TRAUMATOLOGIE MEDICO-

LEGALA
Clasificarea agentilor traumatici

I. Agenti traumatici mecanici: corpuri contondente pot produce leziuni

de violenta prin lovire activa (corpul respectiv loveste corpul uman) sau
prin lovire pasiva (organismul omului in miscare se loveste de un corp
dur: ex. caderea);
II. Agenti traumatici fizici:
1. Variatii de temperatura:
 temperatura inalta - produce arsuri care pot sa fie de diferite
grade si de extensie diferitapot duce la deces.
 temperatura joasa - produce degeraturi pana la deces prin
hipotermie.
2. Actiunea curentului electric (casnic, industrial, atmosferic)
3. Actiunea presiunii atmosferice
4. Actiunea energiei radioactive
III. Agenti traumatici chimici: intoxicatii cu diverse substanțe, inclusiv cu
medicamente;
IV. Agenti traumatici biologici: intoxicatia cu ciuperci si veninuri prin
muscatura de sarpe;
LEZIUNI SECUNDARE ACȚIUNII
AGENȚILOR TRAUMATICI MECANICI

LEZIUNI PRODUSE PRIN AGENȚI TRAUMATICI FIZICI

Agentii traumatici mecanici – se impart in 4 mari grupe:
1. Corpuri contondente cu suprafata mica - pana la 16 cm2 si care pot avea diferite
forme:
•Neregulata – piatra, pumn.
•Regulata – corpuri cu aspect de corp geometric:
Sferica.
Cilindrica – bățul, parul.
- aceste obiecte își imprima forma pe suprafata corpului uman, mai putin cele cu
forma neregulata;
2. Corpuri contondente cu suprafata mare:
•Plana:
Scandura.
Sol (plan regulat).
•Neregulata:
Componente de la masina.
Scarile.
Sol cu suprafata neregulata.
3.Obiecte cu varfuri/lame ascutite:
•Corpuri taietoare: lama, cioburi de sticla, briciul.
•Corpuri întepatoare-tăietoare: cutit, briceag.
•Corpuri intepatoare: ace, varf de furca, pila.
•Corpuri taietoare - despicatoare: topor, sapa, satâr.
4.Proiectilele
Producerea unei leziuni traumatice – depind de 4 factori:

•Natura agentului traumatic: forma, dimensiuni, consistenta;

•Intensitatea loviturii;

•Particularitati anatomice ale regiunii corporale unde s-a aplicat lovitura;

•Reactivitatea organismului

Leziunile traumatice primare pot sa fie produse prin 3 mecanisme:

1. lovire activa

2. lovire pasiva

3. comprimare intre 2 planuri: calcarea.

 Reguli generale de descriere a unei leziuni traumatice

1.Localizarea leziunii traumatice – pe segmente anatomice folosind anatomia

topografica si ținând cont de anumite repere anatomice bine stabilite;

2.Forma leziunii – ca sa putem identifica cat mai exact agentul traumatic;

3.Dimensiunile exacte ale leziunii respective (la echimoze se noteaza L si l, la

plagi lungimea, aspectul unghiurilor si aproximativ profunzimea lor);

4.Marginile si unghiurile plagilor;

5.Culoarea leziunilor – foarte importanta la echimoze pt ca in functie de

culoare stabilim vechimea traumatismului;

6.Tipul de leziune;
 Obiectivele expertizei medico-legale in caz de trauma

1. Stabilirea existentei leziunilor traumatice si a felului acestora;

2. Stabilirea tipului de obiect vulnerant sau al instrumentului cu care s-au

produs leziunile si a modului cum acesta a actionat (mecanismul de producere
al leziunii);

3. Stabilirea vechimii leziunii;

4. Aprecierea numărului de zile de ingrijiri medicale (nu include concediul

medical) – se acordă pt incadrarea juridica a faptei; se acordă in functie de
leziunea cea mai grava, dupa un barem pt fiecare tip de leziune; include cat de
grava este leziunea si cat timp aceasta necesita efectiv tratament;

5. Posibilitatea ca in evolutia leziunilor traumatice sa survina complicatii;

Clasificarea leziunilor traumatice

I. Leziuni traumatice primare

II. Leziuni traumatice sistemice

I. Leziunile traumatice primare – se clasifica in 2 grupe:

1. Leziuni traumatice primare fara solutie de continuitate a

tegumentului:
 Eritem cutanat (iritatia cutanata)
 Echimoza
 Hematom
 Contuzia/ruptura musculara

2. Leziuni traumatice primare cu solutie de continuitate a tegumentului:

 Excoriatia (julitura)
 Plagile
Plagile - numite in functie de agentul vulnerant se clasifică în:

 plaga contuza – produsa prin lovire cu un corp contondent, dur care

actioneaza asupra tegumentului situat peste un plan dur: un os, o
aponevroza, o articulatie; Plăgi contuze cu aspect particular – 4 tipuri:
 Plesnita (seamănă cu plaga taiata; este localizata la
nivelul scalpului)
 Sfâșiata
 Mușcata
 Scalparea

 plaga intepata
 plaga taiata
 plaga intepata-taiata
 plaga taiata-despicata
 plaga impuscata
II. Leziunile traumatice sistemice

1.Leziuni ale vaselor de sange: venoase, arteriale;

2.Leziuni nervoase: leziuni meningo-cerebrale, leziuni medulare, leziuni

ale nervilor periferici;

3.Leziuni osteoarticulare: entorse, luxatii, rupturi ale ligamentelor,

fracturi;

4.Leziuni ale organelor gatului

5.Leziuni ale toracelui

6.Leziuni ale abdomenului

7.Alte tipuri de leziuni: smulgerea parului si leziuni dentare;

Leziunile traumatice primare fara solutie de continuitate a
tegumentului

I.Eritemul cutanat (iritatia cutanata)

- se poate produce printr-o lovire usoara (palma) sau prin comprimare (cu
degete/mana);
- initial se produce o ischemie usoara a regiunii respective urmata apoi de
vasodilatatie; aceste modificari sunt date de iritarea terminatiilor nervoase;
in zona respectiva apare senzatia de durere si usturime si se produce o
inrosire a tegumentului ce dispare in cateva minute pana la 1-2 h;
- nu necesita tratament;
II. Echimoza

- leziunea cea mai frecvent intalnita in practica medico-legala;

Mecanism de producere: se produce prin lovire cu sau de un corp contondent

ce actioneaza pe o regiune a corpului ce prezinta dedesubt un plan dur, osos,
aponevrotic sau o fascie; prin actiunea corpului contondent se produce o
rupere a unor vase mici de sange dermo-epidermice din regiunea respectiva;
sangele se extravazeaza astfel in teritoriul din jur, pe care il infiltreaza;
- este o leziune care se produce doar in timpul vietii;

- locul unde apare echimoza este de regula locul unde a actionat agentul
contondent dar infiltratul sanguin poate sa difuzeze din locul respectiv si la distanta
de impact, de-a lungul fasciilor musculare si aponevrozelor;

- marimea echimozei depinde de forta cu care s-a produs lovirea dar si de

caracteristicile morfologice ale zonei traumatizate (in mod deosebit de nr. de vase
de sange care s-au rupt);

- forma echimozei poate sa reproduca uneori forma agentului

traumatizant (un bat, o curea, unghii);

- uneori prin forma echimozei si mai ales prin localizarea

acesteia putem aprecia un anumit act de violenta: un omor,
un viol;

FOTO: Echimoza care reproduce forma unui

obiect de formă alungită: curea, băț.
Exemple:

•pt viol pledează: echimoze in jurul gurii, pe gat, la nivelul sânilor, pe fetele
interne ale coapselor, majoritatea de formă ovalară;
•pt accident de circulatie: echimoze cu aspect particular ce reproduc
amprenta anvelopelor de la masina;
•echimozele palpebrale – sunt patognomonice pt. lovire activa cu o exceptie:
ele pot sa apara in caz de fractura de baza de craniu cu interesarea planseului
orbitar; Pt. dgs. diferential – aspectul conjunctivei bulbare: are sau nu
infiltrat.
• echimoze ovalare coafate la polul superior al lor de excoriatii semilunare –
caracteristice pt. comprimare cu degetele si zgariere cu unghiile;

FOTO: echimoze palpebrale

 Echimoze ovalare și excoriații la
nivelul gâtului - strangulare
Echimoze pe fața anterioară a
toracelui ce reproduc impresiunile
unei anvelope – călcare de către un
autovehicul

Echimoză prin lovire cu corp

dur, contondent
Evolutia in timp a echimozelor este foarte importanta in practica medico-legală
si se refera la modificarile de culoare ale acestora. Această evoluție atesta
vechimea unei echimoze. Schimbarea culorii echimozelor se datorează
metabolizarii hemoglobinei:

•in primele ore dupa producerea echimozei acestea au culoare rosie datorita
sangelui extravazat din vase, bogat in oxigen si datorita iritarii tesutului respectiv;
•dupa cateva ore hemoglobina pierde oxigenul si echimoza devine albastruie,
apoi albastruie violacee, culoare care persista timp de 2-3 zile;
•dupa 2-3 zile hemoglobina se scindeaza in globina si hematina care prin
pierderea de fier se transforma in bilirubina astfel incât echimoza devine cafenie
(intre ziua a 3-a si a 7-a de evolutie);
•dupa ziua a 8-a prin oxidarea bilirubinei aceasta se transforma in biliverdina ce
va da culoarea verde, proces ce incepe la
periferia echimozei;
•pigmentii sangvini se resorb sub actiunea
fermentilor si a fagocitelor si zona respectiva
capata în timp culoare galbuie;
•in final tegumentul isi recapata culoarea sau
zona ramane hiperpigmentata;
- evolutia totala a unei echimoze spre vindecare este de 20-25 zile, cu mici
modificări in functie de intensitatea loviturii si vascularizatia regiunii
respective;

- echimozele trebuie diferentiate la cadavru de lividitatile cadaverice (semne

de moarte) dar si de hemoragii cutanate (zone de fuzare de sange care apar in
asfixii mecanice de lunga durata, la cadavru);

- pt echimoze nu se acorda in general zile de ingrijiri medicale decât atunci

când ele sunt pe suprafete mari sau cand impiedica functionarea unor structuri
anatomice sau organe (5-8 zile de ingrijiri medicale);
III. Hematomul

= acumulare de sange in tesuturile mai profunde produsă prin lezarea unor

vase de calibru mai mare (cand forta de impact este mai mare decat in
cazul echimozei);

- poate sa produca tulburari functionale locale sau generale pana la aparitia

chiar a socului hemoragic;

- se poate complica in evolutie cu insuficienta renala acuta prin resorbtia de

hemoglobina si de mioglobina (când sunt în nr. mare);

- evolutia: - spre vindecare - atunci cand acestea sunt mici;

- cele mai multe necesita insa pt. vindecare incizie chirurgicala;

- hematoamele se pot complica cu suprainfectia lor pe cale hematogena;

- Dpdv al modificărilor de culoare evolutia in timp a hematoamelor este la

fel ca si a echimozelor doar ca necesita mai mult timp;
- fiind o leziune mai grava decat echimoza necesita in general zile de ingrijiri
medicale; se acordă minim 8-9 zile de îngrijiri medicale sau mai mult (dacă
necesită incizie chirurgicală);

- cand dimensiunile hematomului sunt mari, cand necesita interventie

chirurgicala sau cand se complica prin suprainfectie se depaseste de obicei 20
zile de ingrijiri medicale;

- in cazuri grave, cand sunt multe si pe suprafete mari se pune chiar problema
de punere in primejdie a vietii victimei;
IV. Rupturile musculare

- pot sa fie complete/incomplete;

- apar de regula in accidente rutiere sau in accidente sportive;

- clinic: durere locala urmata de impotenta functionala;

- cele 2 capete musculare care s-au rupt se indeparteaza intre ele si in regiunea
respectiva se palpeaza o depresiune;

- tratamentul este chirurgical iar restabilirea functionalitatii muschiului poate sa

fie totala sau doar partiala;

- necesita >20 zile de ingrijiri medicale;

Leziuni traumatice cu solutie de continuitate a tegumentului

I. Excoriatia (julitura, zgarierea)

Este o leziune superficiala a epidermului cu sau fară interesarea dermului;

Mecanisme de producere:
• mecanism de frecare a tegumentului / lovire tangentiala cu sau de un corp
dur cu suprafata rugoasa (ex: lovitura tangențială cu o bâtă cu suprafata
neregulata);
• mecanism de cadere pe un plan dur cu suprafata rugoasa (ex: pământ, nisip);
placardul excoriat reprezintă leziunea tipica pt. cadere atunci când apare pe zone
proeminente ale corpului: menton, genunchi, coate;
• mecanism de târâre, proiectare, cadere in cadrul unui accident de circulatie -
in situatii de târâre sau proiectare apar ca și caracteristice placarde excoriate cu
aspect de „sariaj” (se formeaza un placard excoriat din mai multe excoriatii
paralele intre ele, ce au o direcție in functie de directia pe care a fost târâta
persoana);
Evolutie:
•in primele ore de la producere excoriatia este umeda, apoi se va acoperi de o
crusta ce va fi:
 seroasa - in situatia in care a fost interesat doar epidermul;
 sero-hematica - in situatia in care a fost interesat si dermul.
•crusta dureaza 3-4 zile dupa care incepe sa cada, inițial la periferia excoriatiei;
• dupa 7-8 zile in zona respectiva rămâne o pata de culoare albicioasa sau alb-
rozata ce se vindeca fara sa rămână cicatrice;

Excoriatiile pot fi prezente sub forma de:

•excoriatii simple:
liniare
semilunare – date de unghii,
neregulate - produse de un obiect cu varful ascutit sau cu muchie.
•placarde excoriate – apar in:
cadere - mai ales in accident de circulatie;
lovire cu un corp rugos cu suprafata mare.
Importanta medico-legala a excoriatiilor: prezenta si aspectul lor pot să indice
un anume mecanism de producere – ex: excoriatii semilunare - sunt produse de
unghii iar prezenta lor:
•in zona gurii, a nasului, pe gat, indica o tentativa de sufocare sau de
sugrumare (strangulare cu mana) a victimei;
•pe fata interna a coapselor si la nivelul sânilor indica un viol sau tentativa
de viol;
•la genunchi, la coate, pe fetele dorsale ale mâinilor indica proiectari sau
caderi;

Nr de zile de ingrijiri medicale: 03-4 zile (in caz de accident de moped,

motocicleta, când placardele excoriate sunt pe suprafețe mari și mai profunde);
II. Plagile

1. Plaga contuza = o solutie de continuitate a tegumentului si a tesutului de

sub tegument;

Mecanisme de producere:
•lovire cu sau de un corp contondent;
•lovire de un plan dur sau neregulat;
•comprimare puternica a tesuturilor cu invingerea rezistentei acestora.

Caracteristicile unei plăgi contuze:

•margini neregulate cu aspect zdrentuit, infiltrate cu sânge;
•prezinta in jurul marginilor de excoriatii sau echimoze;
•baza plagii este neregulata, sfacelata, infiltrata cu sânge;
•adancimea plagii depinde de obiectul cu care plaga a fost
produsa si forta cu care acest obiect a actionat.

Diagnostic diferential: cu plaga taiata;

Plagi contuze cu aspect particular:

a. Plaga plesnita – apare atunci când lovitura se produce asupra unor zone care
au sub tegument un plan dur, respectiv osul;
- cel mai frecvent apare in loviturile de la nivelul capului;
- caracteristici sunt marginile mai fin zdrentuite, care seamănă cu ale unei plagi
taiate doar ca la plaga plesnita spre deosebire de cea taiata avem in jur o
tumefiere, o echimoza, o excoriatie sau un placard excoriat;
b. Plaga contuza cu lambou tegumentar – se produce prin actiunea tangenta a
corpului contondent;

Evolutia plagilor contuze poate fi:

•Spre vindecare - se face in 7-10 zile, in zona respectiva rămânând o cicatrice
fina;
•Spre suprainfectie a plagii - vindecarea se face in timp mai indelungat, in zona
respectiva ramanand cicatrici cu aspect cheloid, care pot sa pună problema de
infirmitate sau invaliditate;
2. Plaga mușcată – produsa prin muscatura de om sau animal;

Aspect:
- se prezinta sub forma a 2 plăgi ce au forma unor arcuri
de semicerc ce se privesc in oglinda si care reprezinta
amprenta arcurilor dentare;
- cand muscatura este mai puternica aceste plagi sunt cu
lipsa de substanta;
- prin prepararea de mulaje se poate identifica persoana
care a produs plaga;

3. Plaga înțepata – produsa de obiecte cu forma alungita, cu aspect cilindric,

conic, triunghiular care se termina cu un varf (ex: ac, furca, pila);

Mecanism de actiune - toate obiectele enumerate actioneaza prin impingerea

tegumentului de la centru spre periferie ca o pana. Când grosimea obiectului
intepator este:
•mica (ex: ac) - dupa extragerea obiectului respectiv buzele plagii se apropie si
in zona ramane doar un punct acoperit de crusta hematica;
•mai mare (ex: furca) - marginile plagii raman indepartate, ambele unghiuri
ale acesteia sunt ascutite, plaga avand aspect de butoniera;
Complicatii: aceste plăgi pot sa fie transfixiante (prezinta orificiu de intrare si
de iesire);

Diagnostic diferential: cu plaga impuscata – in situatia in care se trage cu arma

de la distanta mare in afara zonei de actiune a factorilor suplimentari ai
tragerii; in caz de împușcare însă, in jurul plagii impuscate, apare totusi un inel
de contuzie de culoare bruna iar central o lipsa de substanta ce fac diferenta
fata de plaga intepata;

Dpdv medico-legal plagile intepate sunt autoprovocate cele mai multe dintre
ele si foarte rar sunt produse in scop de omor,
situatie in care le gasim in regiuni importante
ale corpului: ex. precordial;
Nr de zile de ingrijiri medicale: 7-9 zile daca nu survin
complicatii si dacă plaga nu este transfixianta;
4. Plaga taiata – poate sa fie produsa prin orice instrument ce prezinta o muchie
taietoare (ex: lama, brici, bisturiu, cutit, ciob de sticla, bucata de tabla);

Mecanism de producere: obiectul respectiv este in acelasi timp apasat si

tractionat cu partea lui taioasa pe tegument;

Caracteristici: margini netede cu aspect liniar, fara lipsa de substanta in partea

centrala, la extremitatile plagii sunt prezente 2 unghiuri care, ambele sunt
ascutite dintre care însă unghiul de pornire este mai profund si mai ascutit iar
unghiul unde se termina plaga este mai superficial, tot ascutit, mai lung și
uneori se termină cu o codita tip excoriatie;

Gravitatea plagii taiate depinde de:

- lungime,
- profunzime,
- localizarea plăgii.

Dpdv medico-legal poate sa fie produsa in scop de suicid; in mod accidental; in

scop de omucidere; in scop de simulare sau de disimulare;
 Plăgi tăiate

Plăgi tăiate - sinucidere Plăgi tăiate - omucidere

5. Plaga intepata-taiata – se produce prin instrumente cu varf ascutit si o lama cu
cel putin o muchie ascutita, tăioasă (ex: cutit);
- cand lama obiectului respectiv are o muchie taioasa (cutit) plaga are un unghi
ascutit si un unghi rotunjit, marginile sunt netede, liniare;
- cand obiectul are ambele lame taioase (șiș) ambele unghiuri ale plagii sunt
ascutite;

Elemente caracteristice:
- 2 margini netede, fine care se termina la cele 2 extremitati cu 2 unghiuri;
- 2 unghiuri;
- un canal al plagii care poate sa fie:
• penetrant (plaga a intrat intr-o cavitate a corpului si a lezat organe din cavitatea
respectivă: torace, abdomen). Plaga penetrantă poate fi:
transfixianta (sa fie intepat corpul antero-posterior, sau stanga-dreapta)
transfixianta printr-un organ parenchimatos (ex: ficat, splina, rinichi,
plaman)
• nepenetrant (plaga superficiala)
Gravitatea plagii intepate-taiate depinde de:
- profunzime;
- zona anatomica interesata.
Nr de zile de ingrijiri medicale: 7-9 zile în caz de evoluție fără complicatii;
 Plagă înțepată-tăiată pe fața
anterioară a gâtului,
profundă până la coloana
vertebrală

Plagă înțepată-tăiată
6. Plaga taiata despicata – produsa prin lovire cu corpuri grele ce au o parte
taioasa (topor, sapa);
- la nivelul tegumentului se realizeaza o plaga taiata cu marginile usor
neregulate, contuzionate datorita greutatii obiectului taietor-despicator;
- in profunzime poate sa fie interesat osul in care se poate imprima forma lamei
despicatoare;
- sunt de obicei mortale;
II. Leziuni traumatice sistemice

1. Leziuni traumatice osteo-articulare

a. Fracturile = intreruperea continuitatii unui os asupra caruia actioneaza un agent

mecanic;

Conditii de producere:
•accidente de circulatie,
•accidente de munca,
•loviri active (batai),
•caderi / precipitari (de pe o schela, de la un nivel la altul)

Clasificare:
•dupa mecanismul de producere:
fracturi directe – produse la locul de impact;
fracturi indirecte – produse la distanta de locul de impact (ex: rasucirea unui
membru  fractura cu aspect spiroid la oasele antebratului; prin tractiunea unui
membru  fracturi prin smulgere care sunt fracturi parcelare (mai mici));
•dupa sediul fracturilor:
epifizare;
diafizare;
diafizo – epifizare.
•dupa modul de interesare al osului:
fracturi complete:
simple (transversale, oblice, spiroide, in varf de clarinet),
cominutive (formate din mai multe fragmente),
orificiale (in cazul oaselor late: ex. cutia craniana),
multiple.
fracturi incomplete:
fisuri,
fractura in „lemn verde” - la copii.

O altă clasificare:
•fracturi inchise
•fracturi deschise – cu plagi la nivelul lor.

Simptomatologie:

Durere locală
Echimozarea regiunii respective
Deformarea regiunii
Mobilitate anormala
Impotenta functionala a membrului respectiv
Crepitatii osoase
Evolutia:
- la inceput se formeaza un calus fibros apoi fibrino-proteic - dureaza 4-7 zile;
- apoi se formeaza un calus conjunctiv ce dureaza intre ziua 7-12;
- apoi apare calusul osos primitiv intre ziua 15-20;
-apare calusul osos definitiv in timp variabil in functie de tipul de fractura, de varsta
persoanei si reactivitatea individuala;

Nr de zile de ingrijiri medicale: diferit de la un tip de fractură la altul;

include perioada de imobilizare pentru fractura respectiva precum si perioada de
fizioterapie;

Fracturi cominutive deschise

Complicatii:

•Locale:
- imediate – hematom in focarul de fractura, hemartroza (in cazul
fracturilor intraarticulare), tromboflebita;
- tardive - calus vicios (impotenta functionala), pseudartroza,
osteoporoza algica;

•Generale :
imediate – embolia grasoasa (mortala, frecvent in fracturi de femur,
bazin), septicemie, bronhopneumonie, escare de decubit;

Nr de zile de ingrijiri medicale – in functie de osul fracturat si de tratamentul

fizioterapic necesar. Exemple:
- fractura de femur – 90 zile;
- fractura ambelor oase ale gambei – 90 zile;
- fractura de piramida nazala – 12-14 zile;
- fractura de arcada zigomatica – 16-18 zile;
b. Luxatii = leziuni traumatice care constau intr-o modificare a raporturilor anatomice
normale ale oaselor unei articulatii. Pot sa fie:
- complete - la nivelul articulatiei capetele oaselor nu mai vin in contact deloc;
- incomplete - suprafata articulara a oaselor ramane partial in contact;

Mecanism de producere:
•Tractiune,
•Torsiune,
•Actiune laterala asupra epifizei unui os.

Simptomatologie:
•Durere locala
•Edem
•Hematom local
•Impotenta functionala
Confirmarea unei luxatii se face prin examen radiologic pe care luxația se observa;

Complicatii:
•daca nu sunt reduse in timp util sau daca sunt reduse incorect se produce
anchilozarea articulatiei respective;
•recidiva.
Nr de zile de ingrijiri medicale este in functie de localizarea luxatiei, dar in general pt.
o luxatie simpla se dau 25-30 zile de ingrijiri medicale (include si fizioterapia);
c. Entorse = distensie capsulo-ligamentara/ iritatie traumatica a nervilor
senzitivi ai unei articulatii urmata de tulburari vaso-motorii;

Simptomatologie:
•Durere,
•Impotenta functionala,
•Edem,
•Uneori echimozare locala.

Diagnosticul se pune doar pe simptomatologie  nr. de zile de ingrijiri

medicale nu depaseste 10 zile;

Tratament - purtarea unei fase elastice, eventual guler șant la gat si uneori
fizioterapie;
2. Leziunile nervilor – pot sa apara in traumatisme inchise sau deschise;

Se pot produce prin mecanism:

•direct – sectionarea nervului cu un cutit, ruptura nervului, comprimarea/strivirea
nervului respectiv;
•indirect – tractiunea in ax a membrului respectiv;

3. Leziunile musculare – pot sa fie:

inchise (= contuzii musculare) – pot sa fie mai mult sau mai putin intinse, cu formare
chiar de cheaguri de sange sub aponevroza muschiului respectiv;
- aceste traumatisme se pot complica cu inflamatii ale muschiului numite miozite;
- ca si particularitate a contuziilor musculare avem sindromul de zdrobire care apare in
contuzii extinse si grave cu distrugere mare de masa musculara care poate duce la deces
prin insuficienta renala acuta (se resoarbe foarte multa mioglobina);

deschise (= plagi musculare) – pot sa fie:

•superficiale,
•profunde.

- pot fi insotite de sangerari mari in functie de vasul lezat;

4. Leziunile traumatice ale vaselor – pot fi lezate in caz de traumatisme inchise sau
deschise;
- consecinta lezării unui vas de sânge este hemoragia – care poate fi de diverse grade
in functie de calibrul vasului de sânge lezat:

a. leziuni ale arterelor – se pot produce prin:

 contuzii ale acestora - frecvente in caz de fracturi sau luxatii (ex: lezarea arterei
axilare frecventa in luxatia scapulo-humerala sau in fractura de humerus; lezarea
arterei poplitee in leziuni ale genunchiului; lezarea arterei subclavii in fracturile de
clavicula); se pot complica cu necroze mai ales cand in jurul vasului lezat se
formeaza hematoame mari ce comprima vasele de sange din jur amplificandu-se
astfel ischemia regiunii respective pana la aparitia necrozei;
lezarea deschisa a vasului respectiv (plaga) - leziune mult mai grava ducând la
hemoragii externe mari sau la hemoragii interne mari (ex: hemotorax,
hemoperitoneu);

b. leziuni ale venelor – apar mai ales in traumatisme deschise cand se produc hemoragii
mari cu sânge inchis la culoare ce curge sub forma de jet continuu;
- uneori leziunile venelor se pot complica (Ex: lezarea venei jugulare se complica cu
embolia gazoasa);
- leziunile arterelor si venelor de pe fata anterioara a antebratului (de la gâtul mâinii)
sau de la gat sunt produse cel mai frecvent in scop de suicid;
VĂ MULȚUMESC !