Traumatismele în diferite situații

excepționale.
Traumatismele abdomenului,
caracteristica traumatismelor
abdomenului.

Elaborat de grupa nr. 6:

Dubenco Alexandru
Luncar Arina
Petcu Iuliana
Prosucurchin Ivan
Coordonator: Cucuta Oc
 Cuprins
Traumatismele Aparatul
01 Definiția generală Locomotor 04

Cauzele Compartimente
02 Factorii provocatori Ale aparatului locomotor 05

Clasificare Primul ajutor

03 Grad,interesarea În caz de traumare 06
tangumentelor,factorii patogenici,
țesut afectat, pierderea capacițății.
tipuri
Traumatismele
Traumatismele sunt cele mai grave urmări ale situaţiilor excepționale și
se exprimă în diferite forme, începând cu leziuni mici și până la traume
care se finalizează cu moartea clinică şi cea biologică.

Traumatismele de regulă, sunt nişte leziuni corporale provocate de

factorii mecanici,chimici, termici, electrici.

Traumatismele pot fi închise şi deschise.Cele închise se caracterizează

prin ceea că după acțiunea factorilor tegumentali (pielea) şi mucoasele
din cavitățile organelor rămân intacte.Asta nu înseamnă că astfel de
traume ca contuziile pot fi socotite dintre cele uşoare. Deseori contuziile
toracice şi ale abdomenului pot fi urmate de lezarea organelor interne
cum sunt plămânii,
 Definiția generală
Traumatismul definește ansamblul tulburărilor de ordin local și general,
care se instalează consecutiv acțiunii asupra organismului a unei forțe
externe denumită în general agent vulnerant. Acesta reprezintă o leziune
determinată de un schimb de energie a organismului cu mediul
înconjurător, care depășește rezistența organismului, astfel are loc o
încălcare a integrității anatomice sau a funcțiilor fiziologice ale organelor
și țesuturilor corpului uman. Acestea se formează nu numai ca urmare a
căderilor, accidentelor rutiere, ci și a altor factori: ridicare grea, mișcări
neglijent și chiar acțiune excesivă asupra mediului.
Cauzele Traumatismelor

● Utilizarea neatentă și incorectă a dispozitivelor ce pot

manifesta pericol/provoca accidente în căsnicie, în
mediul social, în gospodărie.
● Încălcarea normelor, regulilor și măsurilor de siguranță
la locul de muncă, într-un mediu social.
● Declanșarea situațiilor excepționale sau catastrofe de
natură diferită, a căror factori afectează în mod direct
viața umană.
 Factori provocatori
Fizici
Factori mecanici, termici, ionici. Ca rezultat pot
provoca leziuni, răni, fracturări, hemoragii,
dizabilități, caz letal.

Biologici
Pandemii, infecții în masă, înmulțirea și
răspândirea purtătorilor de infecții. Ca
Chimici
rezultat pot provoca boli și afecțiuni serioas
Otrăvirea/intoxicarea de severitate variabilă. Ca
afectarea sistemului imunitar, caz letal.
rezultat pot provoca arsuri chimice, leziuni toxice
asupra organelor și țesuturilor, caz letal.
 Factori mecanici
Arme de foc

Căderea de
Înec
la înălțime
Armă rece

Accident Rutier

Căderea unor obiecte mari

 Factori Fizici

Curent Temperaturi
electric joase / înalte Ionizare
 Factori Biologici
Dăunători

Epidemii Infecții
 Factori chimici
Var

HCL NaOH
H2SO4
 Clasificare

Traumatisme în Traumatisme în Traumatisme Traumatisme în

regiunea regiunea ale epidermului regiunea
toracelui și a capului abdomenului
membrelor
superioare
În funcție de grad traumatismele se clasifică în:

•Gradul I – Presupune traumele cu un nivel scăzut de

pericol pentru viață. Acestea duc doar la modificări minore și
nu afectează capacitatea de muncă sau activitate fizică.
•Gradul II – Această categorie include traumele ce au dus
la schimbări în funcționarea sistemelor și organelor interne.
Tratamentul lor se poate efectua atât în spital, cât și acasă.
•Gradul III – Traumatisme ce se caracterizează prin
simptome pronunțate ale afectării stării fizice generale.
Pentru a le elimina, este necesar un tratament pe termen
lung și o perioadă îndelungată de recuperare.
•Gradul IV – Această categorie include traumatisme
incompatibile cu viața umană. Acestea sunt fatale imediat
sau după o perioadă de timp.
În funcție de interesarea tegumentelor traumatismele se clasifică în:

Traumatismele închise sau contuzii

În care se produc leziuni tisulare, fără a exista o
soluție de continuitate a pielii. Contuziile pot fi
generate de surse precum: suflul unei explozii, unda
de șoc, jet de lichid sub presiune, etc.

Traumatismele deschise sau plăgi

În care se produc leziuni tisulare cu existența
unei soluții de continuitate a tegumentului.
Plăgile pot fi generate de surse precum: obiecte
ascuțite, arme de foc, etc.
În funcție de factorii patogenici care le generează
traumatismele se clasifică în:

★ macrotraumatisme - afecțiunea este produsă de un agent vulnerant unic ce poate fi identificat de către
persoana vătămată, având cauză internă sau externă și acționând cu intensitate medie sau mare.
★ microtraumatisme - aceste leziuni apar pe fondul suprasolicitării, sunt determinate de agenți vulneranții
de intensitate mică dar ce acționează în mod frecvent în zona respectivă, depășind viteza de regenerare
a țesuturilor afectate, cauzând astfel microleziuni anatomice.
★ afecțiuni cronice și dismetabolice - aceste afecțiuni sunt rezultatul unor macro sau microtraumatisme
ale unor structuri ce prezintă și alte afecțiuni preexistente (boli metabolice, boli neurologice, boli
reumatice etc.).
★ afecțiuni hiperfuncționale - forme de suprasolicitare / supraantrenament localizate la nivelul aparatului
locomotor ce se manifestă la nivelul unor țesuturi și formațiuni anatomice cu calități biologice modificate
cauzate de tulburări locale sau generale
După țesutul afectat traumatismele se clasifică în:

● traumatisme de părți moi - piele, mușchi, tendoane, contuzia musculară, elongația

(întinderea), ruptura musculară, elongația tendinoasă, dezinserția / ruptura tendinoasă
(parțială sau totală).
● traumatisme ale articulațiilor - entorse, luxații, contuzii articulare.
● traumatisme ale oaselor - fracturi.
● traumatisme ale vaselor sangvine sau ale nervilor - elongații vasculare sau rupturi
vasculare sau ale nervilor.
 În funcția de pierderea capacități de lucru traumatismele se clasifică în:

● foarte ușoare - nu întrerup și nu scad activitatea cotidiană sau sportivă.

● ușoare - îngreunează activitatea cotidiană fără a o întrerupe însă opresc activitatea
sportivă pentru 24 de ore.
● medii - împiedică efectuarea unor activități cotidiene și opresc activitatea sportivă timp
de 48 de ore ( elongații, entorse ușoare/medii, rupturi fasciculare).
● grave - întrerup activitatea cotidiană pentru un timp mai îndelungat și scad definitiv
performanțele organismului, în funcție de natura traumatismului (fracturi / rupturi
musculare totale).
● foarte grave - sunt urmate de invaliditate de cele mai multe ori (rupturi nervoase totale)
perioada de recuperare fiind nedeterminată, cu implicații grave asupra activității
cotidiene, viața socială/de familie și implicit asupra calității vieții.
 Tipuri
★ Fracturi
○ Entorse
○ Luxații
○ Fracturi(închise și deschise)

★ Plăgi
○ Mecanice

○ Termice

○ Chimice

★ Hemoragii
○ Interne/externe
○ Arteriale
○ Venoase
Trauma este dereglarea capacității cuiva de a fi
ancorat în timpul prezent și de a se implica, în
mod corespunzător, în interacțiuni cu alte ființe
umane.

Peter Levine
APARATUL
LOCOMOTOR
Aparatul locomotor (sistemul
muscularo-osos) este, anatomic, aparatul
care dă posibilitate oamenilor și
animalelor să se miște folosindu-se de o
structură organică locomotoare formată
din sistemul osos și cel muscular.
 TRAUMATISMELE
APARATULUI
LOCOMOTOR
Traumatismele aparatului locomotor au un
impact major asupra funcționalității organismului
uman. Una dintre cauze este managementul
neadecvat al acestor pacienți, care provoacă o
vindecare vicioasă, cu dereglarea biomecanicii și
funcționalității întregului sistem osteo-articular.
 Compartimente:
Sistemul locomotor este unul complex. Astfel,
traumatismele pot implica diferite compartimente
separate sau asociate între ele.

Acestea pot fi:
• leziuni de mușchi,
• rupturi totale sau parțiale ale tendoanelor,
• distorsiuni ligamentare,
• leziuni intraarticulare,
• fracturi osoase.
PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE
TRAUMARE
•Entorsa: este o leziune traumatică cauzată de o
mișcare forțată într-o articulație, cu întinderea
bruscă a țesuturilor și ligamentelor. Caracteristic
entorselor este faptul că oasele care formează
articulația rămân în poziție normală și nu suferă
rupturi.
• Primul ajutor: Se aplică comprese locale (cu apă
rece sau gheață) sau un bandaj provizoriu.
PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE
TRAUMARE
•Fractura este o întrerupere totală sau parțială a
continuității unui os, apărută în urma unui
traumatism.
• Primul ajutor: În cazul fracturii brațului,
antebrațului și mâinii se aplică o imobilizare a
fracturii cu atele improvizate din lemn sau rulou
improvizat. După ce membrul a fost imobilizat cu
ajutorul atelelor, se fixează segmentul fracturat
de torace cu ajutorul unei eșarfe
PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE
TRAUMARE
•Traumatismul coloanei vertebrale și bazinului
• Bolnavul nu trebuie mișcat, cu ajutorul mâinilor
i se va fixa capul în poziție neutră până la sosirea
echipei de asistență medicală urgentă.
 PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE
TRAUMARE
În caz de fracturi, entorse a membrelor
inferioare: se realizează o imobilizare
improvizată cu două atele din lemn aplicate
lateral intern și extern, care vor trece de
genunchi și de gleznă (Fig.1) sau se vor fixa
picior de picior ambele picioare, cu tifon sau
cu o eșarfă. În caz de entorsă a gleznei,
imobilizarea se face cu o fașă elastică.
 PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE TRAUMARE
Traumatismul cranio-cerebral apăre în urma
impactului capului cu un plan dur. Principalele
simptome sunt amețeala, greața, voma, durerile de
cap sau pierderea cunoștinței. TCC poate fi închis sau
deschis.

Primul ajutor:
• Dacă conștiința este păstrată, pacientul va fi
poziționat culcat, cu ridicarea capului la 10-15°. Va fi
monitorizată starea de conștiință;
• Dacă pacientul a pierdut conștiința va fi pus în
poziție laterală de siguranță;
• Dacă este vizibilă plaga contuză care sângerează,
local se va aplica un pansament compresiv aseptic.
• În mod urgent se va solicita echipa de asistență
medicală urgentă, care va acorda primul ajutor
medical la etapa de prespital. Ulterior, pacientul va fi
transportat la spital.
 Bibliografie
● https://medpark.md/jurnalul-sanatatii/ortopedie-si-traumatologie/
ce-consecinte-pot-avea-leziunile-netratate/

● https://ambulanta.md/primul-ajutor-in-caz-de-traumatisme/

● https://ru.scribd.com/document/350254408/Protec%C8%9Bia-civil
%C4%83-in-situa%C8%9Bii-excep%C8%9Bionale

● https://ru.scribd.com/doc/136302053/protectia-civila#

● https://ru.scribd.com/doc/316855875/Traumatismele-Aparatului-Lo
comotor
 Concluzie
Cunoasterea metodelor de acordare a primului
ajutor, este un plus foarte mare până la venirea
medicilor. Acordarea primului ajutor în mod
corect scade drastic șansa complicațiilor ce pot
apărea după traumatism; asigură recuperarea
relativ mai ușoară și rapidă după incident;
asigură recuperarea oaselor fracturate și
revenirea la funcționalitatea optimă a aparatului
locomotor; previne amputarea membrului
afectat, în cazurile grave; previne moartea din
cauza pierderii unei cantități prea mare de
sânge. Este foarte important să fim mereu atenți
pentru a evita aceste neplăceri, dureri și
discomfort