1

Evaluarea riscurilor de accidentare

si imbolnavire profesionala

Evaluarea este – acţiune de cunoaştere (specifică) a unor fenomene sub raportul însuşirilor
acestora, a stării şi funcţionalităţii unui sistem, a rezultatelor unei activităţi.
Evaluare: acţiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat şi rezultatul ei.
Evaluare a riscului de accidentare şi îmbolnăvire profesională: activitate prin care se identifică
factorii de risc, de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională şi se determină nivelul de risc.
Evaluarea securităţii muncii: activitate prin care se estimează, valoric sau procentual,
dimensiunea securităţii muncii într-un sistem de muncă; determinarea nivelului de securitate.
Ţintele SSM:
- confortul fizic, psihic şi social al executantului
- securitatea sa şi, prin acestea şi eficienţa şi performanţa sistemului de muncă.

 Scop: un muncitor sănătos într-un loc de muncă sănătos şi sigur !

CONCEPTUL DE "SĂNĂTATE":
Definiţia stării de sănătate = starea de echilibru bio-psiho-social a individului care îi asigură
adaptarea continuă la mediul înconjurător, din care face parte şi sistemul de muncă.
PERICOL- proprietatea intrinseca, a materialelor, a surselor de energie, a echipamentelor de munca,
a metodelor de munca in a cauza daune
RISCUL – probabilitatea ca dauna sa se realizeze in conditiile expunerii in anumite conditii de
gravitate
RISCUL-combinatia dintre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii
intr-o situatie periculoasa
SECURITATE – o stare fara pericol (a fi la adapost de orice pericol)
SECURITATEA MUNCII- absenta pericolului de accidentare si imbolnavire profesionala la locul
de munca
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA- ansamblul de activitati institutionalizate avind ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii
fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la locul de munca

Accidentele de muncă şi bolile profesionale sunt evenimente aleatoare,

apariţia lor putând fi apreciată doar probabilistic.

Executantul reprezintă omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă.

Mediul de muncă reprezintă ambianţa (fizică şi socială) în care executantul îşi desfăşoară activitatea.
Mijloacele de producţie reprezintă totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri, instalaţii, maşini, unelte,
mijloace de transport etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate în
procesul de producţie a bunurilor materiale
Sarcina de muncă reprezintă totalitatea acţiunilor pe care trebuie să le efectueze executantul în
vederea realizării scopului sistemului de muncă.
În raport cu executantul, sarcina şi mediul de muncă acţionează direct asupra acestuia, în timp
ce mijloacele de producţie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
Orice deficienţă la nivelul unuia sau a mai multor elemente, reprezentând o abatere în funcţionarea
prestabilită a sistemului, conduce la creşterea entropiei, deci la manifestarea tendinţei sale de
autodistrugere, inclusiv prin vătămarea omului.
Accidentele de muncă şi bolile profesionale sunt deci disfuncţii ale sistemului de muncă, generate
de dereglările, calităţile, proprietăţile intrinseci etc. ale elementelor sale constituente.
 2
FACTORI DE RISC
DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

-însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor sistemului de muncă, care
in anumite conditii pot provoca accidente de munca şi/sau îmbolnăviri profesionale
-zgomotul unei explozii ZGOMOT -zgomotul unui ciocan de forta
-proiectarea unei roti MISCARI -angrenaj in miscare
-nivel mult peste LMA GAZE TOXICE – nivel apropiat de LMA
RADIATII
- deplasari cu pericol OPERATII -stationari in zone periculoase
de cadere NEPREVAZUTE

EXECUTANT
1.ACŢIUNI GREŞITE
1.1.Executare defectuoasă de operaţii comenzi, manevre, poziţionări, fixări, asamblări reglaje,
utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2.Nesincronizări de operaţii
- întârzieri
- devansări
1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
- pornirea echipamentelor tehnice
-întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice etc.)
- deplasări, staţionări în zone periculoase
- deplasări cu pericol de cădere:
l de la acelaşi nivel: - prin dezechilibrare
- alunecare
- împiedicare
l de la înălţime: - prin păşire în gol
- prin dezechilibrare
- prin alunecare
1.4.Comunicări accidentogene

2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaţii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie

SARCINI DE MUNCA
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ
ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE

1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite

  1.2. Absenţa unor operaţii

  1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)

Are la baza o insuficienta cunoastere a tehnologiilor si metodelor prin care se poate
ajunge la realizarea scopului procesului de munca- determina eroarea umana -accident
de munca
 3
2.SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
- efort static-contractarea muşchilor fără mişcare
- poziţii de lucru forţate sau vicioase
solicitare statica care determina jena in circulatia sanguina mialgii si altralgii la nivelul
coloanei vertebrale
- efort dinamic- contracţia muşchilor şi mişcare
Apare fenomenul de obosela fizica simtindu-se la :
- Sist. Muscular
- Aparatului respirator si Cardivascular

2.2.Solicitare psihică:
- ritm de muncă mare (se instaleaza oboseala neuropsihica (stari tensionate,incetosarea
privirii,usturimea ochilor,ameteli, dureri de cap, etc.)
- decizii dificile în timp scurt ( obligatia executantului fata de modul de functionare a masinii
)
- operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.
- monotonia muncii (specifice liniilor tehnologice automate si semiautomate)
- Oboseala neuropsihica se cumuleaza si poate deveni o stare patologica( Imbolnav. prof.)

MIJLOACE DE PRODUCTIE
Factori de risc mecanic
1.1. Mişcări periculoase
Se manifesta in cazul miscarii de rotatie a unui singur element, a mai multor elemente,
a miscarilor de translatie si al celor combinate.
(Miscari functionale)
1.1.1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
- organe de maşini în mişcare
- curgeri de fluide
-deplasări ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale

echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
Autopornire prin autoaprindere, contact electric etc;prin actionarea involuntara sau din greseala
1.1.3. Deplasări sub efectul gravitaţiei: alunecare, rostogolire, rulare pe roţi, răsturnare, cădere
liberă, scurgere liberă, deversare, surpare, prăbuşire. scufundare
(Miscari nefunctionale)
1.1.4. Deplasări sub efectul propulsiei:
Proiectare de corpuri sau particule, deviere de la traiectoria normală, balans, recul, socuri excesive,
jet, erupţie.
Toate aceste categorii de miscari constitue surse potentiale de accidentare putand produce
vatamari sub forma de striviri,taieturi, contuzii,strapungeri, etc..
1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:
- Înţepătoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive
1.3.Recipiente sub presiune
Compresoarele, autoclavele,recipientele si buteliile de gaze comprimante, etc.
Riscul reprezinta explozia care duce la dezintegrarea organismului (deces).
1.4. Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice

2. FACTORI DE RISC TERMIC

2.1 Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2 Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3 Flăcări, flame
 4
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC-
3.1.Curentul electric :
a) atingere directă - atingerea de catre om nemijlocita sau prin intermediul unui element conductor a
partilor active ale unei instalatii electrice
b) atingere indirectă-atingerea de catre om a unor parti intrate accidental sub tensiune datorita unui
defect electric.
c) tensiune de pas-parte din tensiunea unei instalatii de legare la pamant la care este supus omul cand
atinge simultan doua puncte de pe sol, pe directia gradientului de potential, aflate la o distanta de 0,8m
intre ele.

4.FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1 Substanţe toxice –Pot patrunde in organism pe cale respiratorie (inhalare), prin piele (cutanat)
sau tubul digestiv (ingerare)
a) Substante toxice neuroparalitice - actioneaza asupra sistemului nervos central ( derivatii
halogeno-fosfonati ai hidrocarburilor alifatice:metil-flor-fosfonati de izo propil, etc.)
b)Substante toxice asfixiante- afecteaza mai ales aparatul respirator (oxidul de carbon, compusi
cianici, hidrogenul arseniat)
c) Substante toxice iritante – produc inflamarea si iritarea tesuturilor si mucoaselor ( triclor-
nitrometanol, acetofenona, amoniacul)
d) Substante toxice narcotice –actioneaza asupra sistemului nervos si provoaca narcoza : derivatii
halogenati ai hidrocarburilor, alcoolii, aldehidele, esterii, anilina)
e)Substante toxice diverse –compusi volatili ai unor metale –mercurul, plumbul, fosforul,
combinatiile organice ale arseniului si stibiului )
4.2 Substanţe caustice : Produc in contact cu organismul :arsuri; (acidul sufuric, alchilide, alumina)
4.3 Substanţe inflamabile: Notiunea de inflamabil este legat numai de lichide combustibile, spre
deosebire de aprindere , care sete comunna substantelor combustibile
4.4 Substanţe explozive –Explozia este un fenomen chimic( un proces de transformare chimica a
materiei) care se desfasoara rapid ,insotit de o degazare tot atat de rapida a unor cantitati de caldura si
de gaze sau vapori. Substantele explozive formeaza amestecuri explozive
4.5 Substanţe cancerigene : Genereaza tumori maligne caracterizate printr-o imultire excesiva a
tesuturilor unor organe
4.6 Substante mutagene : Pot provoca aparitia brusca a unui caracter genetic nou, ce reflecta o
modificare corespunzatoare a materialului ereditar.
Substantele mutagene contin molecule electrofile, asa incat pot reactiona cu structurile neofile, cum
ar moleculele de ADN.

5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC :

5.1 Culturi sau preparate cu microorganisme generatoare de maladii infectioase :
Bacterii,Virusuri,Richeţi,Spirochete,Ciuperci, Protozoare
5.2 Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3 Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi) care pot provoca accidente de munca,
intoxicatii acute profesionale, decese , raniri, striviri, etc.

MEDIUL DE MUNCA
 1. Factori de risc fizic
1.1Temperatura aerului
-ridicata
-scazuta
1.2. Umiditatea aerului:
- ridicată
- scăzută
1. 3. Curenţi de aer
1.4. Presiunea aerului:
- ridicată
- scăzută
 5
1. 5. Aeroionizarea aerului
1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7. Zgomot
1.8. Ultrasunete
1.9.Vibraţii
1.10. Iluminat:
-nivel de iluminare scăzut
-strălucire
-pâlpâire
1.11. Radiaţii
1. 11.1 Electromagnetice:
-Infraroşii
-Ultraviolete
- Microunde
- de frecvenţă înaltă
-de frecvenţă medie
-de frecvenţă joasă
Laser
1. 11.2 Ionizante:
Alfa
Beta
Gamma
 1.12. Potenţial electrostatic
 1.13. Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri
de teren sau copaci, avalanşe, seisme,tornade
 1.14. Pulberi pneumoconiogene
2 FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1 Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2 Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1 Microorganisme în suspensie în aer:
Bacterii, virusuri, richeţi, spirochete, ciuperci, protozoare
4.CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI-
 Subteran, acvatic, subacvatic, mlăştinos, aerian, cosmic

Factori de risc
 Obiectivi:
-zgomotul de la un ciocan de forja;
-efortul fizic la un muncitor in constructii;
- noxe chimice la o sectie de turnatorie
Subiectivi:
- legarea precara a sarcinii in carligul macaralei;
- neasigurarea conducatorului motostivuitorului la mersul inapoi
-neutilizarea E.I.P.
-montarea/demontarea unor pise grele, fara mecanizare;
-montarea/demontarea in pozitii fortate vicioase, etc.
 6
ORDINEA IERARHICĂ A MĂSURILOR DE PREVENIRE
MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)
RISC ELIMINAREA RISCURILOR
OM MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE
RISC (PREVENIRE INTRINSECĂ)
MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)
RISC IZOLAREA RISCURILOR
OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ
SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI
MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei)
RISC EVITAREA RISCURILOR
OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI
ORGANIZATORICE ŞI REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL
MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)
RISC IZOLAREA OMULUI
OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECŢIE
INDIVIDUALĂ
Evaluarea risurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
- Presupune: identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor
liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea
şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile;
-absenta pericolelor de accidentare si imbolnavire profesionala in procesul de munca
-starea sistemului de munca in care riscul de accidentare si imbolnavire profesionala este zero

STARE IPOTETICA, IDEALA SPRE CARE SE TINDE FARA A PUTEA FI ATINSA

In realitate, vorbim de
- Nivele de securitate
- Nivele de risc
Relatia risc- securitate

Definand securitatea ca o functie de risc; y=f(x), unde

y= 1… x
Se poate afirma ca un sistem va fi cu atat mai sigur cu nivelul de risc va fi mai mic si reciproc.

Risc de accidentare si imbolnavire profesionala

RISCUL-combinatia dintre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii
intr-o situatie periculoasa
 7

EVALUAREA RISCURILOR

Evaluarea riscurilor nu reprezinta un OBIECTIV, ci un MIJLOC

PUNCTUL FINAL il reprezinta ELIMINAREA RISCURILOR sau REDUCEREA RISCURILOR
prin IMPLEMENTAREA unui PLAN DE ACTIUNE COERENT
1.PREGATIREA DEMERSULUI
-definirea unei strategii generale la nivelul conducerii;
-alcatuirea echipei care sa indeplineasca strategia
-colectarea informatiilor necesare
2. EVALUAREA RISCURILOR
-realizarea unui diagnostic SSM
-identificarea riscurilor;
-listarea riscurilor;
-evaluarea riscurilor;
- crearea unor tablouri de bord.
3. ELABORAREA UNUI PLAN DE ACTIUNE
-fixarea prioritatilor de actiune;
-conceperea unui plan de actiune;
-planificarea unui demers.
4. PUNEREA IN APLICARE A PLANULUI DE ACTIUNE
-implicarea tuturor compartimentelor intreprinderii;
- colaborarea cu specialisti externi
5. BILANTUL MASURILOR DE PREVENIRE
-verificarea respectarii principiilor de prevenire;
-aplicarea planului;
-verificarea indeplinirii obiectivelor.

Metoda INCDPM de evaluare a nivelului de risc/securitate

ETAPELE METODEI:
1. Constituirea echipei de evaluare
2. Definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
3. Identificarea factorilor de risc din sistem;
4. Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
5. Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
6. Propunerea măsurilor de prevenire
 8
1. Constituirea echipei de evaluare:
-Specialisti in domeniul SSM;
-Experti tehnici, tehnologi.
Pe parcursul evaluarii vor fi consultati;
- Executantul;
-Conducatorul locului de munca.
2. Definirea sistemului de analizat:
Descrierea detaliata a SISTEMULUI DE MUNCA pe cele 4 componente
-EXECUTANT;
-SARCINA DE MUNCA;
-MIJLOACELE DE PRODUCTIE;
- MEDIUL DE MUNCA.
3 Identificarea factorilor de risc din sistem:
- cu ajutorul listei de identificare a factorilor de risc;
- cu aportul executantului, conducatorul locului de munca, tehnologului, etc.
4. Evaluarea ricurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
Ri =f(g,p)
Scala de cotare a gravitatii consecintelor

    GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CLASE CONSECINŢE
GRAVITATE
1 NEGLIJABILE consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă
previzi-bilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără
tratament)
2 MICI consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă
de 3 - 45 zile care necesită tratament medical
3 MEDII consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă
în-tre 45 - 90 zile care necesită tratament medical şi prin
spitali-zare
4 MARI consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă
de maxim 50 % (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 - 100 % a
capacităţii de muncă, dar cu posibilitate de autoservire
(invaliditate de gra-dul II)
6 FOARTE consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de
GRAVE mun-că şi a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul
I)
7 MAXIME deces

4. Evaluarea ricurilor de accidentare si imbolnavire profesionala

 9
Scala de cotare a probabilitatilor

CLASE EVENIMENTE PROBABILITATEA CONSECINŢELOR

PROBABILITATE

1 EXTREM DE Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de mică

RARE P < 10-1/an
2 FOARTE RARE Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică
10-1 < P < 5-1/an
3 RARE Probabilitate de producere a consecinţelor mică
5-1 < P < 2-1/an
4 PUŢIN Probabilitate de producere a consecinţelor medie
FRECVENTE 2-1 < P < 1-1/an
5 FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor mare
1-1/an < P < 1-1/lună
6 FOARTE Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare
FRECVENTE P > 1-1/lună

Grila de evaluare a riscurilor

    Clasa de probabilitate
    1 2 3 4 5 6
Cls. Consecinte Extrem Foarte Rar Putin Frecvent Foarte
Grav. de rar rar frecvent frecvent
7 maxime 7,1 7,2 7,3 7,4 7,5 7,6

6 f. grave 6,1 6,2 6,3 6,4 6,5 6,6

5 grave 5,1 5,2 5,3 5,4 5,5 5,6

4 mari 4,1 4,2 4,3 4,4 4,5 4,6

3 medii 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6

2 mici 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6

1 neglijabile 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6

Scala de incadrare a nivelurilor de risc/ securitate

 10
Nivel Consecine Cuplul gravitate /probabilitate Consecine Nivel de
de securitate
risc

1 minim (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) maxim 7

2 Foarte mic (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) Foarte 6

mare
3 mic (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) mare 5
(7,1)
4 mediu (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) mediu 4
(7,2)
5 mare (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) mic 3

6 Foarte (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) Foarte mic 2

mare
7 maxim (6,6) (7,5) (7,6) minim 1

 Calculul nivelului de risc

FORMULA DE CALCUL AL NIVELULUI DE RISC GLOBAL ESTE URMĂTOAREA:

n
∑ ri Ri
i=1
Nrg = ..................... =
n
∑ ri
i=1
unde:
Nr = nivelul de risc global la locul de munca;
ri = rangul factorului de risc “ i ”;
Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc “i “;
n = numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.

Fisa de evaluare a locului de munca

 11
Unitatea__________ FISA DE EVALUARE A Nr. Persoane:______________________
Sectia____________ LOCULUI DE MUNCA Durata expunerii:___________________

Locul de munca: Echipa de evaluare :

Componenta Factori de Forma Consecinta Clasa de Clasa de Nivel

sistemului de risc concreta de maxima gravitate probabilitate partial
munca identificati manifestare previzibila de risc

0 1 2 3 4 5 6

             

Fisa de masuri propuse

Unitatea: FISA DE MASURI Locul de munca:

Sectia: PROPUSE
Nr. Forma concreta de Nivel de Masura Cine Termen
Crt. manifestare a risc propusa raspunde
factorului de risc

1 2 3 4 5 6

           

 PARTEA A II-A
 12
INSRUMENT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR PENTRU INTREPRINDERILE
MICI SI MIJLOCII
http://hwi.osha.europa.eu

Cum se poate efectua evaluarea riscurilor?

ETAPA 1 -Colectarea informaţiilor
ETAPA 2 - Identificarea pericolelor
ETAPA 3 - Evaluarea riscurilor generate de pericole (estimarea probabilităţii şi gravităţii
consecinţelor şi decizia încadrării riscului ca fiind admisibil)
ETAPA 4 - Planificarea acţiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor
ETAPA 5 -Elaborarea documentaţiei de evaluare a riscurilor

ETAPA 1 -Colectarea informaţiilor

Ce informatii trebuiesc colectate?:

-unde este amplasat locul de muncă şi/sau se desfăşoară activităţile?;
-cine lucrează acolo? (atentie la: femeile însărcinate, lucrătorii tineri, lucrătorii cu disabilităţi,etc)
- ce fel de echipamente tehnice, materiale, şi procedee sunt utilizate?;
- ce fel de sarcini de muncă sunt realizate ?(continut, mod de executare, durata);
- ce pericole au fost deja identificate şi care sunt sursele acestora?;
- care sunt consecinţele posibile ale pericolelor identificate?;
- ce măsuri de protecţie sunt aplicate?;
- istoricul accidentelor de munca si bolilor profesionale;
- prevederile legale şi reglementările aplicabile locului de munca.

Cum pot fi culese aceste informatii? – D.I.O.

Documentatie :carti tehnice ale echipamentelor de munca, proceduri tehnice,instructiuni de lucru,
buletine de determinari, inregistrari ale evenimentelor, fise tehnice de securitate,prevederi legale, lit.
de specialitate, etc
Interviuri : cu lucratorii la diferite niveluri;
Observare : realizarea sarcini de munca mediul de munca factori externi

ETAPA 2- Identificarea pericolelor

Cum pot fi identificate pericolele?

LISTA DE CONTROL GENERALA

- consideraţi că există un pericol bifaţi „DA“
- consideraţi că nu există nici un pericol bifaţi „NU“
• dacă nu sunteţi siguri folositi:
LISTA DE CONTROL PE SECTOARE ŞI ACTIVITĂŢI

ETAPA 2- Identificarea pericolelor

LISTA DE CONTROL GENERALA
 13
No Pericol DA NU Nu stiu-folositi lista de
control specificata
1 2 3 4 5
1. Suprafeţe denivelate sau alunecoase (care pot     Partea III -1
cauza alunecări, împiedicări,căderi etc.)
2. Autovehicule şi maşini     Partea III -2

3 Organe de maşini în mişcare     Partea III -3

4 Obiecte şi piese cu suprafeţe periculoase      

5 Suprafeţe, materiale fierbinţi sau reci etc.      

6 Locuri de muncă la înălţime şi puncte de urcare      

(care pot cauza căderide la înălţime)
7 Scule manuale      

8 Presiune ridicată      

9 Instalaţii şi echipamente electrice     Partea III -4

10 Incendiu     Partea III -5

11 Explozie     Partea III -6

12 Substanţe chimice (inclusiv pulberi)     Partea III -7

13 Zgomot     Partea III -8

14 Vibraţia mână     Partea III -9

15 Vibraţia întregului corp     Partea III -10

16 Iluminat     Partea III -11

17 Radiaţii UV, IR, laser şi microunde      

18 Câmpuri electromagnetice      

19 Temperatură ridicată sau scăzută      

20 Ridicarea şi transportul de greutăţi      

21 Activităţi care implică poziţii defectuoase      

22 Pericole biologice (viruşi, paraziţi, mucegai,      

bacterii)
23 Stres, violenţă, hărţuire (maltratare)      

24 Altele:      

ETAPA 2- Identificarea pericolelor

Partea A DA- daca ati bifat cel putin un raspuns in campul marcat cu O Lista de control nr. 1
Pericol : SUPRAFETE DENIVELATE SI ALUNECOASE
  INTREBARE DA NU
1 Prezintă pardoselile denivelări, finisaje neglijente, găuri, scurgeri etc.? O O
 14
2 Sunt pardoselile uneori alunecoase, de ex., atunci când acestea sunt umede O O
ca urmare a curăţării, scurgerii de lichide (de ex. ulei), ploaie, noroi sau praf
provenite din procesele de lucru?
3 Există praguri sau alte modificări de nivel pe pardoseli? O O
4 Există cabluri pe pardoseală? O O
5 Este posibil ca lucrătorii să cadă sau să alunece din cauza încălţămintei O O
necorespunzătoare?
6 Sunt păstrate pardoselile în stare de curăţenie ? O O
7 Există obstacole şi obiecte (cu excepţia celor care nu pot fi îndepărtate) O O
lăsate pe jos în jurul zonelor de lucru?
8 Sunt semnalizate obstacolele care nu pot fi îndepărtate? O O
9 Sunt semnalizate corespunzător toate căile de circulaţie? O O
10 Este corespunzător iluminatul pardoselilor şi al căilor de circulaţie? O O

ETAPA 2- Identificarea pericolelor

Partea A DA- daca ati bifat cel putin un raspuns in campul marcat cu O
Lista de control nr. 2 Activitate de birou
INTREBARE DA NU
MEDIUL DE MUNCA
Pardoseala este în stare corespunzătoare (fără găuri sau obstacole)? O O
Microclimatul este corespunzător (temperatura, radiaţia solară, umiditatea şi O O
circulaţia aerului, de ex. sunt în conformitate cu reglementările naţionale, cu
opinia experţilor sau consultarea personalului)?
Dimensiunea încăperii este corespunzătoare numărului de persoane care O O
lucrează (de ex. în conformitatecu prevederile reglementărilor naţionale)?
Încăperea este iluminată natural? O O
În cazul lucrului la monitor (VDT), ferestrele încăperii sunt echipate cu jaluzele, O O
parasolare sau perdele care ar putea elimina (sau reduce) lumina pe ecran?
Sursele de lumină, ferestrele sau uşile, mobilierul sau pereţii, determină O O
reflectarea luminii pe ecrane?
Există zgomot care perturbă atenţia şi comunicarea verbală? O O
Există fi re sau cabluri care împiedică deplasarea liberă a lucrătorilor - pericol O O
de împiedicare?
Angajaţii dispun de suficient spaţiu pentru a-şi putea schimba poziţia în timpul O O
lucrului?
Încăperea este curăţată şi întreţinută în mod corespunzător? O O
Echipamentul de prim ajutor este disponibil, iar personalul este instruit în O O
scopul utilizării acestuia?
Căile de evacuare şi ieşirile de urgenţă sunt semnalizate în mod corect şi O O
neblocate?
UNITĂŢI CU ECRANE DE VIZUALIZARE (VDT) ŞI PC-URI
Imaginile pe monitoare sunt bine definite, au o formă clară şi o dimensiune O O
potrivită cu spaţiile dintre linii?
Imaginile pe monitoare sunt fără neclarităţi sau tremur? O O
Utilizatorul poate regla cu uşurinţă luminozitatea şi contrastul dintre caractere şi O O
fond?
Monitoarele pot fi deplasate în conformitate cu nevoile utilizatorului (rotite, O O
înclinate etc.) si asezate in pozitia dorita?
 15
Iluminatul general şi local asigură o lumină şi un contrast satisfăcător între O O
ecran şi fundalul monitorului?
Se respectată distanţa de 50-80 cm dintre ochi şi ecran? O O
Ecranul refl ectă lumina, refl exie care ar putea deranja vizualizarea? O O
Tastatura este separată de monitor? Există posibilitatea unei poziţii confortabile O O
a corpului, braţelor şi mâinilor?
Spaţiul din faţa tastaturii şi a mouse-lui este sufi cient pentru a susţine O O
încheieturile mâinilor utilizatorului?
Tastatura şi mouse-ul sunt în apropiere? Se afl ă la acelaşi nivel? O O
Este suprafaţa tastaturii mată pentru a împiedica refl ectarea luminii? O O
Simbolurile tastaturii pot fi distinse cu uşurinţă în poziţia corectă de lucru? O O
ECHIPAMENTUL DE MUNCĂ
Scaunul are stabilitate? Asigură acesta mişcarea liberă şi poziţia confortabilă a O O
corpului?
Înălţimea scaunului este reglabilă? O O
Înălţimea spătarului scaunului poate fi reglată cu uşurinţă? O O
Scaunul este prevăzut cu suport pentru braţe, dacă este necesar? O O
Există suport pentru picioare (reazem), dacă este necesar? O O
Sunt uşor de accesat, fără a răsuci capul şi trunchiul, echipamentele cel mai des O O
utilizate?
Înălţimea biroului asigură mobilitatea picioarelor (şi a coapselor)? O O
Poziţia suportului de documente poate fi reglată pentru a asigura o poziţii de O O
citire confortabilă în timpul lucrului?
ERGONOMIA SOFT-URILOR
Soft-ul este corespunzător cerinţelor sarcinii de muncă? O O
Soft-ul poate fi adaptat pentru nivelul de începător? O O
Soft-ul este prevăzut cu ajutor în limba maternă? O O
Soft-ul include informaţii într-o formă adaptată utilizatorului? O O
Lucrătorul primeşte ajutor în cazul unor probleme cu soft-ul? O O
ORGANIZAREA MUNCII
În cazul lucrului continuu în faţa ecranului sunt prevăzute pauze O O
corespunzătoare sau alternarea activităţilor?
Durata reală a lucrului în faţa ecranului este mai mică de 6 ore pe zi? O O
Sarcinile lucrătorilor pot fi diversificate? O O
Lucrătorii pot controla ordinea în care îşi execută sarcinile? O O
Lucrătorii simt o presiune excesivă în îndeplinirea sarcinilor de lucru sau în O O
realizarea termenelor finale?
Angajatorul asigură informarea, instruirea şi consultarea corespunzătoare O O
înainte de înfi- inţarea, menţinerea sau îmbunătăţirea locurilor de muncă care
implică utilizarea computerelor?
PERICOLE PENTRU SĂNĂTATE
 16
Plângerile lucrătorilor în legătură cu problemele legate de vedere sunt luate în O O
considerare?
Problemele de vedere ale lucrătorilor sunt monitorizate în mod periodic (în O O
conformitate cu cerinţele legislaţiei naţionale)?
Dacă în urma examinării oftalmologice rezultă că ochelarii sau lentilele de O O
contact nu sunt corespunzătoare pentru lucrul cu videoterminalele, angajatorul
asigură lucrătorilor ochelarii necesari pentru o vedere clară?
Se realizează evaluarea ergonomică a locului de muncă în situaţia în care O O
lucrătorii acuză dureri musculo-scheletale (gât, spate, umeri, picioare)?

ETAPA 2- Identificarea pericolelor .Exista pericole la locul de munca?

Partea A DA- daca ati bifat cel putin un raspuns in campul marcat cu O
Lista de control nr. 3 CONSTRUCTII -
INTREBARE DA NU
Pot ajunge lucrătorii, la locul lor de muncă, în condiţii de securitate? O O

Este şantierul îngrădit, astfel încât publicul să nu aibă acces? O O

Există măsuri care se aplică în scopul protejării publicului (de ex. pentru O O
persoanele care trec pe lângă zona de lucru)?
Sunt căile de circulaţie bine curăţate şi iluminate? O O

Sunt vehiculele echipate cu alarme de avertizare pentru mersul cu spatele? O O

Este şantierul bine organizat? O O

Este şantierul iluminat corespunzător? O O

Indicatoarele de securitate sunt amplasate corespunzător (de ex. privind căile de O O

circulaţie,
Este asigurat un spaţiu pentru servirea masei? (cantină etc.) O O

Există dotări pentru prim ajutor? Se asigură supravegherea stării de sănătate? O O

S-a efectuat instruirea lucrătorilor cu privire la manipularea manuală a maselor O O

în condiţii de securitate?
Există echipament de ridicat pentru manipularea sarcinilor grele? O O

Se cunoaşte poziţia cablurilor electrice (subterane sau aeriene) existente? O O

Există locuri de muncă în care se folosesc linii electrice sub tensiune? O O

Sunt sistemele şi echipamentele electrice verifi cate şi întreţinute periodic de O O

persoane competente?
Montarea, demontarea şi modifi carea schelelor se realizează de personal O O
competent?
Lucrătorii verifi că schelele în mod periodic? O O

Scările mobile sunt utilizate numai pentru lucrări uşoare, de scurtă durată, sau O O
atunci când nu exista alta posibilitate?
Cunosc lucrătorii condiţiile de utilizare sigură a scărilor mobile? O O
 17
Este lăţimea zonei de lucru pe schele mai mare decât lăţimea minimă de 60 cm? O O

Lifturile şi macaralele au fost instalate corect şi verificate de persoane O O

competente?
Folosesc lucrătorii sisteme de protecţie şi centuri de siguranţă pentru lucru la O O
înălţime?
Există măsuri de prevenire aplicate pentru evitarea căderii lucrătorilor şi O O
obiectelor?
Personalul care lucrează pe şantier poartă echipament individual de protecţie O O
corespunzător (de ex. încălţăminte şi cască de protecţie)?
Sunt utilizate măsuri de prevenire corespunzătoare în scopul prevenirii sau O O
reducerii expunerii la pulberi (de ex. de lemn, ciment şi siliciu)?
Sunt utilizate măsuri adecvate de prevenire sau reducere a expunerii la zgomot O O
şi vibraţii?
Sunt echipamentele tehnice corespunzător întreţinute pentru a funcţiona în O O
condiţii de securitate?
Sunt echipamentele tehnice corespunzător întreţinute pentru a funcţiona în O O
condiţii de securitate?
Sunt dispozitivele de securitate ale maşinilor în stare de funcţionare (de ex. O O
semnale sonore, protectori)?
Sunt utilizate sistemele de protecţie a excavaţiilor pentru reducerea riscului de O O
prăbuşire?
Personalul de deservire a vehiculelor şi instalaţiilor este instruit în mod O O
corespunzător?
Sunt informaţi toţi angajaţii, clar şi pe înţelesul tuturor, cu privire la riscurile O O
existente şi la măsurile de prevenire adoptate?

Etapa 3 . Evaluarea riscurilor generate de pericol

Cum se evalueaza riscurile generate de un pericol?
Risc Gravitatea consecintelor

Probabilitatea Vatamare Vatamare Vatamare

moderata medie grava

Putin probabil Mic(1) Mic(1) Mediu(2)

Probabil Mic(1) Mediu (2) Mare(3)

Foarte probabil Mediu(2) Mare(3) Mare(3)

Etapa 3 Evaluarea riscurilor generate de pericole

Probabilitatea
-Puţin probabil- nu trebuie să se materializeze pe durata întregii activităţii profesionale a lucrătorului
-Probabil-se poate materializa numai de câteva ori pe durata activităţii profesionale a unui lucrător.
 18
-Foarte probabil- se poate materializa în mod repetat pe durata activităţii profesionale a unui lucrător

Etapa 3 Evaluarea riscurilor generate de pericole

-GRAVITATEA CONSECINŢELOR:
-VATAMARE MODERATA -accidente şi îmbolnăviri care nu cauzează suferinţe pe termen lung
(cum ar fi mici tăieturi, iritaţii ale ochiului, dureri de cap etc.).
-VATAMARE MEDIE -accidente şi îmbolnăviri care cauzează
suferinţe moderate, dar prelungite sau care se repetă periodic (cum ar fi răniri, fracturi simple, arsuri
de gradul doi pe o suprafaţă limitată a corpului, alergii ale pielii etc.).
-VATAMARE GRAVA -accidente şi îmbolnăviri care cauzează
suferinţe grave şi permanente şi/sau decesul (de ex., amputări, fracturi complexe care produc
invaliditate,cancer, arsuri de gradul doi sau trei pe o suprafaţă mare a corpului etc.).

Cum se decide daca riscul generat de un pericol este acceptabil sau inacceptabil?
Risc mare(3) -nu este acceptabil
Rsc mic (1) -este acceptabil
Risc mediu (2) - este acceptabil

IMPORTANT!!! Daca nu sunt respectate prevederile legale, riscul nu este acceptabil

Etapa 4 Planificarea actiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor. Analiza evaluarii

Partea B –Exemple de masuri de prevenire care pot fi utilizate in scopul reducerii riscurilor.

SUPRAFETE DENIVELATE SI ALUNECOASE

1 Alegerea cu grijă a pardoselii, în special dacă există probabilitatea să devină umedă sau
plină de praf din cauza proceselor de lucru; păstraţi suprafeţele uscate.
2 Dacă este necesar, tratarea suprafeţele alunecoase prin metode chimice; folosirea metodelor
de curăţare corespunzătoare.
3 Asigurarea verifi cării periodice a pardoselilor şi căilor de circulaţie.
4 Înlăturarea găurilor, fi surilor, carpetelor sau covoarelor uzate etc.; păstrarea pardoselilor şi
a căilor de circulaţie în stare de curăţenie.
5 Îndepărtarea pragurilor sau limitarea denivelărilor acestora; îmbunătăţirea vizibilităţii
acestora.
6 Asigurarea încălţămintei adecvate pentru lucrători.
7 Semnalizarea corespunzătoare a pardoselilor şi căilor de circulaţie.
8 Asigurarea unui iluminat adecvat al pardoselilor şi căilor de circulaţie.
9 Poziţionarea echipamentelor astfel încât să se evite cablurile care traversează căile
pietonale; utilizarea protecţiei pentru cabluri în scopul fi xării sigure a acestora de suprafeţe.
  Utilizarea de materiale anti-derapante şi uşor de curăţat pentru pardoseli şi căile de
circulaţie.
 19

Etapa 4 Planificarea actiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor. Analiza evaluarii

Partea B –Exemple de masuri de prevenire care pot fi utilizate in scopul reducerii riscurilor.

ACTIVITATI DE BIROU
MEDIUL DE MUNCĂ
-Efectuarea evaluării riscurilor în mod periodic.
-Consultarea personalului cu privire la schimbările din mediului de muncă.
-Măsurarea şi monitorizarea parametrilor mediului de muncă.
-Implicarea experţilor pe durata conceperii (sau reamenajării) locurilor de muncă.
UNITĂŢI CU ECRANE DE VIZUALIZARE (VDT) ŞI PC-URI
-Asigurarea folosirii echipamentului corespunzător pentru fiecare tip de activitate.
-Luarea în considerare a aspectelor ergonomice în faza de concepere sau de reamenajare a
locurilor de muncă.
ECHIPAMENTUL DE MUNCĂ
-Întreţinerea periodică a echipamentului.
-Reamenajarea locului de muncă (intervenţia ergonomică
INTERACŢIUNEA OM-MAŞINĂ (ERGONOMIA SOFT-URILOR)
-Instruirea lucrătorilor pentru utilizarea soft-urilor.
-Aplicarea rezultatelor ca urmare a dezvoltării tehnice (actualizări şi îmbunătăţiri ale soft-urilor).
ORGANIZAREA MUNCII
-Asigurarea instrucţiunilor de securitate adecvate.
-Evaluarea continuă a efi cienţei măsurilor de prevenire.
-Consultarea lucrătorilor cu privire la deciziile de organizare a muncii.
-Monitorizarea efectelor programului de lucru şi planifi cării timpului de lucru asupra sănătăţii.

PERICOLE PENTRU SĂNĂTATE

-Îmbunătăţirea funcţionalităţii ergonomice a echipamentului la locul de muncă, în special a relaţiei
în spaţiul de muncă dintre birou-monitor-scaun.
-Îmbunătăţirea iluminatului, eliminarea refl ectării şi strălucirii luminii pe ecranul monitorului.
-Supravegherea medicală periodică a sănătăţii lucrătorilor (în special pentru problemele de vedere
şi afecţiunile musculo-scheletale).

Etapa 4 Planificarea actiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor. Analiza evaluarii

Partea B –Exemple de masuri de prevenire care pot fi utilizate in scopul reducerii riscurilor.

CONSTRUCTII
FAZA DE ELABORARE A PROIECTULUI
-Integrarea securităţii şi sănătăţii în proiectul lucrării.
-Eliminarea riscurilor de cădere prin prevederea de scări prevăzute cu pantă corespunzătoare şi
asigurate împotriva deplasării accidentale.
-Proiectarea şi instalarea de căi de acces către acoperişuri.
-Asigurarea că fi ecare instalaţie de ridicat, cu elementele componente, inclusiv anexe, ancoraje şi
suporţi sunt bine proiectate, construite, instalate şi utilizate corect, verifi cate şi întreţinute de persoane
competente, în conformitate cu reglementările naţionale şi exploatate de lucrători instruiţi
corespunzător.
-Asigurarea iluminatului corespunzător la fi ecare loc de muncă, scări şi oricare alt loc din cadrul
şantierului, unde ar putea trece lucrătorii.
-Planifi carea şi executarea activităţilor de demolare numai sub supravegherea unei persoane
competente.
-Organizarea depozitării corespunzătoare a deşeurilor din construcţii.
-Întreţinerea sau demolarea clădirii: luarea tuturor măsurilor de precauţie în cazul lucrului cu azbest.
 20
-Asigurarea unui număr corespunzător de grupuri sanitare şi de spălat, zone pentru servit masa şi
adăposturi pe durata întreruperii lucrului ca urmare a vremii nefavorabile.

FAZA DE ORGANIZARE
-Modificarea programului de lucru în scopul reducerii riscurilor, dacă este necesar.
-Executarea simultană a lucrărilor care implică acţiuni de protecţie asemănătoare, în scopul asigurării
protecţiei colective.
-Asigurarea că toţi angajaţii, inclusiv aceia care nu înţeleg bine limba naţională, cunosc riscurile
potenţiale de pe şantier, măsurile de protecţie adoptate şi responsabilităţile ce le revin privind
securitatea şi sănătatea în muncă.
-Asigurarea echipamentului individual de protecţie corespunzător (căşti, mănuşi, măşti, încălţăminte
de protecţie).
-Asigurarea mijloacelor de prim ajutor pe şantier.

FAZA DE EXECUŢIE
-Desemnarea unui coordonator de securitate şi sănătate în muncă, format şi instruit corespunzător.
-Verificarea zilnică a stării schelăriei, înainte de începerea lucrului pe şantier.
-Interzicerea dezasamblării unor părţi ale schelei înainte de finalizarea întregii lucrări.
-Asigurarea lăţimii minime de 60 cm a zonei de lucru pe schelă.
-Utilizarea unor indicatoare de avertizare :„Nu vă căţăraţi niciodată pe schele, utilizaţi întotdeauna o
scară adecvată“.
-Verificarea amplasării scărilor mobile cu o pantă corespunzătoare, cu partea superioară a scării
deasupra nivelului pe care păşesc lucrătorii.
-Verificarea existenţei materialului antiderapant pe treptele scărilor şi dacă acestea sunt libere.
-Interzicerea utilizării scărilor dintr-un tronson mai lung de 6 m.
-Urcarea sau coborârea pe/de pe scara mobilă numai cu faţa la aceasta, utilizând ambele mâini pentru
susţinere. Uneltele vor fi aşezate într-o trusă auxiliară, purtată la talie. Materialele care vor fi utilizate
se vor ridica cu echipamentul de ridicare.
-Interzicerea aplecării corpului în lateral, atunci când se lucrează pe o scară mobilă.
-Interzicerea lucrului pe acoperiş în condiţii meteo nefavorabile.
-Utilizarea, în mod obligatoriu, a sistemelor de siguranţă pentru lucrul la înălţime, inclusiv la lucrul pe
acoperiş.
-Interzicerea deplasărilor pe suprafeţele acoperite cu material fragil.
-Obligativitatea verificării zilnice, înainte de începerea lucrului, de către o persoană competentă, a
panoului electric principal de pe şantier, a cablurilor şi aparatelor electrice aflate sub tensiune.
-Depozitarea şi semnalizarea substanţelor toxice, periculoase şi explozive, conform prevederilor
legale.
-Păstrarea permanentă a ordinii pe şantier.
-Menţinerea liberă a căilor de circulaţie şi a scărilor.

Etapa 4. Cum se pot planifica actiunile de reducere sau de eliminare a riscurilor generate de un
pericol?
-Daca riscul este mare si evaluat ca fiind inacceptabil, actiunile de reducere a acestuia trebuie luate
imediat;
-Daca riscul este mediu si este evaluat ca fiind acceptabil, se recomanda planificarea de actiuni pentru
reducerea nivelului acestuia;
-Daca riscul este mic si este evaluat ca fiind acceptabil, este necesar sa se asigure ca acesta va ramane
la acelasi nivel;

Etapa 5. Elaborarea documentatiei de evaluare a riscurilor

FISA DE Nr. fisa:
EVALUARE Data :
Numele si adresa Evaluarea riscurilor efectuata de….
intreprinderii:
 21
No PERICOL Masuri de Estimarea Actiuni planificate in scopul reducerii
prevenire/ de /valoarea riscurilor
protectie riscurilor
utilizate
1 2 3 4 5
         
Semnatura [ile] persoanelor care efectueaza evaluarea riscurilor:
Semnatura [ile] persoanelor care lucreaza la locul de munca:
Criterii de eficienta a masurilor de prevenire
-ELIMINATI RISCURILE;
-NU TRANSFERATI RISCURILE;
-MASURA DE PREVENIRE SA FIE STABILITA IN TIMP;
-MASURA DE PREVENIRE SA NU INCARCE MENTAL OPERATORUL;
-CALCULATI RAPORTUL COST/AVANTAJ AL MASURII;
-VERIFICATI CONFORMITATEA CU REGLEMENTARILE LEGALE
ANALIZA SECURITATII MUNCII-ASM
-Activitati cu rata ridicata de AM si/sau BP.
-Activitati cu potential de producere a unor evenimente grave, chiar daca nu exista un istoric al
evenimentelor.
-Activitati la care eroarea umana poate avea consecinte grave.
-Activitati noi sau cu proceduri modificate.
-Activitati complexe care necesita instructiuni scrise.
Obiectul analizei
-Se recomanda ca analiza sa se faca pe un segment limitat al fluxului de productie , pe un post de
lucru;
-Metoda este ideala pentru sarcini de lucru bine definite, care se desfasoara prin parcurgerea succesiva
a unor pasi clari.

Etapele de aplicare a metodei

1. Pregatire;
2. Analiza sarcini de munca;
3. Identificarea riscurilor;
4. Evaluarea riscurilor;
5. Propunerea masurilor.
Pregatire
- Stabilirea obiectivului analizei;
-Stabilirea grupului de analiza;
- Strangerea informatiilor necesare.

Grupul de analiza ar trebui sa cuprinda:

- Conducatorul analizei;
-Seful de echipa , maistru;
-Personal de mentenanta;
-Tehnolog.
2. Analiza sarcini de munca
- Desompunerea activitatii pe operatii;
- Nu uitati mentenanta si reparatiile;
-Nu uitati situatiile speciale(avarii, urgente, defecte, etc.)

3. Identificarea riscurilor: D.I.O

-Documentatie;
-Interviuri;
- Observare.
 22

ANALIZA SECURITATII MUNCII

Fisa de analiza
Organizatia:…. Data…..
Locul de munca… Evaluator. …..
Operatia Risc Grad de risc Masuri propuse Responsabil Termen

           

           

           

           

           

4 Evaluarea riscurilor

Grad Descriere

1 Risc acceptabil
Nu sunt necesare masuri
( de ex. Nu este afectata capacitatea de munca)
2 Risc mediu
Se recomanda stabilirea unor masuri de prevenire
( de ex. Accidente usoare)
3 Risc mare
Trebuie sa se ia masuri
(de ex. Accidente de munca cu ITM, min. 3 zile , p=/ 1 an
4 Risc foarte mare
Trebuie sa se ia masuri imediat
(de ex. Accidente cu inv., deces, colective)

 5. Propunerea masurilor
 -Se vor respecta ordinea de alegere a masurilor de prevenire;
 - Alegerea si implementarea masurilor de prevenire pe baza principiilor generale de
prevenire prevazute Legea nr.319/2006, art.7 al.(3).
 23
Drd. Ing. Negoita Niculae
0723777236
0752069628
negoitaniculae@yahoo.com
negoitaniculae@gmail.com