S.C. ................... S.R.L.

Aprobat,
Administrator

Tematica privind instruirea la locul de muncă pentru personal tehnico administrativ

(elaborată în confomitate cu prevederile art. 90 – 94 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006)

Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop

prezentarea riscurilor pentru SSM, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul
fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.

Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă, în

grupe de maximum 20 de persoane. Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de
muncă.

Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru SSM, precum şi de măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. Durata instruirii la locul de
muncă este 4 ore.

Instruirea la locul de muncă cuprinde:

1. informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de
muncă;
2. prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă;
3. măsuri la nivelul locului de muncă privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor;
4. prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităţi specifice ale locului de muncă;
5. în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va
desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a
mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim-ajutor.

Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după
verificarea cunoştinţelor de către superiorul ierarhic celui care a făcut instruirea şi se consemnează în
fişa de instruire individuală.

1. Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă personal tehnico

administrativ

Activitatea: - lucrari de birou

- operare PC

Mijloace de productie: - calculator

- mobilier de birou

- materiale de birotica (capsator, perforator etc)

- unelte si materiale pentru curatenie

1
 - frigider

- aparate radio – TV

- aparat aer conditionat

Mediul de munca - spatii inchise, amenajate pentru lucrari de birou, iluminate natural si
artificial, aer conditionat, instalatii de incalzire, grupuri sanitare.

A. Factori de risc proprii mijloacelor de productie

1. Factori de risc mecanic

1.1. Depasari sub efectul gravitatiei

- alunecare (obiecte, materiale, subansambluri etc ce pot sa cada de pe birou pe picioarele

lucratorului - strivire);
- cadere, rasturnare (situatii in care operatorul agata din neatentie un cablu telefonic sau de
aliemntare alt aparat si provoaca rasturnarea sau caderea peste el a respectivelor aparate, scaune
etc).
1.2. Deplasari sub efectul propulsiei:

- proiectare de corpuri sau particule;

- deviere de la traiectoria normala;
- balans, recul, socuri excesive.
Ex. din cauza curentului sau a unui vant puternioc, se deschide accidental o fereastra, din soc se sparge
geamul iar cei din apropiere pot fi raniti prin taiere cu cioburi de geam.

1.3. Suprafete sau contururi periculoase

- taioase (unelte pentru ascutit, capsator, muchii vii le mobilierului etc)

- intepatoare (ace, capse, colturi de mobilier sau aparatura etc).

2. Factori de risc termic

2.1. Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor

Ex: atingerea din neatentie a unor radiatoare electrice, calorifer electric, fierbator, cana cu cafea sau ceai
fierbinte etc.

3. Factori de risc electric

- contact drect: interventia necorespunzatoare a operatorului la prize electrice defecte, cabluri

electrice cu izolatia deteriorata pe portiuni, asezarea scaunului cu picioare metalice pe cabluri
electrice de alimentare a calculatorului care pot distruge prin strivire izolatia cablului electric;
- contact indirect: daca tabloul electric nu este legat la priza de pamant sau consumatorii electrici
din birou nu sunt alimentati prin stecher si priza schuko , exista riscul electrocutarii operatorului
in cazul unei defectiuni in instalatie, cand intra sub tensiune accidental carcasa metalica a
echipamentului electric.
Masuri de prevenire

- Conceptia unei tehnologii nepericuloase

2
 - Organizarea ergonomica a locului de munca
- Realizarea protectiei prin impamantare la instalatia electrica

B. Factori de risc proprii mediului de munca

1. Nivel de iluminat

- stralucire (suprasolicitarea vederii operatorului de la ecranul monitorului de calculator)

- palpaire (cazul in care nu sutn inlocuite la timp tuburile fluorescente defecte)
2. radiatii: electromagnetice (de la aparatura electrica)

3. Calamitati naturale: seism

4. Factori de risc biologic: imbolnaviri prin transmitere de agenti patogeni de catre colegii cu afectiuni
nedeclarate si netratate (hepatita, TBC, gripa etc)

Masuri de prevenire

- Dotarea cu sisteme de iluminare corespunzatoare

- Evitarea suprasolicitarii vederii printr-un program de lucru la calculator alternat cu alte operatii
de birou
- Control medical periodic pentru depistarea eventualelor afectiuni
- Mentinerea parametrilor de microclimat oprim.

C. Factori de risc proprii sarcinii de munca

1. Continutul necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate

Ex: lucratorii sunt solicitati pentru transportul unor obiecte, colete, mobilier pe scari, alte cai de
circulatie, fara a fi fost dotati cu echipament de protectie adecvat, caz in care se pot rani sau imbolnavi
din cauza suprasolicitarilor dorso-lombare.

2. Operatii, reguli, procedee gresite

3. Sarcina de munca supradimensionata (lipsa normare a muncii, neluarea in calcul a capacitatii psihice
a lucratorilor, a rezistentei la stres si suprasolicitare).

4. Suprasolicitare psihica:

- ritm de munca mare (termene la lucrari)

- decizii dificile in timp scurt (la secretariat)
- operatii repetitive in timp scurt (tastarea).

Masuri de prevenire

- Concordanta intre capacitatea fizica si psihica a lucratorului si sarcinii de unca (atributii din fisa
postului)
- Coordonarea optima a activitatii pe ansamblu in cadrul biroului
- Informarea cu toate datele necesare indeplinirii sarcinii de munca a fiecarui lucrator.

3
D. Factori de risc proprii executantului

1. Actiuni gresite

1.1. Executarea defectuoasa de operatii

- utilizarea gresita a mijloacelor de productie (nu respecta instructiunile de utilizare ale aparatelor
sau echipamentelor din dotare);
- pozitionari gresite: langa usi fara portiuni transparente, astfel incat exista riscul lovirii de catre
cei care deschid usa; langa vitrine cu geam, ferestre ce pot provoca raniri la spargere;
- manevre gresite: rasturnarea vaselor cu lichide fierbinti – cafea, ceai – datorita neatentiei in
miscar, rezultand oparirea lor;
1.2. Executarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca:

- interventia pentru schimbarea sigurantelor electrice la tabloul electric, becuri etc;

- deplasari cu pericol de cadere (prin impiedicare de praguri, colturi de mocheta nelipite pe podea,
cabluri electrice ce traverseaza caile de circulatie etc);
- alunecare, dezechilibrare (pe holuri umede dupa spalare, pe scari);
- cadere de la inaltime (daca se urca pe scaun cu surub ce permite rotirea se poate dezechilibra).
2. Omisiuni

- omiterea unor operarii in procesul de munca (nu regleaza ergonomic scaunul si displaxul pentru
lucru);
- fumatul in locuri nepermise – risc de incendiu

Masuri de prevenire

- Selectia personalului prin examen medical de medicina muncii si examen psihoprofesional;

- Instruire personal in sensul de a respecta atributiile inscrise in fisa postului si a modului corect
de lucru cu aparatura din dotare;
- Control preventiv al starii de fapt si inlaturarea deficinetelor constatate;
- Dotarea cu E.I.P. (chiar si pentru perioade scurte de timp, daca operatiile ce urmeaza a fi
executate impun aceasta).

Clase de gravitate / consecinţe:

1 - NEGLIJABILE – Consecinţe minore reversibile, cu incapacitate de muncă previzibilă până la 3 zile

calendaristice (vindecare fără tratament)

2 – MICI – Consecinţe reversibile, cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3-45 zile, care necesită
tratament medical

3 – MEDII – Consecinţe reversibile, cu o incapacitate de muncă previzibila între 45 şi 180 zile, care
necesită tratament medical prin spitalizare

4 – MARI – Consecinţe ireversibile, cu o diminuare a capacităţii de muncă de maximum 50%

(invaliditate de gradul III)

5 – GRAVE – Consecinţe ireversibile, cu pierdere între 50 şi 100% a capacităţii de muncă, dar cu

posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II)

4
6 – FOARTE GRAVE – Consecinţe ireversibile, cu pierdere totală a capacităţii de muncă şi a
capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I)

7 – MAXIME – Deces

Clase de probabilitate / evenimente: 1 – extrem de rare; 2 – foarte rare; 3 – rare; 4 – puţin frecvente; 5
– frecvente; 6 – foarte frecvente.

2. Se vor prezenta angajaţilor prevederile Instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă
personal tehnico administrativ.

3. Măsuri la nivelul locului de muncă privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi

evacuarea lucrătorilor

3.1. Primul-ajutor în accidentele de muncă

DEFINIŢIE
Primul-ajutor reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui accident (de
muncă), până la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate.
Primul-ajutor (asistenţă de urgenţă) se acordă în trei etape diferite: la locul accidentului sau
îmbolnăvirii; în timpul transportului; în unităţile sanitare.
---

La locul unde s-a produs accidentul şi până la intervenţia cadrelor medicale de specialitate, primul-
ajutor trebuie acordat de către persoane care sunt pregatite în acest scop – salvatori. Salvatorul nu
înlocuieşte medicul dar, prin măsurile pe care le aplică, el trebuie să reuşească să evite:
 înrăutăţirea stării accidentatului;
 apariţia complicaţiilor;
 producerea morţii victimei.
Formarea salvatorilor trebuie să fie predominant practică, repetată în mod periodic, pentru ca salvatorii
să poata acţiona oricând şi oriunde.

ATENTIE!
O persoană care nu este pregatită ca salvator NU trebuie să intervina cu orice preţ; obligaţiile
sale sunt:
- să nu atingă victima;
- să cheme pe cel mai apropiat salvator;
- să anunţe accidentul şi să solicite ajutor calificat;
- să organizeze protecţia victimei;
- să prevină extinderea stării de accident.
---

Cum se protejează victima?

- se identifică riscurile care persistă pentru a proteja victima şi persoanele care ar putea fi expuse la
riscurile identificate;
- se suprimă riscurile;
- se instituie un „baraj de securitate” în jurul victimei, îndepărtând persoanele neavizate.

Cum se examinează victima?

- se cercetează semnele care indică faptul că viaţa victimei este ameninţată: sângerează abundent;
răspunde la întrebari; respiră; are puls;
- se stabileşte ordinea de prioritate a intervenţiilor;
- se realizează triajul victimelor, pe baza ierarhizarii leziunilor în funcţie de gravitatea lor.
5
UTIL
Cum se anunţă accidentul?
Apelul de prim-ajutor contine informaţii despre: ce s-a intamplat; locul accidentului; accesibilitatea
drumului; numărul şi starea victimei; tipurile de leziuni produse; numele persoanei care face apelul.
Persoana care a facut apelul trebuie să astepte confirmarea corectă a mesajului transmis.
----

Cum se acordă primul-ajutor?

Dacă victima nu vorbeşte (este inconştientă), dar respiră şi are puls: aşezarea în poziţie de
siguranţă; acoperirea victimei; supravegherea circulaţiei, a stării de conştienţă, a respiraţiei, până la
sosirea ajutoarelor medicale.

Dacă victima nu raspunde, nu respiră, dar are puls: degajarea (eliberarea) căilor respiratorii;
manevra Heimlich; respiraţia „gură la gură” sau „gură la nas.”

Dacă victima nu răspunde, nu respiră, nu are puls: reanimare cardio – respiratorie (masaj cardiac
extern asociat cu respiraţie „gură la gură” sau „gură la nas”).

Dacă victima sângerează abundent: compresie manuală locală; pansament compresiv; compresie
manuală la distanţă (în zona subclaviculară sau inghinală).

Dacă victima prezintă arsuri: spălare abundentă cu apă.

Dacă victima vorbeşte, dar nu poate efectua anumite mişcări: - oricare ar fi semnele, se acţionează
ca şi cum victima ar avea o fractură, evitând deplasarea ei şi respectând toate eventualele deformări la
nivelul membrului superior, al membrului inferior, al coloanei vertebrale.

Dacă victima prezintă plăgi: plăgi grave: aşezarea victimei într-o poziţie adecvată, îngrijirea
segmentului amputat, compresie pentru oprirea sângerării etc.; plăgi simple: curăţarea şi pansarea
plăgii.

Cum se transportă accidentaţii – principii generale:

- transport numai cu autosanitara (ambulanţă);
- transport cu mijloace improvizate numai pentru victimele cu leziuni uşoare, care nu influenţează
funcţiile vitale ale organismului şi atunci când accidentul s-a produs în locuri izolate, la mare distanţă de
staţiile de salvare.
Numai în conditii excepţionale se poate indica şi transportul celor grav accidentaţi cu aceste mijloace
improvizate.

Niciun accidentat nu va fi transportat înainte de a fi adus în starea de a suporta în bune condiţii

transportul, adica înainte de a fi examinat şi a i se fi acordat, efectiv, primul-ajutor.

În condiţiile actuale de organizare şi dotare a serviciilor de urgenţă, numai cadrele medico-sanitare de

specialitate (salvatorii de gradul I şi II) au dreptul să dispună ridicarea şi transportul victimelor de la
locul accidentului.

Nu este indicat ca, din dorinţa de a transporta accidentatul în timpul cel mai scurt posibil la o unitate
sanitară competentă, să se apeleze la orice vehicul. Tehnica de intervenţie pentru transport trebuie
subordonată ideii de a nu agrava şi a nu complica vătămările produse de accident (pentru aceasta,
mobilizarea accidentatului va trebui astfel executată încât segmentul format din cap – gat – trunchi –
bazin, să rămână nemişcat, ca un bloc rigid).

6
3.2. Stingerea incendiilor

La descoperirea unui incendiu, orice persoană are următoarele obligaţii:

- să anunţe IMEDIAT incendiul;
- să încerce să stingă focul, dacă nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingător; dacă focul
nu s-a stins, se evacuează imediat zona);
- să anunţe telefonic pompierii militari, din cea mai apropiată zonă neafectată;
- să comunice conducerii unităţii detaliile referitoare la locaţie şi la amploarea incendiului.

La declanşarea alarmei de incendiu, salariaţii sunt obligaţi să acţioneze astfel:

- încetează orice activitate;
- abandonează obiectele personale;
- lasă uşile deschise;
- părăsesc imediat clădirea prin ieşirile de urgenţă sau prin locurile indicate de membrii echipei de
intervenţie;
- merg către locul de adunare stabilit;
- menţin libere căile de acces către clădire;
- urmează toate indicaţiile primite de la membrii echipei de intervenţie;
- asistă, dacă este posibil, evacuarea în siguranţă a persoanelor din afara societăţii;
- rămân în afara clădirii până la încheierea definitivă a evenimentului.

La declanşarea alarmei de incendiu, membrii echipei de primă intervenţie sunt obligaţi să:
- intre în toate încăperile accesibile din zona de responsabilitate alocată şi să dirijeze personalul pentru
evacuarea clădirii;
- îndrume personalul către cea mai apropiată cale/ieşire de urgenţă;
- menţină calmul pe timpul evacuării;
- meargă la punctul de adunare după evacuarea zonei;
- preia controlul asupra locului de adunare şi să se asigure că nicio persoană nu intră înapoi în clădire
până la primirea dispoziţiei, în acest sens, a conducerii societăţii;
- participe la o analiză, după terminarea evenimentului şi să raporteze orice dificultăţi întâlnite în
procesul de evacuare.

Contabilizarea persoanelor se va face consultând:

 condica de prezenţă a personalului salariat;
 registrul de poartă;
 informaţiile primite de la personalul salariat al unităţii, după asigurarea validităţii informaţiei.

ATENŢIE
Se va ţine cont de starea emotivă a persoanelor într-o astfel de situaţie şi se va încerca validarea
informaţiilor primite prin consultarea a cel puţin 2 surse de informare.

Accesul Pompierilor Militari

Accesul echipajelor specializate ale Pompierilor militari se va face pe poarta de acces principală.
Directorul societăţii şi şeful echipei de primă intervenţie vor comunica pompierilor detaliile incendiului,
îi vor informa cu privire la eventualele persoane lipsă la apel (împreună cu locaţia presupusă a acestora)
şi vor rămâne la dispoziţia acestora pe durata operaţiunii de stingere a incendiului.

4. Prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităţi specifice pentru locul de muncă
personal tehnico administrativ

 Legea nr. 319 / 2006;

 H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
nr. 319/2006;
7
  H.G. nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate
la locul de muncă;
 H.G. nr. 1.028/2006 privind cerinţele minime de SSM referitoare la utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare.
 H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
 H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea
in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
 H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru locul de
munca;
 H.G. nr. 1051/9.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

Intocmit,

Lucrator desemnat SSM