiind esen]ialmente clinic :
 13

- echimoze (van\taie) localizate `n jurul orbitei (periorbitar) [i `n spatele

urechii (mastodidian)
- exteriorizare prin nas sau ureche de sange sau lichid cefalo-rahidian
(oto-, rinoragie [i, respectiv oto-, rinoliquoree).

~n general, fracturile craniene nu reprezint\ urgen]e [i nu necesit un tratament

specific. Excep]ie fac urm\toarele categorii care sunt considerat [i tratate ca urgen]e
amanate :
 fracturile la copii – deoarece sunt progresive (fracturi active)
 pl\gile cranio – cerebrale (necesit\ tratament `n 10 – 12 ore)
 fracturile intrusive (cu `nfundare) – necesit\ tratament `n 12 – 48 de ore.

 Leziuni cerebrale
~n urma unui accident, leziunile care pot s\ apar\ la nivelul creierului se
diferen]iaz\ `n func]ie de momentul `n care devin evidente clinic `n:
- leziuni primare
- leziuni secundare

Leziunile primare se manifest\ clinic, semnul major fiind pierderea

constien]ei, imediat `n urma impactului. ~n func]ie de gravitate, sunt 3 forme :
como]ie, contuzie, dilacerare :

Como]ia leziune func]ional\ - pierdere de scurt\ durat\ a st\rii de

con[tien]\
- revenire complet\
Contuzia leziuni morfologice minor\ - pierderea con[tien]ei de
(hemoragii `n cateva minute
parenchimul cerebral) - la revenire : cefalee,
gre]uri, v\rs\turi,
hipertensiune arterial\
tranzitorie

Contuzia medie - pierdere a con[tien]ei cu

Dilacerarea leziuni morfologice:
- lips\ de substan]\
cerebral\
- contuzie `n jur
durat\ de ore (pan\ la 10 –
12 ore)
- la revenire : agita]ie,
confuzie, hipertensiune
arterial\ tranzitorie
grav\ - com\ de grade variate
- com\
- semne de focar (semne clinice
caracteristice `n func]ie de zona afectat\)

De regul\ nu necesit\ tratament chirurgical deoarece exist\ riscul agrav\rii

leziunilor prin interven]ie.
 14

Leziunile secundare sunt reprezentate de hematoame intracraniene cu diferite

localiz\ri [i devin manifeste clinic dup\ un interval liber sau interval remisiv
caracterizat prin lipsa oric\rei simptomatologii, cu o durat\ variabil\ de la cateva ore
(hematoame acute) la cateva s\ptamani (30 zile) `n formele cronice.

Ambele tipuri de leziuni se `nso]esc de edem cerebral. Edemul cerebral este

definit ca cre[terea con]inutului `n ap\ al creierului [i poate ap\rea prin mecanisme
variate cum ar fi: leziuni ale peretelui vascular, leziuni ale membranei celulare sau
ruperea barierei ce separa compartimentul sanguin de cel al lichidului cefalorahidian.
Efectul edemului cerebral este de cre[tere a presiunii intracraniene (cre[terea `n volum
a con]inutului unui sector inextensibil) cu apari]ia compresiunii pe vasele sanguine
(`ntreruperea fluxului sanguin `n diferite zone ce are drept consecin]\ distruc]ia zonei
respective) [i / sau a hernierii cerebrale.

Tratamentul de urgen]\ urm\re[te :

- asigurarea ABC
- stabilizarea coloanei vertebrale cervicale - `n linie
- evaluarea continu\ a st\rii de con[tien]\ `n func]ie de scala AVPU sau
scala Glasgow :

Scala AVPU A alert con[tient, deschide spontan ochii

V verbal r\spunde la stimuli verbali
P pain r\spunde la stimuli durero[i
U unresponsive nu r\spunde la stimuli
Scala Glasgow Deschiderea ochilor 4 spontan
3 la stimuli verbali
2 la stimuli durero[i
1 nu deschide

Scala Glasgow R\spuns verbal 5 adecvat

4 confuz
3 cuvinte f\r\ leg\tur\
2 neinteligibil
1 nu r\spunde
R\spuns motor 6 execut\ comenzile
5 localizeaz\ stimulul dureros
4 retragere
3 r\spuns `n flexie
2 r\spuns `n extensie
1 nici un r\spuns

- tehnici de reducere a edemului cerebral : hiperventila]ie (respira]ii

profunde spontane sau asistate), pozi]ionare astfel `ncat capul s\ fie
ridicat la 300 , reducerea temperaturii (aplica]ii reci) sau m\car evitarea
hipertermiei.
 15

- evitarea oric\rui factor ce cre[te presiunea intracranian\ : agita]ie, tuse,

str\nut, sc\deri sau cre[teri ale tensiunii arteriale
- administrare de oxigen

2.4.2. Traumatisme vertebro – medulare

 Mecanismele implicate `n apari]ia leziunilor coloanei vertebrale sunt :

Direct  agentul vulnerant ac]ioneaz\ la nivelul coloanei vertebrale

Indirect cu impact  c\deri de la `n\l]ime
f\r\ impact  tip whiplash
 accelerare sau decelerare brusc\ ce determin\
hiperextensia sau, respectiv, hiperflexia coloanei
vertebrale

 Leziuni specifice
 Luxa]ii vertebrale – rar apr izolate, de regul\ se `nso]esc de fracturi ale
coloanei vertebrale; localiz\rile cele mai frecvente sunt la nivel cervical, [i
anume: C1 – C2, C5 – C6, C6 – C7. Pot fi ini]ial inaparente clinic dar, un alt
traumatism minor sau o mi[care brusc\ pot determina manifest\ri clinice.
 Fracturile vertebrale – cu localizare cervical\ sau toraco – lombar\
 Leziuni medulare – como]ia, contuzia, dilacerarea – cu semnifica]ie similar\
cu leziunile cerebrale. Tabloul clinic, variat `n func]ie de nivelul leziunii, este
reprezentat de:
- tulbur\ri de sensibilitate: parestezii (senza]ie de amor]eal\, furnic\turi),
durere, diminuarea sau dispari]ia sensibilit\]ii (tactile, termice,
dureroase)
- tulbur\ri motorii: pareze sau paralizii (mono-, bi-, tetra-pareze, plegii)
- tulbur\ri ale func]iilor vegetative – respira]ie, circula]ie, termoreglare,
tulbur\ri sfincteriene (reten]ie de urin\ - imposibilitatea de a urina), etc.

 Tratament de urgen]\
- Transport de urgen]\ la spital
- Imobilizarea coloanei vertebrale cervicale – cu ajutorul unui guler cervical
sau alte mijloace improvizate (scandura sau plac\ sub cap, p\turi, perne aplicate pe p\
r]ile laterale, solidarizate cu bandaje)
- A[ezarea victimei pe un plan dur (plac\, scandur\) prin manevra de
rostogolire :
 Imobilizarea membrelor inferioare – prin bandaje late `n jurul coapselor,
genunchilor, gleznelor
 Imobilizarea membrelor superioare – fixarea `ncheieturilor mainilor peste
pieptul victimei
 Se a[eaz\ placa de-a lungul victimei
 Se `ntoarce victima pe o parte, mi[carea trebuind s\ fie  «`n bloc », se `mpinge
placa [i se rostogole[te accidentatul pe aceasta.
 16

2.5. Leziuni traumatice toracice

Leziunile traumatice toracice pot interesa cutia toracic\ (coaste, stern) sau
con]inutul acesteia (pleur\, pl\man, cord [i vase mari, esofag).
Traumatismele toracice sunt responsabile de 20 - 25% din mortalitatea datorat\
traumatismelor `n general. Principala problem\ `n fa]a unui traumatism toracic este
descoperirea [i rezolvarea temporar\ a 6 leziuni cu risc vital imediat :
 Obstruc]ia respiratorie
 Instabilitatea toracic\ sever\
 Pneumotoraxul deschis cu traumatopnee
 Pneumotoraxul compresiv
 Hemotoraxul masiv
 Tamponada cardiac\
~n afara semnelor specifice, toate aceste leziuni produc:
 Insuficien]\ respiratorie : dificult\]i `n respira]ie (dispnee), cre[terea
frecven]ei respiratorii (polipnee), respira]ii superficiale, cianoz\
 Insuficien]\ circulatorie : sc\derea debitului cardiac, sc\derea tensiunii
arteriale, cre[terea frecven]ei pulsului, manifest\ri din partea tuturor
organelor [i sistemelor
 Ambele

 Instabilitatea toracic\ sever\ sau toracele moale posttraumatic este consecin]a

voletului costal.
Voletul costal reprezint\ o zon\ desolidarizat\ a peretelui toracic, ce cap\t\
mi[c\ri independente, ap\rut\ ca urmare a fractur\rii a dou\ sau mai multe coaste `n
cate dou\ locuri sau prin deta[area sternului de grilajul costal. Voletul costal , sub
ac]iunea varia]iilor de presiune intratoracic\ ce apar `n timpul respira]iilor se
deplaseaz\ `n contratimp cu restul cutiei toracice generand a[a numita respira]ie
paradoxal\ :
- `n inspir : cutia toracic\ se expansioneaz\, presiunea intratoracic\ scade
iar voletul este atras `n\untru [i comprim\ pl\manul de aceea[i parte
- `n expir : cutia toracic\ revine la repaus, presiunea intratoracic\ cre[te
iar voletul este `mpins `n afar\
Aceast\ mi[care paradoxal\, independent\ a voletului determin\ tulbur\ri grave
ale ventila]iei datorit\ efectului de pendulare ale aerului `ntre cei doi pl\mani (`n inspir
din hemitoracele afectat `n cel indemn iar `n expir din hemitoracele indemn `n cel
afectat). Aceast\ disfunc]ie ventilatorie genereaz\ o oxigenare insuficient\ a sangelui
cu apari]ia insuficien]ei respiratorii.
Tratamentul de urgen]\ const\ `n stabilizarea voletului costal prin una din
metodele :
- pozi]ionarea pacientului semi[ezand, pe partea afectat\
- a[ezarea pe volet a unei greut\]i (s\cule] de nisip)
- fixarea cu benzi adezive
- ap\sarea manual\ a voletului `n expir

 Pneumotoraxul deschis cu traumatopnee

Pneumotoraxul reprezint\ prezen]a aerului `n spa]iul pleural [i prin anularea
presiunii negative intrapleurale determin\ colabarea par]ial\ sau total\ a pl\manului.
Este rezultatul pl\gilor penetrante.
 17

Pneumotoraxul deschis se caracterizeaz\ printr-un defect al peretelului toracic

(plag\) prin care aerul intra [i iese odat\ cu mi[c\rile respiratorii (intr\ `n timpul
inspirului [i iese `n expir). Zgomotul pe care `l produce aceast\ mi[care a aerului
poart\ numele de traumatopnee. La acest semn clinic se adaug\ semnele insuficien]ei
respiratorii.
Tratamentul de urgen]\ const\ `n acoperirea orificiului sau pl\gii cu un
pansament ocluziv.

 Pneumotoraxul compresiv (sufocant, `n tensiune)

Pneumotoraxul sufocant apare printr-un mecanism de supap\ unidirec]ional\
(plaga este obturat\ de buretele pulmonar) care las\ aerul s\ p\trund\ `n inspir `n
cavitatea pleural\ f\r\ s\ poat\ ie[i `n expir. Consecin]a este acumulare progresiv\ de
aer `n cavitatea pleural\ cu colabarea pl\manului de aceea[i parte, `mpingerea [i
comprimarea c\ilor aeriene, vaselor, inimii [i `n final a pl\manului de partea opus\.
Tabloul clinic este de insuficien]\ respiratorie [i circulatorie. Tratamentul de urgen]\
const\ `n decomprimarea cavit\]ii pleurale cu un ac sau tub de aspira]ie (plasate `n
spa]iul 2 intercostal pe linia medio-clavicular\) [i pansament ocluziv al pl\gii.

 Hemotoraxul masiv
Hemotoraxul reprezint\ acumularea de sange `n cavitatea pleural\. Tabloul
clinic [i consecin]ele depind de cantitatea de sange acumulat\, la semnele de
insuficien]\ respiratorie asociiindu-se [i cele ale hemoragiei (semne de hipovolemie).

 Tamponada cardiac\
Tamponanda reprezint\ acumularea de sange `n sacul pericardic ca urmare a
unei pl\gi cardiace [i interfer\ cu umplerea cordului. Practic se produce o
« [trangulare« a inimii ce determinacre[terea presiunii venoase [i sc\derea debitului
cardiac. Tabloul clinic caracteristic este reprezentat de triada :
- Dilatarea venelor gatului (expresia cre[terii presiunii venoase)
- Sc\derea tensiunii arteriale (expresia sc\derii debitului cardiac)
- Asurzirea zgomotelor cardiace (datorit\ sangelui acumulat).
Tratamentul de urgen]\ se realizeaz\ doar `n spital [I const\ `n
pericardiocentez\ (punc]ionarea pericardului [i evacuarea sangelui).

2.6. Leziuni traumatice abdominale

Orice pacient, chiar asimptomatic, care a suferit un traumatism abdominal

important, va fi monitorizat `n spital timp de 6 – 12 ore, monitorizarea incluzand
examin\ri repetate clinice [i de laborator.
Posibilitatea unei leziuni abdominale trebuie avut\ `n vedere la orice acidentat
cu fracturi ale coastelor, bazinului sau vertebrelor inferioare.
Probabilitatea producerii leziunilor abdominale depinde de particularit\]ile
anatomice ale cavit\]ii abdominale [i de caracteristicile agen]ilor traumatizan]i.
Caracteristicile anatomice:
 organele parenchimatoase (solide) – ficat, splin\, rinichi –
- relativ inextensibile fapt care le confer\ o susceptibilitate crescut\ la contuzii
- `n cazul leziunilor indirecte (franare, c\dere), masa mare de mi[care
favorizeaz\ ruptuirile pediculilor vasculari
 18

 viscerele cavitare (segmentele tubului digestiv)

- pot atenua [i evita percu]iile, presiunile datorit\ mobilit\]ii. Avantajul dispare
cand acestea se afl\ `n stare de plenitudine
 viscerele protejate de structuri osoase pot fi lezate `n caz de fracturi ale acestor
structuri.

Agen]ii traumatizan]i pot ac]iona:

 direct:
- lovire direct\ simpl\ (instrumente contondente, t\ietoare, `n]ep\toare,
proiectile)
- lovitur\ direct\ sprijinit\ (presiune, strivire, tarare)
 indirect (contralovitur\)
- coliziuni auto
- c\dere de la `n\l]ime
- contrac]ii musculare violente
 combinat

~n general, un traumatism abdominal poate avea trei componente lezionale:

- hemoragic\ (hemoragie intern\)- domin\ `n pl\gile vaselor mari [i ale
organelor parenchimatoase
- infec]ioas\ (peritonit\) - domin\ `n rupturile organelor cavitare
- traumatic\ de `mprumut `n asocierile cu leziuni osteomusculare

M\sura de urgen]\ este asigurarea transportului rapid `ntr-o unitate

spitaliceasc\.
 19

ACCIDENTE DE MUNC| DE NATUR| TERMIC|

2.7. Factori de risc de natur\ termic\

Factorii de risc de natur\ termic\ sunt reprezenta]i de:

 obiecte sau suprafe]e cu temperaturi excesive (sc\zute sau crescute) care vin `n
contact prin diferite mecanisme cu organismul uman determinand leziuni
localizate – deger\turi sau arsuri
 ambient cu temperatur\ crescut\ sau sc\zut\ care determin\ hipertermie sau
hipotermie

2.8. Efectele ambientului cu temperaturi excesive asupra organismului

2.8.1. Termoreglarea

Omul este un organism homeoterm, adic\ `[i p\streaz\ constant\ temperatura

corporal\, indiferent de varia]iile termice ambientale, prin interven]ia mecanismelor
de termoreglare.
Termoreglarea presupune dou\ procese:
 Termogeneza (producerea de c\ldur\) – totalitatea mecanismelor ce particip\
la producerea de c\ldur\:
 `n repaus: 70% din produc]ia de c\ldur\ este realizat\ de viscere [i 30%
de mu[schi [i tegument (termogenez\ central\)
 `n efort: mu[chi (termogenez\ periferic\)
 Termoliza (pierdere de c\ldur\) – totalitatea mecanismelor ce particip\ la
pierderea de c\ldur\:
 Radia]ia – transfer de c\ldur\ de la organism la corpurile din jur cu
temperaturi mai mici (emisivitatea tegumentului este de circa 0,95,
majoritatea `n infraro[u)
 20

 Conduc]ia – transfer direct al c\ldurii de la organism la corpurile cu

care se afl\ `n contact
 Convec]ia – pierdere de c\ldur\ `n fluidele ambiante (aer, ap\)
 Evaporare – a transpira]iei [i perspira]ie insensibil\ (vaporii de ap\ din
aerul expirat)
Prin tegument se pierde 83% din c\ldura organismului.

Sistemul de termoreglare este alc\tuit din:

 receptori (termoreceptori) pentru cald [i rece situa]i `n
tegument, ]esuturile profunde abdominale [i toracice, diferite zone din creier
 c\i aferente – fibre nervoase prin care informa]ia termic\ circul\ de la
receptori la centrul termoregl\rii
 centrul termoregl\rii situat `n hipotalamus
 c\i eferente – fibre nervoase prin care sunt transmise comenzile la
efectori
 efectori – diferitele structuri implicate `n termoreglare (mu[chi, glande
sudoripare, etc)
Adaptarea termic\
Mecanismele activate prin frig sunt de cre[tere a termogenezei [i reducere a
termolizei.

Cre[terea Mecanisme - cre[terea activit\]ii voluntare

termogenezei comportamentale - foame – cre[te ingestia de alimente
Mecanisme - cre[terea metabolismului
vegetative - frison (activitate muscular\ involuntar\)
Reducerea Mecanisme - ghemuire
termolizei comportamentale
Mecanisme - vaso-constric]ie
vegetative - piloerec]ie

Mecanismele activate prin temperaturi crescute sunt de reducere a

termogenezei [i cre[tere a termolizei.

Reducerea Mecanisme - reducerea activit\]ii voluntare (apatie,

termogenezei comportamentale iner]ie)
- pierderea poftei de mancare
Mecanisme - sc\derea metabolismului
vegetative
Cre[terea Mecanisme - cre[terea suprafe]ei corporale
termolizei comportamentale
Mecanisme - vaso-dilata]ie
vegetative - sudora]ie
- cre[terea frecven]ei respiratorii

2.8.2. Hipertermia
 21

Definire: cre[terea temperaturii organismului datorit\ expunerii organismului

la o temperatur\ ridicat\ la care mecanismele de compensare sunt dep\[ite
Cauze: expunere prelungit\ sau efort fizic mare `n mediu cu temperatura [i
umiditate crescut\ a indivizilor neaclimatiza]i

Factori extrinseci  temperatur\ crescut\

 umiditate crescut\
 surse de c\ldur\ importante
Factori intrinseci  varst\ avansat\
 boli cardio-vasculare
 obezitatea
 deshidratarea
 efort fizic

Consecin]e:
 crampe de c\ldur\
 hipertemia de epuizare
 [ocul termic

 Crampele de c\ldur\
Crampele de c\ldur\ reprezint\ contracturi musculare ce apar la persoanele care
pierd ap\ [i clorur\ de sodiu (perspira]ie [i transpira]ie intense) [i care `[i `nlocuiesc
aceste pierderi prin ingestia de lichide hipotone.
Tratamentul const\ `n:
 scoaterea individului din mediu
 repaus `n clinostatism (pozi]ie culcat)
 ingestie de ap\ mineral\

 Hipertemia de epuizare – are acela[i mecanism de producere `ns\

deshidratarea este mult mai sever\ avand un impact sistemic `n special cardio -
vascular:
- cre[terea temperaturii cutanate (pan\ la 39,50C)
- sc\derea tensiunii arteriale, cre[terea frecven]ei cardiace
- transpira]ii profuze
- sete intens\
- oboseal\
- statusul mental este relativ normal
Tratamentul const\ `n:
 scoaterea individului din mediu
 repaus `n clinostatism (pozi]ie culcat) `n camer\ r\coroas\
 `nlocuirea pierderilor de lichide per os sau intravenos

 {ocul termic
{ocul termic se datoreaz\ ineficien]ei globale a mecanismelor de termoliz\ [i se
caracterizeaz\ prin cre[terea temperaturii organismului la valori de peste 41 0C `nso]it\
de alterarea st\rii de con[tien]\ (com\), deshidratare sever\ cu afectarea organelor
vitale, putandu-se ajunge pan\ la deces. Consecin]ele sistemice sunt direct
propor]ionale cu durata [i intensitatea expunerii.
 22

Tratamentul de urgen]\ const\ `n:

 scoaterea individului din mediu
 metode de sc\dere a temperaturii cutanate: `mpachet\ri reci, imersie `n
ap\ rece, badijonaj cu alcool; se urm\re[te sc\derea temperaturii pan\ la
390C deoarece dup\ `ncetarea manevrelor, temperatura continu\ s\ scad\
cu 1 - 20C

2.8.2. Hipotermia

Definire: sc\derea temperaturii centrale sub 350C

Cauze: expunerea `ndelungat\ la temperaturi sc\zute, mecanisme voluntare [i
involuntare de termogenez\ [i termoliz\ inadecvate (afec]iuni nervoase, boli cronice,
tratamente medicamentoase)

Consecin]e:
Consecin]ele hipotermiei asupra organismului depind de gradul acesteia:

Hipotermia u[oar\  alterarea statusului mental pan\ la confuzie,

32 – 350C stupoare
 cre[te rata metabolismului bazal
 frison , cre[te tonusul muscular
 cresc debitul cardiac, tensiunea arterial\,
frecven]a cardiac\ [i respiratorie
 vasoconstric]ie intermitent\: paloare, extremit\]i
reci, sc\derea amplitudinii pulsului, acrocianoza
(cianoza extremit\]ilor)
Hipotermia medie  com\ (la temperaturi sub 300C)
28 – 320C  scade activitatea voluntar\
 scade rata metabolismului bazal
 incapacitate de a frisona (la temperaturi sub
320C), rigiditate muscular\
 scad debitul cardiac, tensiunea arterial\, frecven]a
cardiac\ [i respiratorie, func]ia ficatului,
pancreasului
 vasoconstric]ie
 diurez\ la rece (cre[terea debitului urinar)
Hipotermia sever\  com\
sub 270C  respira]ii agonice sau apnee (stop respirator)
 tensiunea arterial\ nem\surabil\, sc\dere marcat\ a
frecven]ei cardiace sau asistol\ (stop cardiac)
 vasoconstric]ia diminu\ determinand re`nc\lzirea
tegumentelor (senza]ie subiectiv\ de re`nc\lzire) [i
prin aceasta se accelereaz\ pierderea de c\ldur\
Aparen]a este de deces dar, nu se evalueaz\
ireversibilitatea leziunilor decat dup\ readucerea
temperaturii la aproximativ 350C
 23

Tratament de urgen]\
Protocolul de resuscitare `n hipotermie stabile[te urm\toarele ac]iuni:
 `ndep\rtarea a tot ce este ud de pe pacient [i protec]ie `mpotriva pierderilor de
c\ldur\ [i a frigului (acoperire)
 pozi]ie orizontal\
 evitarea mi[c\rilor brutele [i excesive
 monitorizarea temperaturii centrale
 monitorizarea ritmului cardiac
 evaluarea con[tien]ei, respira]iei, pulsului

Metodele de re`nc\lzire
Metodele de re`nc\lzire a unui pacient hipotermic sunt variate, iar alegerea
uneia sau a alteia se face `n func]ie de gravitatea hipotermiei [i starea pacientului.
~n func]ie de modul `n care ac]ioneaz\ aceste metode se diferenm]iaz\ metode
de re`nc\lzire pasiv\ [i, respectiv, activ\.

Metodele de re`nc\lzire pasiv\ au ca principiu crearea unui strat izolator `n

jurul bolnavului (`nvelire), care s\ reduc\ pierderile de c\ldur\ [i se bazeaz\ pe
producerea endogen\ de c\ldur\. Prin acest tip de tehnici temperatura central\ cre[te
lent, cu 0,5 – 20C pe or\. Este indicat\ `n formele de hipotermie u[oar\ [i la pacientsul
stabil din punct de vedere al func]iilor vitale.

Metodele de re`nc\lzire activ\ utilizeaz\ surse de `nc\lzire extrinseci ce pot fi

aplicate extern sau intern:

Metode de `nc\lzire activ\  p\turi `nc\lzite

extern\  b\i `n ap\ cald\
dezavantaje:
- produc vaso-dilata]ie periferic\ [i prin aceasta
sangele `nc\rcat cu substan]e nocive (con]inut mare
de ioni de potasiu, acid lactic) este transportat din
periferie central determinand [ocul de re`nc\lzire,
aritmii, stop cardiac
- instalarea stopului cardio – respirator `n
intervalul de timp cat bolnavul se afl\ `n ap\ se
asociaz\ cu mari dificult\]i `n aplicarea protocolului
de resuscitare (masajul cardiac extern este dificil,
defibrilarea este imposibil\)
Metode de `nc\lzire activ\  oxigen cald [i umidifiat
intern\  perfuzii cu lichide clade
cresc temperatura central\ cu 1 – 20C/or\
 lavaj gastric [i rectal cu solu]ii calde
cresc temperatura central\ cu 5 – 100C/or\
 lavaj peritoneal, pleural
 24

2.9. Arsuri

Definire: boal\ chirurgical\ localizat\ [i generalizat\ actual sau poten]ial grav\

cu evolu]ie stadial\ [i risc mare de complica]ii.

Cauze
Patru tipuri de agen]i etiologici pot provoca arsuri drept consecin]e ale
contactului cu organismul:
 c\ldura
 substan]ele chimice (acizi, baze, fosfor, magneziu)
 curentul electric
 radia]iile

Mecanism de ac]iune

Arsuri termice  ac]iunea temperaturii crescute (flac\r\, lichid fierbinte)

asupra tegumentului
Arsuri chimice  deshidratare brutal\
 degradarea proteinelor [i proceselor enzimatice
acizi  deshidratare brutal\
 precipitarea proteinelor (albumina]i acizi)
 degajare de c\ldur\ (efect agravant)
Observa]ie: acizii organici ac]ioneaz\ mai lent dar,
prin absorb]ie `n sange determin\ intoxica]ie
sistemic\ cu leziuni viscerale
baze  deshidratare brutal\
 degradarea proteinelor (albumina]i alcalini)
 saponificarea gr\similor
Observa]ie: au o mare penetrabilitate
fosfor,  termic
magneziu  chimic
 prin absor]ie (fosfor) determin\ leziuni
hepatice, renale
Observa]ie: sunt foarte penetrante [i dureroase
Arsuri electrice  termic – principal
 necroz\
 25

 ischemie acut\ (coaguluare intravascular\ ce determin\

obstruc]ia unui vas mare)

Evaluare
~n evaluarea unei arsuri trebuie avute `n vedere, `n afara agentului cauzal,
cateva elemente deosebit de importante:
 suprafa]a ars\
 profunzimea
 gravitatea
 prognosticul

 Evaluarea suprafe]ei arse se realizeaz\ conform regulei cifrei 9:

o cap 9%
o membru superior 9%
o membru inferior 18%
o trunchi anterior 18%
o trunchi posterior 18%
o gat 1%
o perineu [i organe genitale 1%

 Profunzimea arsurii se `mparte `n 4 grade `n func]ie de trei niveluri

prag ale tegumentului:
- stratul bazal (membrana bazal\)
- stratul dermic – con]ine foliculii pilosebacei, canalele sudoripare
- stratul profund – con]ine plexul capilar, glandele sudoripare

Grad Profunzime Caracteristici

I  distrugerea p\r]ii o rosea]\ (eritem)
superficiale a epidermului o cre[terea temperaturii locale
o durere

Se vindec\ `n 5 – 10 zile cu:

o descuamare, f\r\ cicatrice
o hiperpigmentare
II  distrugerea epidermului o rosea]\
pan\ la membrana bazal\ o cre[terea temperaturii locale
 membrana bazal\ este o durere
intact\ o flicten\ (vezicul\) =- prin
spargere se eviden]iaz\ dermul
roz, sensibil
Se vindec\ `n 14 zile
 26

III  tot epidermul, o flictene hemoragice (vezicule

membrana bazal\ [i grosimi cu continut sanguin)
variate din derm o escare (zone de necroz\) albe,
lucioase, sub]iri
Se vindec\ `n 21 zile cu cicatrice
IV  distrugerea epidermului o escare negre, groase
[i dermului o lipse[te durerea (sunt distruse
termina]iile nervoase)
o vindecarea spontan\ este
imposibil\

 Gravitatea arsurii este dat\ de profunzimea acesteia, m\rimea

suprafe]ei arse, tipul acesteia precum [i asocierea cu alte leziuni:

arsuri critice o Grad II peste 30%

o Grad III peste 10%
o Orice grad asociat cu
- leziuni ale c\ilor aeriene
- fracturi
- arsuri situate `n zone critice (fa]\, maini, picioare, perineu)
o Arsuri electrice de mare voltaj
o Arsuri mici dar asociate cu boli preexistente
arsuri moderate o Grad II peste 15 - 20%, exceptand zonele critice
o Grad III peste 2 - 10%, exceptand zonele critice
arsuri minore o Grad II sub 15%, exceptand zonele critice
o Grad III sub 2%, exceptand zonele critice

 Indicele prognostic se calculeaz\ ca produs `ntre suprafa]a ars\ [i

gradul arsurii
Pe m\sura cre[terii indicelui prognostic cre[te propor]ia complica]iilor, se
reduc [ansele de vindecare cre[te rata deceselor. Astfel `ntr-o arsur\ cu indice
prognostic de peste 200 vindecarea este excep]ional de rar\.

Clinic
Arsura evolueaz\ `n 4 faze:
 Primele 3 zile – faza de [oc combustional (perioada imediat post-
agresiune)
 Primele 3 s\pt\mani – faza metaagresional\ dismetabolic\ (faza
catabolic\)
 Primele 2 luni – faza catabolic – anabolic\
 Faza de [oc cronic

Caracteristicile [ocului combustional:

 27

- durerea ca element declan[ator este mai pu]in important\ decat `n alte forme
de [oc (un argument `l reprezint\ faptul c\ `n arsurile cele mai grave, [i anume
arsurile de grad IV, durerea lipse[te)
- perioad\ de laten]\ mare deoarece pierderile de lichide se produc prin
difuziune [i nu prin efrac]ia vaselor mari, l\sand astfel timp pentru interven]ia
mecanismelor compensatoare;
- mecanismele prin care apare [ocul sunt hipovolemia la care se adaug\
elementul toxic (resorb]ia din plaga ars\ a produ[ilor de metabolism [i de
dezintegrare celular\)
Un element deosebit de important `n evolu]ia pacientului ars `l reprezint\
existen]a leziunilor pulmonare. Mecanismele prin care poate s\ apar\ afectarea
respiratorie sunt diverse:
 sc\derea concentra]iei oxigenului pana la 10% `n caz de incendii `n
spa]ii `nchise
 leziune inhalatorie produs\ de aerul fierbinte, fum, diferite substan]e
chimice eliberate prin arderea obiectelor aflate `n `nc\pere:
- fumul con]ine poluan]i asfixian]i: monoxid de carbon, compu[i
cian (rezult\ din poliuretan); monoxidul de carbon se combin\
cu hemoglobina blocand capacitatea acesteia de a se combina
cu oxigenul; compu[ii cian inhib\ procesele enzimatice ce
asigur\ respira]ia celular\;
- c\ldura determin\ arsuri `n special la nivelul c\ilor aeriene
superioare deoarece aerul este rapid r\cit `nainte de a ajunge `n
c\ile aeriene inferioare;
- substan]ele chimice determin\ arsuri atat la nivelul c\ilor
aeriene superioare cat [i inferioare `n func]ie de durata
expunerii, diametrul particulelor [i solubilitatea gazelor:

durata o este scurt\ la pacientul con[tient deoarece apar o serie de

expunerii mecanisme voluntare [i reflexe de ap\rare
- apnee voluntar\ (`[i ]ine respira]ia)
- spasmul laringelui
o lung\ la pacientul incon[tient la care aceste mecanisme
lipsesc
gaze o hidro-solubile o provin din arderea plasticului,
cauciucului
o interac]ioneaz\ cu apa din mucusul
respirator, membranele celulare
formand acizi [i baze puternice care
provoac\ arsuri ale c\ilor aeriene
o lipo-solubile o fosgen, aldehide
o sunt transportate pe particulele de c\
rbune `n c\ile aeriene inferioare unde
ader\ la mucoase
hidrocarburi o sunt absorbite [i recirculate pulmonar determinand leziuni
ale microcircula]iei
 28

 compresie extern\ (`mpiedic\ expansiunea peretelui toracic) prin edem

al gatului sau al peretelui toracic
 substan]e vaso-active [i bronho-constrictoare eliberate din ]esutul ars [i
absorbite sistemic
 secundar modific\rilor cardio – vasculare: cre[terea frecven]ei cardiace
[i vaso – constric]ia periferic\ (mecanisme compensatoare la sc\derea
volulmului sanguin) determin\ golirea incomplet\ a inimii stangi, prin
aceasta apare staz\ retrograd\ `n venele pulmonare cu cre[terea
presiunii venoase, extravazare de fluid extravascular [i `n final edem
pulmonar.

M\suri de prim ajutor:

 neutralizarea sursei
 ABC
 evaluarea leziunii

 Neutralizarea sursei:
 `ndep\rtarea hainelor deoarece re]in cantit\]i mari de c\ldur\ sau substan]e
chimice
 evitarea hipotermiei - `nvelire cu un cear[af curat, mediu cald (30 – 350C)
 `ndep\rtarea substan]elor chimice
- acizi sau baze: sp\lare cu ap\ c\ldu]\ 30 minute [i, respectiv 1 or\
- pulberi corozive: `ndep\rtare cu o compres\ steril\ [i apoi sp\lare
- litiu: `ndep\rtare cu o compres\ steril\ [i apoi sp\lare pentru a `mpiedica
volatilizarea
- acid fluorhidric: past\ de sulfat de magneziu (cand concentra]ia acidului
fluorhidric este sub 20%) sau calciu gluconic injectat `n
leziune(cand concentra]ia acidului fluorhidric este peste
20%)
 evitarea `mpr\[tierii substan]elor chimice pe tegumentul s\n\tos

 Calea aerian\
 evaluarea probabilit\]ii intoxica]iei cu monoxid de carbon
Intoxica]ia cu CO trebuie suspectat\ `n urm\toarele situa]ii:
- arsuri `n spa]iu `nchis
- cefalee, confuzie, tulbur\ri vizuale, grea]\, halucina]ii, com\.
 evaluarea probabilit\]ii leziunilor inhalatorii – trebuie suspectate `n urm\toarele
situa]ii:
- arsur\ `n spa]iu `nchis cu pierderea cuno[tin]ei
- tuse cu expectora]ie neagr\
- cili nazali ar[i
- arsuri `ntinse sau arsuri ale fe]ei

 Respira]ia (suportul pulmonar)

 pozi]ionare astfel `ncat capul [i toracele s\ fie la 20 – 30 0 de planul orizontal dac\
starea hemodinamic\ permite
 administrare de oxigen umidifiat continuu
 29

 Circula]ia (suportul circulator)

 administrare de lichide per os dac\ este posibil

 Evaluarea leziunii
 r\cire – prin imersie `n ap\ la 200C
Efecte:
- neutralizarea sursei
- limitarea edemului (efect scurt)
- analgezie (principalul efect dup\ 30 minute)
 aprecierea profunzimii
 analgezie - `nainte de manipulare pentru a diminua r\spunsul la stress
 toalet\:
- `ndep\rtarea corpilor str\ini
- `ndep\rtarea oric\rei surse de presiune pe zona ars\ (inele, br\]\ri, `nc\l]\
minte, haine)
- nu se sparg flictenele
- aplicarea unui pansament curat, preferabil steril
 30

ACCIDENTE DE MUNC| DE NATUR| ELECTRIC|

2.10. Cauze [i mecanisme de producere a accidentelor electrice

Electrocu]ia poate s\ apar\ prin realizarea contactului direct `ntre organismul

uman [i p\r]ile componente ale mijloacelor de munc\ aflate sub tensiune. Se pot
`ntalni 3 mecanisme de realizare a contactului:
 contact direct: contactul cu elemente conductive ale instala]iei
electrice aflate `n una din situa]iile:
 sub tensiune
 scos de sub tensiune dar r\mane `nc\rcat\ cu sarcini electrice datorit\ capacit\]ii,
prin omiterea desc\rc\rii acestora dup\ deconectare
 scos de sub tensiune dar se afl\ sub o tensiune indus\ pe cale electromagnetic\ de
alte instala]ii prin omiterea leg\rii la p\mant a elementelor deconectate
 contact indirect: contactul cu un element care `n mod normal nu se afl\
sub tensiune dar car intr\ accidental sub tensiune:
 deteriorarea izola]iei
 contact electric cu alte elemente aflate sub tensiune
 tensiune de pas: atingerea simultan\ a 2 puncte de pe sol (la o distan]\
de 0,8 m) aflate la poten]iale diferite ca urmare a scurgerii prin p\mant
a unui curent electric:
 `n apropierea unui conductor c\zut la p\mant
 `n apropierea unei linii aflate sub tensiune
 `n apropierea unei prize de p\mant de exploatare sau de protec]ie prin care trece
un curent electric

2.11. Mecanismul producerii leziunilor de electrocu]ie

Curentul electric p\trunde prin 1 sau mai multe puncte de intrare (marca de
intrare), traverseaz\ organismul [i iese printr-unul sau mai multe puncte de ie[ire
(marca de ie[ire).
Leziunile produse sunt:
 electrocu]ia ([ocul electric)
 arsura electric\
Gravitatea leziunilor depinde de caracteristicile a 3 elemente:
 curentul electric
 rezisten]a organismului
 circumstan]ele producerii accidentului

 Caracterisricile curentului electric:

 intensitate (amperaj)
I = V/R

Se remarc\ faptul c\ intensitatea curentului electric ce traverseaz\ organismul

este invers propor]ional\ cu rezisten]a ]esuturilor traversate. Rezult\ c\:
 31

Rezisten]a sc\ - tegumente umede o leziuni de intrare minime

zut\ - suprafa]\ de contact mare o leziuni sistemice majore
(electrocu]ie)
Rezisten]a - tegumente sau structuri o leziuni de intrare mari
crescut\ uscate (arsur\ electric\ sever\)
- suprafa]\ de contact mic\ o risc de electrocu]ie mic

Deoarece rezisten]a ]esuturilor traversate este de obicei necunoscut\ (s-a

stabilit c\ variaz\ `ntre 500 – 3000 ohmi), nu este posibil un calcul precis al intensit\]ii
curentului. Intensitatea efectiv\ a curentului ce traverseaz\ organismului este doar
rareori identic\ cu cea a curentului din generatori sau conductori.
Intensitatea curentului electric (amperajul) determin\ riscul vital.
Curentul electric considerat nepericulos (stabilit experimental) este de 10 mA
pentru curentul continuu [i 50 mA pentru cel alternativ. Zonele de pericol vital `n
func]ie de intensitatea curentului electric sunt:

Amperaj Efect
< 10 mA  risc de deces foarte mic
10 – 200 mA  risc de paralizie a centrilor respirator [i
cardiac
> 200 mA  probabilitatea decesului foarte mare
 arsuri (efect termic)

 poten]ial (voltaj)
Pentru a genera leziuni curentul electric trebuie s\ aib\ un voltaj mai mare de
40. Voltajul determin\ gravitatea arsurii, nu afecteaz\ supravie]uirea imediat\.
Organismul poate supravie]ui la [ocuri de peste 5000 vol]i dac\ amperajul este mic.
O situa]ie specific\ de ac]iune a voltajului o constituie arcul voltaic. Orice
curent electric poate forma la tensiuni `nalte arc voltaic. O mare parte din energia
electric\ se consum\ termic `n aer, voltajul sc\zand, `ns\ `n interiorul arcului se
dezvolt\ temperaturi de peste 40000C ce pot topi oasele sau volatiliza metalele. Arcul
voltaic este un fenomen mixt termic [i electric, putand genera arsur\ [i electrocu]ie.

 tip: curent continuu sau alternativ

Curentul alternativ este mult mai periculos (de 3 – 4 ori) decat curentul
continuu. Periculozitatea curentului alternativ este invers propor]ional\ cu frecven]a
acestuia. Un efect agravant al curentului alternativ este efectul tetanizant
(contracturant) asupra musculaturii striate, efect tetanizant care prelunge[te durata
contactului. Efectul tetanizant este maxim la frecven]e `ntre 15 – 150 Hz.

 Rezisten]a organismului
Rezisten]a este elementul care d\ gravitatea leziunilor deoarece de rezisten]\
depinde intensitatea efectului Joule (efect termo-electric – transformarea energiei
 32

electrice `n energie caloric\). Cu cat rezisten]a este mai mare, cu atat cre[te cantitatea
de c\ldur\ degajat\. Structurile organismului au rezisten]e diferite:

 Tegumentul – are cea mai mare rezisten]\ electric\, fiind de asemenea astfel
structurat\ `ncat realizeaz\ o adev\rat\ „ecranare electric\”. Aceast\ ecrasnare protejeaz\
fa]\ de influen]ele electrice externe dar, `n acela[i timp, previne pierderile de
electricitate intern\. Din punct de vedere tehnic piele este `ns\ un izolator slab, puterea
de izolare fiind dep\[it\ la voltaje relativ mici (250 V). Rezisten]a tegumentului este
mai mare la curent continuu fa]\ de cel alternativ, [i pentru acesta din urm\ rezisten]a
este invers propor]ional\ cu frecven]a.

 Structurile interne
Rezisten]a diferitelor structuri depinde de concentra]ia de:
- colagen – asigur\ cea mai mare rezisten]\
- ap\ [i electroli]i – asigur\ cea mai mic\ rezisten]\ [i cea mai mare
conductivitate
~n ordine descresc\toare a rezisten]ei electrice: os – cartilagiu – tendoane –
tiroid\ - pl\man – splin\ - cord – creier – mu[chi – rinichi – ficat.

 circumstan]ele producerii accidentului

 calea curentului electric

Nu s-a stabilit modul `n care curentul electric traverseaz\ organismul (transport
`n mas\, c\i preferen]iale – de-a lungul vaselor de sange, nervilor). Practic orice traiect
este posibil `n func]ie de suprafa]a de contact, `ns\ o serie de circuite sunt mai
frecvent `ntalnite:
- man\ - man\
- man\ - picior
- ambele maini – ambele picioare
- ambele maini – un picior
- cap – man\ sau picior.
Se pare c\ exist\ o predilec]ie pentru regiuneile anterioare (suprafe]e de flexie),
predilec]ie explicat\ prin dou\ argumente:
- ofer\ cea mai scurt\ cale de traversare
- este locul preferen]ial de localizare a pachetelor neuro – vasculare care
sunt mai u[or de traversat.
Cel mai periculos traiect este man\ stang\ - picior stang, la care riscul vital este
maxim deoarece traverseaz\ cordul.
De asemenea, gravitatea leziunilor difer\ `n func]ie de tipul de circuit, acestea
avand rezisten]e diferite:

Rezisten]a Circuit Mecanism

100%  man\ - man\ o dou\ rezisten]e `n serie
 man\ - picior

75%  man\ - ambele picioare o o rezisten]\ `n serie,dou\

 33

 ambele maini – picior rezisten]\ `n paralel

50%  ambele maini – ambele picioare o dou\ rezisten]a `n serie [i

 man\ / picior – trunchi dou\ `n paralel
 acela[i membru

25%  ambele maini – trunchi o dou\ rezisten]e `n paralel

 ambele picioare – trunchi

 suprafa]a de contact
Cu cat suprafa]a de contact este mai mare (contact unic sau mai multe puncte
de contact) cu atat rezisten]a `ntampinat\ este mai mic\. De exemplu:
- pentru contactul simplu cu o singur\ man\ [i traseu spre mana opus\
rezisten]a este 100%;
- pentru contactul bimanual cu traseu c\tre ambele picioare, rezistena]a
este de 50%.

 durata contactului – este direct propor]ional\ cu gravitatea leziunilor

2.12. Manifest\ri clinice

Clinic electrocutarea se poate manifesta fie ca arsur\ electric\, fie ca [oc
electric (electrocu]ie).
Arsura electric\ `mbrac\ `n general acelea[i caracteristici ca [i cea termic\ cu o
serie de particularit\]i:
 escarificare `ntins\ (adev\rat\ „mumificare” a tegumentului) cu leziuni
subjacente severe, `ntinse, profunde
 edem important chiar [i la distan]\ de m\rcile de intrare [i ie[ire.
 distruc]ie muscular\ important\ cu eliberarea unor cantit\]i mari de mioglobin\
[i risc mare de insuficien]\ renal\
 predispozi]ie la infectare rapid\
{ocul electric (electrocu]ia) se manifest\ prin pierderea cuno[tin]ei, convulsii
sau spasme musculare, hipertensiune arterial\, starea putandu-se deteriora rapid prin
paralizia centrului respirator [i eventual vasomotor [i fibrila]ie ventricular\.
Caracteristic este faptul c\ leziunile de intrare sunt minime sau absente.

2.13. M\suri de prim ajutor

 `ntreruperea contactului prin:
- `ntreruperea circuitului
- `ndep\rtarea conductorilor cu obiecte izolatoare (lemn sau plastic)
pentru a preveni electrocutarea salvatorului
- scoaterea pacientului de sub influen]a curentului electric folosind m\
nu[i izolante sau tr\gand de haine
 aplicarea m\surilor de resuscitare cardio – respiratorie (ABC)
 evaluarea arsurii
 evaluarea prezen]ei altor leziuni
 transport de urgen]\ la spital