Sunteți pe pagina 1din 13

C5

Clasificarea principalelor modalitati traumatice legale (pt examen):


1.
2.
3.
4.

Lovirea directa activa cu un corp contondent sau alt agent mecanic;


Lovirea pasiva de diferite planuri sau obiecte;
Comprimarea corpului sau a unui segment corporal intre 2 planuri dure;
Mecanisme lezionare complexe.

Leziuni traumatice primare:


Sunt consecinta directa a unei agresiuni externe si se clasifica
astfel:
- Leziuni fara solutie de continuitate a tegumentelor (cu
pasrarea integritatii epidermului in primul strat al pielii).
Echimoza, hematomul.
- Leziuni cu solutie de continuitate a tegumentelor.
Excoriatiea , plaga.
Echimoza(vanatai)
a) Evolutia- in prima zi culoarea rosie, apoi violacee maronie,
verzuie, galbuie si se vindeca in 8-10 zile.
b) Forma si localizarea
Hematomul se rupe un vas sanguin mai mare.
Excoriatia
Plaga
Clasificare:
- Superficiale sau profunde (penetrante sau nepenetrante) in
cele 3 cavitati ale corpului.
Clasificarea plagilor dupa instrumentul producator:
- Plaga contuza(cu obiecte dure, contondente);
- Plaga intepata (cu obiecte intepatoare);
- Plaga taiata (cu obiecte fara varf, doar cu tais);
- Plaga taiata-intepata (injunghiata);
- Plaga despicata (cu obiecte despicate);
- Plaga impuscata (cu obiecte de foc).

Plaga contuza se caracterizeaza prin:


- Profunzime general mica;
- Margini si fund anfractuos;
- Sangerare de obicei mica;
- Tendinte spre suprainfectare.
Sunt varietati de plagi contuze:
- Plaga plesnita se produce cand corpul contondent/dur
loveste pielea aflata imediat deasupra unui plan dur osos
(craniu) producandu-se o strivire avand forma lineara sau
stelata.
- Plaga muscata produsa de om sau animale (la om-element
de idenificare-plaga muscata) se caracterizeaza prin
pierderea de substanta uneori mare si tendinta spre
suprainfectare.
- Plaga sfasiata si scalparile sunt produse prin smulgere.
Plaga intepata
Plaga taiata se produce cu ajutorul unor instrumente taietoare:
lama, brici. Se caracterizeaza prin margini regulate, liniare, fara
lipsa de substanta. Directia plagii se poate deduce dupa anumite
caracteristici ale acesteia: locul de impact arata un unghi mai
regulat si mai adanc, pe cand portiunea terminala sfarseste printrun unghi foarte discret, o leziune superficiala sub forma unei
excoriatii liniare numita codita ranii. Daca lama taie piezis se
pot obtine rani in lambou cu denudarea pielii. Se pot produce
mutilari, desfigurari, amputari ale unor segmente de corp sau
organe (pavilionul urechii, mamelonul).
Leziuni de aparare
ezitare
(examen)
-plagi la maini,
cand cineva incearca
Fracturi ale mainilor
multe metode
Denota agresiuni hetero.
omoare.

si

leziuni de
- plaga la gat
prin mai
sa se

Plaga injunghiata sunt rezultatul actiunii instrumentelor de tipul


cutitului, pumnalului si recunosc dublul mecanism de producere:
intepare si taiere. Aspectul leziunilor este in functie de
caracteristicile lamei, precum si de modul cum este tinut si
manevrat cutitul.
Daca lama are 2 taisuri, leziunea este fuziforma deosebindu-se de
plaga taiata doar prin frofunzime. Unghiurile plagii vor fi ascutite,
una putand prezenta o mica excoriatie lniara.
Daca arma a avut un singur tais plaga va avea un unghi ascutit
( codita), iar la polul opus unghiul va fi mai rotunjit.
Ceea ce caracterizeaza aceste rani este caracterul lor de
gravitate, putand produce lezarea organelor interne cu hemoragie
interna consecutiva.
Plaga despicata este produsa cu instrumente grele despicatoare
(topor,satar, secure, sapa). In functie de ascutimea lamei
marginile plagilor despicate pot fi asemanatoare cu cele ale unei
plagi plesnite.
Lungimea plagii corespunde cel mai frecvent cu lungimea lamei.
Fiind vorba de instrumente grele, leziunile sunt grave determinnd
fracturi liniare ce reproduc lungimea lamei, alteori
multieschiloase.

C6
Depesajul criminal este realizat prin ciopartirea corpului omenesc in mai multe
bucati, realizate mai ales prin lovituri de topor la nivelul articulatiilor pentru a
usura ascunderea sau distrugerea prin alte mijloace a cadavrului.
REACTIILE VITALE
Reprezinta totalitatea modificarilor locale si generale ce apar la nivelul
organismului viu ca raspuns la actiunea unor traume de orice natura.
Necesitatea diferentierilor leziunilor produce in timpul vietii de cele produse
dupa moarte reiese din actiunea practica a expertizei medico-legale, care a
demonstrat marea frecventa cu care se gasesc la autopsie leziunile produse dupa
moarte. O interpretare gresita a acestora poate avea drept consecinta grave erori

judiciare. Leziunile post-mortale pot fi produse fie accidental, fie in mod


intentionat.
Leziunile post-mortale accidentale
- Cadavrul unui innecat poate fi transportat de apa si lovit de diferite
obstacole;
- Cadavrele pot fi degradate de diferite animale sau insecte;
- Cadavrul unui accidentat auto, poate fi calcat ulterior de un alt autovehicul;
- Copiii nascuti morti pot prezenta leziuni traumatice produse in timpul
expulziei.
Leziuni post-mortale produse intentionat
In aceste cazuri la autopsie gasim 2 categorii de leziuni care ar putea fi cauze de
moarte, dar numai unele au caracter vital.
- Pentru ascunderea unui omor, cadavrul poatw fi asezat pe calea ferata;
- Un cadavru poate fi aruncat de la inaltime;
- Se poate simula o sinucidere prin spanzurarea cadavrului.
Reactiile vitale pot fi de 2 tipuri:
- Locale a) infiltratia hemoragica si hemoragia; b) coagularea.
Exista diferenta intre cheagurile produse in timpul vietii si cele produse postmortem. Dupa moarte sangele cadavrului se coaguleaza dupa care se
decoaguleaza printr-un proces de proteoliza fermentativa, rezultand
cheagurile cruorice( au o culoare rosie) si lardacei(c. larvas, albicioasa).
Cheagurile produse in timpul vietii sunt mate, uscate, rudoase, aderent de
vas datorita continutului crescut de fibrina.
Cheagurile produse dupa moarte sunt lucioase, umede, netede, neaderente de
vas datorita continutului scazut de fibrina.
c) retractia tesuturilor; d) inflamatia.
- Generale a) aspiratul pulmonar; b) embolia.
Traumatologia medico-legala si practica judiciara. Aprecierea gravitatii leziunilor
traumatice corporale in conformitate cu prevederile Codului Penal si ale Codului
Civil.
In cazul leziunilor traumatice produse in cadrul agresiunilor sau din cupla este
obligatorie aprecierea dratei ingrijirilor medicale, aceasta constituind elementul
fundamental necesar incadrarii penale a faptei.

Prin durata ingrijirilor medicale, in sensul prevederilor legale se intelege


intervalul de timp necesar traumatizatului de a urma un tratament medical si este
independent de acordarea de concedii medicale si de constituirea de sechele care
nu mai beneficiaza de interventii terapeutice. In situatiile in care, insa, deficitul
morfologic sau functional rezultat din leziunea initiala impun o reinterventie de
specialitate, intervalul de tratament initial si eventuala reinterventie terapeutica
tardiva nu se ia in consideratie. De asemenea, interventiile medicale cu caracter
preventiv (vaccinul antirabic, antitetanic) se vor include in durata ingrijirilor
medicale in situatiile in care acestea sunt impuse de felul, intensitatea si conditiile
traumatismului.
C7
In cazul unor leziuni multiple (politraumatizanti) durata ingrijirilor medicale se
va referi la leziunea cu gravitatea cea mai mare si care necesita tratamentul cu cea
mai lunga durata.
Cand survin complicatii legate de leziunea trauatica initiala,durata ingrijirilor
medicale va cuprinde si perioada necesara tratarii acestora, specificandu-se cauza
Unele afectiuni preexistente (dializa, ciroza hepatica) pot constitui cauze de
prelungire a duratea ingrijirilor medicale sau chiar a constituirii de infirmitati, fiind
necesara consemnarea acesora cu precizarea duratei obisnuite a tratamentului
necesar in cazul unei contuzii normale.
Intreruperea inlantuirii cauzale dintre leziunile initiale si complicatiile
survenite in evolutia acestora are loc in urmatoarele situatii:
- Necooperarea bolnavului in sensul netratarii la timp a leziunilor, a
nerespectarii indicatiilor terapeutice sau chiar a intretinerii voluntare a
leziunilor;
- Afectiuni preexistente;
- Deficienta terapeutica.
Infirmitate permanenta, fizica sau psihica
Infirmitate un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de ordin strict
morfologic, morfo-functional sau numai functional.
Invaliditate include in mod obligatoriu un deficit functional, chiar daca acesta nu
este asociat cu o modificare anatomica.
Stabilirea caracterului permanent al unei infirmitati se face cu prudenta dupa
minim 6 luni sau 1 an de la producerea leziunilor traumatice initiale, dupa
epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice de recuperare.

Invaliditatile care du drept de pensie sunt de 3 grade in raport cu incapacitatea


de munca:
- Invaliditate de gr I care provoaca pierderea totala a capacitatii de munca si
nevoia de ingrijire si supraveghere a invalidului de catre alta persoana.
- Invaliditate de gr II care provoaca pierderea totala a capacitatii de munca,
dar cu posibilitatea invalidului de a se servi fara ajutorul altor persoane;
- Invaliditate de gr III care provoaca pierderea partiala a capacitatii de
munca, invalidul avand posibilitatea sa presteze in profesia sa un program
redus de munca sau o munca permanenta in alta profesie, cu conditie de
munca mai usoara.
Aspecte medico-legale privind slutirea
Slutirea - o deformare evidenta, morfologica sau estetica a unei regiuni anatomice,
indiferent de localizarea sa, dar care creaza victimei un prejudiciu real, fizic dar si
psihologic. Ca si notiunea de infirmitate, slutirea trebuie sa aiba un caracter
permanent. In acest sens se impune ca aprecierea finala medico-legala sa fie facuta
la un interval mare de la producerea traumatismului, si dupa epuizarea tuturor
metodelor terapeutice si de chirurgie plastica si reparatorie sau fizioterapie.
Avortul post-traumatic
Conform prevederilor Codului penal, producerea avortului ca urmare a unui
traumatism este considerata ca o leziune grava,uneori putand avea drept consecinta
si pierderea capacitatii de procreere. Principale probleme medico-legale in aceste
cazuri si care trebuiesc rezolvate in cazul reexaminarii sunt:
a) Felul, localizarea, intensitatea leziunilor traumatice;
b) Prezenta si varsta sarcinii in momentul lovirii;
c) Realitatea avortului, data primelor semne si evolutia acestora;
d) Daca exista legatura de cauzalitate intre leziunile suferite si intreruperea
cursului sarcinii.
Punerea in primejdie a vietii victimei se refera la o alterare evidenta a starii
generale a bolnavului cu modificari de cunostinta, respiratie sau circulatie,
modificari care sa faca posibila evolutia grava cu iminenta sau prezumtie de deces.
Notiunea trebuie sa se refere fie la gravitatea initiala a leziunii, fie la aparitia de
complicatii care pot duce la moartea victimei.
Tentativa de omor
Rolul si limitele EML in incadrarea penala a faptei

Rolul medicului legist in cazurile in care se pune in discutie existenta unei


tentative de omor, se limiteaza in evidentierea unor anumite aspecte sau
imprejurari care care in contextul modalitatii si conditiilor savarsirii faptei, pot
constitiu elemente de probatiune juridica. Astfel, contributia medicului legist in
calificarea tentativei de omor consta in consemnarea:
- Leziunii corporale lezate;
- Aprecierile asupra tipului de obiect vulnerant cu care s-a putut produce
leziunea;
- Intensitatii traumatismului.
Tentativa de omor poate exista si cu lispa producerii de leziuni corporale.
C8 C9
Traumatismele cranio-cerebrale( tcc)
Mecanismele de producere a traumatismelor:
Cauzele care actioneaza asupra craniului si continutului sau imbraca 2 aspecte:
- Mecanismele directe
- Mecanismele indirecte.
Mecanismele directe presupun un impact direct asupra craniului.
1. Mecanismul prin acceleratie este modalitatea in care un corp in miscare
(agent contondent) loveste corpul surprins in stare de repaus, transmitandu-I
energia sa cinetica. Leziunile maxime, atat craniene, cat si cerebrale se afla
la punctul de impact. Survine cel mai frecvent in cazul de agresiuni in unele
traumatisme sportive (box), mai rar in accidente de munca sau un obiect
scazut de la inaltime.
2. Mecanismul prin deceleratie consta in oprirea brusca a capului in miscare
prin lovirea acestuia de un plan dur. In aceste fel, energia cinetica a capului
in miscare este brusc transferata structurilor intra-cerebrale in momentul
impactului.
Se realizeaza in special prin cadere in diverse imprejurari. In acest caz
leziunile sunt atat la polul de impact cu planul dur, cat si la polul opus
leziuni prin contralovitura a creierului, ca efect al unei miscari de dute-vino
al acestuia si lovirea de peretii ososi.
3. Mecanismul prin compresie bilaterala se produce prin surprinderea capului
intre planuri dure in miscare, in care cel putin unul trebuie sa fie in miscare:
tampoane de vagon in unele accidente de cale ferata, intre 2 vehicule in
mers.

4. Penetrarea intra-craniana a unor corpi straini.


Mecanismele indirecte.
Leziunile structurilor intra-craniene se produc fara sa existe un impact cranian,
transferul de energie cinetica efectuandu-se dupa alte modalitati:
- Mecanisme indirecte cu impact extra-cranian;
- Mecanisme indirecte fara nici un impact.
1. Mecanisme indirecte cu impact cranian induc leziuni ale structurilor intracraniene prin energie cinetica traumatica, mediata de alte structuri, in special
de catre coloana vertebrala caderea de la inaltime si contactul cu solul in
pozitia in picioare, in genunchi sau pe lischioane(fund) produce fracturi ale
bazei craniului prin telescopare, u leziuni cerebrale grave, in special in
trunchiul cerebral. In loviturile puternice in regiunea mentoniera pot sa apara
fracturi izolate in etajele mijlocii ale bazei craniului.
2. Mecanisme indirecte in absenta oricarui impact.
a.mecanismul WHIPLASH consta in acceleratia sau deceleratia brusca a
capului cu hiperextensia sau hiperflexia coloanei vertebrale.
b.mecanismul prin soc electric
c.mecanismul prin soc termic
d.mecanismul prin iradierea creierului
e. mecanismul prin suflul de explozie.

Fracturile craniului
Dupa mecanismul lor de producere ele pot fi directe sau indirecte, dupa cum apar
la locul de impact sau la distanta.
Fracturile directe ale boltii craniene difera dupa suprafata traumatizanta a
obiectului vulnerant, astfel ca atunci cand corpul ce loveste are o suprafata 4 cm 2,
fractura reproduce forma obiectului traumatizant (care se stanteaza). Cand
suprafata corpului contondent este intre 4-16 cm2 se produce fracturi meridionale si
ecuatoriale, de obicei multieschiloase care nu produc fidel suprafata traumatizanta.
Cand suprafata contondenta este > 16 cm2 se produc de obicei fracturi liniare.
Diferentierea intre succesiunea loviturilor se poate face astfel: (examen)

- Datorita prezentei unei solutii de continuitate osoasa (linie de fractura)


determinata de o prima lovire, liniile de fractura produse ulterior se opresc la
nivelul celor initiale.
Leziunile traumatice meningo-cerebrale
1. Comotia cerebrala - reprezinta un sindrom reactiv pur functional,
caracterizat printr-o pierdere a starii de constiinta, rapid si complet remisiva.
2. Contuzia cerebrala reprezinta o modificare morfo-functioanala mai severa
a creierului avand substrat lezionar morfologic (obiectiv) sub forma unor
hemoragii petesiale. Dupa gradul de intensitate, contuzia cerebrala se
clasifica:
- Minora
- Medie
- Grava
3. Dilacerarea cerebrala(plaga) reprezinta o plaga a creierului sub forma unor
rupturi, dezorganizari ale parenchimului, situata fie la locul de impact, fie
foarte adesea la polul opus, prin mecanismul de contra lovitura.
4. Hematomul extradural(epidural) reprezinta o colectie de sange situata intre
planul osos si duramater. Etiologia acestuia este aproape intotdeauna
traumatica, fiind insotita aproape constant de fracturi craniene.
5. Hematomul subdural este o colectie de sange situata intre duramater si
leptomeninge. Hematomul subdural post-traumatic apare in traumatismele
de mica intensitate, fiind rar insotite de leziuni osoase.
6. Hematomul subarahnoidian este o colectie de sange sub straturile
leptomeningelui. Apare mai ales la locul de impact, dar si prin mecanism de
contralovitura.
7. Hematomul intraparenchimatos este o colectie de sange in masa
parenchimului cerebral. Cel post-traumatic este asociat de regula cu leziuni
osoase si meningocerebrale dezvoltandu-se in focarul de confuzie.
8. Sindromul de compresie cerebrala post traumatica este determinat de
diversele hematoame post amintite, care in timp, odata cu cresterea lor in
volum exercita un efect compresiv asupra creierului. Factorul decisiv in
aceasta compresie il reprezinta comprimarea trunchiului cerebral. De obicei
ele apar dupa scurgerea unui interval de timp in care atat alterarea starii de
constienta, cat si deficitele neurologice pareau ca au tendinta la remisiune
cea a detreminarii, denumirea acestui interval remisiv drept interval liber.
C10 C11

Normalitatea sexuala
Cine doreste sa aiba baiat se recomanda sa aiba raport sexual cu 2-24 ore inainte de ovulatie.
Ptr fete cu 36-48 de ore inainte de ovulatie.

Expertizele capacitatii sexuale a barbatului


Se efectueaza in cazurile de ngare a paternitatii, infractiuni privitoare la viata
sexuala si divort.
Cand invinuitii se apara sustinand ca nu pot coi ori sa procreeze.
La barbati exista 2 forme de incapacitate sexuala:
1. Incapacitate de coabitare (copulatie): impotenta sexuala prin lipsa erectiei;
2. Incapacitate de procreere: lipsa totala sau partiala a spermatozoizilor sau
chiar lipsa totala a spermei.
Expertiza capacitatii sexuale la femei:
1. Capacitatea de coabitare (de a avea raporturi sexuale normale)
posibilitatea femeii de a fi copulata pe cale vaginala, ceea ce presupune
dezvoltarea anatomica a unui vagin normal si permeabil.
2. Capacitatea de procreere capacitatea femeii de a putea fi fecundata, incepe
de la 13-16 ani si pana la 40-45 de ani.
3. Capacitatea de a duce o sarcina pana la termen.
4. Capacitatea de a naste la termen pe cai naturale.
Violul
Probarea violului la femeia fara viata sexuala:
1. Rupturile himeneale in primele 3-5 zile marginile rupturii sunt echimazate,
rosu-violacee, sangereaza usor, sunt tumefiate. La 4-5 zile apare un depozit
fibrinos, dupa care incepe vindecarea si are loc in 12-14 zile prin cicatrizre si
epitelizare.
2. Continutul vaginal gasirea de sperma si spermatozoizi in vagin atesta un
raport sexual recent consumat. Sperma este evidentiabila in vagin 4-5 zile.
Important este ca victima sa nu isi fi facut toaleta. La cadavru 11-12 zile.
3. Leziunile de violenta prezente pe victima si eventual la presupusul agresor.
4. Fire de par din regiunea vaginala de la agresor pe corpul victimei.

Probarea violului la femeia cu viata sexuala:


1. Tranfer de par din regiunea vaginala de la agresor pe corpul victimei;
2. Semne de violenta prezente pe victima si eventual pe presupusul agresor;
3. Continutul vaginal gasirea de sperma si spermatozoizi in vagin atesta un
raport sexual recent consumat. Sperma este evidentiabila in vagin 4-5 zile.
Important este ca victima sa nu isi fi facut toaleta. La cadavru 11-12 zile.
Avortul
Intreruperea cursului normal al sarcinii pe toata perioada acesteia, inclusiv daca are
loc in timpul declansarii travaliului sau pe parcursul acestuia. Aceasta definitie este
acceptata si in sens juridic.
Clasificarea avortului:
1. Avort spontan sau patologic apare in primele 3 luni de sarcina si mult mai
rar dupa aceea;
2. Avort provocat:
-medico-cirurgical in scop terapeutic sau la cerere unde legislatia
permite;
-etico-juridic in caz de incest, viol;
-empiric sau delictual.

Pruncuciderea
Uciderea copilului nou-nascut de catre mama imediat dupa nastere, aflata intr-o
stare de tulburare, declansata de nastere se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7
ani.
Elemente definitorii:
- Uciderea nou-nascutului sa se faca imediat dupa nastere;
- Suprimarea vietii nou-nascutului sa se fi datorat unei tulburari pricinuite de
nastere, deci actul comisiv sau omisiv de pruncucidere sa fie motivat de o
cauza medicala obiectiva. Se iau in considerare doar cauzele patologice
legate direct de nastere (travaliu dificil cu soc obstetrical, hemoragie la
nastere etc.)

- Nou-nascutul trebuie sa fie nascut viu;


- Nu intereseaza starea civila a mamei.
Schema:

Declansarea nasterii constituie momentul delimitativ dintre avort si pruncucidere.


Ceea ce delimiteaza infanticidul de pruncucidere este momentul cand nou-nascutul
a primit de la mama sau de la anturaj asistenta necesara separarii sale de
mama(sectionarea cordonului ombilical) precum si asistenta protectiva(infasare,
ingrijire).
C12
Leziuni traumatice BMF( Buco-maxilo-faciale)

Traumatismele dento-alveolare sunt de regula consecinta lovirilor directe active,


avand ca o localizare, in special, la nivelul dintilor frontali.
Leziunile intalnite:
- Fracturi coronare partiale;
- Fractura de la colet;
- Fracturi radiculare;
- Fractura de cresta alveolara;
- Avulsie dentara (cand iese dintele cu radacina cu tot pe fond de
paradontoza sau dantura sanatoasa).
Lipsa corespondentului lezionar la nivelul partilor moi (mucoasa bucala si
gingivala) ridica dubii cu privire la originea traumatica, o eventuala mobilitate
anormala a dintilor putand fi urmarea paradontozei.

Din punct de vedere medico-legal pierderea unor dinti nu se considera slutire atata
timp cat prejudiciul creat in urma traumatismului poate fi corectat printr-o lucrare
protetica fixa, fizionomica si functionala.
Caderea si precipitarea (examen)
Caderea este o schimbare a pozitiei corpului, astfel incat o parte a acestuia se
izbeste cu violenta de planul de sustinere. Leziunile prin cadere se situeaza pe
partile proeminente ale corpului cum ar fi: varful nasului, fruntea, coate, genunchi,
regiunea mentoniera, palme. Aceste leziuni sunt unipolare, situandu-se pe o singura
parte a corpului.
Precipitarea este o trecere a corpului de pe un plan pe un altul situat mai jos
(minim 3-4 metri) sub actiunea gravitatiei.
Ep mgh
Principala caracteristica a leziunilor produse prin precipitare este gravitatea,cu atat
mai mare cu cat inaltimea de unde cade victima si greutatea acesteia este mai mare.
Sunt dispuse pe mai multe parti ale corpului fiind deci multipolare, sunt numeroase
si foarte variate.
Traumatismele de trafic rutier
Aspectele leziunilor la ocupanti
a) Conducatorul auto prezinta leziuni prin impact cu volanul, localizate deci
la cutia toracica, producandu-se fracturi de sterm, fracturi vertebrale, rupturi
de organe interne, cord, aorta; la membrele inferioare blocate pe pedalele de
comanda predomina leziunile la nivelul genunchiului, coapsei, gambei
piciorului.
b) La pasagerul drepta fata prezinta de regula cele mai grave leziuni, fiind
considerat locul cel mai expus. Predomina leziunile cranio-cerebrale si
vertebro-medulare.
c) Pasagerii din spate sunt proiectati brusc pe spatarele scaunelor din fata,
leziunile fiind de regula mai putin grave. Cele mai frecvente sunt: entorsele,
luxatiile, fracturile de membre.
Aspectele leziunilor la pietoni
Mecanismele implicate in producerea leziunilor sunt: prin lovire, bruscare, cadere,
comprimare intre 2 plnuri dure, tarare etc.