UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

PROGRAMUL DE MASTER: PROBAȚIUNE

ORIENTĂRI ÎN ADMINISTRAREA
COMUNITARĂ A JUSTIȚIEI

Student: GHEORGHE GIULIA-MIHAELA

Anul I

2020
 CUPRINS

I. Introducere ............................................................................................................... pag. 3

II. Scurt istoric .............................................................................................................. pag. 4

III. Organizarea .............................................................................................................. pag. 4

IV. Ceremonia de inițiere ............................................................................................... pag. 5

V. Regulile mafiei ......................................................................................................... pag. 5

VI. Influența socială ....................................................................................................... pag. 7

Bibliografie .............................................................................................................. pag. 8

2
 ORGANIZAȚIA CRIMINALĂ DIN SICILIA
„COSA NOSTRA”

I. Introducere
Timp de secole, Sicilia, o insulă din Marea Mediterană, situată între Africa de Nord și
continentul italian, a fost condusă de un lung șir de invadatori străini, inclusiv fenicienii, romanii,
arabii, francezii și spaniolii. Locuitorii acestei mici insule au format grupuri pentru a se proteja de
forțele ocupante deseori ostile, precum și de alte grupuri regionale de sicilieni. Aceste grupuri, care
ulterior au devenit cunoscute sub numele de clanuri sau familii, și-au dezvoltat propriul sistem de
justiție și retribuție, desfășurându-și acțiunile în secret.
Astfel, una dintre cele mai dezvoltate afaceri din lumea italiană a devenit organizația
criminală, cunoscută în limbajul uzual sub denumirea de mafia – consultând DEX-ul, definim
termenul drept „asociație teroristă secretă care practică șantajul și asasinatul; grup de indivizi cu
îndeletniciri suspecte; grup de persoane legate între ele prin preocupări comune și care îsi apără
reciproc interesele (meschine)”. Deși la origini, termenul se referea la vrăjitorie, acest sens
(acceptat în limbajul comun) este desprins dintr-un dicționar privind dialectul sicilian, unde maffia
era asociat cu actele de tâlhărie (Visconti, E., 1965). În plus, articolul 416 bis din Codul penal
italian definește mafia ca fiind o asociație în care membrii exploatează potențialul de intimidare a
celor din jur, câștigat prin apartenența la grup.
Primele forme de mafie s-au dezvoltat pe la începutul secolului al XVIII-lea, în perimetrul
Siciliei. Ulterior, și-a lărgit sfera de influență și către orașe mari precum Roma, Milano, Torino și
Napoli. În zilele noastre, pe baza emigrării masive, mafia italiană s-a extins și în alte state, precum
Statele Unite ale Americii sau Australia. Acest aspect este justificat prin nevoia mafiei de a-și
impune autoritatea asupra unor teritorii pe care le consideră puternice și dorește să le controleze
(Pezzino, P., 2003).
Bandele siciliene au reprezentat un model de organizare pentru alte mafii. Mafia Cosa Nostra
(denumirea italienească pentru „lucrul nostru”) este considerată mafia oficială, propunând un
model bazat pe clanuri familiale.

3
 II. Scurt istoric
Este dificil să vorbim despre o geneză a organizației Cosa Nostra, întrucât o caracteristică a
mafiilor este păstrarea secretelor. Astfel, nu sunt înregistrate scrieri care să ateste informații privind
formarea mafiei. Ceea ce se cunoaște este că, la origini, la început de secol XVIII, Cosa Nostra a
fost o organizație a cărui scop era reprezentat de protejarea sicilienilor de ostilitatea invadatorilor.
Prima atestare scrisă despre o organizație de tip mafiot datează din a doua jumătate a secolului
al XIX-lea. În acest document prefectul general de pe lângă Înalta Curte Criminală semnalează
superiorii din Napoli cu privire la existența unei grupări mafiote.
După Revoluția din 1848, aceste grupări au suferit modificări, astfel încât primele manifestări
mafiote au fost niște bande mici care se implicau în revolte. Referitor la acest aspect, John Dickie
afirma că declanșarea haosului a fost generată de sfidarea instituției poliției, prin distrugerea
evidențelor și asasinarea polițiștilor care încercau să liniștească publicul. În jurul secolului al XIX-
lea, Cosa Nostra a devenit o afacere periculoasă (Dickie, J., 2004).
În zilele noastre, din Cosa Nostra fac parte aproximativ 5 000 de „oameni de onoare”
(membri).

III. Organizare
Un element specific al mafiilor este că unitatea de bază este „Familia”, incluzând mai multe
subgrupuri de membri, supranumiți „oameni de onoare”. Fiecare familie este denumită după
teritoriul pe care își realizează activitatea. În 1984, informatorul Tommaso Buscetta a explicat
procurorilor structura de comandă a unui clan tipic. Prin urmare:
 în vârful ierarhiei mafiote se află un capo di tutti capi;
 următoarea treaptă este reprezentată de capo crimini, conducătorul unei familii, cunoscut
și sub apelativul de naș;
 sub acesta, se află un capo bastone, fiind persoana care preia responsabilitatea în absența
lui capo crimini;
 consigliere, adică sfătuitorul familiei;
 contabile, cel care se ocupă de contabilitatea familiei;
 caporegime, cel care conduce un grup de soldați;
 soldato, cel care asasinează.
De asemenea, se acordă două titluri speciale, respectiv:
 Capo di Capi Re, un titlu pentru seniorii care s-au retras din activitatea mafiei;
 Giovane D`Onore, titlu pe care-l primesc asociații mafiei care nu sunt de origine italiană
(Dickie, J., 2004).
4
 IV. Ceremonia de inițiere
Candidații care își doreau să adereze la Cosa Nostra erau supuși la un ritual de inițiere.
Aceștia trebuiau să dea dovadă de reale calități, iar ulterior erau prezentați unui membru pentru a fi
testați, pe care dacă o treceau, deveneau „oameni de onoare”, adică membri cu drepturi depline. Se
consideră că, la începutul mafiei, pentru demonstrarea potențialului de aderare, candidatul trebuia să
omoare pe cineva. În prezent, această practică a dispărut.
De reținut este că nu oricine putea să se bucure de acest privilegiu. Mafia solicita aderarea
unor membri, nu puteai să soliciți tu acest lucru, fapt susținut de un fost membru, Tomasso
Buscetta, care a declarat: „Nu am depus nicio cerere pentru a deveni membru - am fost chemat, am
fost invitat” (Lubasch, A., 1985: 1).
Prima relatare referitoare la ceremoniile de inițiere îi aparține lui Diego Gambetta în lucrarea
„Mafia Siciliană” din anul 1877. Autorul vorbește despre ritualuri simbolice, jurăminte de sânge
care urmăresc respectarea regulilor mafiei: „În primul rând, noul recrut este prezentat de către un
membru în fața comisiei. I se prezintă asociația și regulile sale de bază. Apoi, degetul său este
înțepat cu un ac de către membrul-soldat. Câteva picături de sânge sunt vărsate pe un bucată de
hârtie, care este arsă. În timp ce hârtia este trecută din mână în mână de către membri, novicele
rostește un jurământ de loialitate față de familie.” (Gambetta, D., 1877: 146).
Această ceremonie poate fi realizată pentru mai mulți novici simultan. Aceasta are un aer
solemn, fiind considerat ca un „botez”. Există o înregistrare a FBI-ului din anul 1989, realizată în
timpului introducerii familiei Patriarca. Înainte de depunerea jurământului, unui membru i s-a spus:
„Ai fost botezat când erai copil, părinții tăi au făcut-o. Dar acum, de data asta, NOI te vom
boteza.”, reprezentând un exemplu al mentalității mafiei, înțeleasă ca familie. Se presupune că
Mafia ia locul familiei membrului, a părinților săi. Această mentalitate apare cel mai probabil
deoarece membrii își dau întreaga viață organizației (Humphreys, A., 2004).

V. Regulile mafiei
Data de 05 noiembrie 2007 are o puternică însemnătate în lumea mafiotă, reprezentând ziua
arestării lui Il barone, mafiotul Salvatore Lo Piccolo și, odată cu aceasta și descoperirea unei liste a
regulilor de aur după care își desfășurau activitatea membrii mafiei. Acest „decalog” cuprindea
următoarele norme de conduită:
1. Nimeni nu se poate prezenta direct unui om de onoare. Prezentarea trebuie realizată
de către un terț.
2. Membrilor le este interzis să se uite la soția unui om de onoare.

5
 3. Niciodată nu trebuie să fie văzut în compania unui poliţist. Cu atât mai mult, le este
interzis să creeze legături de rudenie cu aceștia.
4. Se interzice intrarea în cluburi sau baruri.
5. Sunt obligați să fie mereu disponibili să îndeplinească ordinele date de șefi – „chiar
dacă soţia este pe punctul de a naşte”.
6. Trebuie respectată punctualitatea.
7. Soţiile trebuie tratate cu respect.
8. Adevărul este sacru; atunci când este întrebat ceva, răspunsul nu trebuie să conţină
decât adevărul.
9. Nu-și pot însuși banii care aparţin uneia dintre familiile mafiote.
10. Ce fel de oameni nu pot intra in Cosa Nostra: oricine are o rudă sau un apropiat în
poliţie, oricine nu respectă codurile morale şi care are un comportament urât, oricine
are o rudă care a trădat deja mafia. (BBC News, 2007)
Se constată deci, că familia și respectul față de cei din jur reprezintă principii de bază în
lumea mafioților italieni.

Totuși, regula fundamentală a mafiei era reprezentată de Omertà, un cod al tăcerii, potrivit
unuia dintre primii cercetători mafioți Antonio Cutrera, fost ofițer al securității publice. Sigilează
buzele bărbaților chiar și în propria apărare și chiar și atunci când acuzatul este nevinovat față de
infracțiunile pentru care este acuzat. Cutrera a citat o replică rostită pentru prima dată (după cum
spune legenda) de către un bărbat rănit atacatorului său: „Dacă trăiesc, te voi ucide. Dacă mor, te
iert.” (Cutrera, A., 1984: 27).
Codul interzice membrilor să vorbească poliției și despre cel mai înverșunat inamic, și în
situația în care nu este membru al vreunei mafii. Acest gest este considerat a fi rușinea maximă
care se poate abate asupra unui om de onoare. Pentru încălcarea acestui cod există o singură
pedeapsă – moartea (Paoli, L., 2003: 109).
Joe Valachi este cel care a încălcat această regulă în anul 1963 când a depus mărturie în fața
unui comitet al Senatului SUA despre existența mafiei. De asemenea, Tommaso Buscetta, este
primul martor care a ajutat la înțelegerea funcționării mafiei Cosa Nostra, vorbind despre
conducerea acesteia.

6
 VI. Influența socială
Mafia prezintă anumite caracteristici generale, de ordin socio-cultural, printre care se numără
realizarea unui statut superior, putere, respect și, mai ales un puternic sentiment de protecție
împotriva amenințărilor sociale. Pe teritoriul sicilian, organizațiile criminale oferă membrilor o
identitate socială distinctă și un sentiment de apartenență care îi atrage pe tinerii proveniți din medii
defavorizate, cu slabe posibilități de angajare (Travaligno, G., 2016).
Cosa Nostra exercită o formă de control social care poate fi înțeles ca „un sistem de
securitate”, de asigurare a protecției. Această protecție este condiționată de respectarea unor reguli
foarte stricte, cea mai importantă fiind omertà (legea tăcerii), valabilă atât pentru afiliați, cât și
pentru cetățeni. Omertà cere datoria de loialitate, ascultare și tăcere a afiliaților, iar atunci când
aceste reguli sunt încălcate, membrii sunt pedepsiți prin aplicarea unor acte de violență (Lo Verso,
G., Lo Coco, G., 2004).
Studiile au evidențiat legătura socio-culturală dintre omertà și conceptele de onoare și
masculiniate. Legătura dintre onoare și masculinitate este dovedită prin expresiile utilizate, cum ar
fi „om (bărbat) de onoare”, termen atribuit membrilor grupării. Un „om de onoare” este obligat să
poată răzbuna crime și infracțiuni fără ajutorul autorităților și poliției (Paoli, 2003).
Astfel, trebuie înțeles că mafia afectează profund societatea, slăbind întregul sistem
comunitar, compromițând valorile sociale. Fiecare individ este influențat de mediul în care trăiește,
de grupul din care face parte, de experiențele sociale comune legate de această apartenență.
Studiul „Promoting Awareness about Psychological Consequences of Living in a Community
Oppressed by the Mafia” realizat de Giordiano a surprins atitudinea indivizilor față de fenomenul
mafiei. Este de subliniat faptul că în multe interviuri a fost evocat cu precădere cuvântul „frică” a
fost adesea prezent în mai multe intervenții. De exemplu, o mamă vorbește despre frica pentru
siguranța copiilor ei: „Eram speriată când copiii mei erau mici, și se jucau pe stradă cu prietenii.
Uneori ar fi putut vorbi cu fiul unui șef... și mi-a fost frică... ar fi putut fi implicați într-o
ambuscadă... chiar dacă nu ai fi ținta, ai putea fi ucis... Ar fi fost fatal!”.
Declarația unei tinere surprinde suferința, impactul puternic pe care mafia îl produce
comunității: „Pentru mine, mafia este durere, o durere imensă. (...)Mafia este durere, o durere
puternică care este prezentă și la rudele mafiei. Uneori, când vorbesc cu acești oameni, îmi dau
seama de imensa durere întunecată pe care o simt înăuntru; ar vrea să vorbească cu tine, dar nu
pot; nu dezvăluie prea multe.” (Giordiano, C., 2018: 9-18).
Așadar, putem constata că mafia Cosa Nostra are puternice influențe antisociale atât pentru
membrii acestei organizații criminale, cât și pentru membrii comunității.

7
BIBLIOGRAFIE:
1. ***, (2007), „Mafia Ten Commandaments found”, BBC News
2. Cutrera, A., (1984), „La mafia e i mafiosi”, Arnaldo Forni Editore, Bolognese
3. Dickie, J., (2004), „Cosa Nostra”, Palgrave MacMillan Publisher, Statele Unite ale
Americii
4. Humphreys, A., (2004), „Book unvieils a mafia induction ceremony”, Vancouver, Web
5. Lubasch, A., (1985), articolul „Admitted Member of Mafia Tells of Oath and Deadly
Punisment” în ziarul The New York Times din 30 octombrie 1985
6. Paoli, L., (2003), „Mafia brotherhood”, Oxford University Press, Oxford
7. Pezzino, P., (2003), „Le Mafie”, Giunti Editore, Florența
8. Visconti, E., (1965), „Il traina e la una significazione”, Milano
9. Travaglino, G.A., (2016), „Men of honor do not talk” – Google Scholar
10. Lo Verso, G., Lo Loco, G., (2004), „Working with patients involved in the Mafia:
considerations from italian psychotherapy experiences” – Google Scholar
11. Giordano, C., Cannizzaro, G., Tosto, C., Pavia, L., Di Blasi, M., (2017), Studiul
„Promoting Awareness about Psychological Consequences of Living in a Community
Oppressed by the Mafia: A Group-Analytic Intervention” în revista Frontiers in
Psychology, Frontiers Media S.A. Publisher, Elveția