SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DE ISO 9001

URGENTA TIMISOARA ISO 14001

Numar Operator de date cu caracter personal - 37058
ISO 18001
300041- str. Hector 1,Timisoara, Timis – RO,300041
Tel : 0256/200048, 0256/221553, Fax: 0256/200046
http://www.spitalul-municipal-timisoara.ro
e-mail : smtm@rdstm.ro Cod fiscal : 4483447

APROBAT
MANAGER
Dr. MARIA OLIMPIA OPREA

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR

DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE EXISTENTE, STABILIREA
MĂSURILOR TEHNICE ŞI ORGANIZATORICE ÎN VEDEREA DIMINUĂRII SAU ELIMINĂRII
ACESTORA DIN CADRUL
COMPARTIMENTELOR TESA
(JURIDIC, MANAGEMENTUL CALITĂȚII, RUNOS, FINANCIAR-CONTABIL, SSM-SU, AUDIT,
STATISTICĂ, ACHIZIȚII, APROVIZIONARE)

2018
Activitățile administrative ale unității sunt asigurate funcțional prin compartimentele de specialitate
JURIDIC, MANAGEMENTUL CALITĂȚII, RUNOS, FINANCIAR-CONTABIL, SSM-SU, AUDIT,
STATISTICĂ, ACHIZIȚII, APROVIZIONARE

2.1. Procesul de muncă

Procesul de muncă are drept scop următoarele activită ți:

analizeaza documentele economice
analizeaza documentele colectate
analizeaza activitatea economica si resursa umana a unită ții, in vederea deciziilor optime
realizeaza evaluarea patrimoniala
transmite documentele specifice
transmite raportul de informatii
arhiveaza documentele specifice
participa activ la rezolvarea sarcinilor echipei
acorda ajutor, atat cat este rational posibil, oricarui alt salariat, aflat intr-o situatie de pericol;
coopereaza cu persoanele cu atributii specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, atat timp
cat este necesar, pentru realizarea oricarei sarcini sau cerinte impuse de autoritate competenta pentru
prevenirea accidentelor si bolilor profesionale;

Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

ECHIPAMENTE DE MUNCĂ

 Scaun ergonomic
 Mese
 Dulapuri
 Birouri
 Computer
 telefon mobil, fax,

SARCINA DE MUNCǍ
foloseste timpul de munca exclusiv pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu, in acest sens, nu se ocupa
in timpul de munca de activitati care nu sunt cuprinse in atributiile si indatoririle sale ori nu sunt dispuse de sefi
ierarhici
analizeaza documentele economice
analizeaza documentele colectate
analizeaza activitatea economica si umana a unită ții, in vederea deciziilor optime economic
realizeaza evaluarea patrimoniala
transmite documentele specifice
transmite raportul de informatii
arhiveaza documentele specifice
participa activ la rezolvarea sarcinilor echipei
este cinstit, loial si disciplinat, dand dovada in toate imprejurarile de o atitudine civilizata si corecta fata
de toate persoanele cu care vine in contact;
respecta cu strictete regulile de protectie a muncii si P.S.I. din obiectivul unde desfasoara serviciul;
acorda ajutor, atat cat este rational posibil, oricarui alt salariat, aflat intr-o situatie de pericol;
coopereaza cu persoanele cu atributii specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, atat timp
cat este necesar, pentru realizarea oricarei sarcini sau cerinte impuse de autoritate competenta pentru
prevenirea accidentelor si bolilor profesionale;
 refuza intemediat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune in pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti colegi
informeaza de indata administratorul despre orice deficienta constatata sau eveniment petrecut;
executa alte activitati in legatura cu indeplinirea sarcinilor de serviciu precizate de persoanele care au
acest drept.

d)MEDIUL DE MUNCĂ
 Lucrătorii din cadrul COMPARTIMENTELOR TESA sunt expuși profesional, lucreaza efectiv in
mediu cu risc biologic, utilizând dotările din cadrul spitalului.
 Personalul care lucreaza in cadrul acestor compartimente/birouri este supus la :
- suprasolicitari vizuale: afectiuni ale ochilor, cefalee datorita lucrului prelungit la echipamentele de
calcul;
- stres neuropsihic: concentrarea la lucrul cu echipamentele de calcul, tulburari hipnice (reducerea duratei
somnului, cosmaruri etc.), tulburari emotionale ( anxietate, depresie), tulburari de control al impulsului
neclasificate;
- suprasolicitari osteomusculoarticulare: coloana vertebrala (cervicala, toracala, lombara), articulatii
(tendinite) din cauza pozitiei preponderent asezata si a folosirii dispozitivelor actionate manual atasate la
calculator .
Activitatea la calculator depaseste 75% din timpul de munca, deoarece se lucreaza in programe
informatice specifice.
**În perioadele de concedii este aceea și situa ție și pentru programul normal de lucru.

2.3. FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

Factorii de risc identificaţi

A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
a. Factori de risc mecanic:
1. lovituri datorate producerii accidentelor de circulaţie
2. strivire prin cădere la instabilitatea meselor pe care sunt asezate echipamentele de lucru;
3. strivire prin căderea obiectelor asezate necorespunzator pe mesele de lucru;
b. Factori de risc termic:
 incendii, arsuri in timpul lucrului la aparatura de birou,
 incendii la aprinderea din neglijenţă a documentelor sau a altor materiale inflamabile.
c. Factori de risc electric:
 electrocutare datorita circuitelor electrice defecte la care sunt alimentate echipamentele de calcul;
 electrocutare la conectarea echipamentelor electrice la prize defecte sau fara legatura la centura de
impamantare;
 electrocutare prin atingere directa sau indirecta a cablurilor de alimentare cu izolatia distrusa

B. Factori de risc proprii mediului de muncă

1. Factori de risc fizic:
- temperatura scazuta a aerului iarna;
- temperatura ridicata a aerului vara;
- emisii de radiatii ale echipamentelor utilizate;
2. Factori de risc chimic:
a) emisii de ozon ale echipamentelor utilizate.
3. Factori de risc biologici:
 Microorganisme, drojdii, mucegaiuri
 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
 Suprasolicitare fizică:
- pozitie preponderent ortostatica;
- lucru prelungit la echipamentele de calcul in fata monitorului.
b. Suprasolicitare psihică:
 monotonia muncii .

D. Factori de risc proprii executantului

a. Acţiuni greşite:
 staţionare in zone periculoase,
 cădere de la acelasi nivel prin alunecare, împiedicare sau dezechilibrare;
 zdrobire prin căderea materialelor, obiectelor de pe rafturi sau mesele de lucru;
 zdrobire prin căderea materialelor transportate din cauza greutăţii şi volumului acestora;
 iluminare insuficientă la locul de muncă;
 lucrul fără ecrane de protecţie;
UNITATEA:
NUMǍR PERSOANE EXPUSE: Conform organigrama

SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DE URGENTA FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCǍ DURATA EXPUNERII: CONF. ORD. MS 870/2004
TIMISOARA

LOCUL/POSTUL DE MUNCǍ: ECHPA DE EVALUARE:

COMPARTIMENTULUI TESA
Conform deciziei

CONSE- CLASA DE CLASA DE NIVEL

COMPONENŢA CINTA GRAVITAT PROBABILI PARŢIAL
FACTORI DE RISC FORMA CONCRETǍ DE MANIFESTARE A FACTORULUI DE RISC
SISTEMULUI DE MAXIMA E TATE DE RISC
IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)
MUNCǍ PREVIZI-
BILǍ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE 1. Miscari periculoase - deplasari sub efectul propulsiei (proiectare de corpuri sau material
PRODUCŢIE biologic - sange integral, plasma, ser, componente din sangele uman) la utilizarea DECES 7 2 4
necorespunzatoare a centrifugii
FACTORI DE RISC
2. Lovire de către alte mijloace de transport la deplasarea pedestrǎ; DECES 7 2 4
MECANIC
3. Suprafeţe sau contururi periculoase, înţepătoare sau tăioase (scurgeri accidentale de sange
si inteparea cu ace de siringa contaminate, taieturi sau zgarieturi produse de cioburile DECES 7 2 4
recipientelor din sticla utilizate, varfuri / ace)
ITM
4. Temperatura ridicată a obiectelor sterilizate sau a suprafeţelor 3 2 2
FACTORI DE RISC 45-180 zile
TERMIC ITM
5. Flacari, flame 2 1 1
3-45 zile
FACTORI DE RISC 6. Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ (conductori neizolati sau cu izolatia imbatranita
DECES 7 1 3
ELECTRIC si/sau umeda, prize defecte, cabluri dezizolate, aparatură necarcasată etc);
FACTORI DE RISC 7. Contaminarea chimică ca rezultat al expunerii profesionale la agenţii chimici folosiţi în
CHIMIC activitatea medicală: reactivi, substanţe chimice solide, lichide sau gazoase (pot fi toxice,
DECES 7 1 3
corosive ori inflamabile); contaminarea chimică se poate realiza, de asemenea, prin expunere la
deşeurile chimice rezultate din activitatea medicală
8. Substantele chimice si deşeurile chimice (substanţele de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate DECES 7 1 3
ca urmare a depozitării lor necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit (substanţe
 dezinfectante, substanţe tensioactive etc.) pot fi nocive pentru piele sau pentru aparatul
respirator si pot avea actiune cancerigena asupra organismului.
9. Alergie la latex, datorită utilizării mănuşilor de protecţie. Reacţiile alergice includ senzaţia de
ITM
mâncărime la nivelul pielii, afecţiuni la nivelul nasului, sinusurilor şi ochilor, apariţia astmului 2 5 3
3-45 zile
bronşic, şi chiar şocuri anafilactice
10. Contaminarea infecţioasă ca rezultat al expunerii profesionale la agenţi biologici,
reprezentaţi de sânge sau alte fluide biologice, virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxine ale
microorganismelor etc. Se poate realiza prin contact cu boli infecţioase şi cu produsele biologice DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC prin contact cu deşeurile infecţioase rezultate din activitatea medicală (diverse infectii virale sau
BIOLOGIC bacteriene – HIV, hepatita sau TBC)
ITM
11. Infectii (micoze) si alergii provocate de manipularea culturilor de microorganisme 2 1 1
3-45 zile
ITM
12. Curenţi de aer; 2 5 3
3-45 zile
13. Radiatii electromagnetice – lampa cu ultraviolete DECES 6 1 3
FACTORI DE RISC
ITM
FIZIC 14. Radiatii de la videoterminale 2 5 3
MEDIUL DE MUNCǍ 3-45 zile
15. Calamitǎţi naturale (trăsnet, seisme, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,
DECES 7 1 3
prăbuşiri de teren sau copaci, etc);
16. Contaminarea directa cu agenti microbieni (aerosoli infectiosi – bacterii, virusuri, ciuperci,
FACTORI DE RISC
paraziti etc.), flambarea anselor utilizate la insamantarea mediului bacterian, agitarea mediilor, DECES 7 1 3
BIOLOGIC
recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii.
SUPRASOLI-CITARE ITM
17. Efort static, poziţii vicioase în timpul muncii. 3 4 3
FIZICǍ 45-180 zile
SARCINA DE MUNCǍ 18. Consecinte de ordin emotional datorate intepaturilor accidentale cu ace folosite, stres in
SUPRASOLI-CITARE ITM
cazul situatiilor traumatice si de urgenta, ritm de muncǎ mare, operaţii repetitive de ciclu scurt 2 5 3
PSIHICǍ 3-45 zile
sau extrem de complex, monotonia sarcinilor de munca.
EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE ITM
19. Executare defectuoasă de operaţii: manevre, poziţionări, fixări, reglaje; 3 4 3
45-180 zile
ITM
20. Cădere de pe scări, prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau dezechilibrare; 3 3 3
45-180 zile
ITM
21. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare 3 3 3
45-180 zile
22. Diverse infectii virale sau bacteriene (HIV, hepatita sau TBC) prin înţepare sau tăiere DECES 7 1 3
accidentala cu instrumentar medical folosit (agenţii biologici profesionali – micro-organisme,
virusuri - de ex. HIV, hepatita B si C, sânge contaminat)
 23. Deficiente de igiena sau erori de manevrare a obiectelor contaminate cu produse biologice
(sange, urina, materii fecale) sau patologice (ex. puroi) provenite de la pacienti – aparitia “bolilor ITM
3 3 3
mainilor murdare” – boli cu transmitere digestive ca enterocolitele acute, dizenteria, hepatita 45-180 zile
OMISIUNI
acuta virala tip A
24. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie si a celorlalte mijloace de protectie din ITM
3 3 3
dotare; 45-180 zile
25. Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale cu pacienţii, stări tensionate,
ITM
COMPORTA-MENT agresiuni verbale sau fizice – violenta din partea pacientilor sau a apartinatorilor, deficienţe în 3 1 2
45-180 zile
SOCIO sistemul de comunicare);
PROFESIONAL ITM
26. Confruntarea cu durerea sau cu moartea pacienţilor. 2 1 1
3-45 zile

NIVELUL DE RISC GLOBAL AL LOCULUI DE MUNCǍ ESTE:

26
Riri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 5(5x5) + 1(4x4) + 15(3x3) + 2(2x2) + 3(1x1) 224
Nrg = = = = 3,06
26 0x7 + 0x6 + 5x5 + 1x4 + 15x3 + 2x2 + 3x1 73
ri
i=1
NIVELURILE DE RISC PARŢIALE PE FACTORI DE RISC ( Fig.nr.1 )
Locul de muncǎ

COMPARTIMENTUL TESA

Nivel de risc global : 3,06

LEGENDǍ FIGURA NR. 1

F.1. Miscari periculoase - deplasari sub efectul propulsiei (proiectare de corpuri sau material biologic -
sange integral, plasma, ser, componente din sangele uman) la utilizarea necorespunzatoare a centrifugii
F.2. Lovire de către alte mijloace de transport la deplasarea pedestrǎ sau cu autoturismul (deplasarea
la/de la locul de munca);
F.3. Suprafeţe sau contururi periculoase, înţepătoare sau tăioase (intepaturi de ac, taieturi sau zgarieturi
produse de instrumentarul medical);
F.4. Temperatura ridicată a obiectelor sterilizate sau a suprafeţelor
F.5. Flacari, flame
F.6. Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ (prize defecte, cabluri dezizolate, aparatură
necarcasată etc);
F.7. Contaminarea chimică ca rezultat al expunerii profesionale la agenţii chimici şi farmaceutici folosiţi în
activitatea medicală: substanţe chimice solide, lichide sau gazoase (toxice, corosive ori inflamabile);
medicamente (antibiotice) şi substanţe chimioterapice (citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau
carcinogene). Contaminarea chimică se poate realiza, de asemenea, prin expunere la deşeurile chimice
rezultate din activitatea medicală
F.8. Substantele chimice si deşeurile chimice (substanţele de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca
urmare a depozitării lor necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit (substanţe
dezinfectante, substanţe tensioactive etc.) pot fi nocive pentru piele sau pentru aparatul respirator si pot
avea actiune cancerigena asupra organismului
F.9. Alergie la latex, datorită utilizării mănuşilor de protecţie. Reacţiile alergice includ senzaţia de
mâncărime la nivelul pielii, afecţiuni la nivelul nasului, sinusurilor şi ochilor, apariţia astmului bronşic, şi
chiar şocuri anafilactice.
F.10. Contaminarea infecţioasă ca rezultat al expunerii profesionale la agenţi biologici, reprezentaţi de
sânge sau alte fluide biologice, virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxine ale microorganismelor etc. Se
poate realiza prin contact cu organismul bolnav sau purtător de boli infecţioase şi cu produsele biologice
ale acestuia, în cursul activităţilor de diagnostic şi tratament, sau prin contact cu deşeurile infecţioase
rezultate din activitatea medicală.
F.11. Infectii (micoze) si alergii provocate de manipularea culturilor de microorganisme
F.12. Curenţi de aer;
F.13. Radiatii electromagnetice – lampa cu ultraviolete
F.14. Radiatii de la videoterminale
F.15. Calamitǎţi naturale (trăsnet, seisme, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri
de teren sau copaci, etc);
F.16. Contaminarea directa cu agenti microbieni (bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti etc.) proveniti de la
pacient inconstient si involuntar, in urma actului medical (microorganisme în suspensie în aer de la
pacienţii bolnavi)
F.17. Efort static, poziţii vicioase în timpul muncii, ridicarea de mase grele (asistarea si mobilizarea
pacientilor).
F.18. Consecinte de ordin emotional datorate intepaturilor accidentale cu ace folosite, decizii dificile in
timp scurt, stres in cazul situatiilor traumatice si de urgenta, ritm de muncǎ mare, operaţii repetitive de
ciclu scurt sau extrem de complex, monotonia sarcinilor de munca
F.19. Executare defectuoasă de operaţii: manevre, poziţionări, fixări, reglaje;

F.20. Cădere de pe scări, prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau dezechilibrare;
F.21. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
F.22. Diverse infectii virale sau bacteriene (HIV, hepatita sau TBC) prin înţepare sau tăiere accidentala
cu instrumentar medical folosit (agenţii biologici profesionali – micro-organisme, virusuri - de ex. HIV,
hepatita B si C, sânge contaminat)
F.23. Deficiente de igiena sau erori de manevrare a obiectelor contaminate cu produse biologice (sange,
urina, materii fecale) sau patologice (ex. puroi) provenite de la bolnavi
F.24. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie;
F.25. Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale cu pacienţii, stări tensionate, agresiuni
verbale sau fizice – violenta din partea pacientilor sau a apartinatorilor, deficienţe în sistemul de
comunicare), agresiuni din partea animalelor (câini) la deplasarea la/de la locul de munca, deplasarea la
domiciliul pacientilor;
F.26. Confruntarea cu durerea sau cu moartea pacienţilor.

Nr.
FACTOR DE RISC
crt.
0 1
F.1. Miscari periculoase - deplasari sub efectul propulsiei (proiectare
de corpuri sau material biologic - sange integral, plasma, ser,
1.
componente din sangele uman) la utilizarea necorespunzatoare a
centrifugii
2. F.2. Lovire de către alte mijloace de transport la deplasarea pedestrǎ
F.3.Suprafeţe sau contururi periculoase, înţepătoare sau
3. tăioase (intepaturi de ac, taieturi sau zgarieturi produse de
instrumentarul medical);
F.10 - Contaminarea infecţioasă ca rezultat al expunerii profesionale
la agenţi biologici, reprezentaţi de sânge sau alte fluide biologice,
virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxine ale
4. microorganismelor etc. Se poate realiza prin contact cu organismul
bolnav sau purtător de boli infecţioase şi cu produsele biologice ale
acestuia, în cursul activităţilor de diagnostic şi tratament, sau prin
contact cu deşeurile infecţioase rezultate din activitatea medicală.
F16- Contaminarea directa cu agenti microbieni (bacterii, virusuri,
ciuperci, paraziti etc.) decatre pacient inconstient si involuntar, in
5.
urma actului medical (microorganisme în suspensie în aer de la
pacienţii bolnavi)
F.24- Diverse infectii virale sau bacteriene (HIV, hepatita sau TBC)
prin înţepare sau tăiere accidentala cu instrumentar medical folosit
6.
(agenţii biologici profesionali – micro-organisme, virusuri - de ex.
HIV, hepatita B si C, sânge contaminat)
4 FIŞA DE MǍSURI PROPUSE
NIVEL DE MǍSURI PROPUSE
RISC Nominalizarea măsurii
2 3
- Instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii muncii privind utilizarea centrifugii
4 - Verificarea periodică a echipamentului de muncă
4 - Instruirea lucrătorilor privind deplasarea pedestră precum și cu mijloacele de transport
- Instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii muncii privind utilizarea şi îndepărtarea acelor de
seringă după utilizare, în condiţii de deplină securitate, în containerele corespunzătoare obiectelor ascuţite
- Eliminarea utilizării acelor de seringă, ori de câte ori sunt disponibile alternative sigure şi eficiente.
4 - Implementarea utilizării unor instrumente dotate cu elemente de securitate şi evaluarea utilizării acestora,
pentru a stabili care dintre acestea sunt cele mai eficiente şi adecvate.
- Modificarea procedeelor de muncă care comportă risc de rănire cu ace, pentru a le face mai sigure. Evitarea
repunerii capacelor pe ace.
- Respectarea precauţiunilor universale, standarde fundamentale, reglementate prin Ordinul MS nr. 994/2004,
care se referă la măsurile ce trebuie aplicate de personalul medico sanitar în practica medicală, în scopul
evitării contaminării infecţioase atât a personalului medical, cât şi a pacienţilor.
- Instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii muncii;
- Vaccinare obligatorie;
- Colectarea obiectelor intepatoare/taietoare contaminate in containere rezistente la perforare cu inchidere
definitiva;
4 - Supravegherea starii de sanatate;
- Purtarea manusilor din latex , de unica folosinta, pe toata durata efectuarii tehnicilor medicale precum si a
halatelor cu maneci lungi, inchise in fata;
- Spalarea minutioasa a mainilor dupa scoaterea manusilor, inainte si dupa utilizarea toaletei, inainte de a
parasi unitatea, inainte de a manca sau fuma, inainte si dupa contactul cu fiecare pacient, imediat dupa
contactul efectiv sau posibil cu sange, lichide organice sau alte materiale contaminate, chiar daca poarta
manusi.
- Instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii muncii conform tematicii periodice
- Dotarea cu EIP şi instruirea personalului privind folosirea EIP
4 - Spălarea mâinilor şi dezinfecţia zilnică a cabinetului ;
- Supravegherea starii de sanatate.
- Instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii muncii conform tematicii periodice;
- Instrumentele, obiectele şi materiale folosite în scop de diagnostic si tratament, vor fi sterilizate înainte de
4 utilizare ;
- Instruirea personalului privind folosirea EIP;
- Supravegherea starii de sanatate.
INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUǍRII

În urma analizei factorilor de risc şi evaluării efectuate, nivelul de risc global (Ng) calculat
conform metodei are valoarea 3,06 încadrându-se în categoria riscurilor mici spre medii (situate sub
limita de acceptabilitate 3,5 )
S-au identificat un număr de 26 de factori de risc, dintre care: 23 factori de risc au niveluri
parţiale de risc sub limita admisǎ, iar 3 factori de risc depăşesc aceastǎ limitǎ (fig.nr.2) situându-se în
categoria riscurilor inacceptabile pentru care trebuie luate mǎsuri de eliminare sau diminuare a efectelor
lor..
Pentru diminuarea sau eliminarea efectelor acestor factori de risc sunt necesare mǎsurile
prezentate în „Fişa de mǎsuri propuse”.
Din punct de vedere al repartiţiei pe sursele generatoare, se remarcǎ ponderea majoritarǎ a
factorilor generati de mediul de muncǎ cu o pondere de 55 %, mijloacele de productie cu o pondere de
25 %, factorii generati de executant au o pondere de 17%; iar sarcina de muncă are o pondere de 3 %.
 PONDEREA FACTORILOR DE RISC DUPǍ SURSA

GENERATOARE DIN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCǍ ( Fig.nr.2 )Locul de muncǎ: COMPARTIMENTULUI TESA

Nivel de risc global : 3,06

 CONCLUZII

Lucrarea de faţă conţine evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice

activităţilor care se desfăşoară la locurile de muncă din cadrul COMPARTIMENTULUI TESA, în conformitate cu
prevederile art. 7 şi art. 12 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă ( nr.319/2006).
Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională s-a efectuat pentru 2 posturi de muncă
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională pe loc de muncă, avizată de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Evaluarea riscurilor a inclus urmatoarele etape :
 delimitarea locurilor de munca sub aspectul celor 4 componente: miljoace de muncă , mediul de
munca , sarcina de munca si executant ;
 analiza procesului tehnologic sub aspectul riscurilor potentiale dependente de cele patru
componente ale sistemului de munca:
 identificarea sistematica a factorilor de risc pe cele patru componente ale procesului de munca, pe
fiecare loc de munca analizat ;
 determinarea nivelului de risc pentr fiecare factor de risc in parte, utilizand scala de gravitate scala
de frecventă, grila de evaluare si scala de incadrare a nivelului de risc ;
 calculul nivelului de risc global pe fiecare loc de munca
Evaluarea se bazează pe datele furnizate de beneficiar, respectiv:
- conţinutul proceselor tehnologice şi al proceselor de muncă pentru locurile analizate;
- fişele locurilor de muncă;
- instrucţiunile de lucru specifice.
Diagnoza locurilor de muncă s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:
- descrierea locurilor de muncă sub aspectul celor patru componente generice ale sistemelor de
muncă;
- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
- stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman,
- interpretarea rezultatelor evaluărilor prin prisma legislaţiei în vigoare;
- completarea fişelor de măsuri preventive pentru fiecare loc de muncă, pentru factorii ai căror nivel de
risc parţial se situează peste 3 - valoarea limită acceptată.
Rezultatele evaluării sunt prezentate în lucrare cu ajutorul instrumentelor formalizate ale metodei, respectiv
fişele de evaluare a locurilor de muncă şi fişele de măsuri propuse pentru factorii la care nivelul de risc parţial
depăşeşte limita de acceptabilitate, pentru fiecare loc de muncă în parte. De asemenea, la fiecare loc s-a realizat
şi interpretarea succintă a rezultatelor evaluării.
Analizand fisele de evaluare a nivelului de risc de accidentare si imbolnavire profesionala , intocmite pentru
fiecare loc de munca evaluat, a rezultat urmatoarea ierarhizare , in functie de marimea nivelului de risc global pe
fiecare loc de munca:

Având în vedere rezultatele evaluării, se poate afirma că lucrarea reprezintă un instrument necesar şi util
pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite, pentru conducerea unităţii şi pentru personalul cu atribuţii în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, prin Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, deoarece permite :
 compararea diverselor locuri de muncă din punct de vedere al periculozităţii, pe o scală de niveluri
de risc de la 1 la 7;
 ierarhizarea riscurilor în cadrul unui loc de muncă şi alocarea optimă, pe această bază, a resurselor
financiare;
 identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapă a evaluării) şi stabilirea dimensiunii riscurilor, ceea
ce reprezintă o etapă obligatorie pentru elaborarea normelor şi Instrucţiunilor proprii de securitate a muncii
(IPSSM), precum şi o condiţie impusă de Normele metodologice privind autorizarea dpdv SSM;
 elaborarea planului de prevenire şi protecţie privind securitatea şi sănătatea în muncă, pe baza
fişelor de măsuri de prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor.
Rezultatul procesului de evaluare s-a materializat in fisade evaluare stabilindu-se nivelul riscului pe loc de
munca.
 Este necerar sa facem precizarea ca ansamblul de activitati supuse analizei se desfasoara cu maxim de
responsabilitate. Reamintim ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un nivel critic la
care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita desfasurarea procesului de munca nu mai
poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii profesionale.
Se considera risc maxim acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impune asigurarea masurilor
preventive tehnice si organizatorice pentru dimunuarea riscurilor.
Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca din activitatea de baza prin identificarea
pericolelor posibile si probabilitatea manifestarilor in conditiile de tehnicitate si calificarea lucrătorilor, au rezultat
valori ale nivelului de risc de 3,03.
Valoarea nivelului de risc global calculat de 3,03 situează COMPARTIMENTULUI TESA într-o unitate cu
nivel de risc mic spre mediu.
Acest nivel poate fi în continuare micşorat prin implementarea măsurilor propuse la fiecare loc de muncă.
Prin masurile tehnico - organizatorice propuse s-a urmărit diminuarea riscurilor si imbunatatirea modului in
care se asigura securitatea si sanatatea lucrătorilor.
Rezultatele obtinute in urma evaluarii permit:
 indentificarea tuturor factorilor de risc de la locurile de munca, operatie necesara in vederea desfăşurării
activităţii în condiţii de siguranţă si elaborarii instructiunilor proprii de securitate la aceste locuri de muncă .
 stabilirea dimensiunilor (nivelurilor) riscurilor la fiecare loc de munca ;
 stabilirea prioritatilor privind masurile de prevenire la fiecare loc de munca ;
 stabilirea ierarhizarii locurilor de munca din punct de vedere al periculozitatii si nocivitatii acestora.
Ţinand cont de riscurile intrinseci activitatii, comisia de evaluare propune ca atenţia angajatorului să fie
îndreptată cu prioritate spre rezolvarea următoarelor aspecte:
 utilizarea de aparatura si utilaje performante;
 verificarea permanenta a echipamentelor de munca din cadrul societăţii;
 verificarea purtarii echipamentului individual de protectie;
 dotarea ,utilizarea si verificarea echipamentelor de protectie colective;
 alegerea metodelor de munca nepericuloase ;
 protecţia lucrătorilor faşă de riscurile electrice, mecanice, termice şi chimice existente
 organizarea activitatilor de acordare a primului ajutor,evacuare si interventie in situatii de
urgenta(incendii,cutremur,inundatii,etc.);
 întreţinerea căilor de acces libere şi curate, nealunecoase;
 instruirea periodică şi verificarea cunoştinţelor privind cunoaşterea de către lucrători a instructiunile
proprii de SSM
 managementului performant al conducerii care include alaturi de problemele de crestere a nivelului
calitatii serviciilor oferite si aspectele legate de securitate si sanatate in munca , respective cele de protectia
mediului inconjurator ;
Nivelul de risc rezultat pentru activitatile evaluate permite desfasurarea procesului de munca in conditii de
securitate a muncii, la situatia existenta adaugandu-se preocuparea factorilor de raspundere pentru realizarea si
respectarea recomandarilor propuse pentru fiecare activitate, precum si a prevederilor legale in vigoare pentru
activitatile evaluate.
In urma modificarii elementelor sistemului de munca se va actualiza prezenta evaluare. Masurile stabilite nu
au caracter limitativ, conducerii unităţii si lucrătorilor cu atributii in organizarea si conducerea procesului de munca
revenindu-le obligatia de a lua toate masurile, potrivit legii, pe care le considere necesare, in toate activitatile
lucrative desfasurate, in vederea eliminarii riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala.