S2.

Razboiul si pacea in viziunea diferitor scoli de gandire din teoria relatiilor internationale La intrebarea daca acum poate fi pace acolo unde altadata era razboi, Kenneth N Waltz, unul dintre cei mai cunoscuti teoreticeni ai relatiilor internationale, afirma ca, raspunsul este, de cele mai multe ori, unul pesimist. Herfried Mnkler referindu-se la acest aspect afirma: La o prima !edere pare ca razboiul si pacea sunt doua stari politice clar diferite intre ele: atunci cand domneste pacea, nu poate fi !orba de razboi si !ice!ersa. "# $azboiul si pacea, doua concepte separate de declaratii de razboi si tratate de pace sunt prin urmare doua stari politice care se e%clud recipric: doar una dintre ele poate e%ista la un moment dat & doar razboiul sau doar pacea, nu e%ista o a treia stare. 'a ne (andim insa la Razboiul Rece: acest concept arata ca realitatea politica este mult mai comple%a decat constructia binara razboi-pace). 'unt doar doua opinii care arata ca, in fapt,studiile asupra pacii si razboiului au oferit !iziuni si perspecti!e diferite asupra acestor fenomene care au insotit istoria umanitatii. 'int autori care considera ca nici nu e%ista aceasi definitie a pacii si razboiului. Lothar *rock, de e%emplu, atra(e atentia asupra unor neclaritati ale conceptului de pace si propune o societate mondiala non-violenta ca tel care nu poate fi implinit, dar dupa care pot fi orientate toate acti!itatile. +ceste neclaritati, in opinia sa, iz!orasc din raspunsurile diferite care se dau la urmatoarele intrebari: pace inseamna tacerea armelor, -ar pentru cata !reme, .a putea domni pacea doar dupa ce ultimul razboi se !a fi sfarsit, /ste tot restul timpului doar o mare perioada interbelica, doar un simplu armistitiu, /ste oare, in !remuri de pace, !iata indi!izilor si a popoarelor ferita de inter!entii militare !iolente, dar si de alte forme de !iolenta, !a domni pacea oare numai atunci cand !a domni si dreptatea, /uropa occidentala pare sa fi uitat de razboaie. -ar poate oare pacea sa se instaureze aici pe durata, cand in alte parti conflictele izbucnesc si se desfasoara cu atata !iolenta, /ste oare pacea di!izibila sau nu poate aparea decat ca o pace a intre(ii lumi, 0reocuparea stiintifica pri!ind razboiul si pacea este, probabil, la fel de !eche ca insasi stiinta. 1u toate acestea, de abia in anii 23 ai secolului 44 cercetarea in domeniul pacii si al conflictelor au aparut ca discipline stiintifice autonome-irenolo(ia si respecti! polemolo(iea- cu scopul de a analiza di!ersele aspecte ale conflictelor si ale razboiului precum si conditiile necesare realizarii unui climat de pace. 5ncercarile de a crea o stiinta speciala care sa cerceteze domeniul pacii s-au facut remarcate in multe randuri de-a lun(ul secolului 454. 6otusi, de abia dupa 0rimul $azboi Mondial, cand lumea a de!enit constienta de crimele si distru(erile in masa, pe lan(a 'ocietatea Natiunilor si 1urtea 5nternationala de 7ustitie, au aparut institute pentru cercetarea relatiilor internationale in '8+ si Marea *ritanie. +cestea a!eau ca scop studierea conflictelor si razboaielor, a re!olutiilor si razboaielor ci!ile, precum si a conditiilor de instaurare a unei paci mondiale de durata. 5n anii 9:3, insa, putini au mai fost aceia care doreau sa incorporeze razboiul si pacea in cadrul relatiilor internationale. Noua disciplina a de!enit rapid un factor de le(itimare care ser!ea politicilor e%terne nationale si intereselor militare si de putere a diferitelor state.

+cumularile de tensiuni in relatiile internationale, crizele care n-au putut fi rezol!ate in cadrul institutiilor de securitate, fondate pe noul concept de pace si razboi au condus la aparitia celei de-a doua confla(ratie mondiala care a afectat sistemul de state, pe de o parte, crimele puse la punct de politica stalinista si fascista, dar mai ales perspecti!a unui razboi atomic ce ar putut sa ucida popoare intre(i, pe de alta parte, au facut ca cercetarea din domeniul pacii sa se impuna la sfarsitul anilor <23 ca o reactie la ideolo(ia impusa de $azboiul $ece. /a a aparut mai intai la uni!ersitatile si institutele particulare din 1anada, '8+ si Nor!e(ia. 5n paralel cu aceasta dez!oltare, polemolo(ia "studiul razboaielor si conflictelor#, de care se interesau doar cate!a persoane din =ranta si >landa, s-a concentrat pe cercetarea sistematica a razboaielor si conflictelor. 'copul cercetarilor, din domeniul pacii, nu a constat numai in monitorizarea, delimitarea si restran(erea fenomenului razboiului, ci eliminarea acestuia ca tip de relatie sociala si interstatala. 'e urmarea astfel ca cercetarea in domeniul pacii sa reia ideile considerate anterior utopice cu pri!ire la instaurarea pacii mondiale. +cest curent care se concentra mai de(raba pe monitorizarea razboaielor si pe tinerea sub control a conflictelor a functionat mai intai in paralel cu cercetarea in domeniul pacii, in cadrul studiului razboaielor si mai ales pe teritoriul '8+ . 1ele doua domenii de cercetare s-au unit insa in anii ?3 intr-o disciplina ce imbina cercetarea din domeniul pacii cu cea din domeniul conflictelor. 0e timpul rela%arii tensiunilor internationale au aparut preocupari pentru intemeirea unei noi discipline pentru studierea problemelor consacrate pacii- irenologia. 5n ;@?A apare, la Bronin(en, International Peace Research Association . 6ot in acest an apare la >slo si Journal of Peace Research , care a a!ut o contributie deosebita la raspandirea si promo!area studiilor consacrate pacii si razboiului in e(ala masura. 0rin aparitia unor or(anizatii re(ionale latino-americane si asiatice la sfarsitul anilor <C3 consacrate studiilor de irenolo(ie, cercetarea in domeniul pacii a depasit (ranitele +mericii de Nord, ale /uropei >ccidentale si ale 7aponiei, cunoscand astfel o raspandire mondiala. 1ercetarea din domeniul pacii a cunoscut o crestere spectaculoasa odata cu infiintarea International Peace Research Institute din 'tockholm. +cest institut a fost infiintat, la propunerea primului ministru de atunci al 'uediei, 6a(e /rlander, la ; iulie ;@??, cu ocazia ani!ersarii a ;23 de ani de la fondarea statului modern. >biecti!ul fundamental urmarit era sa se creeze o baza stiintifica pentru diplomatia suedeza si sa se furnizeze e%pertiza pentru comisiile si institutiile >N8, de la Bene!a, care se ocupau cu problemele dezarmarii. 'tudiile si cercetarile pri!ind cauzele razboilui si al crizelor in domeniul relatiilor internationale au fost si sint publicate in reputata publicatie SIPRI Year Boo . =aptul ca aceasta publicatie a aparut in numai putin de sase limbi de circulatie internationala, a a!ut un mare impact asupra opiniei publice de pe intre(ul mapamond supra necesitatii dez!oltarii cercetarii in domeniul pacii. $eputatul specialist in teoria propa(andei 7acDues /llul crede ca ne!oia de a studia crizele si conflictele sub toate aspectele iz!oraste din insasi caracteristica societatilor moderne. /l constata in societatea moderna )omul in permanenta traieste in ambianta razboilui, un razboi care are loc in toate dimensiunile mediului socialE

$ela%area conflictului /st-.est, sfarsitul $azboiului din .ietnam, si slabirea interesului fata de problemele de dez!oltare ale !umii a "reia au mutat atentia opiniei publice asupra problematicii #ord-Sud. +stfel s-a impus o lar(ire a paradi(melor cercetarii din domeniul pacii, dincolo de preocuparile anterioare in ceea ce pri!ea dinamica inarmarii, sistemele teroriste, tinerea sub control a procesului de inarmare si monitorizarea procesului de dezarmare. Scoala realismului 5n teoria relatiilor internationale 'coala realista acorda spatii lar(i cercetarii razboiului si modalitatilor prin care statele isi pot asi(ura propria securitate. 5n (eneral pacea si razboiul este le(ata de lupta pentru putere care se da intre actorii mediului international. 8nul dintre fondatorii realismului Hans Mor(enthau, combatind reprezentantii unui alt current la fel de presi(ios din teoria relatiilor internationale, afirma ca in fapt este o nai!itate speranta impunerii unei politici de dezarmare prin institutii internationale. +Fun(e la aceasta concluzie prin analiza comparati!a pe care o face politicii interne si e%terne ale statului contemporan. 5n interiorul (ranitelor unui stat, lupta pentru putere este mediata de o pluritate de loialitati, aranFamente constitutionale si )re(uli ale FoculuiE dependente de o cultura. +cestea mascheaza, dar si directioneaza lupta pentru putere catre conceptii conceptii concurente despre bunastare. 0uterea coerciti!a a statului combinata cu o retea de norme sociale si le(aturi din interiorul comunitatii e!identiaza politica ca pe o arena de pro(ress potential. 5n arena internationala toti acesti factori care conditioneaza lupta pentru putere actioneaza foarte slab sau in unele conditii nici nu se pot manifesta. +ici )!ointa de putere are mina liberaE si in consecinta ) continuitatea in politica e%terna nu este supusa optiunii, ci este o necessitateG pentru ca deri!a din factori pe care nici un (o!ern nu ii poate controla, dar ii poate ne(liFa rescind sa esuieze "H# $azboiul sau pacea sunt decise de acesti factori permanenti, indifferent de forma de (u!ernamintHsi de politicile interne. Natiunile sunt doritoare de pace in anumite conditii si sunt razboinice in alteleE. 0rofesorul de politica si relatii internationale de la WoodroI Wilson 'chool, 8ni!ersitatea 0rinceton "'8+# $obert Bilpin a considerat ca razboiul este cel care, in cele din urma, conduce la schimbari de esenta in structura ordinii mondiale. Modelul schimbarii sistemice a lui Bilpin se bazeaza pe o serie de ipoteze cu pri!ire la state pe care el le deduce din teoria microeconomica a ale(erii rationale. +nalizind e!olutuia relatiilor dintre state dela 0acea de la Westphalia";?AJ# la $azboiul $ece aFun(e la concluzia ca teoria ciclica a schimbarii in sistemul international este !alidata de istorie. -in aceasta perspecti!a el obser!a ca, incepind cu ;?AJ ordinea in !iata internationala s-a schimbat de mai multe ori in functie de modificarile care au a!ut loc in ierarhia balantei de putere. 5n timp apare o prapastie intre statutul si presti(iul statuluiKstatelor he(emon si puterea pe care pot sa o desfasoare pentru a-si apara interesele nationale. 5n ciuda dorintei statelor ca schimbarea in ordinea mondiala sa se faca in mod pasnic, Bilpin obser!a ca, pina in prezent, mecanismul principal al schimbarii a fost razboiul sau ceea ce noi am numit razboiul he(emonic" adica un razboi care determina ce stat sau state !or fi dominante si !or (u!erna sistemul#E. +sertiunea profesorului american pare sa intre in criza atunci cind se pune intrebarea cu ce miFloace militare se !a purta razboiul

he(emonic. /%istenta armelor nucleare si folosirea lor intr-un astfel de razboi pune sub semnul intrebarilor teoria lui Bilpin. 5n acest caz urmatorul razboi he(emonic are foarte multe sanse sa fie si ultimul. 0e de alta parte se poate obser!a ca schimbarea de la ordinea mondiala bazata pe he(emonia a doua superputeriM'8+ si 8$''Mnu s-a facut prin conflict he(emonic. Locul si rolul razboaielor in sistemul relatiilor internationale dar mai ales cauzele care conduc actorii mediului international la un comportament conflictual au constituit preocupari maFore si pentru un alt stralucit reprezentant al realismului Kenneth Waltz. /l crede se aFun(e mai usor la pace daca intele(em cauzele razboilui. 1onstatind ca raspunsul la intrebarea unde se afla cauzele maFore ale razboiului sunt uimitoare prin !arietate si prin !arietate si prin natura lor contradictorie. 0entru c aceasta di!ersitate sa poata fi mai usor mane!rata, raspunsurile pot fi ordonate in trei cate(orii: cele ce tin de om, cele le(ate de structura statelor separate si cele referitoare la sistemul de state. $eferindu-se la natura umana si comportamentul dual al omului in societate el scoate in e!identa faptul ca in problemele le(ate de pace si razboi trebuie analizat si inteles indi!idul cu rol de decizie politica. 5n aceasta pri!inta Waltz il cita pe fostul presedinte american -Ii(ht /isenhoIer: E>amenii poporul in (eneral nu doresc conflicte. 1red ca liderii lor sunt cei care, de!enind prea belicosi, fac (reseala sa creada ca poporul !rea, intr-ade!ar sa lupteE. >amenii nu traiesc izolati ci in cadrul unor societati ri(uros structurate. +cestea sunt elementele cheie ale societatii internationale si intele(erea comportamentelor acestora in relatiile reciproce ar da raspuns la multe din intrebarile le(ate de ori(inea conflictelor. 'olutia eliminarii razboiului ar fi din aceasta perspecti!a (eneralizarea unui model de stat bunE care spre deosebire de statul rauE ar fi tentat spre cooperare si intele(ere in mediul international. /%ista o asemenea reteta !alabila oriunde pe acest (lob, 'tatele in mediul international se comporta intotdeauna in raport cu rationalitatea iz!orita din idealurile cele mai (eneroase ale umanitatii. /%ista o autoritate suprema in acest mediu anarhic de care sa asculte toate statele, 'unt intrebari la care reprezentantii 'colii liberale cred ca au raspunsuri mai adec!ate decit realistii. Liberalismul 1ea de-a doua mare 'coala din teoria relatiilor internationale-liberalismul- a abordat problema razboiului in opozitie cu starea de pace. 'e considera ca razboiul ca fenomen politic poate fi eliminat daca sunt realizate conditiile pentru instaurarea unei paci durabile. >ri(inea moderna a studiilor asupra pacii "irenolo(ia# se plaseaza la sfirsitul secolului al 4.555-lea in filozofia lui 5mmanuel Kant. 5n ;C@2, acesta publica lucrarea $um e%igen &rieden care !a sta la baza tutror disputelor si contro!erselor pri!ind caile si modalitatile de instaurare a unei paci durabile in societatea omeneasca. 0otri!it conceptiei lui Kant societatile democratice nu lupta intre ele. +nalistul 5onel Nicu 'a!a identifica principalele teze ale (indirii kantiene care aplicate la mediul international ar crea premizele obtinerii a ceea ce filozoful (erman numea 'acea 'er'etua : nici un stat independent, mare sau mic, nu trebuie sa se afle sub dominatia altui statG armatele permanente trebuie sa fie abolite cu timpulG nici un stat nu trebuie sa inter!ina prin forta in constitutia sau (u!ernul altor stateG constitutia ci!ila a tuturor

staelor trebuie sa fie republicanaG le(ea natiunilor trebuie sa se bazeze pe o federatie a statelor libere. +deptii acestui curent au e!itat sa !ada razboiul ca modalitate de a re(lementa problemele dintre state cu re(imuri de democratie liberala. /i considera razboiul o boala. )> boala (ra!a, un cancer al politicii. /l este un produs al instinctelor a(resi!e al uno elite nereprezentati!e.E +cest fapt nu a insemnat ca in mod automat reprezentantii acestui curent au ne(at posibilitatea aparitiei unui asemenea fenomen chiar in re(lementarea unor raporturi dintre state democratice insa, in credinta lor acesta trebuia sa fie un fenomen care sa se manifeste e%trem de rar. Norman +n(ell, de e%emplu, afirma ca )razboiul desi necesar uneori, este intotdeauna un mod inuman si irational de a rezol!a disputele si ca pre!enirea lui ar trebui sa fie intotdeauna o prioritate politica dominantaE. Nici 6om 0aine nu era departe de aceasta credinta: E> uneltire menita sa conser!e puterea si indeletnicirea printilor, oamenilor de stat, soldatilor, diplomatilor si fabricantilor de arme si aa le(e tirania lor si mai strins de (itul poporuluiE. /liminarea razboiului din !iata internationala, in opinia adeptilor curentului liberal, se poate realiza prin construirea de re(imuri politice democratice, prin promo!area a!antaFelor comertului international si prin crearea unor mecanisme institutionale cu caracter international care sa (estioneze pacea si prosperitatea. 'ecuritatea nu trebuie lasata la discretia unor ne(ocieri bilaterale secrete si a credintei in echilibrul de putere. >amenii politici si diplomatii sint inzestrati cu ratiune si actioneaza ratiopnal in practica diplomatica. +cest fapt ii determina sa fie uniti de interesul fundamental de a crea o comunitate mondiala, bazata pe un sistem al pacii, care poate fi realizat in anumite conditii. /sentiale sunt re!elarea acestui ade!ar fundamental si infiintarea si functionarea institutiilor, care !or pune ordine in anarhia internationala. /ducatia !a inlatura i(noranta si preFudecatile, democratia !a impiedica izbucnirea razboaielor, iar institutiile care pre!in manifestarile de !iolenta la ni!el national pot fi e%tinse si la ni!el (lobal pentru a solutiona pasnic disputele. 1resterea interdependetelor economice si a!antaFele comertului international !or face ca razboiul sa ameninte propsperitatea ambelor parti an(aFate intr-un conflictKrazboi. +ceasta !iziune inspirata din paradi(ma liberala si adoptata de mari oameni politici si diplomati a marcat o cotitura in relatiile internationale. .iziunea optimista a liberalismului asupra politicii internationale se bazeaza pe trei credinte fundamentale care sint comune aproape tuturor teoriilor din aceasta paradi(ma. 5n primul rind liberalii considera ca nu statele ar trebui sa fie principalii actori ai scenei internationale ci institutiile si or(anizatiile cu !ocatia pacii si securitatii. 5n al doilea rind sustin ca statele in comportamentul lor in relatiile cu alti actori un rol important il are or(anizarea politica interna. -in acest punct de !edere sint state (bune) si democratice care !or a!ea un comportament dictat de respectarea le(ii si a principiilor marale si state (rele) care sint de factura autoritara sau dictatoriale si !or promo!a in raporturile cu alti actori forta si politica de forta. Nu in ultimul rind acestia afirma ca pacea si securitatea se pot obtine daca lumea !a fi populata cu state )buneE.

+ceasta idee a fost promo!ata, printre altii de WoodroI Wilson, dar a fost impartasita de o intrea(a pleiada de oameni de stiinta care au trasat cele doua directii de actiune: cunoasterea trecutului pentru a putea impiedica repetarea (reselilor, si crearea unor institutii si norme, conditii indispensabile pentru o era a pacii. 'ecuritate in politica mondiala in !iziunea lui W.Wilson se putea obsine daca dispareau statele care promo!au politicile de tip imperialist. 5deea sa se baza pe respectarea drepturilor omuluiMdreptul la auto(u!ernare era considerat unul fundamentalMdar si pe lipsa de le(itimitate a imperiului ca forma de or(anizare statala. $eputatia sa de promotor al !iziunii liberale s-a construit pe modelul pe care la propus 1onferintei de pace de la 0aris care a pus capat primului razboi mondial. +cesta a fost creionat inca inainte de sfirsitul confla(ratiei in nu mai putin celebrele &ourteen Points. 5nstrumentul menit a realiza si a mentine securitatea colecti!a a fost, in opinia fondatorilor acestei conceptii, 'ocietatea Natiunilor. +cesta a functionat pe baza unui 0act ne(ociat de 0uterile +liate si +sociate la 0aris si adoptat de 1onferinta de 0ace, la :J aprilie ;@;@, cu recomandarea de a fi reprodus ca preambul al sistemului tratatelor de pace. 0actul continea :? de articole si o ane%a cu lista celor L: de state fondatoare si alte ;L tari in!itate sa adere la el. 0rin acest document se definea scopul 'cietatii Natiunilor care in esenta era dez!oltarea cooperarii intre natiuni, (arantarea pacii si si(urantei precum si eliminarea razboiului si modul ei de functionare. +rt. J pre!edea ca, in scopul mentinerii pacii, statele membre recunosteau necesitatea reducerii armamentelor nationale, in functie de situatia (eo(rafica si coditiile speciale ale fiecarei tari pana la minimul necesar apararii ordinii interne). 'ustinatorii Li(ii printre care se numara si +lfred Nimmern credeau ca aceasta poate sa mentina securtitatea prin promo!area unor mecanisme politice de tipul conferintelor consacrate dezarmarii sau medierii conflictelor dintre state. /dificarea unui sistem de institutii care sa elaboreze norme si re(uli de comportament pentru toti actorii din mediul international dar si instrumente de control pentru a obli(a la respectarea normelor si re(ulilor. +ceste re(lementaari au fost utile in rezol!area pe cale pasnica a unor diferenduri minore dintre state cum au fost liti(iile de frontiera dar ele au fost minore in raport cu marile primeFdii ce se aratau la orizont. 5deile promo!ate de adeptii liberalismului s-au impotmolit insa in practica diplomatica in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, iar Li(a Natiunilor nu a trecut testul realitatii. Mircea Malita crede ca inceputul sfarsitului acestei institutii a fost marcat de esecul conferintei de dezarmare din ;@L:. Bermania nemultumita de clauzele la care trebuia sa se alature se retra(e de la conferinta si ulterior si din Li(a. /a s-a dizol!at in momentul in care nu au reusit sa preintampine izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial. 1onsecinta a fost aparitia unei profunde crize in teorial liberalismului si scaderea increderii in !aloarea practica a tezelor promo!ate de acest curent de (indire. $emarcabil este faptul ca asemenea consecinte n-au a!ut efect asupra tuturor celor care sau ocupat de studiul problemelor pacii si razboiului din perspecti!a liberala. 0rin urmare nu toata lumea a considerat ca liberalismul ca teorie este o perspecti!a inadec!ata pentru studiul si practica politicii internationaleE iar promotorii ei fiind incapabili sa distin(a intre aspiratie si realitateE.

-upa cel de-al doilea razboi mondial adeptii pacii realizata prin institutie cu !ocatia uni!ersala considerau ca trebuiau ur(ent corectate !iciile de constructie pe care le-a a!ut Li(a Natiunilor. +sa a aparut pe scena internationala >N8 institutie care a incorporat toate sperantele si toate iluzile 'colii liberale. 5nca odata s-a confirmat faptul ca in constructia unei arhitecturi de securitate mondiale actorii chemati sa o edifice nu sint in primul rind animati de cerintele teoretice ale unui anume model sau ideolo(ie ci de intersele de stat pe care le au pe termen scurt sau lun( si de e%perienta istorica prin care un actor sau altul a a!ut cisti( de cauza in a-si promo!a aceste interese. HenrO Kissin(er surprinde cu acuitate acest lucru cind analizeaza pozitiile marilor puteri in!in(atoare in ceea ce pri!este !iitoarea ordine a lumii si prin urmare si mecanismele pe care acestia le considera !iabile in a o sustine. +cesta aFun(e la concluzia ca )=iecare dintre in!in(atori !orbea in termenii e%perientelor istorice ale tarii sale. 1hurchill !oia sa reconstruiasca traditionala balanta de putere in /uropa. +sta insemna reconstructia Marii *ritanii, a =rantei si chiar a Bermaniei in!inse astfel incit, impreuna cu 'tatele 8nite, aceste state sa poata contrabalansa colosul so!ietic, de la est. $oose!elt a!ea in !edere o ordine postbelica in care trei in!in(atori, impreuna cu 1hina, sa actioneze ca un 1onsiliu de directori ai lumii pentru a impune pacea impotri!a oricarui raufacator potential, cel mai probabil fiind dupa el BermaniaMo !iziune care a!ea sa fie cunoscuta drept )1ei 0atru 0olitistiE. Modul lui 'tali de a !edea lucrurile reflecta atit ideolo(ia sa comunista cit si politica e%terna rusa traditionala. /l sKa straduit sa speculeze !ictoria tarii sale prin e%tinderea influentei rusesti in /uropa 1entrala. 'i a incercat sa transforme tarile cucerite de armatele so!ietice in zone tampon pentru proteFarea $usiei impotri!a oricarei a(resiuni (ermane !iitoareE. Scoala sociologica 5n conte%tul dez!oltarii stiintelor socioumaniste, respecti! al reluarii unor concepte precum conflict asimetric, conflict de interese, conflict latent vs. conflict manifest, e%plicatiile de ordin sociolo(ic au capatat tot mai mare importanta. +ceasta e%tindere a paradi(melor si-a (asit e%presie mai ales in conceptul de violenta structurala dez!oltat de sociolo(ul 7ohan Baltun(. 1oncept a fost adoptat cu rapiditate de analisti si specialisti adepti ai curentelor liberale, ba chiar si socialiste din >ccident care au inceput sa atra(a atentia asupra ne!oiii de reforma a sistemului relatiilor internationale contemporane. 0acea in !iziunea lui Baltun( este definita ca opus al !iolentei. 5nsa de remarcat faptul ca acasta nu consta pur si simplu in utilizarea controlata a !iolentei de catre oameni, ci este tot ce impiedica autorealizarea umana si poate fi e!itatE. 6eoria lui 7ohan Baltun( propune pentru intele(erea conflictelor contemporane patru tipuri de !iolenta in politica mondiala. .iolenta clasica este ceea ce in literatura de specialitate definita prin razboi, tortura sau pedepse inumane si de(radante. 8n alt tip de !iolenta care poate sa apara in mediul international in opinia lui Baltun( este cea generata de saracie, de lipsa a conditiilor materiale de !iata care pot pro!oca la fel de mari suferinte oamenilor. 1el de-al treilea re'resiunea, (enerata de pierderea libertatii indi!izilor de a-si ale(e si a-si e%prima propriile con!in(eri. 5n fine, Baltun( trateaza alienarea ca forma de !iolenta structurala (enerata de pierderea identitatii indi!idului si a reducerii conditiilor omului

modern de a trai intr-o comunitate coezi!a si de a stabili relatii cu alti semeni. +sadar pentru a putea cunoaste tipurile de conflicte care au fost prezente in istoria secolului al 44-lea este necesar sa cunoastem structura !iolentei din societatea moderna. Baltun( crede ca pentru a aparea in sistemul relatiilor internationale un conflict este necesar ca doua sau mai multe state sa aiba interese incompatibile. =ace deosebire intre conflict, atitudinea de conflictuala si comportarea de conflictuala. -upa tipurile de ne!oi pe care omul le are in societate Baltun( identifica doua tipuri de !iolenta: directa care se particularizeaza in asasinate, saracie, sanctiuni, instrainare, reprimare detentie e%pulzare, deportare si structurala casre se particularizeaza in e%ploatare si mar(inalizare. 1aracterul difuz al conceptului de violenta structurala a e%tins enorm domeniul de cercetare a pacii, ceea ce a insemnat ca acest domeniu a fost suprasolicitat, cunoscand o crestere aproape nelimitata si luand proportiile unei stiinte uni!ersale. 5n anii C3, aceasta e%pansiune a fost resimtita ca fiind eliberatoare, mai ales pentru ca !echile metode de abordare, aplicate unor probleme moderne precum dez!oltarea internationala a societatii umane, a sistemului ei de state si a mediului ei ambiant, nu mai erau deloc potri!ite. 5n mod traditional in centrul studiilor clasice despre !iolenta este asezat, in mod indicutabil actorul predominant, pentru secolul 44, statul pe care reputatul sociolo( Ma% Weber il si definea prin raportare la !iolenta. Michel Wie!orka plecind de la constatarea pe care o face $aOmond +aron cu pri!ire la rolul statului dupa cel de-al doilea razboi mondial constata ca rolul actual al statului in relatiile internationale a scazut foarte mult si prin urmare nu mai are o pondere la fel de mare in aparitia !iolentei in relatiile internationale deoarece este tot mai mult deposedat de monopolul !iolentei le(itime asa cu o !edea Ma% Weber. +cesta nu mai se afla ca in deceniile sapte si opt sursa le(itima in centrul luptei pentru eliberare nationala, sociala sau ca proiecte re!olutionare.0e dealta parte a scazut si numarul statelor care promo!au !iolenta prin e%istenta unor re(imuri politice totaslitare sau de dictatura. +stazi !iolenta este, in opinia lui 0ierre Hassner, mai mult le(ata de absenta unui stat puternic si democratic in interiorul societatii. -in aceasta perspecti!a !iolenta se manifesta pe doua paliere: un ni!el infrapolitic care se situiaza in interiorul societatii si antreneaza (rupari din cele mai di!erse si unul metapolitic ce include (rupari transnationale le(ate de crima or(anizata retele teroriste sau reli(ioase. > alta perspecti!a de a intele(e !iolenta si conflictul este cea care defineste razboiul drept un fenomen care )se inimpla doar intre comunitati politice distincteE. 8nul dintre principalii fondatori ai teoriei sociolo(ice, Herbert 'pencer conflictul era unprincipiu permanent care anima orice societate si instituie intre aceasta si mediul sau un echilibru precarG incertitudinile supra!ietuirii, precum si teama pe care acestea le pro!oaca dau totusi nastere unui control reli(ios ce se transforma in putere politica or(anizata sub o forma militaraG inte(rarea sociala fa!orizeaza atunci diferentierea funcsiilor si rolurilor, permitind, la capatul acestei e!olutii, crearea unei societiti industriale, in sfirsit pacificataE. 1onflictul in aceasta !iziune are un caracter pasnic si deci nu produce consecinte nedorite pentru societatea omeneasca. +lti autori au plasat

conflictul in cadrul unei lupte acerbe pentru spatiu si supra!ietuire a raselor superioare cu cele inferioareE. +rthur de Bobineau si .acher de Lapou(e in =ranta, alaturi de H.'. 1hamberlain sau =rancis Balton in Marea *ritanie, ca si Wa(ner si Marr in Bermania s-au inscris in aceasta conceptie alaturi de alti teoreticieni care au fost folositi de propa(anda si ideolo(ia nazista pentru a Fustifica (enocidul si crima in anii premer(atori si in timpul celui de-al doilea razboi mondial. 5n (indirea romaneasca problema pacii si a razboiului a fost abordata, printre altii, de -imitrie Busti prin doua e%celente studii de sociolo(ia razboiului publicate in perioada interbelica. 'ociolo(ul roman !edea razboiul ca realitate sociala "# unul dintre cele mai comple%e fenomene socialeE..iziunea lui Busti asupra razboiului era una inte(ratoare deoarece in opinia sa acesta cuprindea toata economia, toata cultura, toata tehnica unui timp. Natura si modul specific de manifestare a razboiului erau in conceptia (ustiana, direct influientate de cadrul in care se desfasura. +cest cadru a!ea patru dimensiuni: cosmica"terenulK(eo(rafia si clima#G biolo(ica "data de rasa si selectie#G istorica" cauze# si psiholo(ica. -in aceasta perspecti!a pentru -. Busti manifestarile razboiului erau perceptibile la ni!el economic, spiritual "aspectul moral#, politic"forta# si Furidic"dreptul#. 1auzele pentru care o natiune recur(e la razboi au caracter istoric si depind de conte%tul social si politic in care aceasta colecti!itate umana !ietiuieste. 'copul razboiului determina pentru sociolo(ul roman si tipul de razboi la care o colecti!itate umana poate fi supusa. -upa criteriul aparareKcucerire el distin(e doua mari cate(orii de conflicte: de eliberare "nationale# si de cucerire"imperiale#G dupa tipul de actori implicati in conflict razboaiele pot fi: ci!ile, re!olutii, interstatale si ele se desfasoara in interiorul unui stat, intre o parte a societitii si stat, si in fine intre state ca entitati su!erane.

Bibliografie Kenneth N. Waltz, *mul statul si razboiul, 5nstitutul /uropean, 5asi, :33; Herfried Mnkler, +rieg und &riedenG in !ol. 5rin( =etscherKHerfried Mnkler "ed.,, Politi %issenschaft. Begriffe - Anal-sen - "heorien, /in Brundkurs, $einbek ;@J2 Mircea Malita, Intre razboi si 'ace, /ditura 1.H. *eck, *ucuresti, :33C, passim. http:KKsoc.kuleu!en.beKpolKipraKaboutPhistorO.html http:KKFpr.sa(epub.comK http:KKIII.sipri.or(KcontentsKabout http:KKIII.sipri.or(KcontentsKaboutKsipriKhistorO.html 7acDues /llul, Pro'agandes, /conomica, 0aris, ;@@3, Martin Briffiths, Scoli, curente, ginditori, /ditura Niua, *ucuresti, :33L $aOmond +ron, Peace and .ar, 0rae(er, NeI Qork, ;@?J 5onel Nicu 'a!a , Studii de Securitate, 1entrul $oman de 'tudii $e(ionale, *ucuresti, :332 'tephen M. Walt, International relations/ *ne %orld, man- theories in Foreign Policy, 5ssue ;;3, 'prin( ;@@J 1onstantin Hlihor, Istoria secolului 00, /ditura 1omunicare.ro, *ucuresti, :33L /dIard H. 1arr , "he "%ent- Years 1risis, NeI Qork, Harper and $oI, ;@L@, apud, Martin Briffith, 7.M.B. !an der -ennen si ..'./. =al(er "/ds.# "he Sociobiolog- of 1onflict. London: 1hapman R Hall, ;@@3, Stanford 2nc-clo'edia of Philoso'h-, http:KKplato.stanford.eduK.

;3