Sunteți pe pagina 1din 3

CURS 5

CONTUZIILE

Contuziile sunt traumatisme produse de forte mecanice externe (lovituri) care


determina tulburari si leziuni locale si generale dar nu intrrup continuitatea
tegumentelor (la nivelul unde se actioneaza asupra corpului). Sunt cele mai frecvente
accidente din educatie fizica si sport. Diagnosticul e usor de pus si se bazeaza pe
anamneza, inspectie, palpare.
ANAMNEZA inseamna culegerea informatiilor referitoare la modul de producer al
accidentului, agentul causal si simptomele subiective (cee ace simte pacientul).
Simptome
1 durerea – intensitatea ei este legata de numarul receptorilor senzitivi afectati,
respective, acolo unde formatiunile nervoase sunt mai numeroase durerea e mai mare,
de exemplu la fata, degete si articulatii.
Sensibilitatea individuala variaza in functie de individ si este mai mare la copii si femei
decat la barbate si la indivizi cu nivel scazut de cultura decat la persoanele instruite si
este mai scazut la personae instruite si la sportive.
2. impotenta functionala – este incapacitatea de a efectua miscari voluntare cu
segmantul lezat.
INSPECTIA
Pune in evidenta semnul esential pentru diagnosticul contuziilor – integritatea
tegumentelor.
In contuzii ele au culoarea schimbata, poate aparea inrosirea tegumentelor, ca urmare
a vasodilatatiei locale in contuzii usoare sau, in caz de hemoragii intradermice apar
petesiile iar in celor subcutanate subfuziuni. Acest lucru se vede la inspectie in cazul
contuziilor grave.
Culoarea petelor depinde de vechimea hemoragiei; la inceput sunt rosii apoi vireaza
spre albastru, violet, verde , galben.
In hemoragiile profunde sangele ajunge la suprafata pielii dupa o perioada de timp si
petele au o culoare albastra. In acest caz se numesc echimoze popular vanatai).
In contuziile musculare schimbarea culorii tegumentelor apare la distanta de zona
traumatizata, sangele se deplaseaza pe traseul fasciilor de invelis ale muschilor,
tendoanelor si ligamentelor. De exemplu: echimozele palpebrale (vanataile din jurul
ochilor) apar la 2-3 zile dupa un traumatism cranian care intereseaza regiunea orbitara.
Acesta este un semn foarte important in fractura bazei craniului. Culoarea tegumentelor
contuzionate are o importanta deosebita si in medicina legala (stabileste vechimea
contuziei).
PALPAREA
Ofera informatii despre forma, volum si consistenta tesuturilor si organelor
traumatizate, arata sediul durerii si duce la descoperirea complicatiilor.(hematomul de
exemplu)
Complicatiile contuziilor
1. Hematomul
Este colectia sangvina in tesuturi provenita din ruperea unor vase de sange.
Poate fi : mic sau voluminos (peste 1 L de sange), superficial sau profund, circumscris
sau difuz. La palpare se simte ca o tumefactie dureroasa a pielii si a tesuturilor de
dedesupt.
2. Infectiile
Infectia poate fi a pielii la suprafata sau a hematomului (deci o suprainfectie).
3. Socul
Este forma de raspuns a organismului la agresiune. Poate fi soc traumatic caracterizat
de dureri mari si insotit de o spaima deosebita si soc hemoragic in cazul leziunilor
arterelor mari. Semnele socului hemoragic sunt: stare de rau, apatie, paloare,
transpiratii reci, scaderea tensiunii arteriale, scaderea frecventei respiratoria, raceala
extremitatilor, cresterea frecventei pulsului, reflexe intarziate, pierderea cunostintei.
Forme de soc, dupa gravitate:
Soc usor in care frecventa cardiaca este de 90-100 batai/minut iat tensiunea maxima e
de 100 mm col Hg.
Soc de gravitatemijlocie in care frecventa cardiaca este 120-140 batai/minut iar
tensiunea maxima e de 80-90 mm col Hg si soc grav in care frecventa cardiace este peste
140 batai /minut iar tensiunea arteriala sistolica de 60-70 mm col Hg.

PLAGILE
Sunt traumatisme in care tulburarile si leziunile sunt insotite de intreruperea
continuitatii tegumentelor.
Ele pot fi: contuze care rezulta in urma loviturilor cu corpuri dure, plagi taiate, plagi
intepate.
Dupa profunzime pot fi superficiale si profunde, iar dupa intindere pot fi plagi mici si
plagi intinse.
In plagi acordarea primului ajutor este necesar sa se faca cat mai repede posibil pentru
ca , ele au tendinta de suprainfectare imediata ca de ex. In plagile osteo-articulare.
Diagnosticul plagilor
Se bazeaza pe anamneza care ofera informatii despre conditiile de producer, vechimea
plagii, agentul causal. Este foarte important sa cunoastem aceste detalii pentru ca, in
cazul unei plagi prin intepare cu un obiect ruginit se poate transmite o boala grava,
tetanosul. De aceea e important sa se faca vaccinarea antitetanica in primele 24 de ore
de la accident.
Simptomul principal este durerea si impotenta functionala. Inspectia evidentiaza
intreruperea continuitatii tegumentului, deformari si tumefieri ale zonei afectate. Se
poate semnala si prezenta hemoragiei ,hematomului.

HEMORAGIILE
Hemoragia este iesirea sangelui in afara sistemului circulator.
Clasificare
a. Dupa cantitatea de sange pierduta:
Mici 8-10% din masa sangvina
Mijlocii 20% din masa sangvina
Masive 50% din masa sangvina.
Organismal suporta bine pierderile de sange mici, se reface repede masa sangvina, de
aceea e recomandat ca persoanele tinere si sanatoase sa doneze sange.
b. Dupa locul hemoragiei
Interne- vasul rupt nu comunica cu exteriorul si sangele ramane in interiorul
organismului, de ex hemoragie cerebrala, abdominala sau ruperea unei sarcini
extrauterine.
Externe- sangele se revarsa in exterior
Exteriorizate – sangele provenit din rupture se aduna intr-o cavitate din interiorul
corpului de unde este apoi eliminat prin comunicarea naturala a acestei cavitati cu
exteriorul de ex hemoragie digestiva superioara.
Interstitiala sangele se acumuleaza in tesuturi si formeaza hematomul
c. Dupa natura vasului lezat
Sunt hemoragie arteriala, venoasa si capilara. Diagnosticul se pune pe: modul de curgere
a sangelui, culoarea sangelui , debitul sangvin ( cantitatea de sange scursa/unitatea de
timp) si aspectul vasului.
In hemoragia arteriala culoarea sangelui este rosu aprins pentru ca in artere curge sange
incarcat cu Oxigen. Debitul este mare, sangele este sub presiune si de aceea tasneste.
Daca vasul e la vedere are aspect de inel alb galbui.
In hemoragia venoasa culoarea sangelui este inchisa spre albastru pentru ca are un
continut de hemoglobina redusa, debitul este mai mic, de aceea sangele curge
continuu(are presiune mai mica). Daca vasul lezat este la suprafata acesta nu se vede
pentru ca venele au peretii mai subtiri.
In hemoragiile capilare exista imposibilitatea stabilirii locului de unde curge sangele,
capilarele fiind vase de dimensiuni foarte mici. Culoarea sangelui este intermediara
(rosietica) pentru ca provine atat din sange arterial cat si venos. Debitul este mic si nu
sunt periculoase decat atunci cand plagile sunt foarte intinse sau suprafata lezata este
intens vascularizata.

S-ar putea să vă placă și