UNIVERSITATEA DE VEST “ VASILE GOLDIŞ” ARAD

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARA

MOARTEA VIOLENTA

Coordonator:
Asist. Univ. Valea Catalin

Student: Vladislav Guzic

Specializare: Medicina Dentara
An: V Grupa: 3
 CUPRINS
1. Generalitati
2. Moarte violenta prin agenți mecanici
3. Decesul prin traumatisme fizice
4. Asfixii mecanice
5. Bibliografie
 1. GENERALITATI
Moartea violenta . moartea care se produce ca urmare a nerespectarii dreptului la viata al
fiinţei umane, a încălcării relaţiilor sociale care apară cel mai de preţ bun al omului si, în
consecinţă, ori de câte ori o moarte este etichetata drept violentă (din punct de vedere
medicolegal), se vor declanşa procedurile judiciare necesare stabilirii circumstanţelor în care
s-a produs decesul persoanei respective, în vederea aplicarii unor sancţiuni juridice; de cele
mai multe ori, moartea violenta este secundara acţiunii unor agenţi traumatici externi
organismului.
Moartea violenta poate surveni în urmatoarele circumstanţe: accidente, categorie în care este
inclus si decesul produs ca urmare a unor deficiente, greşeli în activitatea de asistenta
sanitara, respectiv a unei conduite terapeutice inadecvate situatiei respective- tratament
incorect efectuat sau aplicat cu întârziere, nesupravegherea competentă a pacientului etc.;
sinucideri; omoruri; execuţia capitala: pedeapsa cu moartea este o circumstanţa particulară
în care se produce decesul unei persoane, condamnata la aceasta pedeapsa, printr-o hotărâre
ramasa definitiva, de către o instanta de judecata.

2. MOARTE VIOLENTA PRIN AGENȚI MECANICI

Moartea violenta prin agenți mecanici exprima acțiunea unor factori extrinseci asupra organismului
și se produce, de obicei prin obiecte contondente pe langa obiectele ascuțite și proiectile precum și
prin mecanisme complexe cum ar fi caderea, precipitarea, accidentele in care sunt implicate
vehicole.

Mecanisme simple
Deces prin acțiunea diverselor obiecte la locul de munca:

Corpurile contondente

- cu suprafața mica - neregulata:

- regulata, sferica, cilindrica, poliedrica, cu muchii si colțuri

- cu suprafața mare - plana (scandura, sol cu suprafața plana)

- neregulata (sol cu proeminențe, vehicole)

Obiectele cu varfuri și lame ascuțite

- obiectele ințepatoare care acționeaza prin apasare sau/și rasucire concomitenta;

- obiecte taietoare au una sau rar mai multe muchii taietoare și acționeaza prin apasare și mișcare
concomitenta in lungul axului;
- obiecte ințepatoare-taietoare au doua sau mai multe muchii taietoare și un varf ascuțit și produce
plaga ințepat taiata;

- obiecte despicatoare sunt relative grele producand plagi despicate (taiate-despicate).

Arme de foc

Aspectul leziunilor produse prin acțiunea armelor de foc depinde de modul de acțiune al
proiectiluluil, condiționat de forța vie și unghiul sub care acționeaza. Leziunile difera in funcție de
tipul proiectilului, gloanțe sau alice. Leziunile produse prin arme de foc pot fi primare, determinate
de proiectile, și modificari secundare determinate de factorii secundari sau suplimentari ai
impușcarii. Leziunea produsa de proiectil poarta denumirea de plaga impușcata și poate fi
transfixianta, cand proiectilul strabate corpul sau un segment anatomic formandu-se un orificiu de
intrare, canal și un orificiu, oarba, cand proiectilul paatrunde in corp și se oprește existand orificiu
de intrare și canal, și contuza cand proiectilul nu patrunde in corp.

Raportul dintre dimensiunile orificiului de intrare si ieșire poate fi variat, distingandu-se trei situații:

♦ orificiul de intrare egal cu orificiul de ieșire - apare can proiectilul are viteza mare șI mișcare
helicoidala accentuata, strabatand țesuturi de consistența apropiata;

♦ orificiul de intrare mai mare decat cel de ieșire - apare cand proiectilul intra oblic și iese
perpendicular, antreneaza la intrare corpi straini pe care ii abandoneaza pe traseu șI in trageri de
aproape prin acțiunea gazelor;

♦ orificul de intrare mai mic decat orificiul de ieșire - cand proiectilul intra perpendicular și iese
oblic.

Mecanisme complexe
Accidente de munca prin cadere si precipitare
Schimbarea brusca a pozitiei verticale a corpului si izbirea lui de un plan dur duce la apartia de
leziuni, incluse in medicina legala in categoria numita cadere si precipitare. Caderea poate fi simpla,
de pe acelasi plan pe care se face impactul, si atunci este folosit termenul de cadere. Termenul de
precipitare indica o cadere de pe un plan mai inalt decat cel pe care se face impactul. Leziunile sunt
produse prin lovire pasiva a corpului de un plan dur si depinde de:

 inaltimea de la care se cade;

 greutatea corpului;
 propulsia, referitor la aceasta se descrie:
 autopropulsia: foarta de lovire este egala cu forta de deceleratie plus forta de gravitatie;
 heteropropulsia: forta de lovire este egala cu forta de imbrancire plus forta gravitatiei plus
cea de lovire a corpului in miscare.

1. Caderea: poate fi realizata din repaus, din mers si din fuga (in ultimele doua cazuri se adauga
forta cinetica). Pierderea echilibrului are urmatoarea cauza:

a) endogena (interna): boli asociate cu pierderea constientei, sincopa cardio-vasculara, epilepsie,

hemoragie cerebrala, tulburari ale sistemului labirintic, tulburari de vedere, intoxicatii, boli
neuropsihice.
b) exogena (externa): cu factori determinanti, forta cinetica exterioara, si factori favorizanti cum ar
fi umiditatea, obscuritatea, obstacole. Leziunile depind de caderea in stare constienta, cu leziuni
superficiale, sau inconstienta, cu leziuni grave prin lovirea capului de sol sau de alte obiecte
contondente si a corpului, cu hemoragie interna si leziuni variate pana la moarte.

2. Precipitarea: este caderea de pe un plan mai inalt decat cel pe care se face impactul.

In medicina legala se examineaza:

3. DECESUL PRIN TRAUMATISME FIZICE

Agentii fizici capabili sa determine lezini medico-legale si analizati in acest capitol sunt energia
electrica, frigul, temperatura inalta, radiatiile calorice, radiatiile Roentgen si variatiile presiunii
atmosferice.

Energia electrica

Sub influenta energiei electrice, moartea este produsa prin curent electric si fulgeratie. Curentul
electic produce anual mai multe mii de morți in intreaga lume, fie in imprejurari casnice, fie in
imprejurari profesionale fapt ce obliga la cunoașterea fiziopatologica și a mecanismelor de
producere a electrocutției.

Electrocutarea presupune aparitia unui complex morfofunctional datorat trecerii curentului electric
prin organism avand ca urmare moartea imediata sau tardiva precum și leziuni specifice evidentiate
la persoanele supravetuitoare.

Se poate produce prin contact direct, unipolar, bipopalar sau respectiv multipolar, și prin contact
indirect (strat de aer intermediar 1-35 mm).

Hipotermia

Acțiunea frigului se intalnește frecvent la persoanele aflate in intoxicații alcoolice acute. Ea este
locala sau generala la -24°C cand funcțiile organismului sunt abolite. Factorii care influențeaza
acțiunea frigului sunt cei de mediu (atmosfera - calm sau vant, umiditate) și cei endogeni
(subalimentația, alcoolism, boli anemice, cardiace, endocrine, oboseala). La cadavru se observa
lividitați cadaverice roșii, rigiditate cadaverica de o rigiditate lemnoasa, hemoliza, iar in mucoasa
gastrica se observa existența unor infiltrate sanguie de culoare cafenie.

Arsurile

Efectul leziunilor produse prin temperaturi inalte este local și general, cel din urma fiind dat de
supraincalzirea corpului cu varianta insolației, a șocului termic sau boala arșilor (șocul post-
cobustional). Ca etiologie exista arsuri produse de:

- caldura radiata de corpuri solide, lichide fierbinți, vapori de comustibili sau apa, flacari;

- substanțe chimice: acizi, baze, fosfor, nitrat de argint, var nestins;

- curent electric: flama electrica degajata de arcul voltaic și incalzirea excesiva a țesuturilor prin
pasajul curentului;
- radiații ultraviolete;

- raze X, emanții radioactive.

Arsurile sunt de 4 grade:

- Gradul I - arsuri eritematoase: eritem difuz al pielii, edem, durere. Aceasta leziune dispare dupa
moarte, pe cadavru exista numai in jurul leziunilor grave;

- Gradul II - flictene: vezicule line cu exudat serocitrin bogat in leucocite si substanțe albuminoase.
Moartea apare la interesarea a 2/3 din suprafața corpului;

- Gradul III - escara: este o necroza a pielii, care ia culoarea alb-cenușie sau galben-bruna. Moartea
apare in caz de interesare a 1/3 a suprafeței tegumentare. Frecvent apar complicații septice.

- Gradul IV - carbonizarea: este o arsura profunda interesand toate straturile anatomice, producind
o distrucție tisulara cu desicație, cu scasere in greutate a segmentului respectiv sau a cadavrului.
Carbonizarea este: totala, in caz de sursa puternica de caldura sau acțiune indelungata in timp (intr-
un final dintr-un adult raman 6 kg de cenușa) si parțiala, superficiala.

4. ASFIXII MECANICE

Prin compresiune

Spanzurarea este asfixia mecanica prin compresia gatului de catre un laț, realizata prin greutatea
corpului. Lațul implica un punct de sprijin fix, un nod si materialul din care este confecționat.
Expertiza medico-legala are ca obiective stabilirea morții prin asfixie, stabilirea formei asfixiei,
stabilirea tipului de spanzurare și stabilirea circumstanțelor de producere. Se ia in considerare
poziția cadavrului, tipul de laț, accesul victimei la punctul de fixare a lațului, semnele de violența,
aspectul imbracamintei, bolile subiectului, eventualele mesaje-inscrisuri de la subiect.

Strangularea este asfixia mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un laț, respectiv mana,
care se strange progresiv. Expertiza medico-legala are ca obiective stabilirea formei asfixiei și
circumstanțele de producere: suici (rar) sau crima, cand coexista leziuni traumatice. Strangularea cu
mana nu ridica probleme in expertiza medico-legala, aceasta fiind intodeauna omor.

Compresia toraco-abdominala este asfixia mecanica realizata prin impiedicarea mișcarii respiratorii.
Sunt suficiente 40-60 kg aplicate pe torace și pe abdomen pentru ca in 30-50 minute sa se produca
moartea. Teratogeneza implica mecanismul de anoxie anoxica stagnanta.

Sufocarea este asfixia mecanica prin ocluzie a orificilor respiratorii, realizata cu mana sau cu
materiale pulverulente cum ar fi pamant, nisip, cereale.teratogeneza este de mecanism de anoxie
anoxica cu durata de la 3 la 10 minute. In accidentele de munca prin sufocare cu mateiale
pulverulente, acestea sunt evidențiate in cavitatea bucala, fosele nazale și uneori la nivelul traheei.
Juridic frecvența crescuta o au omuciderile, existand insa si sufocari accidentale.

Obstruarea cailor respiratorii este asfixia mecanica realizata prin obstrucția cailor respiratorii cu
corpi straini solizi sau lichizi sau cu aspirate lichidiene (sange, varsatura).
5. BIBLIOGRAFIE
1. https://www.qreferat.com/referate/medicina/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MEDICINA-
MO159.php
2. https://www.criminalistic.ro/tanatologia-medico-legala/
3. Vladimir Belis, Medicina Legala, 1999, Editura Odeon, Bucureşti Vladimir Belis, Medicina
Legala, 1992, Editura Teora, Bucureşti
4. Scripcaru Gheorghe, Patologie medico legala, 1983, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucureşti Kernbach M., Medicina Judiciara, 1958, Editura Medicala Bucureşti