CURS 4

NOTIUNI TEORETICE DE PRIM AJUTOR

ACCIDENTELE IN EDUCATIE FIZICA SI SPORT
Accident – intamplare neprevazuta care survine brusc in cursul lectiilor de educatie fizica
antrenament sau competitive si produce tulburari sau leziuni in corp.
FRECVENTA ACCIDENTELOR
Este :
a. Absoluta si reprezinta numarul total de accidentari survenite;
b. Relativa care reprezinta raportul numarului de personae incluse in procesul de
educatie fizica si sport si numarul persoanelor accidentate.
c. In cee ace priveste frecventa absoluta aceasta este destul de mare, 15-20% din
accidente survin in cadrul orelor de educatie fizica si sport. De aici rezulta faptul ca cele
mai multe accidente au loc la varsta tanara.
d. In cee ace priveste frecventa relativa, 1-3% din cei accidentati practica sportul.
Frecventa relativa depinde de specificul fiecarei discipline sportive, astfel, cele mai multe
accidente se produc in motociclism, box , ruigby.jocurile sportive si sporturile individuale
au o frecventa relativa destul de mica.
GRAVITATEA ACCIDENTELOR
Se urmareste din punct de vedere a 2 parametrii:1. Pierderea capacitatii de munca si 2.
Necesitatea spitalizarii accidentatului. Prin prisma acestor parametrii accidentele se pot
imparti in 3 grupe:
Grupa I – accidente usoare, in care subiectul isi pastreza capacitatea de munca si nu
necesita spitalizare. Cele mai intalnite sunt contuziile usoare si plagile mici.
Grupa II – accidente de gravitate medie in care se pierde temporar capacitatea de munca
dar, nu necesita spitalizare. Impun prim ajutor medical si tratament si urmarire medicala
ulterioara. Tratamentul se face in ambulator. exemplu – entorse de gradul I si II, intinderi
musculare, rupture musculare fibrilare si fasciculare, contuzii si plagi.
Grupa III- accidente grave, in care se pierde capacitatea de munca si necesita spitalizare.
Presupun prim ajutor si transportarea intr-o unitate spitaliceasca. Exemplu fracturi, unele
luxatii, entorsele de gradul III, rupturile musculare totale, contuziile craniene.
CONSECINTELE ACCIDENTELOR IN EDUCATIE FIZICA SI SPORT
1. Asupra starii de sanitate
Unele accidente pot avea complicatii imediate- infectii sau tardive- osificari heterotope
sau Sechele ca de exemplu redori articulare, laxitate capsule-ligamentare, atrofie
musculara
2. Consecinte sportive
Acestea se reflecta in activitatea lui sportive.
3. Consecinte sociale
O accidentare impiedica exercitarea profesiei sau a frecventarii scolii, influenteaza
negative bugetul personal si necesita cheltuieli de tratament.
4. Consecinte juridice
Profesorul de educatie fizica sau antrenorul are responsabilitatea asupra accidentelor
care au loc pe terenul de sport sau in sala de sport, de aceea, el trebuie sa supravegheze
buna functionare a aparatelor si instalatiilor. De asemenea trebuie sa aiba cunostinte
minime de acordare a primului ajutor si o trusa de prim ajutor .
CAUZELE ACCIDENTELR
1. Mediul
Temperatura poate provoca degeraturi, inghiet, rau de caldura , insolatie.
Vantul si umezeala duc la rupturi musculare.
Vizibilitatea scazuta.
Ca masuri de prevenire pentru acestea , antrenamentul sau ora de educatie fizica sa se
programeze la ore potrivite sau sa se amane daca timpul este nefavorabil.
2. Bazele sportive
De exemplu alegerea unor trasee neadecvate ( schi, ciclism, cros), amenajari insuficiente
ale locurilor de aterizare (atletism, gimnastica) si solul denivelat sau prea dur (atletism ,
jocuri sportive).
3. Echipamentul
Poate duce la accidentari daca este confectionat din material necorespunzator sau lipsa
echipamentului de protectie sau nepurtarea lui.
4. Materiale si aparate
Pot produce accidente calitatea necorepunzatoare a lor (paralele, inele, prajina,
trambuline pentru sarituri), aparate cu dimensiuni si greutati necorespunzatoare varstei
si genului (aparate de gimnastica, greutati, discuri, garduri in atletism, mingi in jocurile
sportive).
5. Particularitatile elevilor
Acestea sunt legate de tehnica incorecta in box, atletism, gimnastica la aparate, schi,
starea de oboseala( acuta sau cronica), dopajul.
6. Adversarul
Pot produce accidente diferenta de valoare si greutate in lupte, judo, box, karate, iar in
volei si tenis , diferenta de valoare sau abateri de la disciplina si etica sportive.
7. Organizarea lectiilor si a competitiilor
Modul de organizare al lectiilor si competitiilor, circulatia neorganizata a elevilor sau
nerespectarea de catre oficiali, competitor si spectator a indicatiilor date de organizatori
pot duce la accidentari.
TRAUMATISMELE
Traumatismele sunt tulburari sau leziuni locale si generale produse de actiunea fortelor
externe si interne care depasesc posibilitatile de adaptare ale organismului.
Fortele externe care pot actiona sunt:
Agenti mecanici – tractiuni, presiuni;
Agenti fizici- curent electric, temperaturi excesive;
Agenti chimici – solutii de acizi sau baze.
Fortele interne sunt reprezentate de contractile musculare violente.
Atunci cand se modifica structura tesuturilor si organelor traumatismul da nastere la
leziuni, iar cand survin doar alterari ale functiei vorbim de tulburari. Agentii mecanici
produc contuzii si plagi, agentii fizici produc arsuri si degeraturi iar cei chimici coroziuni.
Contractiilr musculare violente produc rupture musculare, ligamentare si tendinoase.
In educatie fizica si sport traumatismele se impart in functie de regiunea anatomica
afectata in traumatisme cranio-encefalice, toracice, abdominale si ale aparatului
locomotor – member, coloana vertebrala, bazin.
Traumatismele craniene
Depend de specificul sportului . sunt mai frecvente in ruigby, automobilism, motociclism,
schi, patina, calorie, judo, gimnastica.
Sportivul cu traumatism craniocerebral trebuie examinat de urgenta, se noteaza conditiile
in care a avut loc accidental, evolutia simptomelor, starea generala a sportivului, daca
este constient sau nu, daca a vomitat si continutul, daca a avut pierderi de sange pe nas,
urechi, gura sau prin plaga. De asemenea se urmareste pulsul, tensiunea arteriala,
respiratia, reflexele de deglutitie.
Dupa gravitate traumatismele cranio-cerebrale (TCC) se impart in gradul I, II, III si IV. In
stabilirea gravitatii sunt importante 2 aspecte: pierderea starii de constienta si tulburarile
nervoase.
TCC de gradul I – comotia cerebrala,
In aceste traumatisme pierderea constientei dureaza putin, maximum o ora sau, poate fi
doar usor confuz. Tulburarile nervoase dispar in primele 4 zile de la accident.
TCC de gradul II – contuziile cerebrale usoare si medii
Pierderea constientei dureaza intre 1 ora si 24 de ore. Simptomele si tulburarile
neurologice dispar in primele 3 saptamani.
TCC de gradul III – contuziile grave
Pierderea constientei poate dura pana la 7 zile iar fenomenele neurologice regreseaza
dupa 3 saptamani dar nu total.
TCC de gradul IV- coma in care cunostinta se pierde maim ult de 7 zile si se instaleaza
leziunile cerebrale.
Evolutia TCC este inselatoare. Daca sportivul are un traumatism cu hemoragie cerebrala
usoara se poate simti bine, dar, dupa o perioada de liniste (timp in care se formeaza
hematomul cerebral)survin semne grave. O alta situatie in cazul unui TCC este cea a
traumatismului calotei craniene in care apare fractura la distanta , respective fractura de
baza de craniu. De aceea este foarte important ca in traumatismul craniocerebral
pacientul SA FIE SUPRAVEGHEAT CEL PUTIN 72 DE ORE DUPA ACCIDENT.
Simptome – durere, cefalee (durere de cap), ameteli, greturi, tulburari de echilibru,
amnezie antero si retrograde (nu isi aminteste nici ce a fost inainte de accident nici dupa),
pierderea starii de constienta.
TRAUMATISMELE TORACICE
Sunt mai frecvente in motociclism, calorie si ruigby. Toracele este foarte important pentru
ca adposteste 2 aparate cu functii vitale pentru organism: circulator si respirator. Deci
traumatismele vor afecta aceste doua aparate. Pot fi intalnite: contuzii simple, contuzii cu
rupture costale, fisuri costale sau fracturi cu tulburari ale respiratiei. Se pot intalni si
traumatisme grave cu fracturi multiple de coaste sau plagi intinse cu deschiderea cutiei
toracice.
TRAUMATISMELE ABDOMINALE
Ca si leziuni isolate ele sunt rare. Daca se intampla intereseaza organele interne si pot
merge cu hemoragii sau rupturi consecutive.traumatismele abdominale pot fi: plagi
nepenetrante, care intereseaza doar peretele abdominal sau penetrante care intereseaza
si organele interne, contuzii ale peretelui abdominal sau contuzii ale viscerelor din
abdomen.
Este foarte important sa se monitorizeze tensiunea arteriala si pulsul, factori care indica
socul, respective hemoragia interna.
TRAUMATISMELE COLOANEI VERTEBRALE
Sunt foarte grave pentru ca, coloanal vertebrala adaposteste maduva spinarii si pentru ca
e cel mai important segment al locomotiei, segment axial care continue vase de sange si
numerosi nervi .
Un lucru important de specificat este faptul ca, atunci cand avem un pacient care a suferit
un traumatism de coloanal, NU TREBUIE SA MOBILIZAM PACIENTUL DIN POZITIA IN CARE
SE AFLA. Incercam sa-I monitorizam starea de constienta, pulsul si respiratia prin cat mai
putine miscari.
TRAUMATISMELE BAZINULUI
Cele mai grave traumatisme ale bazinului sunt fracturile. Ele se produc direct sau prin
compresie. Diagnosticul in fractura de bazin se pune prin examenul radiologic (se face film
care indica locul unde este intrerupta continuitatea tesutului osos). Cele mai frecvente
complicatii ale traumatismelor bazinului sunt ale aparatului urinar.