Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ce este de fapt Mafia? ntr-o prim opinie universal acceptat, Mafia ar reprezenta o
organizaie secret, constituit n anul 1282, n timpul unei revolte, cunoscut sub
numele Viespile Siciliene ndreptat mpotriva ocupanilor francezi. Astfel, termenul de
Mafia ar corespunde prescurtrii de la Morte Alla Francia, Italia Anela ( Moarte Franei,
strig Italia ) .Pentru a rezista invadatorilor i pentru a organiza lupta de rezisten, un
grup de sicilieni a iniiat un nucleu care apra comunitatea, pedepsea tlharii i
rufctorii, ignornd legea strin. De-a lungul timpului, aceast organizaie, aceast
organizaie secret a evoluat negativ, degenernd n criminalitate i violen.
Termenul i conceptul de Mafie apar abia la sfritul tulburrii numite
RISORGIMENTO. Dup anul 65, funcionarii de dreapta i numesc mafioi pe tlhari i
pe cei ce se sustrag de la executarea stagiului militar, pe cei ce se opun ordinii politice
si sociale, pe capii partidelor municipale i pe micii delicveni din sate si orae. Termenul
camerrista st alturi de cellalt, fr a se repezi n mod special la caracterul
regional .Uneori termenul camorra se refer la organizaii criminale urbane, pe cnd
mafia pare s indice un fenomen de tip rural.
Mafia se deosebete de celelalte forme de criminalitate organizat prin structur. Mafia
are o origine sicilian, fiind bazat pe a a numit familie, care de fapt nu este o familie
propriu zis, ci o organizaie ierarhic a membrilor de origine sicilian, care trebuie s
respecte un codex familial. Cei care nu respect aceste legi interne patriarhale (femeile
fiind excluse) sunt pedepsii exemplar prin metode deosebit de brutale, ajungnd-se
pn la asasinarea acestora. Fiecare familie mafiot are un ef, care poate avea un ef
suprem (capo dei capi), membrii familiei fiind obligai la o supunere oarb fa de efi.
Odat cu mrirea numrului de membri i sporirea mijloacelor financiare de care
dispuneau, dar mai ales odat cu extinderea zonei de influen n mediul urban,
asociaiile mafiote italiene au obinut supremaia i controlul formelor cele mai
periculoase ale criminalitii, depind de mult graniele regionale tradiionale: Cosa
Nostra, Camora n Campania i Ndrangheta n Calabria.
Cosa Nostra
n trecut, Cosa Nostra era considerat ca fiind o organiza ie rebel, care apra
locuitorii Siciliei de ostilitatea guvernului Roman dar i a invadatorilor.
Dup Revoluia din anul 1848 i cea din 1860, Sicilia a fost serios afectat. Primele
grupri mafiote au fost de fapt nite bande mici narmate care se implicau n revolte.
Mafia sicilian COSA NOSTRA este o structur bine articulat i n acelai timp unitar
i organizat piramidal ierarhic avnd la baz familia care controleaz o parte
determinant din teritoriu n care opereaz sau pe care l domin.
Familia este celula de baz a Mafiei. Fora familiei este asigurat de numrul
membrilor ei i de prieteniile cu persoane sus-puse pe care eful reuete sa le
stabileasc. Cu ct persoanele sunt mai influente, cu att mai mare este interesul Mafiei
de a le capta prietenia. La baza Mafiei Siciliene se afl oameni de onoare sau soldai
constituii n grupe de cte zece oameni. Soldaii aleg eful numit reprezentant, cci
apr interesele familiei, acesta la rdul lui i alege un adjunct i unul sau doi consilieri
( locoteneni ). ntre efi i oameni de onoare se impun capo decina, eful zecimii.
efii familiilor desemneaz un ef al provinciei, un reprezentant al provinciei. Oraul
Palermo este o excepie, el desemnnd un singur capo mandamenta, dar avnd
puterea de a intra n Cupola.
Figura central a Mafiei este eful. Prin denumirea de na se sublineaz n mod
evident poziia major a acestuia fa de marea mas a mafioilor, el este persoana
care a cununat sau a botezat pe majoritatea celor din organizaie. Pentru a ajunge un
na sicilian, trebuie ca acesta s fie foarte bogat i foarte respectat, lucru mai
important dect bogia. Un capo mafia trebuie s fie ndrzne, rece, viclean i violent
n acelai timp, trebuie s aib minte i mai ales mn (n sens simbolic, adic s fie
autoritar, iute i puternic dac situaia o cere). El trebuie s tie s tac i s-i asculte
pe toi supuii i pe cei care i cer ajutorul, n afara cazului cnd trebuie s intervin. Nu
se amestec direct n treburile mrunte ale familiei pe care o conduce, nu tebuie s fie
arogant (arogana pentru mafioi este echivalentul prostiei), s aib prin excelen
atitudine de mpciuitor, de sftuitor, de om mriminos. Un adevrat na nu va purta
niciodat arm, exist destui mafioi de grad inferior care s o foloseasc i s execute
orbete ordinele date de capo-mafia.
Conducerea Mafiei, cunoscut sub numele de Onorata societate, este organizat sub
forma unei piramide, asemntoare cu cea din marile companii moderne:
1. Capo di Tutti Capi;
2. Capo di Capi Re (titlu care este acordat n semn de respect unui membru senior
sau retras al Mafiei);
3. Capo Crimini (cunoscut drept Don sau Naul unei familii);
4. Capo Bastone (este cel de-al doilea rang dup Capo Crimini);
5. Consigliere (consilier, sftuitor);
6. Contabile;
7. Caporegime sau Capodecina (locotenent care conduce un grup de cel pu in zece
soldai sau Sgarrista);
8. Sgarrista sau Soldato (soldaii care duc la ndeplinire asasinatele comandate);
9. Picciotto (ntririle soldailor);
10. Giovane D'Onore (membru asociat al Mafiei, de obicei fr sa aib vreo origine
italian).
Jurmntul de intrare n Mafia sicilian este la fel de sute de ani i ritualul primitiv este
neschimbat. Reprezentantul familiei aduce la cunotina noii lor oameni de onoare,
regulile care guverneaz organizaia. i previne pe noii venii c mai au timp s renune
la iniiere i le repet obligaiile ce degurg din apartenena la Mafie: 1)S nu furi i s nu
exploatezi prostituia! 2)S nu te atingi de nevestele celorlali oameni de onoare! 3)S
nu ucizi un om de onoare! 4)S nu trdezi nimic poliiei! 5)S nu te ceri cu un camarad
i s mainifeti totdeauna un comportament serios i corect! 6)S respeci un secret
absolut n ceea ce privete Mafia n faa strinilor! 7)S evii s te prezini singur altor
oameni de onoare!
polonezi) iar legturile de rudenie ntre membrii famililor sunt puine i foarte
ndeprtate.
Instana suprem a Cosa Nostra este alctuit din naii familiilor americane, i ea
ncearc s soluioneze pe cale panic toate nenelegerile, numele pe care l poart
este Comisia5 . Cosa Nostra exploateaz toate domeniile crimei organizate, un lucru
care nu este pe placul multor mafioi italieni, acetia dezaprob exploatarea prostituiei
i a jocurilor de noroc de ctre membrii Cosa Nostra. Cele dou aduc profituri imense
mafiei americane i aa cum am mai menionat structura i modul de funcionare este
cel al unei fabrici, deci tot ce aduce profit este exploatat. n America exist circa 24
familii aparinnd Cosa nostra i care i mpart ntre ele teritoriul S.U.A. Principalele
familii mafiote din S.U.A. sunt: Cele cinci familii din New York care reprezint totodat
cele mai i mai influente familii din Cosa Nostra:
Familia Gambino este cea mai puternic i mai veche dintre clanurile mafiote new
yorkeze, a fost fondat de Carlo Gambino i are ca ef probabil pe John Gotti, din anul
1985. Afacerile ilegale n care este implicat sunt: furturi, excrocheri, camt, jocuri de
noroc, trafic de droguri, pornografie, fraud i extorcare de fonduri.
Familia Bonano este fondat de Joe Bonano, i acum este condus probabil de Philip
Pasteli. Afacerii familiei sunt: pizerii, restaurante, camt, pornografie i trafic de
droguri.
Familia Colombo a fost fondat de Josepf Colombo iar acum este controlat de
Carmine Persico. Sunt implicai n camt, jocuri de noroc, fraud, trafic de droguri i
igri, prostituie i pornografie.
Familia Genovese are ca fondator pe Vito Genovese i este sub conducerea lui
AnthonyGrasul Salerno. Se ocup estorcarea de fonduri, camt, trafic de droguri n
mai mic msur, fraud, pornografie, prostituie.
Familia Luccheze fondat de Thomas Luccheze, este condus de naul Anthonio
Corallo. i procur veniturile din droguri, curse de cai i ogari, furturi de autoturisme,
asasinate pltite.
cartel care dirija activitatea n aceste domeniu, decidea crei companii s-i acorde
contractul i altele, fornd acceptarea unor oferte extrem de mari. Mafia era partener
(din umbr) al unor companii de construcii care reueau s obin contracte
substaniale n dauna altor companii.
O alt surs de venit este prostituia i pornografia. Prostituia aduce venituri imense
mafiei americane, prostituatele dintr-un ora, n proporie de 90% sunt sub protecia
organizaiei.
Un domeniu tradiional de exploatare al Cosa Nostra este corupia sindical. Mafia i-a
dat seama c industriile americane nu pot fi controlate dect cu ajutorul sindicatelor.
Exist dou variante: folosirea mafiei la spargerea grevei, iar a doua const n controlul
unor sindicate. Traficul de droguri a adus mari benefici Cosa Nostra, dar n ultimul
deceniu se constat o reducere a implicrii mafiei n trafic i o expansiune tot mai mare
spre alte domenii ale crimei organizate.
Mafia exploateaz i ctig enorm de pe urma jocurilor de noroc astfel c Las Vegas
este deinut (din umbr) de mafie. Cosa Nostra nu ar fi o putere mondial dac nu ar
exista corupia politic. Mafioii statului, reprezentanii puterii legislative, ai puteri
executive centrale i locale, de o parte, i mafie de alt parte, se bazeaz n mare parte
pe un sistem de corupie, pe aa numitul spert care funcioneaz regulat i fr gre.
Veniturile obinute din astfel de activiti criminale sunt apoi folsite pentru a putea
ptrunde i controla organismele i organizaiile legal constituite, oferindu-se o aparen
legal activitii lor. Tocmai de aceea n SUA s-a creat o pluralitate de instituii abilitate
s lupte mpotriva oricrui tip de fenomen infracional.
Camorra
Instalat n provincia Campania, Camorra desemneaz societatea secret a
rufctorilor napolitani. Compus dintr-o serie de organiza ii locale, aflate adesea n
opoziie, Camorra s-a consacrat mai ales traficului de droguri, n particular de cocain.
Este alctuit din 236 de clanuri mafiote i are o cifr de afaceri de 30 de miliarde de
euro anual. Si-a pastrat urmele originii sale, fiind si astazi o federatie ce cuprinde circa
100 de organizatii locale, dirijate fiecare de catre un clan, organizatii intre care au,
deseori, ciocniri violente.Incercarile de stabilire a unei structuri centrale au esuat.
Camorra continua sa aplice schema de organizare pe orizontala, fapt ce o deosebeste
fundamental de Mafia siciliana.
N Drangheta
S-a bucurat i se bucur nc de autonomie operaional, meninndu-se pe o poziie
de prestigiu i colabornd pe picior de egalitate cu Mafia sicilian.
A aparut in Calabria la sfarsitul secolului al XIX-lea. Denumirea provine de la termenul
grecesc "androghetos" - om valoros, siret; si a fost intalnit pentru prima oara in
documentele oficiale la sfarsitul secolului al XVIII-lea, fiind legat de afacerile referitoare
la proprietatea funciara si la unele conflicte generate de aceasta intre nobilime, burghezi
si tarani.
Initial, structura N'draghetei era piramidala. Ierarhia era reprezentata de asa-zisul
"arbore al stiintei" care cuprindea:
Trunchiul - adica seful, poreclit si "piesa de 90" (aluzie la o temuta arma de artilerie din
timpul campaniilor lui Garibaldi). El era creierul organizatiei, coordonatorul actiunilor si
avea drept de viata si de moarte asupra membrilor.
Ramura principala - administratorul sau seful contabil al calnului
Ramurile - cuprind pe adevaratii mafioti sau experti care formeaza baza organizatiei
Ramurelele - noii recruti
Florile - tinerii de onoare, viitorii recruti
Frunzele - cei care trebuiau eliminati
La inceput, mafia calabreza dispunea de un ceremonial in care cei care doreau sa faca
parte din organizatie trebuiau sa ucida fara scrupule pentru a deveni "om de onoare".
Astazi, N'dragheta, ca si Camorra, are o structura organizationala pe orizontala. Ea este
compusa din aproximativ 140 de clanuri numite "casche" sau "n'drine", ai caror membri
sunt recrutati pe baza legaturilor de familie. Din acest motiv, rivalitatile si conflictele
interne se mentin pe parcursul ma multor ani sau chiar generatii. Astfel, N'dragheta si-a
capatat renumele de cea mai sangeroasa organizatie criminala din Italia.
"Profesorul de istorie - Elev Pepino, spune-mi cine l-a asasinat pe Iulius Cezar.
Elevul Pepino - Nu stiu nimic, nu am vazut nimic!" - anecdota siciliana.
S-a afirmat, pe buna dreptate, ca puterea Mafiei nu sta nici in armele sale, nici in
abilitatea oamenilor sai si nici in deasa retea de complicitati pe are o alimenteaza, ci in
respectarea cu sfintenie a legii tacerii. "Chi tace campa" (Cine tace traieste) - este o
norma atat de generala incat a devenit tipica pentru grupurile mafiote din intreaga
lume. Este de notorietate exemplul mafiotului irlandez, Frank Gusenberg, gasit
impuscat in noapte de 14 februarie 1929, si care, cu ultimele puteri, raspunde
intrebarilor politiei :"Impuscat? Nimeni nu m-a impuscat, sergentule!".
Termenul de Omerta este - Cum altfel? - de origine siciliana. Conform lingvistilor
italieni, originile sale s-ar afla in latinescul Humilitas - umilinta, devenit cu timpul
umirta, apoi omerta.Codul tacerii reprezinta si astazi o forma extrema de loialitate fata
de cauza mafiei. Nu este permis sa vorbesti politiei nici macar despre cel mai
inversunat inamic al tau, chiar si daca el nu este un mafiot, orice tradare fiind
considerata rusinea maxima care se poate abate asupra unui "om de onoare".
Pedeapsa este una singura, moartea, iar cei care intra in Mafie stiu ca nu mai au decat
sa curga pe icoana, apoi i-a dat foc chiar in palmele mele. In timp ce o plimbam dintr-o
mana in alta ca sa nu ma friga, Riina mi-a spus: Daca tradezi Cosa Nostra, carnea ta
va arde precum acest sfant".
Asa cum am mentionat si mai devreme, pedeapsa pentru tradare nu este decat una
singura, moartea. Nu exista mila si nici targuieli. Cei care vorbeau sau care aveau
de gand sa vorbeasca erau asasinati, iar in gura le era introdus un obiect: o piatra, un
peste. De asemenea, cei care vazusera prea multe erau ucisi, iar ochii le erau scosi sau
strapunsi. Prin asemenea cadavre exemplare, Mafia a stiut sa creeze o teama
colectiva, inradacinand in subconstientul populatiei credinta in invulnerabilitatea si
atotputernicia ei. A avut intotdeauna grija ca toata lumea sa stie ce crime ii poarta
amprenta si ce crime nu ii apartin. Prin astfel de metode, Mafia a ajuns acolo unde este
in prezent, controland peste o treime din finantele mondiale.
Armele
"Mafia nu loveste decat atunci cand se afla in criza" - judecatorul Giovanni Falcone
Evident ca, in lumea actuala, arsenalul unei grupari de crima organizata nu este limitat
decat de avansul tehnologic al industriei de armament. Si asta pentru ca banii pot
cumpara orice, de la minuscule arbalete si bate de base-ball la lansatoare de rachete si
chiar bombe de mare putere. Exista insa arme asociate, eminamente, mafiei, si
discutam aici, in special, de mafiile americana si italiana, acolo unde unde traditia crimei
se intinde pe sute sau chiar mii de ani.
Poate cea mai cunoscuta arma a mafiei siciliene este "lupara", pusca de
vanatoare folosita initial la vanarea lupilor. Cu teava retezata, astfel incat sa poate
fi ascunsa in haina sau chiar legata de picior, departe de ochii potentialelor
victime, lupara se face vinovata de cele mai multe victime din istoria mafiei
italiene si chiar a celei italo-americane. Sa nu uitam faptul ca prima victima din randul
politiei in razboiul cu mafia siciliana din SUA, seriful David Hennessy, asasinat in
octombrie 1890, a cazut sub focurile necrutatoare a mai multor arme de acest gen. Tot
Vendetta
Atunci cand vorbim de o mafie cu o traditie de peste un mileniu, asa cum este cea
italiana, inevitabil ne vom referi si la cultura lasata in inimile italienilor. Sicilia a fost o
colonie exploatata rand pe rand de greci, cartaginezi, romani, arabi, normanzi, germani,
francezi, aragonezi, spanioli, bourboni si, mai ales, de Inchizitie. Sicilia a devenit astfel
terenul propice dezvoltarii fenomenului de banditism ca lupta impotiva
asupritorilor. "Vendetta" - razbunarea si mafia erau putinele arme la indemana celor
fara aparare intr-o lume in care justitia era la bunul plac al seniorului feudal. De
cele mai multe ori, singura solutie a celor oprimati era fuga in munti si inrolarea in
bandele inarmate care au existat dintotdeauna in Sicilia.
In urma cu un secol si jumatate, autoritatile bourbonice au decis crearea primului corp
de politie, denumit Companiile Armate, tocmai pentru a face fata atacurilor repetate ale
banditilor locali. Cert este, insa, ca alegerea autoritatilor a fost una neinspirata.
Majoritatea acestor primi reprezentanti ai legii era formata din criminali lipsiti de
scrupule, condamnati la moarte si alti paria carora li se acorda o ultima sansa. Inca din
aceasta epoca, populatia siciliana a intors spatele oricarei forme de autoritate
oficiala, resimtind litera legii ca una straina si oprimatoare. Nu este un secret ca
mafia a creat un adevarat mod de viata, in special in Sicilia, acolo unde cantecele si
proverbele mafiote sunt la fel de actuale ca si acum cateva sute de ani. Deseori,
folclorul sicilian autentic se intepatrunde cu cel mafiot.
Reguli de conduita&Cele 10 porunci mafiote
Atunci cand carabinierii l-au arestat pe mafiotul Salvatore Lo Piccolo, cel poreclit "Il
Barone"-Baronul, la 5 noiembrie 2007, printre lucrurile acestuia a fost descoperita o lista
a codurilor mafiote care i-a uimit pe oamenii legii. Nimeni nu se gandise ca regulile
mafiote au mers pana acolo incat sa se creeze chiar "10 porunci" ale membrilor
Cosa Nostra:
1.Nimeni nu se poate prezenta direct unui om de onoare. Trebuie sa exista o a treia
persoana care sa faca introducerea.
2.Niciodata sa nu te uiti la sotia unui prieten sau om de onoare
3.Niciodata sa nu fii vazut in compania unui politist
4.Nu trebuie sa intri in cluburi sau baruri
5.Sa fii mereu pregatit pentru a indeplini ordinele date de Cosa Nostra- chiar daca sotia
ucigasi in serie care au gasit in razboaiele de strada mediul propice pentru a-si exprima
nestingherit pornirile criminale.
Topul pe care vi-l prezentam in continuare, realizat pe baza numarului cunoscut sau
estimat de crime comise de asasini, este unul relativ. Crima era o actiune obisnuita,
cotidiana a vietii de mafiot - nici macar cei care si-au recunoscut singuri crimele, cum
este ocupantul locului doi, care declara senin in fata politiei ca a ucis intre 100 si 200 de
oameni, nu au tinut o socoteala exacta. Pe de alta parte, multe asasinate au avut loc in
infruntari de grup, iar politiei nu i-a fost facil sa descopere de fiecare data cine a tras
exact glontul care a adus moartea. Chiar si asa, acestia sunt cei mai fiorosi criminali
care au servit intereselor Mafiei.
Crime comise: 26
Afiliatie: Familia Patriarca (care actioneaza in Providence, Rhode Island si Boston)
Cel mai cunoscut asasinat: Cornelius si Stevie Hughes. In 1966, cel mai bun prieten
al lui Barboza, Vincent "The Butcher" Flemmi este aproape ucis intr-un schimb de focuri
cu fratii Hughes. "The Animal" ii vaneaza pe cei doi vreme de aproape 6 luni de zile,
interval in care tortureaza cu bestialitate si executa mai multi prieteni si membri ai
familiei Hughes, pentru a afla locul in care se ascund. In cele din urma, ascunzatoarea
din Boston a fratilor Hughes este dezvaluita, iar Barboza ii prinde si ii tortureaza cateva
zile, inainte de a-i ucide.
Barboza, fost boxer profesionist, era extrem de violent si impulsiv, performand chiar
acte de canibalism si necrofilie cu victimele sale. Porecla "The Animal" a capatat-o intrun club din oraselul Revere din Massachussetts, cand a baut peste masura si patronul
italian, un barbat in varsta, l-a poftit afara, iar Barboza a inceput sa-l palmuiasca. Henry
Tameleo, un capo bastone (sef secund) al familiei Patriarca, i-a ordonat nervos: "Nu
vreau sa-l mai palmuiesti pe acest om! Nu vreau sa-l mai atingi niciodata cu mana pe
acest om!" Infuriat, Barboza s-a repezit asupra batranului, l-a muscat brutal de ureche,
i-a sfasiat-o cu dintii, a mestecat-o si a inghitit-o. Apoi, a urlat la Tameleo: "Uite, nu l-am
atins cu mainile!". Foarte putine detalii se cunosc despre anii din urma ai lui Barboza;
incepand cu 1967, devine informator F.B.I., iar in 1970 este primul mafiot care intra in
deja faimosul Program de Protectie al Martorilor, dupa ce ajuta la condamnarea
bossului suprem Raymond Patriarca si depune marturie impotriva a numerosi alti capi
mafioti.
Crime comise: 28
Afiliatie: Familiile Colombo si Gambino (doua dintre faimoasele "Cinci Familii" din
New York)
Cel mai cunoscut asasinat: Frank Fiala. In 1982, Fiala, un traficant de droguri, ii face
lui Gravano o oferta de 1.000.000 de dolari pentru preluarea Plaza Suite, unul dintre
cele mai apreciate cluburi new yorkeze. Cei doi nu se inteleg in timpul tranzactiei, iar
Fiala il ameninta pe Salvatore cu o mitraliera Uzi, il fugareste cu o pereche de caini
Doberman si il umileste chiar in biroul lui Gravano din Plaza. "Sammy The Bull"
reuseste sa fuga, isi cheama tovarasii si organizeaza o ambuscada, in urma careia
lichideaza toti oamenii traficantului si il impusca pe Fiala in frunte si in ambii ochi, apoi
loveste si scuipa cadavrul. In ciuda martorilor oculari, amicul Loborio "Louie" Milito isi
marturiseste vinovatia si face inchisoare in locul lui Gravano pentru aceasta crima.
A pornit ca un marunt hot de buzunare al familiei Colombo si a ajuns mana dreapta a
celebrului boss John Gotti, care l-a facut sotto capo (sef adjunct) si consigliere al
familiei Gambino. In ciuda pozitiei inalte pe care o detinea Gravano in familie, sau poate
tocmai de aceea, Gotti l-a folosit pentru a-si rezolva toate afacerile murdare. Desi
"Sammy The Bull" a asasinat cu mana lui "numai" 28 de persoane, se banuieste ca a
condus peste 100 de atentate pentru Gotti. In cele din urma, Gotti, Gravano si alti capi
mafioti sunt arestati, iar dupa ce petrece un an si cateva luni in inchisoare, Gravano
devine informator al F.B.I., in 1991 depunand marturie impotriva lui Gotti. A intrat in
Programul de Protectie al Martorilor, si-a schimbat infatisearea, dar s-a deconspirat
singur, dupa ce a hotarat sa acorde interviuri televizate, sa scrie carti memoriale si sa
fie consultant pentru filme despre Mafie. Declara ca nu-i este frica de moarte si isi
asteapta cu bratele deschise killerul despre care este convins ca a fost trimis dupa el.
Crime comise: 30
Afiliatie: Murder, Inc. (asasin platit, profesionist)
Cel mai cunoscut asasinat: George Rudnick. Abe Reles, fost asasin in cadrul Murder,
Inc. si intermediar intre aceasta asociatie si National Crime Syndicate, afla ca George
Rudnick, un mare camatar din Brooklyn, devenise informatorul politiei si ii incredinteaza
lui Abbandando misiunea de reducere la tacere a acestuia. Abbandando il ucide cu
bestialitate pe Rudnick, folosind un satar si un cutit de spart gheata, cu ajutorul carora ii
aplica 63 de lovituri, apoi ii zdrobeste capul cu un baros.
Abbandando a fost unul dintre cei mai prolifici criminali ai Murder, Inc. sau The
Combination, cum mai era denumita reteaua de 250 de asasini platiti aflati in slujba
Mafiei in anii '30 ai secolului trecut. Intrucat pe atunci exista o adevarata inflatie de
ucigasi, Abbandando ajunsese sa lucreze pentru sume mici (tariful sau nu depasea 500
de dolari), iar cele mai multe contracte le derula prin Abe Reles. Aceasta avea sa-i
Crime comise: 35
Afiliatie: Murder, Inc. (asasin platit, profesionist)
Cel mai cunoscut asasinat: Irving "Puggy" Feinstein. Feinstein, un mafiot marunt
implicat in jocurile de noroc ilegale, a incercat sa fure o afacere din acest segment care
apartinea lui Albert Anastasia, unul dintre cei mai proeminenti mafioso ai familiei
Gambino (avea sa ajunga si cap suprem al acesteia, in 1951). Anastasia l-a contactat
pe Abe Reles, care la randul sau i-a incredintat contractul lui Strauss. Acesta l-a torturat
pistolul si-l impusca direct in cap. Peste 3 ani, "Kid Twist" il gaseste si pe William; il
rapeste de pe strada, il duce intr-o ascunzatoare unde-l bate crunt, apoi il baga intr-un
sac si-l ingroapa de viu.
Abe Reles a fost cel mai fioros killer al Murder, Inc., totodata adunand in jurul sau cea
mai dura si sangeroasa gasca de asasini de origine evreiasca din New York: Harry
Maione, Frank Abbandando, Harry Strauss, Martin Goldstein, Irving Nitzberg, Philip
Cohen, Louis Buchalter, Emanuel Weiss, Buggsy Goldstein si multi altii. Pentru toti
acestia, Reles a fost "combinatorul", cel care facea de obicei legatura intre
"respectabilele" familii siciliene din New York si gangsterii cu care acestea isi savarseau
afacerile murdare intre 1930 si 1940. Prins de politie in 1940, Reles isi da seama ca
daca nu toarna, va ajunge in cel mai scurt timp pe scaunul electric. Marea sa greseala a
fost aceea ca pe langa asasinii de rand cu care a lucrat, a dezvaluit politistilor si cine au
fost angajatorii acestora, expunand mafioti si capi importanti ai celor Cinci Familii.
Procesul acestora din urma trebuia sa inceapa pe 12 noiembrie 1941. Pentru a-si
proteja interesele, Frank Costello, bossul familiei Genovese, ofera o recompensa de
100.000 de dolari pentru cine-l ucide pe Reles. Fostul asasin se afla tinut in secret, sub
custodie, la hotelul Half Moon din Coney Island. In chiar dimineata zilei procesului,
Reles este "ajutat" sa se sinucida printr-o saritura pe fereastra.
un vin rosu, cu totii erau asasinati, sub privirile lui Riina. Pino Greco l-a strangulat cu
propriile maini pe Riccobono, apoi l-a dat de mancare la porci.
Giuseppe Greco este unul dintre cei mai prolifici mafioti sicilieni din toate timpurile. In
copilarie si adolescenta, a fost un baiat extrem de inteligent, pasionat de latina si
greaca, insa familia din care facea partea nu i-a dat libertatea de a-si urma propriul
drum. Sustinut de Riina, incepand cu 1978, unchiul sau, Michele "il Papa" Greco, a
ajuns chiar il capo di tutti capi, seful Cupolei - forul conducator al tuturor capilor Cosa
Nostra. Astfel, Giuseppe Greco a urcat rapid in ierarhia Ciaculli, ajungand, de
facto, capo al acesteia. Cu toate astea, spre deosebire de ceilalti sefi mafioti, a preferat
sa faca intotdeauna "munca de jos" - in cazul de fata, sa-si ucida cu propriile maini
adversarii, atat ai sai, cat si ai aliatilor Corleonesi. Devine prea ambitios si independent "Bestia" Riina simte pericolul si trimite pe urmele sale doi mafiosi cu care Pino credea
ca este prieten. Vincenzo Puccio si Giuseppe Lucchese nu dau gres - "Scarpuzzedda"
este impuscat in propria casa.
Brusca, "un macelar salbatic, cu charisma si calitati incontestabile de lider" - cum a fost
descris de Tommasso Busceta, cel mai important fost mafiot colaborator al Politiei din
istoria Cosa Nostra - se trage dintr-o familie de mafioti din tata-n fiu, sta-strabunicul sau
fiind un cunoscut capo din provincia siciliana Jato, iar tatal sau sfarsind in inchisoare cu
o condamnare pe viata pentru 15 omoruri. Fiul sau i-a calcat pe urme, ajungand seful
commando-ului mortii familiei Corleonesi, executand cu sange rece dusmanii lui
Salvatore Riina si Bernardo Provenzano (succesorul lui Riina si al lui "Papa" Greco,il
capo di tutti capi al intregii mafii siciliene, pana la arestarea sa din 2006). "Il Porco" este
capturat in 1996, iar din 1999 i se recunoaste statutul de colaborator al politiei marturiile sale ajutand la capturarea a sute de mafioti. Cu toate acestea, opinia publica
si numerosi magistrati italieni sunt revoltati de ingaduinta de care se bucura astazi
Brusca - un asasin multiplu care a torturat si ucis inclusiv copii este platit de statul italian
si la 55 de zile de inchisoare are dreptul de a-si petrece o saptamana in libertate.
1.) Leoluca Bagarella (1942 - )
Bibliografie:
http://www.drept.ugal.ro/documente/LUCRARI%20ESEURI%20PDF/ALEXANDRA
%20APOSTU%201.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mafia_%28organiza%C8%9Bie%29
http://www.descopera.ro/descopera-secretele-mafiei/4940866-traditiile-mafiote-italienelegile-nescrise-ale-crimei
V.Ursa - Criminologie-ed.I sept-1996
HUGH.D.BARLOW-Introduction to Criminology
M.Puzo -Sicilianul - ed.Politic-Bucureti,1997
G.Falcone, Mafia ed.Danubius ,1994 5. G.Vergulini - Istoria Mafiei -ed.Enmar ,1998
I.Pitulescu Crima Organizat -ed.Naional ,1996