Crimă organizată în Italia și Cosa Nostra

Disciplina: Antropologia criminalității

Prof. univ. dr. Cristina Gavriluța
Student: Aanei Lucian-Nicușor
An universitar 2017-2018, Semestrul I
Caracteristici ale mafiei italiene

Organizaţiile mafiote italiene tradiţionale au apărut în comunităţile săteşti sau

pastorale, iar primele lor manifestări sunt legate de viaţa rurală. Acestea au constituit şi
constituie încă puncte de referinţă pentru bandele criminale în formare, din diverse ţări,
ca model de organizare, metode şi mijloace de acţiune.1
Incontestabil, organizaţiile mafiote italiene sunt cele mai complexe şi cele mai
puternice în sfera criminală, inclusiv transnaţională, cu un trecut istoric tumultuos şi un
prezent ancorat în evenimentele zguduitoare care au şocat civilizaţia contemporană. O
societate secretă subterană a fost formată iniţial de către luptătorii din rezistenţă împotriva
invadatorilor şi împotriva opresiunii.
Membrii grupării erau cunoscuţi „oameni de onoare, erau respectaţi şi admiraţi
pentru că îşi protejau familia şi prietenii, chiar până la moarte. Sicilienilor nu le păsa daca
organizaţia profita de pe urma acţiunilor sale, deoarece enitul acesteia se baza pe
cheltuiala autorităţilor opresive. Aceste societăţi secrete în cele din urmă s-au dezvoltat
în ceea ce a devenit ulterior Mafia.
Începând cu anii 1900, mii de figuri reprezentative ale crimei organizate italiane
au apărut în Sicilia, cea mai mare parte dintre mafioţi ajungând ilegal în această ţară.
Mulţi dintre cei care s-au refugiat aici, la începutul anilor 1920, au ajutat la stabilirea a
ceea ce este cunoscut astăzi ca „La Cosa Nostra”sau „Mafia americană”. În 1950, Sicilia
s-a bucurat de o explozie a industriei construcţiilor. Profitând de ocazie, mafia siciliană a
obţinut controlul asupra contractelor de construcţii şi a făcut milioane de dolari.
Charles "Lucky" Luciano, un mafiot din Sicilia, a venit în Statele Unite în această
perioadă şi este creditat pentru transformarea „La Cosa Nostra americană în ceea ce este
astăzi. Luciano a structurat La Cosa Nostra americană exact după mafia siciliană. Când
Luciano a fost deportat înapoi în Italia în 1946, pentru operarea unui reţele de prostituţie,
a devenit o legătură între mafia siciliană şi La Cosa Nostra americană.2
Mafia siciliană este cunoscută pentru atacurile sale agresive asupra oficialilor
italieni în Sicilia, termenul de "cadavru excelent" este folosit pentru a distinge asasinarea

1
Ministero Dell Interno-Direzione Investigativa Antimafia, Attivita Svolta e Risultati Conseguiti, 2 semestre
1999, p. 3
2
Selwyn Raab –„Five Families: The Rise, Decline, and Resurgence of America's Most Powerful Mafia
Empires, Ed. Thomas Dunne Books, New York, 2005, p.548
 oficialilor guvernamentali proeminenţi de infractorii de drept comun şi cetăţenii obişnuiţi
ucişi de Mafie.
Victimele de rang înalt includ comisari de poliţie, primari, judecători, generali şi
membrii ai parlamentului. Pe 23 mai 1992, mafia siciliană a lovit puternic legea italiană
printr-o răzbunare. La aproximativ 6 pm, magistratul italian Giovanni Falcone, soţia sa şi
trei gardieni au fost ucişi de o bombă. Falcone era directorul „Departamentului de Afaceri
Criminale din Roma. Bomba a făcut un crater de 30 de metri în diametrul drumului. Crima
a devenit cunoscută ca „Masacrul asupra capacităţilor (Capaci Massacre). Două luni mai
târziu, la data de 19 iulie 1992, Mafia a lovit din nou, asupra înlocuitorului lui Falcone,
Paolo Borsellino, judecător la Palermo, în Sicilia. Borsellino şi cinci gărzi de corp au fost
ucise în aţa apartamentului mamei lui Borsellino, atunci când o maşină umplută cu
explozibil a fost detonată prin control de la distanţă.
Principala caracteristică a organizaţilor mafiote italiene o constituie structura bine
conturată a acestora, caracterul ermetic asigurat prin „legea tăcerii”, delimitarea sferelor
de influenţă şi a zonelor operaţionale, dinamismul, flexibilitatea şi adaptabilitatea la noile
condiţii, care au facilitat continuitatea în timp, în unele cazuri, sute de ani.
Interconexiunea cu puterea politică şi stabilirea de relaţii secrete în unele sectoare
de stat importante reprezintă, de asemenea, un element definitoriu pentru organizaţiile
mafiote italiene, chiar dacă în ultimii ani acestea constituie ţinta unor atacuri susţinute din
partea organelor specializate în combaterea activităţilor criminale.
Deşi principalele baze ale organizaţiilor mafiote italiene se află în Italia, acţiunile
acestora au depăşit, cu mulţi ani în urmă, frontierele naţionale, fiind semnalate în toate
zonele lumii, având legături de „afaceri” cu cartelurile columbiene, triadele chinezeşti,
asociaţiile criminale nord-americane şi, mai nou, cu cele ruseşti.
În afara trăsăturilor comune, cele trei organizaţii tradiţionale mafiote prezintă şi
unele particularităţi, în sensul că organizaţia COSA NOSTRA funcţionează ca un holding
multinaţional care beneficiază de o lungă experienţă şi legături strânse cu ramura nord-
americană, N’DRAGHETA, este mult mai naţionalistă, rudimentară şi compactă ca
organizare, în timp ce CAMORRA este individualistă şi se manifestă cu turbulenţă
excesivă.3

3
Albu Petru ,Crima organizată în perioada de tranziţie: o ameninţare la adresa securităţii statelor, Bucureşti:
Editura Ministerului Internelor şi ReformeiAdministrative, 2007, p 123
 Se apreciază că Mafia Italiana reprezintă „cel mai sofisticat model de organizaţie
criminală, deosebit de redutabil şi eficace, susceptibil de a servi ca model pentru alte
organizaţii de acest tip”.
Cu privire la Mafia Siciliana rezultă că „aceasta este o organizaţie unitară,
prevăzută cu o structură piramidală, bazată pe o celulă (familia) în cadrul căreia
autoritatea supremă o deţine un şef (il cappo di famiglia). Întreaga organizaţie se conduce
după reguli extrem de precise a căror respectare este asigurată, la nevoie, cu forţa. Familia
mafiotă nu este doar o modalitate formală de organizare, ci o grupare care cultivă valorile
tradiţionale ale familiei biologice, cum sunt: respectul legăturilor de sânge, onoarea,
fidelitatea, solidaritatea şi coeziunea”.4

Organizaţii mafiote italiene. Cosa nostra

Geneza organizaţiei

Cosa Nostra şi-a făcut apariţia la începutul secolului al XVIII-lea, având ca arie
principală de acţiune Sicilia. Originea acestei organizaţii este strâns legată de cea a
latifundiarilor care au dominat structura productivă a Siciliei până la începutul secolului
al XIX-lea. În afara celor două principale categorii sociale – moşierimea şi ţărănimea –
au mai apărut alte două, respectiv, cea a dezmoşteniţilor soartei” şi a „nelegitimilor”.5
Nelegitimii” erau formaţi din administratori de firme, paznici, agenţi fiscali, vătafi
cu atribuţii de control a gestiunii, proprietăţii şi producţiei de intermediere. În acelaşi
timp, aceştia supravegheau îndeaproape pe cei care atentau la bunurile
latifundiarilor.„Dezmoşteniţii soartei” erau persoane fără nici un fel de proprietăţi, care
trăiau în mediul sătesc, din rândul cărora s-au format primele bande criminale care se
ocupau, în principal, cu furtul de vite.
COSA NOSTRA s-a născut în momentul în care agenţii fiscali s-au alăturat
bandelor criminale din rândul „dezmoşteniţilor soartei” formând primele asociaţii.
Bandele criminale furau cirezi de vite de la latifundiari, iar agenţii fiscali le răscumpărau,
după care împărţeau veniturile astfel realizate cu hoţii.

4
Voicu, Costică – Banii Murdari şi Crima Organizată, Editura Artprint, Bucureşti, 1995, p. 151.
5
Crima Organizată Transnaţională, Fenomen de Destabilizare a Securităţii Internaţionale, Op.
cit., pag. 46 şi următoarele
 Primul document în care se face referire la o grupare de tip mafiot în Sicilia
datează din 1837 şi reprezintă o semnalare a prefectului general de pe lângă Înalta Curte
Criminală din Traponi, Pietra Cala Ulla, către superiorii săi din Napoli, privind existenţa
unor asociaţii de persoane care se ocupă cu activităţi criminale, cum ar fi răscumpărarea
cirezilor de vite furate, coruperea unor funcţionari publici etc.

Structura şi dimensiunile organizaţiei

COSA NOSTRA numără circa 5.000 de membri, ceea ce reprezintă un „om de

onoare” la 1.000 de locuitori sicilieni şi contează pe sprijin zeci de mii de persoane şi
simpatizanţi. Dacă avem în vedere legăturile foarte strânse cu ramura americană (creată
tot de ei), COSA NOSTRA constituie o structură articulată, dar în acelaşi timp, unitară şi
organizată ierarhic foarte bine.
Unitatea de bază a organizaţiei este „Familia”, care include mai multe grupe
formate din „oameni de onoare” şi „soldaţi”. Printre rangurile interne ale organizaţiei se
include cel de „Capodecina”, şef al unui grup de zece mafioţi, Şeful Mafiei, secondat de
un ajutor al şefului, precum şi unul sau mai mulţi consilieri.
Deasupra familiilor se află „comisia” sau „cupola”, condusă de un şef care
reprezintă puterea absolută a mafiei într-o anumită regiune sau provincie. Şefii
organizaţiilor mafiote existente în provinciile siciliene întreţin relaţii directe în cadrul
unui organism secret.
Legea de fier a tăcerii – Omerta – este respectată de către toţi, chiar de către
persoanele din afara organizaţiei, dar într-un fel sau altul apropiate acesteia. Orice violare
a „Omertei” este pedepsită cu moartea.
Pentru a deveni membru al organizaţiei, un candidat trebuie să demonstreze în
prealabil reale calităţi, după care este prezentat „oamenilor de onoare” în scopul testării
şi stabilirii momentului oportun pentru aderare. În continuare, are loc o ceremonie de
iniţiere, cu depunerea jurământului de legământ, după care urmează acceptarea deplină şi
asimilarea noului membru de către familie.
În mod tradiţional, toate deciziile sunt luate de către comisii, şefii familiilor
neavând dreptul de a acţiona fără consultarea acestora. Apariţia lângă Palermo, la
începutul anilor '80, a clanului Corleone, condus de Luciano Liggio şi, mai târziu, de
Salvatore Toto Riina, a declanşat conflicte violente între familiile COSA NOSTRA,
soldate cu divizarea acesteia. În urma acestui război şi a execuţiilor, care nu s-au limitat
numai la Sicilia (a cuprins elemente ale autorităţii mafiote din întreaga Italie şi chiar din
SUA) familiile învingătoare conduse de Corleone, Greco, Spadaro şi alţii şi-au consolidat
poziţiile pe teritoriul Italiei, iar membrii aripilor mafiote care au scăpat de la moarte s-au
refugiat în străinătate, în principal în America de Sud şi Spania.
Don Corleone a renunţat la vechile tradiţii, privind consultarea comisiilor şi a
stabilit propriile reguli de acţiune, instituind un regim dictatorial asupra întregului
teritoriu sicilian.
Făcând abstracţie de cele prezentate ca un proces de deteriorare a fraternităţii şi a
piramidei de control, COSA NOSTRA continuă să fie cea mai puternică, cea mai
organizată şi cea mai periculoasă organizaţie mafiotă italiană.

Această organizaţie este în măsură să-şi elaboreze propria strategie generală,

dispune de metode proprii de conducere şi de personal specializat, capabil să propună
soluţii şi exercită un control teritorial total.
Controlul în teritoriu este esenţial pentru organizaţie, deoarece acesta îi permite
să-şi desfăşoare activitatea în mod nestingherit, fără teama persecuţiei, să studieze şi să
verifice mişcările adversarilor, să exercite influenţă asupra populaţiei, prezentându-se ca
o autoritate atotcunoscătoare şi atotputernică. Deviza organizaţiei este aceea că „o mafie
fără teritoriu este ca un rege fără regat”.
Pentru a controla teritoriul sicilian, COSA NOSTRA beneficiază de sprijinul unor
politicieni şi al unor persoane influente din diverse instituţii locale. De menţionat că
această organizaţie a exploatat întotdeauna legăturile sale politice, dar scopul a fost mai
mult de a-şi asigura protecţia sau facilitarea unor operaţiuni ilegale decât de a influenţa
în mod direct deciziile la nivel naţional.
Încercările COSA NOSTRA de a-şi atinge scopurile prin convingere au loc când
resortul violenţei nu-i este la îndemână sau când şefii săi se află în pericol, fie din interior,
fie din exterior. COSA NOSTRA şi-a asumat responsabilitatea pentru cele mai odioase
crime din istoria naţiunii italiene, între care se înscriu asasinatele comise asupra
magistraţilor Giovani Falcone, ucis împreună cu soţia şi trei poliţişti din escortă,
Paolo Borsellino, ucis împreună cu soţia şi cinci poliţişti, înaltul comisar antimafia,
general Carlo Alberto Dalla Chiesa, politicianul creştin democrat Salvo Lima şi
preşedintele regiunii siciliene, Mattarella.
Referindu-se la cauzele care au generat forţa teribilă a Mafiei Siciliene,
GIOVANNI FALCONE consemna în cartea sa „Cosa Nostra – Judecătorul şi oamenii de
 onoare” faptul că… „trebuie să facem trimitere la subcultura de bază a acestei organizaţii,
care este mult mai interiorizată şi mult mai bogată decât cea a altor organizaţii criminale
şi care se traduce prin selectarea riguroasă a recruţilor săi, prin capacitatea de fier a
acestora de a-şi impune reguli drastice care sunt respectate fără nicio excepţie.
Intrarea în Mafia seamănă unei convertiri; nu încetezi niciodată să-i fii
credincios”6.

Legături cu alte organizaţii criminale

Pe plan intern, COSA NOSTRA are legături cu toate organizaţiile

criminale care acţionează în Italia, vizând, în principal, traficul de droguri.
Legăturile mafiei siciliene cu cea napolitană au fost favorizate şi de faptul că unii din şefii
CAMORREI, cum sunt Umberto Ammaturo, Eduard Berdellino şi Michele Zazo, au fost
iniţial „oameni de onoare” ai COSA NOSTRA.
La rândul său, CORONA SACRA UNITA acţionează în contact strâns cu COSA
NOSTRA, multe din activităţile criminale ale acesteia, în special traficul de droguri, fiind
dirijate în mod direct de mafioţii sicilieni.
În afara regiunii de sud, COSA NOSTRA are plasaţi oameni pretutindeni în Italia,
dar într-un număr mai mare în Milano. Pe plan extern, COSA NOSTRA constituie încă
un punct de referinţă pentru multe sindicate ale crimei organizate.
În Europa, dezideratele organizaţiei sunt mai mult de a plasa familii mafiote în
diferite ţări, în special Germania, Franţa, Spania, Belgia şi Anglia şi mai puţin de a realiza
legături cu structurile criminale locale. Legăturile cu mafia rusă sunt o excepţie de la
această practică.7
În S.U.A., COSA NOSTRA nord-americană s-a creat ca o ramură a organizaţiei
mafiote siciliene, ceea ce denotă strânse legături între aceste structuri. Penetrarea
organizaţiei mafiote siciliene în S.U.A. şi Europa, în special în Germania, a fost favorizată
şi de prezenţa imigranţilor italieni în aceste zone, care au constituit principala bază de
sprijin în traficul cu droguri.

6
apud Albu Petru ,Crima organizată în perioada de tranziţie: o ameninţare la adresa securităţii statelor,
Bucureşti: Editura Ministerului Internelor şi ReformeiAdministrative, 2007 p. 128
7
Mocuţa, Gheorghe, Op. cit., p. 88
 În Germania s-a descoperit că grupări de imigranţi sicilieni, asociatedupă modelul
mafiot, desfăşoară activităţi de investiţii şi au format eşaloane ale forţei de muncă,
angajate în acţiuni criminale în Sicilia. Legăturile COSEI NOSTRA în America de Sud
sunt, de asemenea, relevante, acestea dezvoltându-se şi ca urmare a deplasării şi stabilirii
unor familii mafiote ale organizaţiei în Belgia şi Venezuela. Aceste filiale au devenit
stăpâne absolute în Aruba, o insulă caraibiană, care şi-a declarat independenţa de Antilele
Olandeze. Aruba a devenit fieful lor personal pentru operaţiuni de tot felul, incluzând
spălarea banilor murdari şi traficul internaţional de droguri, pe care COSA NOSTRA le
conduce, în înţelegere cu cartelurile columbiene şi triadele chinezeşti.

Principalele activităţi desfăşurate de COSA NOSTRA

Comerţul clandestin cu stupefiante a constituit în ultimele decenii una din

principalele preocupări ale familiilor mafiote siciliene, prin care au obţinut beneficii
fabuloase.
În jurul anilor '50, asociaţiile criminale nord-americane s-au adresat familiilor
mafiote siciliene în scopul de a le cointeresa în traficul lor de stupefiante. Se urmărea de
fapt punerea la dispoziţie a persoanelor care asigură transportul şi organizarea unei linii
de trafic între sudul Franţei (morfina era transformată în heroină în Marsilia) şi Statele
Unite ale Americii. Capii traficului revendicau piaţa drogurilor în America, mafioţii
sicilieni având o poziţie subterană, fapt pentru care profiturile realizate de aceştia erau
reduse, ceea ce i-a determinat să înceapă să lucreze pe cont propriu.8
La începutul anilor '70, odată cu neutralizarea laboratoarelor clandestine din
Marsilia, mafia siciliană şi-a reorganizat activitatea pe linia traficului de droguri. Mafia a
început să se axeze pe aria dinspre sud estul Asiatic.
Pe de altă parte, cele mai puternice „familii” ale crimei organizate din zona New-
York-ului, respectiv Bananno şi Bona Ventura, s-au adresat principalilor reprezentanţi ai
familiilor mafiote siciliene pentru a lua parte la trafic şi la transformarea morfinei în
heroină, în laboratoarele clandestine,deosebit de performante, instalate în Sicilia şi în alte
părţi ale Italiei9.

8
Marjie Britz „From Lucky Luciano to Tony Soprano. Italian organized crime in USA, Ed. Praeger, NewYork,
2012, p. 38
9
Cartea Albă a Crimei Organizate şi a Corupţiei, Op.cit., p. 50
 După anii ’80, reţelele care aprovizionau Sicilia cu droguri din Orientul Mijlociu
au fost descoperite şi neutralizate de către poliţia italiană. După aceste lovituri primite,
COSA NOSTRA nu s-a considerat învinsă şi nu a renunţat la enormele profituri realizate
din traficul cu droguri din Asia de Sud-Est (destinate să satisfacă exigenţele clienţilor
americani), făcând tot posibilul pentru a conserva această sursă de venituri fructuoase. Ca
urmare, a stabilit legături cu producătorii din Asia de Sud-Est care îi furnizau mari
cantităţi de heroină.
În paralel cu traficul de droguri, COSA NOSTRA se ocupă, cu prioritate, de
spălarea banilor murdari, acumulaţi în cantităţi imense prin diverse activităţi criminale,
din care o parte sunt reinvestiţi în afaceri legale.
În afară de aceste activităţi, mafia siciliană este adânc implicată în traficul cu
arme, muniţii, explozivi, în operaţiuni de camătă, speculă, contrabandă cu ţigări jocuri de
noroc etc.
Conform statisticilor Ministerului de Interne din Italia, în anul 1993, în Sicilia, s-
au înregistrat 239 omucideri şi 372 atentate cu bombe, fapte criminale care sunt puse în
sarcina COSEI NOSTRA.
 Bibliografie

1. Albu Petru, Crima organizată în perioada de tranziţie: o ameninţare la

adresa securităţii statelor, Bucureşti: Editura Ministerului Internelor şi
ReformeiAdministrative, 2007.
2. Cartea Albă a Crimei Organizate şi a Corupţiei, editată de Consiliul
Suprem de Apărare al Ţării (C.S.A.T.), 1998.
3. Eric Frattini Mafia.S.A. trad: Mihaela şi Ramona Pohoaţă Editura
Tritonic, Bucureşti, 2009.

4. Marjie Britz From Lucky Luciano to Tony Soprano. Italian organized

crime in USA, Ed. Praeger, NewYork, 2012.

5. Voicu, Costică – Banii Murdari şi Crima Organizată, Editura Artprint,

Bucureşti, 1995.
6. Thierry Cretin Mafiile: Peurmele societăţilor criminale trad. Neagu Maria,
Mitran Florentina, Catrina Geanina. Editura RAO, Bucureşti 2011.
7. Selwyn Raab –„Five Families: The Rise, Decline, and Resurgence of
America's Most Powerful Mafia.