CABINET MEDICAL INDIVIDUAL VIZAT

........................................................... ADMINISTRATOR
JUD. ............................

INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

LA ANGAJARE.

Cabinetul medical individual cu punctul de lucru în Arad. jud. Arad este înregistrat la
Oficiul Comerţului sub nr. ……………..Este societate cu capital român înfiinţată în
anul 2001 şi are ca reprezentant legal pe dr......................... medic de familie -unic
administrator.
Societatea se încadrează în codul CAEN …….
Spaţii ale societăţii :
- cabinet medical,
- sală de tratament
- sală de aşteptare.
Total spaţiu cabinet medical - 180m2.
Echipamente tehnice şi ustensilele din dotare:
- bisturiu
- pense
- stetoscop
- tensiometru
- cuptor pentru sterilizare,
- seringi,
- spatulă
- frigider.
- calculator
Substanţe şi materiale utilizate :
- vată
- anestezice,
- medicamente,
- dezinfectante
- alcool sanitar
Materiale igienico-sanitare:
- detergenţi,
- lavete,
- săpun. etc.
Materiale de protecţie :
- halat
1
 - mănuşi latex
- măşti protectoare
- bonete

RISCURILE DE ACCIDENTARE ŞI/SAU ÎMBOLNĂVIRE

PROFESIONALĂ SPECIFICE CABINETULUI MEDICAL
INDIVIDUAL.

Pe toată durata activităţii din cadrul Cabinetului medical individual cât şi în cadrul
activităţilor conexe sunt prezenţi o multitudine de factori care pot duce la
accidentarea sau îmbolnăvirea personalului, factori care impun anumite condiţii şi
anume:
- cunoaşterea lor de către întreg personalul unităţii,
- aplicarea tuturor măsurilor tehnico-organizatorice de prevenire şi evitare
a lor,
- combaterea riscurilor la sursă,
- stabilirea de măsuri de protecţie colectivă,
- elaborarea de instrucţiuni proprii de securitate a muncii specifice fiecărui
loc de muncă.
Prevederile Legii 319/2006 – Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă precum şi a
Normelor Metodologice de aplicare a acesteia, atât cele referitoare la securitatea în
muncă cât şi cele referitoare la sănătatea în muncă constituie un cadru legal pentru
elaborarea Instrucţiunilor proprii de securitate a muncii.
Factorii de risc de accidentare şi de îmbolnăvire profesională clasificaţi după
dependenţa lor faţă de elementele sistemului de muncă la nivelul Cabinetului
medical sunt:
A. Factori de risc proprii executantului.
B. Factorii de risc proprii sarcinii de muncă
C. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie.
D. Factorii de risc proprii mediului de muncă.
E. Factorii de risc proprii mediului social de muncă.

A. FACTORII DE PROPRII EXECUTANTULUI.

1. ACŢIUNI GREŞITE.
1.1 Executarea defectuoasă de operaţii:
- manevre sau comenzi greşite ( în exploatarea cuptorului de sterilizare sau în
exploatarea instrumentarului medical)
2
 - utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie
- poziţionări greşite
1.2 Nesincronizări de operaţii:
- întârzieri
- devansări
1.3. Efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă:
- pornirea echipamentelor tehnice
- întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie(curent electric)
- deplasări, staţionări în zone periculoase ( deplasarea sau staţionarea în zona
rafturilor pe care sunt depozitate mărfuri aflate la înălţime
- deplasări cu pericol de cădere

 de la acelaşi nivel: - prin alunecare

- prin dezechilibrare
- împiedicare ( atunci când se transportă marfă prin purtare pe braţe -
aceasta se poate solda cu fracturi la braţe, genunchi,bazin, coloană sau
cu traumatisme craniene)
 de la înălţime: - prin păşire în gol
- prin dezechilibrare
- prin alunecare
2. OMISIUNI.
2.1 Omiterea unor operaţii
2.2 Neutilizarea mijloacelor de protecţie.

B. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ.

1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN

RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE.

1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite( stabilite prin sarcina de muncă de către
administrator):
- utilizarea de conductori electrici cu izolaţia deteriorată:
- risc de accidentare:electrocutare
- folosirea de prize,ştechere sau întrerupătoare defecte:
- risc de accidentare:electrocutare,
- urcarea pe scaune( scaunul stomatologic sau pe scaunul rotativ al medicului
stomatolog)
- risc de accidentare: - fracturi, entorse, traumatisme craniene provocate prin
cădere de la înălţime,
- lăsarea sertarelor de la dulapuri deschise:
- risc de accidentare: lovirea de aceste sertare
- lăsarea de obiecte sau diferite materiale pe căile de acces:
- risc de accidentare: entorse, fracturi, fracturi produse prin împiedicare sau
cădere pe suprafeţele dure.
3
1.2. Absenţa unor operaţii : - neridicarea la timp a deşeurilor
stomatologice( comprese,tampoane etc.) sau neridicarea tuturor deşeurilor la timp
pentru incinerare.
- riscuri de îmbolnăvire : posibilitatea de a contacta diferite virusuri sau
microbi .
1.3. Metode de muncă necorespunzătoare(succesiune greşită a operaţiilor).

2. SARCINĂ SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA

EXECUTANTULUI.

2.1. Solicitare fizică :

- efort static,
- poziţii de lucru forţate sau vicioase care pot provoca afecţiuni lombare
sau cervicale,
- efortul dinamic depus la ridicarea sau coborârea diferitelor greutăţi sau la
manipularea acestora de pe rafturile de depozitare.
2.2. Solicitare psihică:
- un ritm de muncă mare atunci când sunt solicitări sau urgenţe poate duce
la provocarea stărilor de stres sau la alte afecţiuni psihice şi de aici la neatenţie în
efectuarea tratamentelor urmată de greşeli care se pot transforma în diferite
accidente iremediabile.
- luarea unor decizii dificile în timp scurt,
- operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex,
- monotonia muncii.

C. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE

PRODUCŢIE.

1. FACTORII DE RISC MECANIC.

1.1. Mişcări periculoase:
1.1.1. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale
echipamentelor tehnice.
1.1.2. Deplasări sub efectul gravitaţiei:
- alunecare
- rostogolire
- răsturnare
- cădere liberă
- deversare, etc.
1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:
- suprafeţele tăioase sau înţepătoare ale instrumentarului medical pot
provoca înţepături sau tăieturi dacă nu sunt întreţinute corect cu mânere bune sau
dacă nu sunt păstrate în sertare închise şi cu vârful înainte.

4
 - suprafeţele alunecoase ale pardoselilor sau ale treptelor pot constitui
un factor de risc dacă nu sunt întreţinute curate, uscate, fără pete de ulei sau alte
materiale alunecoase. Toate acestea pot provoca prin cădere – fracturi, luxaţii,
entorse, sau chiar traumatisme craniene.
1.3. Recipiente sub presiune .

2. FACTORII DE RISC TERMIC.

2.1. Cuptorul pentru sterilizare, temperatura ridicată a suprafeţelor sau a

instrumentarului medical rezultată în urma procesului de sterilizare pot provoca
arsuri destul de grave
2.2 Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor.
2.3. Flacăra deschisă precum şi ţigara aprinsă sau flamele provocate de
scurtcircuite în încăperile unde sunt depozitate materiale sau materiale inflamabile
pot fi cauza producerii de incendii cu toate consecinţele ce decurg din acestea:
arsuri, intoxicaţii, decese, precum şi inerentele pagube materiale.

3. FACTORII DE RISC ELECTRIC.

3.1 Curentul electric:

- Curentul electric este unul dintre cei mai periculoşi factori de risc. Acesta
este prezent atât la alimentarea echipamentelor medicale acţionate electric, precum
şi la iluminat sau la alimentarea aparatelor de uz casnic ori a tehnicii de calcul. El
este periculos în cazul în care nu sunt respectate normele de securitate a muncii la
utilizarea curentului electric în medii normale ( H.G.1146.)
Curentul electric poate provoca : electrocutări, arsuri termice orbire în caz de
scurtcircuite, incendii, decese.
- Acestea se pot produce prin atingere directă de cablurile sau instalaţiile
defecte sau în cazul executării de improvizaţii la instalaţie, prin nepunerea la
pământ a echipamentelor tehnice ori prin intervenţii la instalaţiile electrice a
persoanelor necalificate şi neautorizate în executarea acestor lucrări.

4. FACTORII DE RISC CHIMIC.

4.1. Substanţe inflamabile.

Substanţele inflamabile pot fi generatoare de incendii cu consecinţe şi asupra
sănătăţii personalului, dacă acestea nu sunt păstrate în condiţiile prevăzute de
legislaţia în vigoare.
4.2. substanţele toxice folosite pot genera de asemenea neajunsuri asupra
organismului uman.

5. FACTORII DE RISC BIOLOGIC.

5
 - Culturi sau preparate cu microorganisme, sau microorganisme în
suspensie în aer,
- bacterii,
- virusuri,
- richeţi,
- spirochete
- ciuperci.
- risc de îmbolnăvire : -contaminarea cu aceste microorganisme .

D. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ.

1. FACTORII DE RISC FIZIC.

1.1 Temperatura aerului:

- ridicată,- poate genera lipotimii, palpitaţii, infarct miocardic etc.
- coborâtă, - gripă, viroze, pneumonii, etc.
1.2. Umiditatea aerului :
- ridicată - risc de disconfort respiratoriu,
- coborâtă - uscarea mucoaselor
1.3. Curenţii de aer: risc de otite, conjuctivite, viroze respiratorii etc.
1.4. Presiunea aerului influenţează starea generală a celor meteoro- sensibili.
1.5. Iluminatul :
- nivel de iluminat scăzut : - duce la obosirea ochilor, slăbirea vederii ,
- strălucire : - duce la slăbirea vederii, usturimea ochilor,
- pâlpâire - obosirea ochilor, slăbirea vederii .

E. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI SOCIAL DE MUNCĂ.

1. COMPORTAMENTUL SOCIO-PROFESIONAL.

Un comportament socio-profesional necorespunzător este un factor de risc ce

poate fi prezent în orice loc de muncă, specific oricărei activităţi şi la orice nivel de
pregătire profesională. Acest factor de risc trebuie luat în considerare de către orice
angajator sau angajat, dat fiind uşurinţa sa de manifestare, el concretizându-se de cele

6
mai multe ori prin agresiune verbală sau fizică urmată de toate consecinţele ce pot
decurge din aceasta.
Angajatorul este persoana care trebuie să supravegheze cu cea mai mare atenţie acest
factor de risc, verificând respectarea Legii 319/2006 şi a Normelor Metodologice de
aplicare a acesteia de către toţi lucrătorii, utilizarea corectă a mijloacelor şi
echipamentelor de protecţie, supravegherea personalului de a nu veni la serviciu
bolnavi, sub influenţa băuturilor alcoolice şi de a avea un comportament
socioprofesional civilizat pe tot parcursul programului de lucru.

2. LIPSA DE SATISFACŢIE ÎN MUNCĂ.

Constituie o importantă cauză de accidentare. Executantul aflat într-o asemenea

situaţie va încerca adesea să-şi termine munca mai repede decât normal şi atenţia sa
va fi parţial îndreptată spre alte lucruri, ceea ce îl va face să reacţioneze neadecvat,
mai ales în momentele de pericol. Dintre factorii cei mai importanţi care provoacă
sentimentul de nesatisfacţie în muncă fac parte: - condiţiile la locul de
muncă(gaze,mirosuri neplăcute, etc.), efectuarea unei activităţi pentru care cel în
cauză nu este calificat; programul de lucru; relaţiile cu colegii sau cu superiorii;
statutul său în firmă.

CONSULTANT SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ.

ADAM SORIN