Curs 1 larisa

Notiunea de ghid turistic si importanta economica a turismului

Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din

deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor atata timp cat
sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activ
lucrativa oarecare.
Turismul este in esenta o ramura a economiei nationale cu functii
complexe ce reuneste un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum
persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai
mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei
activ renumerate in interiorul locului vizitat.
Atat volumul cat si complexitatea ofertei de servicii turistice au
determinat de-a lungul timpului dezvoltarea industriei turismului ceea ce
justifica tratarea fenomenului turistic ca o ramura distincta a economiei
nationale, respectiv ca o componenta esentiala a sectorului tertiar.
Turismul intern este activitatea turistica practicata in interiorul unei
tari. El se refera tata la asa zisul turism intern realizat de rezidentii unei tari
care viziteaza propria lor tara dra i la asa zisul turism receptor care include
vzitele nonrezidentilor in tara respectiva.
Turismul national grupeaza turismul intern al unei tari dar si turismul
emitator ce se refera la rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari.
Turismul international este format din turismul receptor si turismul
emitator in ansamblul lor.
In cadrul oricarei forme de turism filonul de baza care sta la baza
activitatii turistice in sine este vizitatorul. Vizitatorul este orice persoana care
calatoreste spre un loc, altul decat mediul sau obisnuit pt mai putin de 12
luni, scopul sau fiind altul decat exercitarea unei activitati renumerate.
In general vizitatorii se impart in doua mari grupe: turistii si
excursionistii.
Turistii sunt vizitatori al caror sejur include cel putin o innoptare intr-o
alta localitate decat cea de resedinta fara a presta o activ lucrativa la
destinatie.
Excursionistii sunt vizitatori care se deplaseaza in scopuri turistice pt
mai putin de 24 de ore fara a include o innoptare.
Indiferent de forma de turism si de tipologia vizitatorilor motivatia in
turism este exprimata prin scopul principal al vizitelor.

Scopul este de mai multe tipuri: destindere si vacante (recreere,

divertisment, dif activ sportive sau evenimente culturale), afaceri si intalniri
profesionale (dif congrese, conferinte tematce, seminarii sau work shopuri) si
alte scopuri (studii, documentare, tranzit sau dif tratamente
balneoclimaterice).
Produsul turistic. Rezulttul activ de turism il repr produsul turistic ce
poate fi definit ca un complex de bunuri si servicii concentrate intr-o activ
specifica si oferite consumului turistic sub forma unui pachet:
1. atractii turistice: naturale, antorpice, modul de viata al localnicilor,
evenimente si dif manifestari.
2. accesibilitatea la locul de vacanta
3. dotarile de infrastructura generala: infrastructura comunicationala dar
si infrastructura turistica.
Pt ca un produs turistic sa fie viabil pe piata el trebuie sa intruneasca urmat
conditii:
1.
2.
3.
4.
5.

sa
sa
sa
sa
sa

fie competitiv
ofere posibilitati de deiversificare
denote o strategie sortimentala
poat fi adaptat in orice moment cererii manifestate de turisti
fie motivat.

Activitatea de turism se materializeaza astfel in servicii care ofera spre

consum comoditati si produse pt care s-a manifestat o cerere activa.
Volumul si complexitatea ofertei turistice au det dezvoltarea industriei
turismului ceea ce justifica considerarea fenomenului turistic ca o ramura
distincta a economiei nationale si ca o componenta de baza a sectorului
tertiar.
Serviciile turstice dupa motivatia calatoriei pot fi grupate in doua mari
categorii:
1. servicii de baza ceea ce implica transport, cazare si sau alimentatie
2. servicii suplimentare ceea ce implica asistenta turistica, informare sau
diferite inchirieri.
Pachetul de servicii tur este o combinatie prestabilita a cel putin doua dintre
urmat servicii cu conditia ca durata neintrerupta a acestorasa depaseasca 24
de ore sau sa cuprinda cel putin o innoptare. Este vb despre transport,
cazare si alte servicii de alim, tratament sau agrement.

Aranjamentul turistic repr amsamblul bunurilor si serviciilor prestate in

timpul deplasarii unei persoane sau a unui grup de persoane in scopuri tur
pe baza unui program prestabilit oferit de o firma specializata sau cerut de
catre client.
Dpdv al modului de alc al pretului aranjamentele turistice pot fi
forfetare adica oferite si vandute la un pret global.
In activ curenta turistica se cunoaste o mare varietate de aranjamente
turistice in functie de formele de turism la care se refera respectiv sejururi i
statiuni tur, exursii in circuit sau pe diferite itinerarii organizate fie in tara fie
in strainatate.
In sens strict turistic, termenul forfetar este o clauza intr-un contract
prin care pretul unui prod tur este fixat intr-un interval de tip invariabil.
Aranjamentele tur forfetare sunt de mai multe tipuri cele mai frecvente
fiind:
1. aranjament de tip charter: este o combinatie dintre un zbor dus-intors
cu avionul pe o cursa charter si serviciul de cazare. Aceste doua
servicii se comercializeaza sub forma unui pachet de servicii la un pret
global.
2. aranjamentul de tip IT (inclusiv tour): este un pachet complet de serv
tur care include cazare, masa, transport si agrement, pachet care este
pus in vanzare la un pret forfetar.
3. aranjament de tip fly and drive: este o combinatie intre un zbor cu
avionul si continuarea calatoriei cu un mijloc rutier de transport.
4. aranjamentul forfetar de tip fly and cruise: este un zbor programat sau
inchiriat chiar si in regim de charter si o croaziera. Astfel de
aranjamente sunt comercializate tot mai des in prezent de agentiile de
turism din europa centrala dsi de n inclusiv din romania pt dif croaziere
organizate in marea mediterana sau in marea caraibelor.
5. aranjamentul de tip rail and rute: este o combinatie specifica tur
semiorganizat care consta intr-o calatorie cu trenul si un mijloc de
transportrutier inchiriat.
6. croaziera: este un aranjament tur care pp transportul cu vaporul pe
mare, ocean sau chiar pe fluviu, dotat cu spatii de cazare si restauratie
dar si dif facilitati pt agrement sau alte servicii inclusiv culturale.
7. aranjament la sol: include serviciile oferite turistilor pe plan strict local
(transferuri, inchirieri de masini, tur de oras, excursii la locuri de
interes turistic dar si rezervarea si procurarea biletelor de tren, de
avion sau biletelor de acces in salile de spectacle.
pt turautomobilisti se ofera 3 tipuri de prod sau servicii: cazare la tarife
confidentiale fara o rezervare prealabila; pacage tour se refera la pachete de
servicii de cazare, de masa si de agrement; rent a car turistul putant opta pt

un traseu cu limita de km atunci cand isi petrece vacanta la o destinatie fixa

sau fara limita de km atunci cand calatoreste in cadrul unui circuit prestabilit.
Pe plan international turismul este considerat ca fiind unul dintre cele
mai imp si dinamice sectoare economice ce o evolutie continuu ascendenta.
1. reprezinta una dintre primele industrii mondiale cu o cifra totala de
afaceri de peste 4 mii de mld de dolari aflandu-se astfel in topul
veniturilor.
2. volumul incasarilor din turism insumeaza o parte imp din veniturile
populatiei in medie de aprox 12% insa in cazul anumitor state (europe
de s sau unele state montane) ponderea poate depasi chiar 50%. EX:
grecia cu o pondere de 60%, italia, elvetia sau austria peste 50%.
In cadrul aceluiasi stat pot fi si regiuni sau localitati in care ponderea este de
aproape 100%: statiunile montane, litorale dar si localitatile care prezinta
vestigii istorice importante.

Agrementul. Forma de petrecerea a timpului liber.

Componenta importanta a unei oferte turistice atractive,
agrementul se constituie ca un elem fundamental in staistfacerea
nevoilor turistilor indiferent de motivatia principala de vacanta sau
de forma de turism practicata (odihna, de cura balneara sau circuit
turistic). Indiferent de varsta sau profilul socio-profesional al
turistilor, cererea pt agrement in perioada vacantei a devenit atat
de mare incat aceasta a capatat statut de motvatie turistica de sine
statatoare.
Ca urmare diversitatea si originalitatea ofertei de agrement
pot constitui elem hotaratoare in atragerea fluxurilor turistice si o
baza de apreciere a unei statiuni de odihna sau statiuni
balneoclimaterice a unei cabane turistice sau a unui anumit circuit
cultural.
Etimologic, cuv agrement preluat din limba franceza are
semnificatia de placere si distractie. Asadar distractia si
divertismentul pot fi considerate intr-un sens mai larg drept
sinonime cu agrementul. Deasemenea cuv recreere folosit in lb
engleza are tot sensul de distractie.
Recreerea este definita intr-un studiu al organizatiei mondiale
a turismului ca acea parte a timpului liber din cadrul unei vacante
destinata sa distreze pe turist.

Se constata astfel ca principala dimensiune a conceptului de

agrement este distractia si placerea iar orice activ tur sau
preocupare capabila sa-l distreze pe individ se incadreaza in sfera
larga a activitatilor de agrement.
Pt o intelegere mai ampla a conceptului este necesar ca
agrementul sa fie considerat in relatie cu 2 factori de care este
indisolubil legat (timpul liber si turismul).
Agrementul capata astefl ul rol imp in cadrul activ de timp liber
pe masura ce simpla odihna pasiva nu mai este capabila sa asigure
individului recuperarea necesara dupa oboseala muncii depuse.
Noile forme de odihna activa care se impun sa fie oferite in
statiuni ca urmare a mutatiilor intervenite in structura profesiilor si
a locurilor de munca, conduc la o marire a ponderii activ de
agrement in totalul preocuparilor din timpul liber.
Aceasta complementaritate a timpului liber cu munca det o
anumite rel intre activ de agrement practicate de un anumit individ
si cat sa socio-profesionala, varsta si secificul locului de munca.
Asadar munca impreuna cu alti factori demografici (varsta si
sexul) repr aspecte de mare importanta care trebuie avute in vedere
atunci cand se stabileste implementarea de noi forme de agrement
sau extinderea celor existente.
O activ de agrement ce constituie o mare atractivitate pt unele
categorii de turisti pate fi total indiferenta sau chiar respinsa de
altii mai ales cand acestia provin din alta tara acolo unde traditiile
sunt diferite.
Legatura tur cu agrementul este in concluzie indisolubila,
acest lucru este pus in principal pe seama faptului ca agrementul
poate sta la baza asigurarii satisfactiei turistice.
In conditiile concurentei dintre statiunile turistice exigentele
tur se indreapta in primul rand catre vacantele active oferite de
statiunile in care formele activitatii agremnetului corespund varstei,
sexului si cat socio-profesionala ale indivizilor iar pt turistii straini
ele corespund profilului lor psihologic, obiceiurilor si traditiilor
popoarelor din care provin cei care efectueaza vizita.
Astfel o statiune frecventata de familii cu copii va trebui la
randul ei sa fie echipata pt a corespunde necesitatilor de agrement
specifice copiilor iar o statiune de cura balneara va ridca alte
probleme privind agrementul.

In afara de rol important pe care il joaca agrementul in

creserea calitatii unui produs tuistic, o integrare perfecta a unor
servicii de agrement in cadrul unei oferte turistice poate duce la
atenuarea principalului neajuns al turismului (sezonalitatea).
Specialistii din domeniul turismului considera ca una din caile
eficiente de reducere a perioadelor de minima solicitare in turism
este tocmai agrementul. Pt distractie, destindere si amuzament nu
exista nici notiunea de sezon si nici cea de extrasezon. Dispozitia
turistului pt agrement nu este in functie de sezon pe cand plaja la
mare se face doar in anotimpul cald iar turismul pt schii munai in
anotimpul rece.
Se cunosc astfel in lume statiuni care functioneaza non stop
totcmai dat agrementului fara a beneficia de alte atractii tur.
Agrementul turistic reprezinta asadar un complex eteroge de
activ care vizeaza domeniile cultural-sportive, de distractii si
recreere si care sunt menite sa asigure conditii pt odihna, refacere
fizica dupa efort, practicarea unor sporturi, a unor hobiuri sau
destindere in general.
Formele de agrement care se pot practica in turism.
Aciv de agrement tur in romania, se realizeaza prin sistemul
turismului al consiliilor judetene si al primariilor, al asociatilor
sportive si a institutiilor cultural artistice.
Intre dotarile de agrmenet, o imp deosebita pt asigurarea unei
activ corespunzatoare in statiunile de munte il are transportul pe
cablu, prin telecabine, telegondole, telescaune si teleschiuri.
In acest sens marile statiuni montae din romania (poiana
brasov, predeal, busteni sau sinaia) dispun de o dotare similara
statiunilor montane din europa.
In statiunile litorale se desfasoara activ de agremnet nautic in
cadrul carora se practica iahtingul, schiul nautic, primbari cu
hidrobicicleta fie pe lacul mamaia, pe mare sau pe canalul dunare
marea neagra.
De o mare popularitate se bucura in randul copiilor si
tineretului parcurile de distractii localizate in statiunile de pe litoral,
in statiunile de munte si de tratament dar si in alte centre tur ale
tarii.
O mare parte a statiunilor noastre dar si alte centre tur sunt
dotate cu Sali de jocuri mecanice mai ales in cadrul hotelurilor acolo
unde functioneaza si activ de tip cazino.

Principalele grupe din care sunt alc activ de agrement sunt:

1. activ in care intra toate formee de practicare a sporturilor
(jogging, sporturi de iarna, sporturi nautice, dif jocuri cu
mingea sau jocuri diverse).
2. participarile in calitate de spectatori, la dif activ cultural
artistice sau sportive. In acest sens teatrul, cinematograful,
opera, sala de concert, stadionul, piscina sau sala de sport
devin locuri in care turistul vine sa se relaxeze sau sa se
distreze pur s simplu eliberandu-se de prob cotidiene in timpul
unui sejur turistic sau intr-o excursie. Tot in aceasta cat sunt
cuprinse si festivalurile de muzica usoara, serbarile folclorice,
serbarile zapezii cu spectacole specifice, concursurile artistice,
spectacolele de circ, concurcuri de dansuri moderne sau
clasice, vizitarea expozitiilor de pictura sau sculptura a
muzeelor sau vizionarea unor competitii.
3. alte forme specifice de distractie: programul barurilor si a
restaurantelor, cluburilor, salilor de jocuri mecanice sau cafe
barurilor.
Asig agrementului si divertismentului in cadrul unit hoteliere si de
restauratie trebuie sa reprezinte o preocupare majora a managerilor
acestor unitati. Acest lucru, deoarece satisfactia turistilor devine o
asa zisa carte de vizita pt atragerea de noi turisti.
Aceste preocupari pot fi dintre cele mai diverse diferentiate
insa de la un hotel la altul sau de la restaurant la restaurant i
functie de specific, de locul unde este amplasat de sezon, de varsta,
de nationalitatea turistilor sau de obiceiurile acestora.
O prob importanta careia trebuie sa i se acorde o mare
importanta o constituie calitatea prog mzical distractive realizate de
orchestra cu solisti vocali sau instrumentali cu actori de comedie
precum si calitatea programelor realizate de formatiile de dansuri
moderne sau populare.
Ghidul in stransa colaborare cu managerii trebuie sa acorde o
atentie deosebita turistilor in perioada cand timpul nu este favorabil
pt plaja schii sau drumetii, in aceste situatii se pot organiza dif activ
(mese rotunde cu div personalitati de cultura si arta, cursuri de
invatarae a dansurilor moderne, participari la expozitii, degustari de
vinuri sau produse de patiserie cofetarie, prezentari de moda
s.a.m.d.
Toae aceste activ de pot realiza in tot cursul sejurului sau
excursiei la munte, la mare sau in locatiile turistice vizitate. Acestor
actiuni de agrement de interiror li se pot adauga in anumite zile

mese cu specific intr-un cadru natural adecvat, la stana la cules de

vie, foc de tabara, mese cu specific vanatoresc sau pescaresc.
Pt realizarea acestor actiuni de agrement si divertisment este
in primul rand nevoie de dragoste pt meseria aleasa, de pasiune, de
un inalt simt de ospitalitate care sa det tur sa-si aduca aminte cu
placere de vacantele petrecute in romania si sa revina impreuna cu
prietenii lor.
O alta cat de agrement o repr activ manuale care nu urmaresc
un scop utilitar sau in orice caz nu in primul rand utilitar. In acest
sens sunt activ care imbina utilul cu placutul, elem esentiale fiind
caracterul benevol si placerea executiei.
O alte cat de activ de agrement poate fi reprezentata de
anumite forme de cumparaturi in care lipseste caracterul utilitar de
stricta necesitate motivatia shoppingului fiind dominata de placere
si distractie.
Acesta este o forma de agrement care se practica in timpul
excursiilor in afara localitatilor de rezidenta sau in timpul
calatoriilor in strainatate. In mod special a fost lasata in afara
clasificarii lectura si invatarea limbilor straine care desi au un
caracter de agrement totusi in categoria mai larga a activ legate de
dezvolratea prsonalitatii umane, mentinerea lor in domeniul activ de
agrement fiind dictata de faptul ca se constituie in activitati
practicate in timpul sejurului turistic.
Sejuruile lingvistice au devenit una din formele acitve din ce in
ce mai raspandite in strainatate si tot mai mult agreate de parintii
care doresc ca in timpul unei vacante copii lor sa invete o lb starina
intr-un mod cat mai placut si cat mai confortabil.
Curs 2 raducu
Responsabilitati ce revin ghidului de turism in organizarea agrementului
In acest sens ghidului de turism ii revin nenumarate atributii in
organizarea agrementului. In functie de natura actiunii respective, ghidul de
turism trebuie sa ia in calcul urmatoarele elemente.
1: locul de desfasurare care poate fi intr-un spatiu inchis sau in afara dar
si intr-un loc special amenajat sau improvizat care implica un minim de
amenajari. El va lua in considerare si motivatia respectiv referintele si
solicitarile turistilor. In acest sens se va avea in vedere timpul pe care il are la
dispozitie turistul, adresabilitatea respectiv caracteristicile participantilor dar si
cheltuielile prevazute. Plecand de la cele doua elemente de baza, ghidul de
turism va trece la organizarea propriuzisa dupa cum urmeaza:
a. pregatirea, faza in care verifica mijloacele de care dispune, stabileste
actiunile concrete, informeaza turistii asupra deciziei luate, stabileste regulile,

conditiile de participare, inscrierea participantilor, formarea juriului sau

premiile acordate.
b. desfasurarea, faza in care sunt derulate actiunile prestabilite
c. finalizarea, care implica premierea castigatorilor, oferirea unor
stimulente, a unor spectacole sau dupa caz, transportul acestora de la locul de
desfasurare al agrementului la spatiul de cazare sau unitatea de alimentatie.
Este deosebit de important ca in statiunile turistice, organizatorii
agrementului si ghizii de turism sa acorde o atentie mare diversificarii formelor
de agrement destinate copiilor si tinerilor intr-u cat aceasta categorie de
clientela poate influenta intr-o mare masura decizia parintilor de a alege
destunatiile turistice in viitor si in acelasi timp deoarece ei reprezinta clientela
turistica matura din viitor. Evidentiind insemnatatea noului in domeniul
agrementului, este deosebit de necesar sa se acorde o mare importanta
posibilitatii de care dispun multe din mijloacele si formele utilizate in prezent
in ceea ce priveste creerea de conditii cat mai placute si cat mai reconfortante
pentru petrecerea sejurului turistilor intr-o statiune sau intr-o localitate
turistica. Intre formele de agrement cu mare capacitate de cuprindere si cu
rezonanta deosebita in cunostinta turistica sositi in diverse statiuni, fie acestia
autohtoni sau straini, un loc aparte il ocupa excursiile si drumetiile in anumite
locuri si la obiective valoroase prin elementele de atractivitate cu potential
mare. Experienta proprie a organizatorilor, deasemenea actiuni, a aratat faptul
ca deosebit de apreciate sunt acele excursii care include in programe vizite la
obiective turistice de mare interes si originalitate care sunt bine pregatite si
sunt conduse cu mare competenta de catre ghizii de turism pasionati. In
concluzie se impune necesitatea de a face din fiecare excursie sau drumetie
un act de instruire dar si un mijloc de reconfortare si destindere.
Se cere astfel din partea agentiilor si ghizilor de turism o selectie
atenta a obiectivelor turistice si a tuturor elementelor incluse in program, o
prezentare placuta si interesanta a obiectivelor pe tot parcursul traseului,
toate acestea fiind corelate cu asigurarea unei atmosfere de buna dispozitie si
destindere.
Atat ghizii de turism cat si intregul personal din unitatile prestatoare de
servicii trebuie sa isi desfasoare activitatea cu rabdare si pasiune, sa gaseasca
mereu noi solutii si mijloace adecvate, dar si tactul necesar pentru
satisfacerea cu promptitudine a doleantelor turistilor iar prin destinderea si
deconectarea lor sa creeze tot timpul ambianta specifica unor gazde
ospitaliere care isi primesc oaspetii cu placere si multa bucurie.
Avand in vedere rolul esential pe care il au ghizii de turism in realizarea
activitatilor de agrement si animatie, este necesar ca societatile de turism,
prin toate compartimentele de specialitate sa-si sporeasca exigenta si
selectionarea acestora, acordand atentia cuvenita instruirii si pregatirii
acestora si in ceea ce priveste problemele specifice ale activitatii de agrement
si animatie.
AGENTIA DE TURISM SI AGENTIA DE VOYAJ

Activitatile de turism se realizeaza de catre diversi agenti economici

care pot fi persoane juridice, societati comerciale cu capital de stat, privat sau
mixt dar si societati familiale sau simple persoane fizice. Serviciile de cazare,
masa, agrement, tratament balnear si de transport, se realizeaza de catre
detinatorii de structuri turistice, de primire si mijloace de transport autorizate.
Agentia de turism este intermediarul privilegiat intre turisti si prestatorii de
servicii turistice, efectuand servicii specifice turismului cum ar fi pachete de
servicii turistice sau componente ale acestora. In Romania, agentiile de turism
se organizeaza si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile
hotararii de guvern 238 din 2001 dar si in concordanta cu prevederile OMT nr.
170 din 2001 privind licentierea si brevetarea in turism.
Agentiile de turism sunt astfel unitatile specializate care organizeaza,
ofera si vand pachete de servicii turistice sau componente ale acestora.
Notiunea de agentie de turism presupune alte cateva notiuni dintre
care cele mai reprezentative sunt:
1. agent de vanzari si/sau rezervari-fiind agentul care se ocupa in
companiile maritime si aeriene de vanzarea de bilete dar in acelasi timp se
ocupa si cu rezervarea locurilor corespunzatoare. Acest agent face aceeasi
munca si in diverse intreprinderi de transport la fel ca si activitatea agentilor
de voiaj care constituie piesa cea mai importanta a agentiilor de voiaj.
2. agent tehnic de turism. Acesta este o persoana specializata cu
studierea, punerea la punct si executarea diferitelor activitati care formeaza
serviciile de turism, fie ca este vorba despre intreprinderi comerciale (agentiile
de turism sau serviciile de turism) fie ca este vorba de org necomerciale
(birouri publice de turism sau compartimentele din cadrul ministerului
responsabil).
3. agentie de rezervari si vanzari bilete. birourile de vanzare a biletelor
companiilor de navigatie maritima sau aeriana.
Astfel printr-o agentie de voiaj ar trebui sa se inteleaga o intreprindere
comerciala care prezinta urmatoarele scopuri:
1. asigurarea tuturor prestarilor de servicii privind transporturile,
hotelurile sau actiunile turistice de orice fel
2. organizarea de calatorii individuale cu un program fie stabilit de
agentie fie la libera alegere a clientului
In felul acesta, agentia de voiaj este o agentie completa care ofera o
gama larga de servicii turistice.
In legislatia romaneasca termenul de agentie de voyaj este inlocuit cu
agentia de turism. Astfel prin hotararea de guvern nr. 513 din 1998, agentia
de turism este definita ca fiind o unitate specializata care organizeaza, ofera si
vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora. Desi termenii
legislativi confunda agentia de voiaj cu agentia de turism, cele doua notiuni nu
sunt similare intru-cat agentia de voiaj are in vedere o gama mult mai larga de
prestatii turistice.
Aceeasi hotarare guvernamentala imparte agentiile de turism in
urmatoarele categorii:

1. agentia de turism tour-operatoare avand ca obiect de activitate

organizarea si vanzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii de turism sau
a componentelor acestora fie direct fie prin intermediari.
2. agentia de turism detailista care vinde sau ofera spre vanzare in
contul unei agentii de turism tour-operatoare pachete de servicii sau
componente ale acestora contractate impreuna cu agentia tour-operatoare.
In lume exista circa 30.000 de agentii de turism licentiate sau
recunoscute profesional dintre care 70% sunt doar in Europa. In Europa cele
mai multe agentii de turism sunt in Marea Britanie (7000), in Germania (6300),
in Italia (5200), iar in Romania sunt in prezent aproximativ 2000 de agentii de
turism licentiate de Ministerul Turismului.
Agentiile de turism romanesti sunt organizate pe baza de voluntariat in
asociatia nationala a agentiilor de turism din Romania notata cu acronimul
ANAT iar organismele nationale de turism sunt grupate la nivel mondial in
organizatia mondiala a turismului notata cu OMT. Licenta de turism este
documentul prin care se atensta capacitatea titularului de a comercializa
servicii turistice in conditii de calitate si siguranta pentru turisti dar si
posibilitatea de a infiinta o agentie de turism.
Tipuri de licenta in turism:
1. licenta de turism de agentie tour-operatoare
2. licenta de turism de agentie detailista
Licentele se elibereaza si se viZeaza periodic pe baza unor criterii
dintre care cele mai imp sunt: spatiul, dotarea agentiei sau personalul calificat
angajat. Brevetul de turism in schimb este documentul prin care se atesta
capacitatea profesionala in domeniul turismului, a persoanelor fizice care
asigura conducerea agentiilor de turism. Tipuri de brevet in agentia de turism:
1. brevet de manager
2. brevet de director de agentie tour-operatoare
3. brevet de director de agentie detailista
Brevetul de turism se elibereaza in baza indeplinirii unor criterii
personale cum ar fi vechimea si calificare in turism, cursul de formare
manageriala, atestatul de competenta lingvistica in turism. Asigurarea
turistilor in cazul insolventei sau in cazul falimentului agentiei de turism este
regrementata de catre OMT prin decizia nr. 235 din 2001 si publicata in
monitorul oficial in august 2001. Ordinul prevede obligativitatea societatilor
titulare ale agentiilor de turism, o polita de asigurare cu durata de 1 an
incepand cu data de 1 august 2001 al carei obiect il constituie acoperirea de
catre asigurator a riscului de neplata a debitului pe care il are agentia fata de
turisti, fata de beneficiarii asigurarii. Sumele asigurate se pot ridica pana la
50.000 $ in cazul agentiilor tour-operatoare si maxim 10.000 $ in cazul
agentiilor detailiste. Respectivele sume se acopera prin polite de asigurare
fara a fi blocate efectiv. Aceasta inseamna ca o agentie tour-operatoare
incheie o polita de asigurare a turistilor de 50.000 $ achitand annual o suma
cuprinsa intre 200-400$. In schimb o agentie detailista incheie o polita de
asigurare de maxim 10.000$ platind annual 80-100$.

In contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice

incheiat intre agentiile de turism si turisti, indiferent de modul de prezentare al
acestuia, catalog, pliant sau act in scris, este obligatoriu sa se consemneze
faptul ca turistul este asigurat pentru riscul de insolvabilitate sau de faliment
al agentiei de turism dar si numarul politei de asigurare precum si societatea
de asigurare emitatoare. A
Activitatea de tiketing in agentia de turism:
Sistemul de tiketing prin IATA faciliteaza procesul de emitere a biletelor
de avion pentru clienti atat de catre companiile aeriene cat si de catre
agentiile de turism specializate si licentiate in acest sens. In Romania
functioneaza 84 de agenti acreditati iar vanzarile nete de builete de avion prin
intermediul agentilor IATA reprezinta un volum de peste 80 de miliarde de $ si
peste 250 mii de bilete emise. Indiferent de tipologie, agentiile de turism au
urmatoarele drepturi:
1. sa creeze produse turistice, sa ofere, sa presteze si sa comercializeze
pachete si servicii turistice in conditiile legii, sa primeasca asistenta de
specializare si informatii generale de la ANAT, sa fie incluse inc ataloage,
ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei turistice nationale, sa beneficieze
de facilitati acordate de stat sau alte organizatii in scopul stimularii activitatii
de turism, sa detina licenta de turism in conformitate cu prevederile legale.
Agentiile de turism au urmatoarele obligatii:
-sa realizeze programe si servicii turistice la nivelul si in limitele
prevederilor licentei de turism
-sa presteze servicii turistice de calitate corespunzatoare pretului incasat
-sa functioneze cu personal calificat, brevetat
-sa afiseze vizibil si clar programele, serviciile si comisioanele practicate
-sa informeze turistii corect si adecvat cu privire la programele si
serviciile prestate
-sa protejeze turistul care beneficiaza de servicii tip excursii pe perioada
programului turistic in conformitate cu normativele ghizilor de turism
-sa realizeze exploatarea patrimoniului turistic asigurand totodata
protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator
-sa editeze pliante, brosuri, afise si alte tiparituri cu programele,
serviciile si tarifele practicate
-sa realizeze publicitate proprie cu obiectivitate si respect in scopul
protejarii
Contractul cadru privind comercializarea pachetelor de servicii turistice
dintre agentia de turism si turist reglementat prin legea numarul 631 din 2001
publicata in monitorul oficial 754 din 2001, reprezinta acordul de vointa dintre
agentia tour operatoare sau detailista si turist care are ca obiect
comercializarea unor servicii turistice de catre turist si eliberarea
documentelor de catre agentia de turism prevazand in primul rand informarea
turistilor prin catalog, pliant sau alt inscris, elementele propriuzise ale
contractului, clauzele de reziliere ale contractului dar si modalitatea de
despagubire a turistilor.

In statele UE in conformitate cu recomandarile OMT exista doua tipuri

de agentii de turism:
1. agentia detailista care furnizeaza publicului informatii asupra
posibilitatilor de voiaj, cazare si asigurarea serviciilor suplimentare dar si
informatii despre tarife si conditiile de acordare a serviciilor. La nivelul acestor
state ele sunt autorizate de catre furnizorii lor sa vanda respectivele servicii la
tarife prestabilite. De asemenea in contractul de vanzare al produsului turistic
numit si bilet sau voucher, se mentioneaza faptul ca agentia actioneaza ca si
intermediar.
2. agentia angrosista sau tour-operatoare care concepe, pregateste si
vinde produse turistice forfetare destinate a fi vandute fie direct fie prin
propriile oficii sau prin intermediul agentiilor detailiste.
Exista diferite tipuri de agentii de voiaj care adopta o gama larga de
variante de operare astfel cele mai comune forme de agentii sunt:
1. agentii cu oferte de servicii complete
2. agentii de stimulare (agentii incentive)
3. agentii comerciale
4. agentii pentru croaziere
5. agentii implant
6. agentii organizatoare de circuite
7. agentii organizatoare prin voiajuri
1. agentiile cu oferte de servicii complete
Acestea pun in vanzare pachete de servicii diverse care cuprind atat
servicii de transport, cazare, masa dar si servicii de ghidaj sau intermediere cu
agentiile detailiste. cele mai cunoascute sunt American Express si Thomas
Cook agentii care au filiale in marile state din Europa, Asia sau America.
2. Sunt specializate in elaborarea programelor de voiaj pentru grupuri,
firme sau pentru diferite societati care isi recompenseaza salariatii cu excursii
platite fie pentru ei fie pentru familiile lor.
Formele derivate de stimulare au aparut in a doua jumatate a nilor 80
fiind reprezentate de cecul de stimulare al calatoriilor, voiajurile profesionale
sau voiajurile specializate propuse de o firma furnizorilor, clientilor sau
distribuitorilor.
3. Sunt specializate in afaceri intrand mai putin sau deloc in legatura cu
clientii
4. acestea vand produse turistice de croaziera pentru a oferi clientilor
cazarea cea mai buna in cabine fara zgomot si balans
5. agentiile de tip implant. sunt amplasate in sediul unor firme mari si
corporatii astfel incat clientii lor care sunt salariatii acelor firme putand obtine
bilete sau alte aranjamente turistice direct si personal
6. care organizeaza exclusiv excursii in circuit si care sunt vandute direct
catre public actionand ca si agentii de voiaj
7. care nu au sedii propriuzise si opereaza prin posta in special pentru
persoanele in varsta sau pentru anumite grupuri speciale cum ar fi
organizatiile aferente persoanelor cu handicap.

Retelele de agentii si agentii distribuitori

1. Agentiile independente care actioneaza ca si intreprinderi mici si
mijlocii sau societati cu raspundere limitata. Acest statut juridic este cel
preferat deoarece presupune un capital social minim.
2. retelele de agentii respectiv agentiile integrate, francizate, voluntare
si protejate. In functie de categoria de retea se negociaza comisionul pentru
revanzari de voiaje .forfetare dar si tarifele preferentiale pentru racordarea la
centralele de informatii.
-reteaua integrata-intr-o astfel de retea punctele de vanzare nu au
autonomie. sunt simple agentii care distribuie produsele selectionate de
conducerea retelei
-reteaua francizata-constituie o societate independenta ce trebuie sa
obtina propria licenta si dreptul la activitati de tiketing
-reteaua voluntara-se aseamana foarte mult cu reteaua integrata insa
fiecare agentie are insemnul ei, isi conserva independenta, beneficiind insa de
campanii publicitare si servicii de plati centralizate prin retea
-reteaua protejata-este creata de un operator care prefera in locul
propriilor puncte de vanzare sa-si caute parteneri independenti si titulari de
licenta, o astfel de agentie se angajeaza sa revanda produsele touroperatorului neplatind nicio redeventa acestuia.
Curs 3
04.mar.2015
GHIDUL DE TURISM
NOTIUNI CONCEPTUALE
Practicantii unei astfel de ocupatii insotesc indivizii sau grupurile de
persoane in excursii, trasee turistice sau alte locuri interesante din punct de
vedere turistic : muzee, galerii de arta, cladiri publice sau industriale. Ghidul
de turism monitorizeaza activitatile turistilor pe parcursul calatoriei, oferindule diferite informatii cu caracter economic, istoric, geografic sau religios
privind localitatile si punctele de atractie vizitate. Expresia ghid are astfel
sensul de a indruma sau a calauzi, fiind la origine un termen frantuzesc. Toti
cei care calatoresc in alte destinatii din diferite motive au nevoie de o
persoana pusa la dispozitie de catre agentia de turism care sa-i insoteasca in
locurile necunoscute si sa le furnizeze informatii atat cu privire la regiunea
vizitata cat si cu privire la punctele de atractie turistica. Aceasta persoana este
cunoscuta sub denumirea de ghid sau ghid de turism. In prezent, denumirea
de ghid este folosita in mod uzual pentru a desemna o persoana care
intampina si insoteste turistii veniti dintr-o alta zona geografica sau dintr-o
tara straina si care le ofera obiectivele de interes general si particular in
functie de categoria sociala si interesele acestora.
In esenta, ghidul de turism este persoana calificata care in urma
obtinerii atestatului de ghid de turism este angajata in relatiile dintre turisti,
prestatorii de servicii si agentiile de turism pentru a asigura derularea in cele
mai bune conditii a tuturor programelor turistice. In acest sens, ghidul trebuie
sa asigure turistilor toate serviciile solicitate, atat la nivel cantitativ, cat si la

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

nivel calitativ si prevazute in contract. Intrucat ghidul este singura persoana

cunoscuta de catre turisti, trebuie sa fie un factor mediator intre cerere si
oferta si sa faca in asa fel incat la finalul programului turistic sa poata observa
nemijlocit satisfactia turistilor de a fi petrecut o vacanta de neuitat si de a fi
vazut lucruri si locuri noi, interesante.
Ghidul de turism, prezinta urmatoarele sarcini:
Insoteste indivizii sau grupurile de persoane in excursii
Asigura transportul, cazarea, servitul mesei si asistenta medicala pentru
turistii pe care ii conduce
Asigura respectarea programului turistic si incadrarea in termenele stabilite
Monitorizeaza activitatile vizitatorilor pentru a se asigura faptul ca acestia
respecta regulile locului sau turului respectiv dar, si masurile de siguranta
impuse
Se documenteaza permanent
Distribuie brosuri, prezinta materiale audiovizuale si explica operatiile si
procesele care au loc in punctele vizitate
Ofera informatii despre animalele salbatice si despre regulamentele
relevante EX: informatii referitoare la sezonul de vanatoare si pescuit
Rezolva problemele care apar in timpul excursiei EX: furturi, imbolnaviri,
pierderea documentelor
Se ocupa de siguranta fizica a grupui prin activitati de oferire a primului
ajutor si directionarea indivizilor spre iesirea de urgenta
Verifica conditiile de mediu, abilitatile si capacitatile clientilor pentru
planificarea itinerariile excursiilor, instructaj
Stabileste rute si locul de vizitat pe baza cunostintelor despre anumite zone
geografice
Vorbeste cel putin o limba straina , pentru a putea comunica cu vizitatorii
straini
Identifica si mediaza eventualele conflicte ce pot aparea in grupul de turisti
Periodic, participa la cursuri de specializare sau perfectionare
Contextul muncii
Presupune urmatoarele medii:
A.mediul fizic
-activitatile se desfasoara in aer liber si in spatiile inchise
B.mediul socio-organizational
-munca realizata se desfasoara in cadrul unui program flexibil in functie
de sezon, oportunitatile care se ivesc
-consecintele erorilor pot fi grave in cadrul muncii in cazul in care nu
sunt respectate conditiile de siguranta
-munca presupune interactiuni inter-personale foarte frecvente atat in
interiorul grupului de turisti cat si intre gr.de turisti si alte persoane din
exterior
C.riscuri si alte notificari speciale
-riscul de expunere la virusi, risc de ranire
Caile de acces

Ghidul national de turism trebuie sa fie cel putin posesor al diplomei de

bacalaureat si a diplomei de calificare de ghid de turism, de nivel 3, cu
urmaytoarele competente:
-intocmeste schita primara a activitatilor turistice
-controleaza derularea actiunii turistice
-ofera informatii de interes turistic
-intocmeste programe suplimentare
-asigura un climat favorabil turistilor
-deruleaza activitati administrative
-gestioneaza fondurile alocate activitatii
-in final, elaboreaza un raport al prog.turistic
Ghidul national de turism nu trebuie sa aibe antecedente penale, sa aibe
o stare excelenta de sanatate, sa aibe conditie fizica, rezistenta la stres si
efort sustinut, sa aibe abilitati de comunicare in limba materna si cel putin o
limba de circulatie internationala, dovedit prin certificat de competenta
lingvistica, precum si cunostinte in istorie, geografie, literatura, etnografie,
informatica, legislatie specifica.
Reglementarile legislative
Prima este ord.nr.58 din 1998 care prevede organizarea si
desfasurarea activitatii de turism in Romania, aprobata prin legea
nr.755 din anul 2001.
A doua, este hotararea guvernului din romania nr.305 din 2001,
privind organizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism.
Ordonanta ministerului turismului nr.637 din 2004 pentru
aprobarea normelor metodologice privind conditiile si criteriile
pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea, utilizarea si atributiile
ghizilor de turism, precum si atributiile tuturor lucratorilor in turism.
Categoriile de ghizi utilizate in activitatea de ghizi din romania sunt:
1.ghidul local
2.ghidul national
3.ghidul specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice
Ghidul local = ghidul care acorda asistenta turistica pe plan local in
cadrul unei statiuni turistice, hotel, obiectiv turistic sau transfer turistic.
Ghidul national = ghidul care asigura asistenta turistica pentru turistii
romani si straini in actiunile turistice organizate in tara si strainatate.
Ghidul specializat = asigura asistenta turistica doar pentru anumite
segmente ale serviciilor turistice. In acest sens se poate vorbi de un ghid
montan sau un ghid specializat in activitati ecvestre.
Calificarea ghizilor de turism
Calificarea in aceasta meserie se realizeaza potrivit normelor
legale in vigoare prin:
o
Clase specializate in cadrul liceelor, scolilor postliceale de turism din
reteaua ministerului educatiei in stransa concordanta cu propriile
reglementari

Institutii de stat\private, inclusiv institutii de invatamant superior

autorizate si acreditate conform legii
Organizarea cursurilor de calificare profesionala, se face pe
baza metodologiei organizarii si desfasurarii cursurilor de calificare
profesionala in meseriile de baza din activitatile hoteliere si de
turism, metodologie care a fost aprobata prin ordinul ministrului si
avizata de ministerul muncii si solidaritatii sociale dar, si de consiliul
national de formare profesionala a adultilor.
Profesia de ghid de turism poate fi exercitata doar de persoane fizice,
detinatoare de atestatul de ghid de turism, eliberat de ministerul
transporturilor, constructiilor si turismului, respectiv de autoritatea nationala
pentru turism prin care se confirma capacitatea profesionala a persoanelor
fizice, calificate in profesia de ghid de turism de a exercita aceasta activitate
intr-una din domeniile specifice ale turismului. In vederea perfectionarii
ghizilor de turism si a ridicarii calitatii prestatiei turistice, atestatul de ghid de
turism va fi vizat o data la 2 ani de catre autoritatea de resort. Pentru
obtinerea vizei, posesorul atestatului trebuie sa faca dovada practicarii
meseriei de ghid de turism pe durata ultimilor doi ani sau a absolvirii unui curs
de perfectionare de scurta dura in domeniu. In ceea ce priveste utilizarea
ghizilor de turism, trebuie mentionat faptul ca activitatile desfasurate de catre
ghizii de turism pot fi exercitate fie ca si activitati de baza, fie ca si activitati
complementare desfasurate in timpul liber numai de catre ghizii de turism.
Agentii economici cu activitate de turism pot utiliza ghizi de turism pe baza
unui contract individual de munca sau a unui contract civil incheiat potrivit
legii.
Profesia de ghid de turism poate fi practicata si pe cont propriu de catre
persoanele fizice autorizate potrivit legii.
Aspectele negative constatate, abaterile ghizilor de turism privind
comportamentul cu turistii sunt evidentiatepentru fiecare ghid de turism in
parte in banca de date a ministerului transportului, constructiilor si turismului,
respectiv de catre directia generala de autoritate.
Ghizii de turism care pe parcursul activitatii au inregistrat mai mult de 5
reclamatii confirmate ca fiind reale, sunt sanctionati de ministerul responsabil
sau in ultima instanta li se retrage temporar sau definitiv atestatul si ecusonul.
Ghidul de turism are obligatia ca in timpul desfasurarii activitatii sa poarte
ecusonul de ghid de turism si sa aiba asupra sa atestatul de ghid de turism pe
care sa il prezinte persoanelor imputernicite sa ii controleze activitatea din
partea autoritatii nationale pentru turism.
Principalele calitati ale ghidului de turism:
o
Calitatile morale inainte de toate ghidul de turism trebuie sa fie cinstit.
Aceasta nu inseamna numai sa aiba o idee corecta cu privire la relatia dintre el
si turisti dar, mai ales sa nu incerce niciodata sa modifice evenimentele in
favoarea sa. Astfel, el trebuie sa aiba o atitudine onesta si cinstita fata de
meseria aleasa si implicit fata de turisti. De asemenea, ghidul de turism
trebuie sa stie sa isi evalueze corect pozitia si sa nu isi supraestimeze sau sa
nu isi subestimeze munca. Intotdeauna el trbuie sa isi cunoasca greselile si sa
o

incerce sa le indrepte pe cat posibil. Toate acestea vor duce in final la crearea
unui climat favorabil, de incredere intre turisti si ghid. Ghidul de turism trebuie
sa fie drept, in sensul corectitudinii. Daca turistii realizeaza ca o excursie a fost
modificata pentru a servi interesului ghidului sau agentiei, acestia vor ramane
cu o impresie foarte proasta, deoarece turistii platesc si au dreptul de a obtine
un profit maxim de pe urma unei calatorii si in orice caz sa obtina serviciile
solicitate si stipulate in contractul de intermediere. De asemenea, ghidul
trebuie sa fie loial. Intr-un program turistic, de colaborare, atunci cand un ghid
a acceptat deja oferta facuta de firma, el trebuie sa o respecte chiar daca se
intampla ca apoi sa i se ofere ceva mai avantajos. Un ghid de turism trbuie sa
evide scuzele facile si neintemeiate doar de a scapa de primul angajament,
intrucat acest lucru va slabi considerabil atat reputatia dar si sansele viitoare
de angajare. Ghidul de turism trebuie sa fie constiincios si sa faca fata la toata
complexitatea obligatiilor sale, atat fata de superiori, cat si fata de turisti
intrucat munca sa ii solicita toata atentia fara a-i permite asa-zisul drept de a-i
comite neglijente.
o
Caliteatile intelectuale ghidul trebuie sa fie inteligent, intrucat munca sa ii
solicita la maxim capacitatea intelectuala. In acest sens, ghidul de turism
trebuie sa aibe in primul rand o cultura generala solida. Activitatea sa,
necesita cunostinte solide, studiu individual sistematic dar si o memorie foarte
buna. Cunostintele teoretice trebuie trecute prin filtrul gandirii, drept pentru
care, ele trebuiesc spuse la locul si timpul potrivit, cu maiestrie profesionala,
astfel incat sa satisfaca interesul turistilor. Folosirea unui limbaj adecvat,
coerent si expresiv atat in limba materna cat si intr-o limba de circulatie
internationala, este conditia esentiala pentru comunicarea optima a ghidului
cu turistii, el trebuind sa raspunda la toate intrebarile turistilor si sa le dea
informatii detaliate astfel incat sa se descurce si in situatii neprevazute. Ghidul
trebuie sa aibe o buna memorie, atat a faptelor, cat si a fizionomiilor iar,
turistii vor fi deosebit de incantati atunci cand ghidul, dupa o anumita
perioada de timp, le va cunoaste numele si preferintele. Din aceasta cauza,
ghidul de turism va trebui sa consulte cu mare atentie tabelul centralizator
care include numele si preferintele turistilor si sa faca tot posibilul de a retine
preferintele acestora. In privinta numelui turistilor, este de preferat sa utilizeze
in comunicare prenumele, plecand de la premisa ca o persoana este deosebit
de incantata atunci cand isi aude propriul prenume, mai ales in cazul in care
interlocutorul nu il cunoaste in mod direct de foarte mult timp.
Curs 4
11.mar.2014
OBLIGATIILE GHIDULUI DE TURISM, privind tinuta si comportamentul in
relatiile cu turistii
Tinuta vestimentara si tinuta generala
Ghidul de turism trebuie sa aibe un aspect ingrijit si agreabil,
pastrnd permanent o igiena desavarsita. Intotdeauna acesta isi va
alege imbracamintea cu gust, croita decent si obligatoriu foarte bine
ingrijita, proaspat spalata si calcata. Tinuta oficiala a ghiziolor

barbati, pe timpul efectuarii activitatii de ghid, va fi un costum clasic.

In zilele calduroase de vara, dar si in excursiile efectuate in afara
oraselor, ghidul de turism poate purta si imbracaminte mai sport. In
cazul unor actiuni deosebite ca mese festive, receptii, primiri oficiale
sau spectacole, tinuta vestimentara a ghizilor(femei sau barbati) va fi
intotdeauna in concordanta cu caracterul acestor actiuni. Ghizii
specilizati, sportivi, sau ghizii montani vor avea tiuta si echipmentul
corespunzator activitatii pe care o desfasoara.
Primirea turistilor si prezentarea:
Ghidul de turism va saluta politicos oaspetii, intotdeauna cu zambetul pe
buze, aratandu-se incantat ca poate fi de folos turistilor, in asigurarea unui
sejur cat mai agreabil. De recula, ghidul se va prezenta turistilor cu prenumele
deoarece acesta poate fi retinut cu usurinta. Este recomandat ca ghidul sa
se prezinte la scurt timp dupa sosirea turistilor, atunci cand grupul
este complet ex: in cazul in care deplasarea se face cu autocarul,
prezentarea ghidului se va face dupa ce au urcat toti turistii si au luat
loc pe scaune. Pe toata durata, perioadei de sejur a turistilor, ghidul
va purta ecusonul de ghid de turism. Ghidul se va stradui sa cunoasca
si sa retina cat mai repede cu putinta numele turistilor, folosindu-se
in acest caz de diagramele de la hotel, de tichetele de bagaje sau de
tabelul centralizator primit de la agentie. Acest aspect este deosebit
de important deoarece, prin folosirea numelui in adresare, se creaza
in interiorul grupului, o atmosfera mai destinsa, mai placuta. De
asemenea, este de preferat sa se foloseasca prenumele turistilor,
plecandu-se de la premisa ca prenumele propriu este cel mai frumos
cuvant auzit de o persoana. Urarile de bun venit, vor fi adresate cu
jovialitate, naturalete si cordialitate iar, acestea vor fi adresate
imediat dupa prezentare. Ghidul ii va asigura totodata pe turisti de faptul
ca atat el cat si celelalte persoane care contribuie la organizarea excursiei se
va stradui pe cat posibil, ca ei sa se simta bine in timpul programului.
Conversatia, alt aspect important. Ghidul de turism va depune
eforturi pt a intretine mereu treaza conversatia. Este de stiut faptul ,
ca turisti doresc sa cunoasca cat mai multe despre tara sau regiunea
vizitata. Din acest motiv, este indicat ca ei sa fie antrenati cu mult
tact in conversatii agreabile. Ghidul de turism va cauta sa antreneze
in conversatie pe toti turistii, evitand monopolizarea conversatiei de
catre unele persoane. Deoarece, in cele mai multe cazuri, turistii din
acelasi grup nu se cunosc intree ei, este recomandabil ca ghidul sa
creeze o atmosfera propice stimularii cunoasterii reciproce. In acest
sens el va acorda importanta deosebita conversatiei cu pers timide
precum si cu cele invarsta care trebuie tratate cu atentie deosebita.
De asemenea, ghidul se va interesa de starea de sanatate a
turistilor, de impresiile produse de catre obiectivele sau regiunile
vizitate dar si de modul de derulare a programului turistic in general.
Pentru a crea o ambiant generala placuta, este recomandabil ca
discutiile sa fie presarate cu glume de bun gust. Un ghid foarte bun

va avea intotdeauna la indemana cateva glume bune, usor de inteles

de catre turisti. De asemenea, ghidului de turism ii este interzis sa
raspunda la insulte sau provocari. El va cauta intotdeauna
modalitatile de a evita, atat prin comportament si atitudine,
indeplinirea sarcinilor profesionale, dar si cauze care pot genera
insulte sau atitudini provocatoare. In cazul in care, cu toate eforturile
depuse, turistul continua sa adreseze insulte sau sa treaca la
provocari, ghidul va informa organizatorului programului turistic
pentru ca acesta sa ia masurile care se impun.
Atitudinea fata de sesizarile sau nemultumirile turistilor:
Ghidul de tur. trebuie sa asculte cu f mare atentie orice sesizare
si sa nu manifeste irascibilitate, nici in cazul in care nemultumirea
este neindreptatita si nici in cazul in care aceasta nemultumire se
refera la propria persoana. Ghidul va urmari in mod obligatoriu, felul
in care sunt solutionate sesizarile turistilor, informand totodata pe
turisti asupra masurilor intreprinse pentru rezolvarea acestora. In
toate cazurile, turistilor li se va multumi pentru cele sesizate, li se
vor cere scuzele de rigoare si li se vor da asigurari ca lucrurile se vor
indrepta, nu se vor mai repeta. Daca turistul reclamant, nu are
dreptate sau este rau intentionat, ghidul va adopta o atitudine
demna si politicoasa, evitand provocarile si mai ales angajarea in
discutii contradictorii.
Manifestari de atentie si amabilitate fata de turisti:
Ghidul de turism va prezenta turistilor, dupa caz, pe
conducatorul auto si pe ajutorul acestuia, dar si pe colaboratorii sai la
intampinarea turistilor in momentul sosirii. In functie de
particularitatile grupului pe care il insoteste, in fct de varsta
turistilor, preocuparile sau temperamentul acestora, ghidul va gasi
formele cele mai adecvate pentru crearea unei atmosfere de
destinedere si buna dispozitie. O satisfactie reala, o produce
turistilor, marcarea prin mijloace variate a diferitelor sarbatori
nationale sau personale care coincid cu perioada programului turistic.
Astfel de atentii constituie dovada unei amabilitati deosebite in
masura sa creeze o buna dispozitie si sa evite sau sa atenueze
eventualele nemultumiri ale turistilor. Pentru marcarea sarbatorilor
respective, ghizii vor colabora cu directorii structurilor de primire
turistice pentru ca lucratorii acestora sa poata actiona in
conformitate si in limitele posibilitatile pe care le au. De asemenea,
ghidul va adresa felicitari intregului grup de turisti, cu ocazia
sarbatorilor nationale si traditionale sau felicitarile individuale, cu
ocazia aniversarii sau sarbatorilor cu caracter personal pot fi
cunoscute prin consultarea fiselor aflate la receptia hotelului si prin
consultarea delegatului, partenerului extern in mom. sosirii turistilor.
Daca turistii straini vor oferi ghidului atentii sau cadouri, acesta
trebuie sa le refuze politicos explicnd turistilor ca tot ceea ce a
intreprins a avut ca scop reusita sejurului si multumirea turistilor.

Daca acestia insista, ghidul va primi cadoul oferit multumind cu

demnitate.
Fisa generala a postului unui ghid de turism
O astefl de fisa are in vedere urmatoarele aspecte:
1.obiectivul principal al activitatii. In acest sens, se va stipula faptul ca
persoana calificata sa intreprindra o astfel de activtate, a obtinut acest statut
in urma obtinerea atestatului de ghid de turism si poate atfel, acorda
asistenta, pentru a asigura derularea in bune conditii a programului turistic.
2. Principalele activitati desfasurate:
-preia turistii si ii insoteste pe parcursul calatoriei, ofera si asigura
asistenta turistilor pe toata perioada sejurului, pregateste materiale
informative pentru turisti, se asigura de eficacitatea serviciilor de cazare sau
masa, ofera turistilor informatii cu caracter economic, geografic, istoric sau
etnografic, organizeaza la cererea turistilor, excursii cu caracter optional,
organizeaza activitati de agrement, face rezervari la spectacole, intocmeste un
raport asupra desfasurarii programului, intocmeste descontul pentru
justificarea avansului si a tuturor cheltuielilor din timpul excursiei.
3.Principalele compoetente
-raspunde de securitatea turistilor
-de oferirea serviciilor turistice la nivelul contractat de turisti la agentie
-incaseaza contravaloarea excursiilor vandute suplimetar
-rezolva reeclamatiile fondate provenite de la turisti
-se adapteaza la orice situatie aparuta, actionand in consecinta
-raspunde de protejarea mediului
-respecta reglementarile specifice privind protectia muncii si a
consumatorului
-actioneaza cu stapanire de sine si calm in cazul situatiilor de criza
-rezolva situatiile nepreevazute care pot aparea in timpul excursiei
-conduce grupul pe tot parcursul excursiei
-infirmeaza turistii asupra derularii programului zilnic
-stabileste regulile de calatorie cu mijlocul de transport
-stabileste regulile de participare la diferite actiuni optionale, excursii,
jocuri
-organizeaza de comun acord cu turistii, activitati recreative
-ofera informatii suplimentare turistilor in functie de cerintele acestora
-sfatuieste turistii asupra modalitatilor de petrecere a timpului liber
-foloseste corect microfonul
-identifica din timp locul de intalnire cu turistii
-inventariaza bagajele pe fiecare persoana
-verifica starea camerelor si a inventarului existent la plecarea turistilor
din hotel
-verifica daca toate documentele turistilor au fost preluate de la receptia
hotelului si daca cheile au fost predate
-mentine leg cu ag de turism organizatoare in vederea rezolvarii
problemelor si a situatiilor neprevazute

-prezinta turistilor, celelalte persoane participante la actiune

-are obligatia de a avea un comportament adecvat fata de turisti
3.Fisa postului specifica si cerintele minime de pregatire:
-cel putin studii liceale cu bacalaureat
-va cunoaste cel putin o limba de circulatie internationala
-va avea cunostint generale solide si o calificare profesionala
4.cerinte speciale
-fara cazier judiciar
-aptitudini de comunicare
-aptitudini de a lucra cu oamenii
-disponibilitate
-flexibilitate
-rezistenta la oboseala sau stres
De asemenea, fisa postului are in vedere si
5.conditiile postului de
munca
-pot fi generale: durata normala a muncii, atata timp cat este nevoie;
durata perioadei de proba de cateva zile la max.3 luni; salarizarea va fi un
salariu fix, o diurna stabilita de agentie, o serie de prime ocazionale
-conditii speciale se vor specifica informatii confidentiale,
confdetialitatea fiind principalul punct in contractul incheiat cu agentia; se va
stipula o clauza de mobilitate si una de neconcurenta, drept pentru care,
ghidul de turism nu poate lucra pe aceeasi pozitie la o alta agentie cocurenta,
pe durata delurarii contractului
6.aptitudini profesionale
-cerinte medicale: sanatate buna, spect general agreabil, acuitate
auditiva si vizuala, rezistenta la efort, stres, rutina, reistenta la mers pe jos si
vorbire clara si coerenta
-cerinte intelectuale: capacitate de intelegere, memorie vizuala,
capacitate de analiza si sinteza, imaginatie, intuitie.
-cerinte psihice: atentie distributiva, vointa, calm, concentrare,
consecventa, capacitate de decizie rapida, rabdare
-cerinte morale: punctualitate, discretie, corectitudine, solicitudine
-trasaturi de personalitate: capacitate de munca in program prelungit,
inclusiv in zile nelucratoare, responsabilitate, sociabilitate, tact si maleabilitate
-cerinte profesionale: cunostinte solide de geografie, istorie, economie,
etnografie, arhitectura, dar si cunoasterea unei limbi de circulatie
internationala
Riscul specific al meseriei de ghid stipulat in fisa postului: oboseala,
stres
Principalele cauze generatoare de reclamatii pentru ghid:
-profesionalism partial nesatisfacator al lucratorului de turism: lipsa
zambetului, a amabilitatii, gestica, bagajul de cunostinte insuficient, aspecte
ce pot genera reclamatii atat ghidului cat si lucratorilor din turism

-neconcordanta intre oferta/pret/calitate,conform clasificarii structurii de

primire turistice sau de alimentatie dupa numarul de stele sau dezacordul fata
de informatiiile primite inainte de prestarea serviilor propriu-zis ex: dotarea
necorespunzatoare a camerelor de hotel, neasigurarea minimului de confort
necesar:apa calda/caldura
-lipsa materialelor publicitare din statiuni: harti, pliante, brosuri
-lipsa divertismentului prin neorganizarea de excursii sau lipsa bazei de
tratament
-dotarea necorespunzatoare a bazelor de tratament: aparatura medicala
uzata fizic si moral, diversificarea gamei de proceduri/lipsa tratamentelor
profilactice in cazul in care deplasarea se face intr-o statiune balneara
Acolo unde este posibil, este de preferat ca ghidul sa intervina pentru a
remedia situatia, utilizand mijloacele pe care el le considera potrivite situatiei
respective.
Principalele dfecte pe care ghidul trebuie sa le corecteze:
-timiditate: ghidul trebuie sa conduca un grup, sa se impuna in anumite
situatii iar, in astfel de cazuri timiditate il impiedica pe ghid sa ia o decizie
corecta si in final sa o puna in aplicare.
-nesiguranta: ghidul de tur trebuie sa fie sigur pe el atat in ceea ce
spune cat si in ceea ce face. Nesiguranta se datoreaza lipsei de cunostinte sau
informatii dar, si greseli de exprimare in lb.romana sau intr-o limba de
circulatie internationala
-lipsa de flexibilitate sau mobilitate in timpul unui circuit turistic, este
necesar ca ghidul sa opereze schimbari si sa se adapteze unor situatii
neprevazute. El este primul care trebuie sa dea dovada de putere de
adaptare(pentru a da grupului un exemplu pozitiv)
-partialitatea deosebit de important, plecand de la premisa ca toti
turistii trebuie tratati in mod egal. Toleranta fata de anumite atitudini sau
manifestari ale turistilor, fie si neconvenabile dpdv al ghidului, este una dintre
exigentele profesionale ale acestei meserii
-lipsa de respect ghidul de tur trebuie sa fie respectuos si chiar trebuie
sa mentina o anumita distanta in relatiile cu turistii. In general, teme de religie
sau politica trebuie sa fie evitate pe cat posibil, intrucat ele pot afecta
sensibilitate anumitor persoane cu anumite convingeri politice sau
confesionale. In cazul in care, in interiorul grupului sunt abordate de catre
turisti, astfel de subiecte, ghiul trebuie sa adopte o atitudine moderatoare si
neutra pentru a nu da nastere si pentru a nu intretine anumite situatii
conflictuale.
Ghidul de turism specializat
-ghidul care asigura asitenta turistica pentru anumite segmente ale serv
tur, de obicei cele oferite pe plan local si care necesita o foarte buna
specializare in domeniul respectiv. Este domeniul in care ghidul ofera asistenta
unor persoane foarte bine informate sua documentate sau unor persoane cu o
conditie fizica foarte bune.

Specializarile turistice pot fi din cele mai diverse, in functie de solicitarile

turistice dar, si in functie de posibilitatile pe care le ofera zona turistica:
1.ghid de turism montan specializat in drumetii si excursii in zona
montana
2.ghidul de turism sportiv pt organizarea cursurilor de initiere si
perfectionare in practicarea diferitelor discipline sportive pe timpul
sejurului(sky, tenis, innot, calarie, alpinism, canotaj, yachting)
3.supravegetor pentru copii mai mici de 7 ani, aflati in statiuni turistice
4.ghid de turism animator pentru organizarea activitatilor de
agrement, a programelor sau actiunilor turistice pentru turisti in perioada
sejurului
5.ghid de turism, habitat natural, flora, fauna in special in z.montana
pentru prezentarea peisajului si a speciilor respective, respectiv a elementelor
floristice si faunistice
6.ghidul de turism religios pentru organizarea unor itinerarii sau
pelerinaje si prezentarea obiectivelor religioase si lacasurile de cult
7.ghidul de turism ecvestru pentru insotirea si asigurarea asistentei de
specialitate in programele de echitatie
8.ghid de turism acompaniator, monitor de turism ecvestru pentru
insotirea turistillor in drumetiile in aer liber
9.ghid de turism interpret la congrese si manifestari internationale
acesta organzeaza manifestarile stiintifice internationale, ocupandu-se de
serviciile de cazare, masa, pauze de cafea dar, si prezentarile propriu-zise
10.ghid de alte specializari in functie de cererea pietei turistice, cel mai
raspandit: ghid de turism de arta pentru organizarea si prezentarea unor opere
de arta clasice, moderne sau contemporane.
18.mar.2014
Ghidul de turism specializat:
A.ghidul de turism montan persoana calificata si specializata, angajata
pentru drumetii si excursii la munte. Principalele activitati desfasurate de
ghidul de turism montan:
-preia turistii si ii insoteste pe parcursul excursiilor
-ofera asistenta turistilor pe toata durata excursiilor si drumetiilor
-pregateste materialele informative pentru turisti
-gestioneaza mijloacele de plata incredintate
-solutioneaza prompt toate sesizarile turistilor
-intocmeste un raport asupra desfasurarii programului turistic
-intocmeste decontul pentru justificarea avansului primit spre decontare
-solutioneaza prompt toate sesizarile turistilor
Principalele competente ale ghidului de turism montan:
-raspunde de securitatea turistilor in timpul excursiilor si drumetiilor
-se adapteaza la orice situatie aparuta si actioneaza in consecinta,
actioneaza cu stapanire de sine si calm in situatiile de criza aparute in excursii
si drumetii

-avertizeaza turistii cu privire a respectarea normelor de protectie a

mediului dar si a florei si faunei in cazul in care excursiile si drumetiile vizeaza
ariile protejate de lege
-furnizeaza informatii referitoare la vere si evolutia acesteia
-protejeaza turistii cu privire la pers.straine
-respecta si aplica reglementarile specifice activitatii de asigurare a
securitatii clientului
-aplica in caz de nevoie reguluile de prim ajutor
-foloseste mijloace de alertare a formatiunilor de salvare specifce zonei:
salvamont
-efectueaza periodic deplasari in zona de activitate pentru a fi
permanent informat cu privire la evolutia fenomenelor si proceselor naturale
dar, si cu evolutia infrastructurii turistice
-are un comportament respectuos fata de turisti
-evita atitudinea preferentiala fata de anumiti turisti, indiferent de
comportamentul sau atitudinea acestora
-ofera posibilitati egale de comunicare cu toti membrii grupului
participanti la excursie sau drumetie
Principalele cerinte minime de pregatire pentru ghidul de turism montan:
liceul cu bacalaureat, atestat de salvamontist, cunoasterea unei limbi de
circulatie internationala, detinerea unei diplome de specializare in domeniu si
a unui certificat de calificare profesionala.
2. Principalele cerinte speciale prevazute in fisa postului ghidului de tur
montan:
-sa nu aibe cazier judiciar, sa aibe o sanatate excelenta, o forma fizica
foarte buna
Atributiile principale plecand de la acest considerent prevazute in fisa
postului:
-insotirea turistilor pe parcursul drumetiilor, excursiilor
-informarea turistilor cu privire la starea traseului si starea vremii
-aplica reguluile de prim ajutor
Structura organizatorica din fisa postului, sunt reglementate:
-pozitia postului in cadrul structurii orgnizatorice, respectiv pozitia
operativa
-relatiile stabilite in cadrul firmei de turism: relatii ierarhice
subordonandu-se direct directorului de agentie; relatii de colaborare fie cu
alti ghizi de turism, fie dupa caz, cu alte agentii de turism; relatii functionale
cu personalul agentiei, indiferent de nivelul ierarhic; relatii de reprezentare
cu toti turistii, clientii.
3.Conditiile postului de munca in fisa postului: conditii generale si
speciale.
*generale: presupun o perioada de proba de 3 luni, durata normala a
muncii atat cat este nevoie pe perioada excursiilor si drumetiilor, caracterul
muncii intelectual sau fizic, salarizarea in functie de negocierea contractului la
inceputul activ sau in functie de eventualele comisioane primite in cazul unui

nr mai mare de turisti sau de excursii si drumetii. De regula, la salariul fix se

adauga o diurna stabilita de agentia angajatoare sau prime optionale.
*cond.speciale: se refera la informatiile confidentiale la care are acces
ghidul de turism, conform contractului de confidentialitate, clauza de
mobilitate stipulate inclusiv in contractul indiv de munca dar, si clauza de
neconcurenta in cazul in care e stipulata in contract.
4.formarea profesionala: de baza(liceu, bac), de specialitate(calificare
profesionala si specializare profesionala la care se adauga si cunoasterea unei
lb de circ internationala)
5.aptitudini profesionale si personale
-cerinte medicale:sanatate foarte buna, aspect general agreabil, dupa
caz rezistenta la ortostratism prelungit, rezistenta la mesr pe jos, vorbire clara
si neagitata, rezistenta la efort si stres
-cerintele intelectuale: cap.de intelegere, de analiza, memoria vizuala,
intuitie, imaginatie
-cerinte psihice: atentie distributiva, vointa, calm, concentrate,
consecventa, curaj, rabdare si cap.de decizie rapida
La acestea se adauga cerintele morale: profesionalism, politete,
discretie, punctualitate, solicitudine; cerintele profesionale: cunostinte de
geografie, biologie, istorie, ecologie sau o limba de circ.internationale; cerinte
speciale: lipsa cazierului judiciar, atestat de instructor sportiv, monitor de ski.
6.Principalele riscuri ale meseriei: oboseala si riscul de accidentare
7.sistemul de evaluare a performantei postului se face pe vaza a 5
nivele de performanta cuantificabile intre 1,5 si 5 puncte, vizand:
a.calitatea lucrarilor, exprimata in primul rand in gradul de satisfactie a
turistilor, randamentul in munca exprimat in starea de sanatate si forma fizica
a ghidului de turism, cunostintele si aptitudinile, adaptarea profesionala
masurata in 1 rand prin integrarea in echipa, autoperfectionarea cunatificabila
prin interesul si deschiderea spre noutate, spiritul de initiativa masurat prin
rez.cazurilor particulare si a reclamatiilor, disciplina chidului de turism
exprimata prin lipsa absentelor, a intarzierilor si a reclamatiilor,
comportamentul etic cuantificabil prin tact, bun simt si tinuta ghidului de
turism
B.ghidul de turism sportiv persoana calificata si specializata angajata
pentru organizarea cursurilor de initiere si perfectionare in practicarea
diferitelor discipline sportive de catre turisti in timpul sejurului: mountain bike,
sky, alpinism, parapanta, rifting.
Principalele activitati:
-instruieste turistii in practicarea diferitelor discipline
-raspunde de securitatea turistilor
-rezolva situatiile neprevazute ce pot aparea pe parcursul cursurilor
-informeaza turistii cu privire asupra derularii zilnice a prog.turistic
-ofera informatii suplimentare turistilor in functie de cerintele acestora
-rez.prompt reclamatiile turistilor

-ofera prim ajutor in caz de accidentare usoara iar, la sfarsitul cursului

intocmeste decontul pe baza documentelor dar si un raport final cu privire
asuora activ. desfasurate in cadrul cursului pt a fi desemnat. Acest raport este
depus impreuna cu decontul la finalul activitatii la secretariatul si
contabilitatea agentiei de turism organizatoare.
Competentele ghidului de turism sportiv:
-pregateste si organizeaza cursuri de initiere si perfectionare in
practicarea diferitelor discipline sportive
-raspunde de calitatea serviciilor si ia masuri pe linia protectiei
consumatorului si a mediului inconjurator
-raspunde de aplicarea normelor de protectie a muncii si securitatii de
catre personalul angajat si clienti
-lucreaza in echipa, se adapteaza la schimbari ce pot aparea in
indeplinirea sarcinilor de munca
-se ocupa de continuarea proceselor de dezvoltare a competentelor
profesionale in concordanta cu cerintele pietei si efectueaza permanent
cercetari de teren
Cerintele minime de pregatire: detinerea certificatului de instructor
sportiv, cert.de calificare profesionala, specializare profesionala, cun.unei limbi
straine, cunostinte solide de cultura generala.
Cerinte speciale: lipsa cazierului judiciar, varsta minima 21 ani, sanatate
foarte buna, rezistenta la efort, aptitudini de comunicare, echilibru emotional
si capacitatea de a lua decizii rapide
FISA POSTULUI GHIDULUI DE TURISM SPORTIV sunt prevazute in
principal
1.activitatile care presulun competentele de baza ale ghidului de turism
sportiv (au fost enuntate)
2.integrarea postului in structura profesionala si organizationala: se
stipuleaza pozitia postului in cadrul structurii operationale dar si relatiile
ierarhice de colaborare, functionale si de reprezentare, relatii similare cu cele
din fisa postului ghidului de turism montan
3.conditiile postului de munca:
*generale si speciale, similare cu cele din fisa postului ghidului de turism
montan
4.formarea profesionala
-implica o serie de conditii de baza: detinerea diplomei de bacalaureat la
care se adauga o serie de conditii speciale; detinerea certificatului de calificare
profesionala sau supa caz, de specializare profesionala
5.aptitudini profesionale si personale:
-cerinte medicale: sanatate excelenta, aspect agreabil, acuritate vizuala
si auditiva, rezistenta la efort si stres, rutina, vorbire clara, coerenta,
rezistenta la ortostratism prelungit
-cerinte individuale: intuitie, capacitatea de autoperfectionare, cap.de
intelegere, memorie foarte buna, cap.de organizare si analiza de sinteza

-cerinte psihice: atentie distribuitiva, vointa, calm, concentrare,

echilibru, consecventa, cap.de munca in echipa, cap.de adaptare dar si cap.de
dezvoltare a relatiilor interpersonale
-cerinte morale: corectitudine, discretie, politete, solicitudine,
punctualitate
-trasaturile de personalitate: cap.de munca in prog.prelungit, inclusiv in
zilele nelucratoare, responsabilitate si constiencizitate
-cerinte profesionale: cunostinte generale bogate dar si cun.unei limbi
de circulatie internationala
-cerinte speciale: fara antecedente penale si detinerea atestatului de
instructor sportiv.
6.riscuri ale meseriei: oboseala si riscul de accidentare
7.sistemul de evaluare a performantelor postului se bazeaza pe 5
nivele principale de performanta, masurabile de la 1,5 la un max.de 5 puncte,
sistem care are in veder in principal: calit.lucrarilor, randamentul in munca,
cunostintele si aptitudinile, adaptarea profesionala, autoperfectionarea, spiritul
de initiativa, disciplina, integrarea in echipa si comportamentul etic
B.ghidul de turism supraveghetor
-persoana calificata si specializata angajata pentru supravegherea
copiilor in varsta de pana la 7 ani, aflati in statiunile turistice
Principalel activitati desfasurate: supravegerea copiilor sub 7 ani,
organizarea unor activ.recreative, pregatirea unor materiale informative, se
ocupa de activ.de cazare, masa si transport, intocmeste un raport asupra
desfasurarii programului, intocmeste decontul actiunii
Principalel competente ale g.de tur.supravegetor:
-raspunde de securitatea turistilor
-rezolva prompt reclamatiile
-se adapteaza la orice situatie aparuta si actioneaza in consecinta,
actioneaza cu stapanire de sine si calm in cazul unor situatii deosebite
-aplica regulile de prim ajutor copiilor in cazul unor accidentari usoare
-are un comportament respectuos fata de copii
-evita atitudinea preferentiala fata de anumiti copii indiferent de
comportamentul acestora
Cerinte minime de preegatire: minim liceul si bacalaureatul si de
preferinta profesie de educator sau invatator, detinerea certif.de calificare
profesionala, a diplomei de specializare profesionala, cunoasterea unei limbi
de circulatie internationala si cunostinte de cultura generala.
Alte cerinte ale postului, considerate speciale: lipsa cazierului judiciar,
aptitudini solide de comunicare, capacitate de intelegere si calm dar si
comportament respectuos fata de toate persoanele implicate in activitatea
prog.turistic.
Principala posibilitate de dezvoltare in cariera: ghidul national de turism.
FISA POSTULUI
1.atributile postului care inglobeaza activitatile si competentele postului

2.integrarea postului in structura organizationala in care e stipulata

pozitia operativa in cadrul structurii organizatorice dar si relatiile ierarhice
subordonandu-se directorului de agentie, de colaborare cu alte agentii
organizatoare de evenimente similare, de functionalitate cu toti lucratorii
agentiei sau cu toate persoanele implicate in derularea prog.turistic dar, si
relatii de reprezentare cu copii
3.conditiile postului de munca
*generale: durata perioadei de proba, 1-3 luni, durata normala a muncii,
atat cat este nevoie, inclusiv in perioada sarb.legale, caracterul muncii doar
intelectual iar, salarizarea poate fi stabilita printr-un salariu fix la care se poate
adauga diurna in cazul in care prog.min de munca este de 8 ore in ziua
respectiva sau anumite rime ocazionale in functie de numarul de evnimente
sau de copii dintr-o anumita perioada de timp
4.formarea profesionala
*de baza: liceu si bac
*de specialitate: calificare si specializare profesionala dar si cunoasterea
unor limbi de circulatie internationala
5.aptitudinile profesionale si personale similare cu cele de la fisa
postului ghidului de turism sportiv
6.riscurile meseriei: doar oboseala din aceasta cauza, la salariul fix se
adauga un spor de stres de aprox 2%
7.sistemul de evaluare a performantelor postului implica 5 nivele de
performanta care au in vedere pt.cuantificare : calitatea activitatii, gradul de
satisfactie a copiilor, randament in munca, experienta acumulata, integrare in
echipa, spirit de intuitie, disciplina, comportament etic: bun simt, tact, tinuta
pe parcursul derularii programului turistic.
Curs 6
25.mar.2014
Ghidul de turism specializat
Ghidul de turism de habitat natural - acea persoana specializata in
indrumarea studentilor, elevilor, specialistilor sau a altor categorii de persoane
in cadrul ariilor protejate, fie parcuri naturale sau nationale sau diferite tipuri
de rezervatii tematice.
Ghidul de turism habitat natural, flora fauna in zona montana, conduce
astfel grupuri de turisti interpretand elementele de habitat natural, inclusiv
specificul socio-traditional al zonei. Principalele activitati desfasurate:
-preia turistii si ii insoteste pe parcursul calatoriei, de asemenea ofera
asistenta turistilor pe toata durata derularii programului turistic
-pregateste materiale informative pentru turisti
-se ocupa de asigurarea serv.de cazare si masa pentru turisti
-intocmeste un raport asupra desfasurarii programului
-intocmeste decontul pentru justificarea avansului primit spre decontare
Competentele g.de turism de habitat natural sunt:
1.competente generale: raspunde de securitatea turistilor, rezolva
reclamatiile venite de la turisti, se adapteaza la orice situatie aparuta
actionand in consecinta, actioneaza cu stapanire de sine si calm in cazul unor

situatii de criza, avertizeaza turistii cu privire la respectarea normelor de

protectie a mediului, a florei si faunei protejate de lege, furnizeaza informatii
cu privire la starea vremii si la evolutia acesteia, protejeaza turistii de
contactul cu persoanele straine sau de un posibil atac al animalelor salbatice,
respecta si aplica reglementarile specifice activitatii de asigurare a securitatii
clientului.
2.competente specifice: interpreteaa pentru turisti hartile sau elem.de
habitat natural, de flora si fauna, are cunostinte amanuntite de biologie,
geografie, ecologie, de comportament al principalelor specii de animale
salbatice din zona montana, este capabil sa recunoasca urmele si semnele
lasate de animalele salbatice, cunoaste si recunoaste speciile de pasari
specifice zonei montane, cunoaste si recunoaste pe teren o gama larga din
flora specifica zonei montane, intelege ecosistemul ca un tot unitar format din
elemente naturale si umane ce interactioneaza, cunoaste modul de
management al habitatului natural dar, si impactul activitatilor traditionale
asupra habitatului, are notiuni de baza despre conservarea naturii, cunoscand
sistemul de arii protejate din rom., cunoaste si poate exemplifica pe teren
modul si tipurile de gospodarire a padurii cat si importanta acestora dpdv al
mentinerii unui bun forestier la niv.national, cunoaste modul de administrare
al fondului cinegetic, cunoaste si intelege relatia dintre elementele
traditionale: pasunat, pescuit si elementele cadrului natural, are cunostinte
privind calendarul si obiceiurile traditionale locale sau zonale, foloseste in mod
eficient infrastructura ecoturistica specifica zonei, fol.in procesul de
interpretare o serie de termeni consacrati specifici hab.nat.si conservarii
naturii, respecta legislatia, reglementarile si regulile de comportament
specifice zonei in care activeaza dpdv al conservarii naturii si al respectarii
traditiilor locale, ia masuri necesare pentru evitarea pe teren a conflictelor,
foloseste daca este cazul adaposturile si refugiile din zona montana, aplica
regulile de prim ajutor, foloseste mijloacele de alertare a formatiunilor de
salvare specif.zonei, efectueaza periodic deplasari pe teren in zona circuitelor
turistice astfel incat sa fie informat cu privire la toate modificarile survenite la
nivelul cadrului natural sau al infrastr.
Ghidul de turism religios specializat in organizarea si derularea
pelerinajelor, fiind capabil sa conduca grupuri de turisti pe diferite itinerarii cu
o tematica prestabilita, avand atributii de prezentare a informatiilor referitoare
la toate obiectivele vizitate, la lacasuri de cult, manastiri, biserici, icoane
facatoare de minuni, folosind in acest sens date istorice, arheologice si
arhitectonice.
Principalele activitati desfasurate:
-preia turistii si ofera asistenta turistica pe tot parcursul itinerariului sau
pelerinajului
-ofera informatii turistice, respectiv informatii locale cu privire la
ob.turistice
-preia de la agentie materialele publicitare punandu-le la dispozitia
turistilor

-rezolva prompt reclamatiile venite de la turisti

-se ocupa de finalizarea actiunii turistice intocmind raportul si decontul
Principalele competente:
-raspunde de securitatea delegatiei
-se adapteaza la orice situatie aparuta, actionand in consecinta
Ghidul de turiam ecvestru ghid de turism specializat cu atributii de
coordonator, formator in turismul ecvestru, capabil sa organizeaze si sa
conduca grupul de turisti pe itinerarii variate, in cele mai bune conditii de
securitate si de satisfacere a exigentelor turistice si culturale. El este capabil
de asemenea sa conduca o baza ecvestra de agrement si sa constituie un
grup de cai adecvati calaretilor si destinatiei specifice. Posesorul certificatului
de ghid de turism ecvestru poate promova functii superioare in unitatile de
profil ca si ghid de turism interpret sau ghid de turism tipic ecvestru.
Principalele activitati desfasurate:
-conduce grupul pe tot parcursul excursiei
-pregateste, org.si conduce itinerarii calare pe teren variat
-raspunde de securitatea turistilor
-rezolva situatiile neprevazute ce pot aparea pe parcursul activitatilor
desfasurate cu turistii
-informeaza turistii asupra desfasurarii prog.zilnic
-ofera informatii suplimentare turistilor in functie de cerintele acestora
-rez.reclamatiile venite de la turisti
-acorda primul ajutor in cazul unor accidentari usoare.
In indeplinirea activitatilor, atributiilor si sarcinilor g.de tur.ecvestru,
acesta are relatii de munca cu urmatoarele categorii de prestatori:
-in primul rand, cu ghizii locali din alte regiuni pt.extinderea cat si
ameliorarea ofertei turistice
-personalul de conducere al unitatilor de cazare si alimentatiei, in
vederea respectarii si derularii normale a serviciilor turistice contractate
-prestatorii de tur.cultural
-cu asociatiile profesionale de profil si organismele interne si
internationale de proficl
Competente generale a g.d.t.ecvestru:
-raspunde de calitatea serviciilor si actioneaza pe linia protectiei
consumatorului si a mediului inconjurator
-raspunde de aplicarea normelor de protectie a muncii si de securitate a
personalului din structura proprie
-are cap.de a se adapta la schimbari ce pot aparea in indeplinirea
sarcinilor de munca
-are capacit.de a dezvolta relatii interpersonale
-se ocupa de continua dezvoltare a competentelor profesionale in
concordanta cu cerintele pietei.
Competente specifice a g.d.t.ecvestru:

-raspunde administrativ, diciplinal, material, penal pentru neindeplinirea

sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor profesionale in conformitate
cu contractul incheiat
-raspunde de rezolvarea operativa a propunerilor si reclamatiilor
turistilor
-rasp.de intocmirea formalitatilor si asigurarea serviciilor turistice
-rasp.de pastrarea si recuperarea valorilor pe care le are in primire
-rasp.de recuperarea contravalorii prejudiciilor aduse de catre membrii
grupului in timpul derularii prog.turistic
-participa la elaborarea programului de activitate si la aplicarea deciziilor
-aplica in mod corect legislatia specifica activitatii
-participa la actiunea de formare si perfectionare a stagiarilor si anualilor
angajati
-respecta disciplina contractuala si alege categoriile de contracte
adecvate
-participa la activitatea de cercetare a pietei interne si internationale
-aplica corect rezultatele cercetarii
-efectueaza si organizeaza permanent cercetari de teren, analizeaza,
interpreteaza si comunica datele obtinute in urma cercetarilor
-participa la elaborarea prog.de investitii, modernizare si retehnologizare
a dotarilor
-cunoaste trasee turistice si calculeaza analizele de pret pt.fiecare
traseu
-urareste incasarea anticipata a contravalorii serviciilor
-verifica identitatea participantilor
-efectueaza eventualele modificari intervenite
-informeaza turistii despre prog.exact de desfasurare a circ.turistic sau
ob.vizitate
-manifesta loialitate fata de interesele unitatii reprezentate si fata de
turisti, respectiv clienti
G. de turism acompaniator sau monitor de turism ecvestru acesta
conduce un grup calare pe itinerarii identificate si la locuri de popas verificate,
garantand securitatea si deplina satisfactie a participantilor, precum si
folosirea rationala a cailor. In cadrul activitatilor de club si agrement, el
indeplineste functia de acompaniator sau monitor, fiind insarcinat cu
supervizarea si executarea activitatilor la grajd si a programului teoretic si
practic de calarie.
Principalele activitati desfasurate:
-conduce un grup calare pe itinerarii identificate
-rezolva situatiile neprevazute care pot aparea pe parcursul excursiei,
raspunde prompt la solicitarile turistilor, asista la selectionarea cailor, participa
la antrenarea cailor si la initiere turistilor
-acorda ajutor in pregatirea prog.de interdenta
-acorda prim ajutor in cazul in care au loc accidentari usoare pe
parcursul itinerariilor turistice

Comportamentul turistilor
Dinamica grupului
Atat psihologia cat si dinamica grupului prezinta o importanta deosebita
atat pentru ghidul de turism cat si pt.reusita demersului turistic. Oamenii dintrun grup, dupa o anumita perioada in care sunt impreuna formeaza caracterul
propriu al grupului dar si un mod propriu de comportament. De multe ori ei
actioneaza ca un grup placut, agreabil sau dinpotriva, iar o parte din munca
ghidului de turism consta in a crea senzatia de unitate si armonie necesare
bunei derulari a actiunilor. Este de asemenea, deosebit de important sa se
observe cum se inteleg intre ei membrii grupului. In acest sens, ghidul de
turism trebuie sa acorde o mare atentie deoarece daca apar neintelegeri in
grup, este de datoria lui sa indrepte lucrurile. De cele mai multe ori oamenii se
inscriu la aceste excursii pentru a gasi companie si a scapa de viata
singuratica de acasa. Pe de alta parte, sunt oameni care nu vor sa stea in
preajma altora sau sa imparta camera cu altii. Cateodata, unii turisti incearca
sa actioneze in asa fel incat sa dea impresia ca sunt mai buni, mai cultivati si
mai experimentati decat altii. Unele grupuri ii vor accepta ca si indrumatori,
insa, alte grupuri ii vor respinge. De asemenea, cateodata sunt oameni care
par in permanenta nemultumiti si care pot provoca aceleasi reactii in cadrul
grupului. In acest caz, ghidul trebuie sa fie mai dur dar, politicos si deosebit de
atent, mai cu seama in cazul in care nemultumirile sunt nejustificate sau
nerezonabile.
Psihologia grupului
Una dintre calitatile ghidului de turism este aceea de a fi un bun
psiholog pentru a preintampina dificultatile care pot aparea in relatia cu turistii
de aceea, stabilirea relatiei cu grupul se va face de la bun inceput. In acest
sens, ghidul de turism va cauta sa respecte urmatoarele lucruri:
-sa nu isi aleaga favoritii pentru a nu-i nedreptatii pe ceilalti, astfel incat
atitudinea sa fie egala fata de toata lumea
-sa fie respectuos dar nu servil, indiferent de situatie
-sa fie sensibil la starile fiecaruia
-sa corecteze dificultatile inainte ca acestea sa scape de sub control
-sa fie atent la neintelegerile din grup pentru a nu lasa sa escaladeze
conflictele
-sa admnita ca nu cunoaste absolut totul in cazul in care apare o
anumita intrebare din partea turistilor, intr-o astfel de situatie trebuie sa
promita turistilor ca se va informa si ii va da un raspuns
-sa lase turistii sa aibe personalitate
-sa invete sa foloseasca microfonul si celelalte echipamente
-sa fie atent cu turistii mai invarsta sau cei bolnavi
-sa stie in permanenta unde sunt turistii
-sa nu discute problemele personale in fata grupului
-sa nu discute prob.ale grupului in fata turistilor
-sa isi pastreze calmul in situatii de criza
-sa fie pregatit intotdeauna cu cateva surprize placute

-sa se comporte ca o gazda, indiferent de locul desfasurarii excursiei

Psihologia turistului
Se descrie si analizeaza caracteristicile speciale pentru anumite grupuri
de turisti sau turisti individuali. Cunoscandu-le psihologia, ghidul va fi in stare
sa anticipeze si sa inteleaga modul de comportare dar si reactiile oamenilor pe
care ii intalneste. In acest sens, comunicarea este foarte importanta.
Oamenii pot veni din diferite zone geografice, pot lucra in diferite
domenii sau pot fi chiar persoane oficiale.
Succesul muncii ghidului depinde in mare masura de capacitatea de a
reusi sa isi rezolve sarcinile in mod satisfacator atat pentru el cat si pentru
parteneri. In acest sens, el trebuie sa cunoasca notiuni elementare de
psihologie. Un ghid de turism trebuie sa aibe intotdeauna mintea limpede dar
si cunostintele necesare pt.intelegerea tipului de caracter, atitudine,
comportament.
Caracteristicile generale
O buna parte a mentalitatii si comportamentului unei persoane este
determinata de mediul in care traieste, de structura psihica, de geografia si
climatul tarii din care provine. Astfel, locuitorii din zonele mai reci, de munte,
vor avea o preferinta pentru locuintele mai confortabile. Ei vor fi mai
introvertiti sau mai putin exuberanti decat cei din sudul insorit a caror viata se
petrece in aer liber. Totodata au preferinta pentru culorile vii, calde, insorite ca
de altfel si o tendinta de a trai intr-o relatie stransa cu vecinii. Locuitorii din v
si n prefera micile lor gradini imprejmuite de gard, care sa ii izoleze intr-un fel
de restul lumii.
Caracteristicile materiale
O mare parte a vietii unei persoane si comportamentul acesteia este
determinata de munca sa si de mediul in care traieste. Turistii din tarile
industrializate isi petrec aproape 11 luni pe an intr-o lume inchisa, cateodata
monotona care este dominata de presiunea timpului aflat mereu in miscare.
Orasele aglomerate, traficul intens, si statiunile intesate, aglomeratre sunt
tipice pentru aceasta regiune, de aceea ii vor atrage locurile larg deschise si
plajele singuratice. Oamenii din regiunile indepartate sau din tarile in curs de
dezvoltare vor cauta distractii care, in tarile lor nu exista dar de care ei au
auzit mereu. Astfel, orasele mari, aglomerate, cinematografele, teatrele se vor
numara printre preferintele lor.
Totodata, gastronomia este un factor care va avea o influenta puternica
asupra comportamentului turistilor, fara indoiala ca multi turisti straini vor
incerca sa se adapteze bucatariei locale dar, totodata vor fi foarte fericiti sa
gaseasca meniuri cu care sau obisnuit acasa. Din acesta cauza trebuie
acordata o atentie deosebita acestui aspect.
Caracteristicile sociale
Suportul social, educational, nivelul cultural si artistic, precum si alte
inclinatii formeaza intr-o mare masura conceptii asupra vietii, mentalitatile si
interesele oamenilor. In afara de faptul ca scapa de rutina zilnica, ca se
relaxeaza si isi refac fortele pentru restul anului, oamenilor le place sa isi
continue interesele pana si in timpul vacantelor. Un ghid de turism trebuie sa

incerce sa evalueze preferintele clientilor si trebuie sa adapteze desfasurarea

actiunii la cerintele deosebite ale turistilor. El trebuie sa evidentieze aspectele
localitatilor si atractiile care sunt conforme cu interesele personale, drept
pentru care va trebui sa gaseasca informatii suplimentare, peste comentariul
tip, pentru a le da turistilor cea mai buna posibilitate de evaluare.
Caracteristicile religioase si morale
Foarte minusuri si plusuri din turism sunt cauzate de catre conceptiile
religioase si morale ale turistilor. Daca unele tari sunt predominant sub
impresia unei religii, turistii din acele tari vor fi mai mult sau mai putin
influentati de principiile religioase si morale care predomina. Aceasta, va avea
un efect asupra a ceea ce ei vor sa auda sau asupra a ceea ce vor sa
manance. Unele religii interzic carnea de porc in ziua de vineri, altele cer
practicantilor sa fie vegetarieni. Toate aceste aspecte trebuie luate in
considerare de catre ghid care trebuie sa faca toate eforturile ca seviciile
asigurate sa fie adaptate preferintelor.
Caracteristicile politice si istorice
Multe natiuni au avut o istorie ft lunga, unica si particulara, multe tari
traiesc sub siteme politice diferite care au o mare influenta asupra locuitorilor,
formandu-le mentalitatea, atitudinile si chiar comportamentul de care ghidul
de turism va trbeui sa tina cont.
Psihologia individuala
Joaca un rol deosebit de important deoarece in functie de aceasta se
poate stabili modalitatea de abordare a grupului. Oamenii cu proportii mai
rotunjoare, care pasesc cu o oarecare nesiguranta sunt in general iubitori de
confort, sunt gurmanzi, iubitori de mese bogate, de liniste si in multe cazuri au
nevoie de o cordialitate care sa se indrepte in mod special asupra lor.
Oamenilor cu un corp bine dezvoltat si proportional, care sunt rapizi si plini de
energie le place sa isi asume riscuri, sa fie populari si sa iasa in evidenta. Pe
de alta parte, oamenii slabi cu o expresie serioasa fetei sunt in general firi
retrase, sunt mai putini sociabili si le place singuratatea. Trebuie sa se acorde
atentie, felului in care psihicul are actiuni asupra corpului.
O alta diferentiere este aceea care priveste aspectul psihologic. Astfel,
tipul introvertit are o energie a spiritului foarte apropiata de cea a corpului,
ceea ce il face ezitant si neincrezator in profida gandirii sale adanci.
Tipul extrovertit este deschis tuturor stimulilor veniti din afara si de
aceea este inclinat spre asi face cu usurinta noi relatii insa de multe ori isi
asuma si riscuri. Tipului introvertit i se castiga foarte greu increderea, el va
vb.doar despre lucruri care il intereseaza doar pe el si se va exprima cu
dificultate. El are hobby-uri precise, nu ii place sa fie contrazis. Tipul
extrovertit este in principal influentat de mediul in care traieste, este interesat
de actov.oamenilor din jur, nu ii place singratatea, se ambaleaza repede dar,
nu persista la acelasi niv.de entuziasm o lunga perioada de timp. Orice
element de noutate ii poate modifica parerile si convingerile drept pt.care este
foarte usor de influentat.
Curs 7 01.apr.2014

Tipurile de turisti stabilite de lit europeana de specialitate

1.metodicul
-vrea sa patrunda in esenta lucrurilor, clarificandu-si fiecare aspect in
parte. Acestuia ii plac explicatiile detaliate si de ordin tehnic
-prefera analiza si mai putin sintetizarea lucrurilor
-este un client de incredere al unui hotel, insa daca va decide sa il
schimbe nu va mai reveni niciodata
-acestui tip de turist trebuie sa i se acorde o atentie deosebita, iar
raspunsurile la intrebarile acestuia trebuie sa fie scurte, clare si la obiect
2.tacutul sau linistitul
-ii displace vorbaria fara sens deoarece el insusi nu este foarte vorbaret
si din aceasta cauza isi exprima dorintele in termeni scurti si categorici
-daca i se cere parerea el si-o va exprima insa nu accepta sa fie
contrazis si din aceasta cauza, in situatia in care nu are dreptate, ghidul
trebuie sa actioneze cu maxima diplomatie, astfel raspunsurile in cazul in care
nu are dreptate nu trebuie sa fie neaparat scurte si la obiect
3.timidul
-trebuie trata cordial si asistat atunci cand are neplaceri sau da de un
obstacol
-nu se va certa niciodata chiar si in situatia in care are indoieli intr-o
anumita privinta
-sentimentele sale sunt ranite atunci cand nu este multumit sau cand
lucrurile si discutia in general nu sunt asa cum si le doreste
-cu un astfel de turist ghidul trebuie sa fie deosebit de atent deoarece
este imprevizibil si poate fi confundat ft usor cu tipul de client ideal
4.neincrezatorul
-acesta traieste intotdeauna sub impresia ca cineva vrea sa il
pacaleasca sau sa il dezamageasca si din aceasta cauza el suspecteaza toate
persoanele din grup, inclusiv pe ghidul de turism. Daca lucrurile ii sunt
prezentate cu toata seriozitatea si cineva va reusi sa il convinga va avea in el
un client excelent deoarece dpdv psihologic el defapt cauta pe cineva in care
sa isi puna toata increderea.
5.pesimistul
-vede lucrurile in mod negativ. Din aceasta cauza ii place sa se planga
chiar si din cauza unor probleme ireale deoarece se teme ca acestea sa nu se
adevereasca in viitor. Acestui tip de turism trebuie sa i se acorde o atentie
deosebita in sensul ca trebuie sa i se insufle mult optimism si sa fie determinat
in a-si da seama ca pana si in micile inconveniente, viata poate capata o
turnura placuta.
6.prudentul

-acestuia ii plac faptele. Acestuia nu ii place sa fie prea mult sfatuit in

luarea unei decizii. Cu toate acestea, el actioneaza cu prudenta in urma
cantaririi indelungate a tuturor actiunilor pe care va trebui sa le intreprinda.
Din aceasta cauza, un astfel de turist va ramane intotdeauna in spatele
grupului.
7.nehotaratul
-acesta are cv in comun cu turistul timid. El sta intotdeauna la indoiala
atunci cand trebuie sa ia o decizie asupra unui lucru insa se implica in
numeroase dificultati care sunt in afara propriei initiative. Un astfel de turism
trebuie asistat oferindui-se foarte putine posibilitati de ales altfel va fi zapacit.
8.gentilul
-nu-si impune niciodata opinia. El aproba opiniile celorlalti dar isi
pastreaza in continuare pe cea proprie. Il puteti influenta prin argumente f
precise si susbstantiale + precise.
9.lunaticul
-isi schimba atitudinea de la un mom la altul. Acesta actioneaza fara nici
o logica iar cel mai mic accident ii poate schimba toate sent. Cconsidera
propriile idei corecte si vrea ca ele sa fie duse la indeplinire asa cum doreste
el.
-cu acest tip de turism trebuie f multa rabdare si adaptabilitate pt a se putea
obisnui cu notiunea de grup. Ghidul va trebui sa incerce sa ii satisfaca
doleantele in limite rezonabile fara insa a cadea in derizoriu fata de ceilalti
tur considerati normali.
10.grabitul
-mereu pe fuga, mananca pe fuga si vb sacadat si cu nervozitate
-cateodata aceasta stare de spirit este cauzata de diversele preocupari
pe care la are in minte dar si pt ca nu stie sa isi organizeze timpul in mod
rational
-e dezorganizat
-trebuie servit cu promptitudine si daca e necesar trebuie sa i se accepte
pornirile in limite rezonabile
11.impulsivul
-se grabeste in luarea deciziilor iar atunci cand greseste isi recunoaste
greseala dar da vina pe altcineva app intotdeauna
-cu un astfel de turism, ghidul trebuie sa isi impuna spaturile cu tact si
discretie
12.agresivul
- este mereu pus pe recamatii, mereu in ofensiva dar de cele mai multe
ori are lacune in educatie.

-ii place sa se ia la harta cu toata lumea chiar si pt lucruri neimportante,

mici neintelegeri
-ghidul trebuie sa ii asculte plangerile cu calm si politete si tre sa il faca
sa inteleaga faptul ca proasta sa dispozitie il poate face nepopular printre
ceilalti turisti
13.atotstiutorul
-acesta nu admite ca ar mai avea cv de invatat, el crede ca el stie totul in
privinta conducerii unui hotel, drept pentru care este in zadar sa incerce
cineva sa ii schimbe parerea. Daca cere explicatii, ghidul tre sa ii ofere
informatii de maxima precizie. Acestuia nu ii place sa isi exprime opinia in
schimb prefera serviciile prompte si opiniile cordiale.
14.competentul
-opusul atotstiutorului,
-in general este un bun observator si chiar expert in prob de turism
15.vorbaretul
-vb.incontinuu, trece de la un sub la altul fara coordonare. Ii place sa se
asculte pe sine si de multe ori se autoapreciaza pt ceea ce spune. El nu este
client dificil . El trebuie ascultat. Nu trebuie sa i se ceara parerea, altfel nu mai
scapa de el.
16.importantul
- acest tur se simte f important cateodata peste clasa sociala din care
face parte.
- in general este foarte conservator si din aceasta cauza asteapta acelasi
lucru de la ceilalti
-ii plac bunele maniere dar niciodata complimentele
17.inganfatul
-vrea sa fie remarcat, sa fie mereu lume in jurul lui
-unui astfel de tur trebuie sa i se satisfaca vanitatea in limite rezonabile
18.increzatorul
-turistul ideal, el crede ce i se spune deoarece prin natura sa
increzatoare asteapta aceeasi incredere. Cu un astfel de turism, ghidul trebuie
sa fie cinstit si precis deoarece nu se mai intoarce in situatia in care afla ca a
fost pacalit
19.comerciantul
-din principiu si obisnuinta doreste mereu sa plateasca mi putin decat ar
trebui
-acestuia ii place sa spuna pov despre cum a primit aceleasi servicii in
alta parte la un pret mult mai mic

20.fandositul sau afectatul

-genul caruia ii place sa iasa in evidenta si sa ii se atraga atentia
-cu un astfel de turist ghidul va trebui sa evite aratarea iritatiei
21.impacientatul
-mereu nelinistit, nerabdator dar si pretentios
-ii place sa primeasca un serviciu la obiect si eficient iar conversatia sa
se tina la un anum nivel
-ghidul nu va trebui sa arate ca este intimidat
22.nemultumitul
-din obisnuinta se va plange de orice. In acest caz ghidul va trebui sa
evalueze reclamatia si sa ia o decizie. Daca reclamatia se va dovedi
neintemeiata ghidul va trebui as ii explice acest lucru, sugerandui totusi sa
scrie o reclamatie la intoarcere. Intr-o astfel de sit.ghidul tre sa fie ferm in
atitudine dar in acelasi timp politicos. Daca totusi insista cu reclamatiile va
trebui sa i se spuna ca nu are nici un rost sa continue deoarece ghidul nu are
nici o putere in acest sens, in plus va trebui sa aibe grija si de alti turisti din
cadrul grupului.
Comportamentul ghidului fata de turistii dificili
In comert in general este buan regula : trateaza clientii asa cu vor ei sa
fie tratati insa in acest domeniu(turism), nu trebuie mers pana la a spune
turistul are intotdeauna dreptate deoarece aceasta ii va aduce pe cei care
efectueaza servicii de proasta calitate sa le sublime moralul. A trata pe cineva,
asa cum vrea sa fie tratat inseamna in 1 rand de a-i analiza virtutiile, viciile, ai utiliza cunostintele si a le directina in etapa dorita dandu-i in acelasi timp
impresia ca totul se desf asa cum el si-a dorit. Aceasta abordare cere f multa
experienta in felul de a trata oamenii, ft multa politente, farmec si tact.
Din aceasta cauza g.de t.trebuie sa fie un ft bun cunoscator al
psihologiei umane.
Organizarea excursiilor interne
Etapa de pregatire
Pregatirea profesionala a excursiei trebuie sa inceapa cu o analiza in
ansamblu in cadrul ag de tur si impreuna cu referentul sau agentul care se
ocupa de relatia respectiva pentru a cunoaste caracteristicile voiajului, ale
grupului sau posibila sa problematica.
Daca ghidul merge pt.prima data in excursia respectiva el trebuie sa
ceara agentului de turism toate informatiile pe care le considera necesare si
chiar sa consulte alti ghizi care au realizat acelasi traseu. Urmeaza apoi
pregatirea propriu-zisa a excursiei prin consultarea bibliografiei pe care ghidul
o considera necesara tinand cont si de mujlocul de transport folosit fie ca este
avion, tren sau autocar. Daca excursia se desfasoara in autocar, de regula in
circuit, ghidul trebuie sa aibe in vedere urmatoarele aspecte ft importante:

constituirea etapelor de parcurs/zile cu opririle necesare in functie de starea

drumurilor apoi, alegerea drumurilor si a deviatiilor din orase respectiv a
variantelor de rezerva pt.situatii ce pot aparea in ultimul moment iar opririle
trebuie facute in functie de durata calatoriei din ziua respectiva, cel putin una
dimineata si alta dupa-amiaza. Trebuie cunoscute ft bine locurile in care se vor
face opriri, de obicei parcari amenajate pt a fi alese cele care se prezinta in
cond corespunatoare de igiena. In al trei-lea rand, culegerea informatiilor
generale in leg cu orarele muzeelor, magazinelor sau a principalelor atractii
din zona precum si posib de a organiza excursii optionale in imprejurimi. Si nu
in ultimul rand, informatii concrete despre localitatile vizitate, monumente,
peisaje sau alte curiozitati naturale.
O prima etapa deosebit de importanata pregatirea bagajului personal
al ghidului care va include pe langa garderoba si o mica garderoba dar si o
mica biblioteca ambulanta formata din bibliografia pe care ghidul considera
necesar sa o aibe asupra sa. In ceea ce priveste garderoba, aceasta trebuie sa
fie aleasa in functie de anotimp, locul de desfasurare a excursiei, de mijlocul
de transp folosit, de durata circuitului sau de evenimentele la care participa,
astfel incat ghidul sa aibe pe tot parcursul excursiei o tinuta ireprosabila.
O alta etapa: preluarea documentelor de la agentie. Aceasta se face o
data cu preluarea dosarului actiunii, de la agentie. Inainte de plecare, ghidul
va trebui sa verifice daca toate comenzile catre prestatorii de servicii au fost
lansate, au fost confirmate, dar de asemenea sa verifice daca au fost facute
anulari. In acest sens, documentele care trebuie preluate de catre ghid in
dosarul actiunii sunt urmatoarele:
1.lista pasagerilor care vor contine si nr.de tel prin care acestia pot fi
contactati. In acest sens voucherul poate fi 1 singur pt tot grupul sau pot fi si
vouchere individuale
2.programul actiunii cu desfasurarea pe zile
3.lista de rooming, respectiv repartizarea tur pe camere
4.schema autocarului, respectiv asezarea tur pe locuri si acest lucru
doar in situatia in care repartizarea a fost stabilita chiar de agentie
5.delegatia sau ordinul de deplasare al ghidului
6.avansul spre decontare fie in lei, fie in valuta
7.cecul si stampila ghidului
8.alte documente de calatorie, in special biletele de transport
9.copii dupa comenzile de rez si de anulare pt toate serv solicitate
10.adresele agentiilor partenere si a presoanelor de contact, eventual
ghizii locali
11.pliante si alte materiale informative
12.coli de hartie cu antetul si sigla agentiei de turism pentru dif
comunicari care se vor face turistilor
13.etichete pt bagaje, pasta de lipit si alte obiecte
Diagrama grupului care va trebui sa fie in posesia ghidului inainte de
plecare este astfel:

Unitatea de turism_unitatea de cazare

Beneficiar
Comanda nr.
Din
Cod
nr. crt.

nume
turist

nr
camera

nr
locuri

tip
spatiu
de
cazare

nr nopti

tarif
camera
/zi

total lei

Plecarea grupului
-se face face in functie de mij de transport, din gara, aeroport sau dintrun loc convenabil si ursor accesibil atat pentru turisti cat si pentru autocar
atunci cand se pleaca cu un astfel mij de transport.
1.plecarea cu trenul presupune sosirea ghidului cu aprox 45 de min
inainte de plecare pentru a identifica peronul si locul de intalnire cu turistii, cel
mai adesea fiind in apropierea ghiseului de informatii. Pe masura ce acestia
sosesc, ghidul ii va saluta, le va verifica doc de calatorie si ii va nota pe lista
pasagerilor. Cu un sefert de ora inaintea plecarii ghidul va conduce tur la
vagon supraveghind urcarea acestora si a bagajelor , cerand sa isi ocupe locul
fiecare in compartiment pt.a-i putea numara inca o data
2.plecarea cu avionul repsup intalnirea ghidului cu turistii in aeroport
cu aprox.2 ore inainte de decolarea avionului. Ghidul va ajunge in aeroport
ceva mai devreme, peentru a identifica poarta de imbarcare a turistilor, dar si
locul in care se vor desfasura formalitatile de check in. apoi ghidul va astepta
turistii la locul stabilit si o data cu sosirea ii va saluta. In mom deschiderea
ghiseului de check in ghidul ii va invita pe tur sa prezinte bagajele si
documentele pt verificare in momentul imbarcarii. Acesta le va atrage atentia
inca o data asupra greutatii max la bagajele de cala si la cele de mana. Inainte
de imbarcarea in avion, ghidul va mai face o data prezenta turistilor.
3.plecarea cu autocarul se va face dintr-un loc ales astfel incat sa fie
cunoscut de toata lumea, iar autocarul terbuie sa poata parca fara a incurca
circulatia. Ghidul de tur va sosi inaintea tur pentru a verifica starea
autocarului, daca acesta corespunde cu tipul de autocar rezervat, respectiv
daca are toate dotarile solicitate, microfon sau aer conditionat si daca acestea
sunt in stare de functionare. Ocuparea locurilor in autocar se va face in baza
listei primite de la agentie sau in lipsa acesteia in ordinea sosirii turistilor.
Ghidul va supravegea asezarea bagajelor in spatiul destinat acestora, cerand
tur sa nu ia cu ei in interior decat lucrurile strict necesare pt calatorie. Dupa
urcarea tur in autocar, ghidul se va prezenta dupa care va putea incepe
demersul turistic.

Verificarea bagajelor, se face inca din mom sosirii turistilor, prin notarea
nr.de valize aferent fiecarei persoane dar si realizarea unei modalitati de
identificare usoara a acestora, eventual prin lipirea unor etichete pe maner.
Orice modificare a nr-lui de bagaje va fi adusa la cunostinta ghidului pt o
urmarire eficienta a acestora.
Persoanele care nu s-au prezentat. Daca in mom plecarii lipseste un tur.,
ghidul va actiona in conformitate cu situatia data. Si anume:
1.in cazul plecarii cu trenul ghidul se poate intoarce la locul de intalnire
dupa ce a condus turistii prezenti in tren si mai poate astepta cateva min. in
limita posibilitatilor, va incerca sa ia legatura cu pers sau pers-le absente sau
in ultima instanta contacteaza ag de tur pt.ca aceasta sa poata face anularile
necesare. In situatia in care nu se poate lua legatura nici cu agentia ghidul va
face anularile odata cu sosirea sa la destinatie.
2.in cazul plecarii cu avionul se procedeaza la fel ca in situatia
anterioara, numai ca ghidul poate incerca aceste variante doar inaintea
deschiderii check inu-lui.
3.in cazul plecarii cu autocarul. Daca ghidul nu reuseste sa ia legatura
nici cu tur nici cu agentia se mai poate astepta 10-15 min la locul de intalnire
dupa care se pleaca in excursie. Indiferent de situatie, ghidul va atrage atentia
asupra punctualitatii, stabilind faptul ca nerespecatrea orelor de intalnire
atrage dupa sine imporibilitatea realizarii prog.stabilit.
Prezentarea ghidului se va face in functie de locul de intalnire cu
grupul. Ghidul va avea grija ca at cand se va face acest lucru sa fie prezenti
toti tur, cu aceasta ocazie prezentandu-le salutul si urarile de bun venit in
excursie. Este foarte importanta modalitatea in care ghidul se va prezenta
turistilor, aceasta fiind prima impresie pe care o va face asupra lor, cunoscand
faptul ca niciodata nu va mai exista o a 2-a sansa pentru a crea prima
impresie. Acest lucru se va face in autocar dupa ce toti turistii si-au ocupat
locurile. Stand cu fata spre ei, ghidul isi va cauta o pozitie astfel incat sa fie
vazut de toata lumea iar apoi se prezinta. Nu se poate vb de un anumit sablon
in ceea ce priv.prezentarea ghidului sau a celorlalte persoane dintr-o anumita
excursie. De obicei, insa, se folosesc expresii precum "buna ziua doamnelor si
domnilor! Ma numesc...si voi avea placerea sa va insotesc pe toata durata
excursiei in calitate de ghid de tur alaturi de ...", dupa care se prezinta
celelalte persoane implicate. Urmeaza apoi anuntarea orei de plecare, traseul
ce se va urma, principalel opriri, intervalul si locul de oprire cu toate facilitatile
oferite, prima destinatie sau destinatia finala, prezentarea propriu-zisa
facandu-se ceva mai tarziu. In mod normal, dupa aceasta prezentare se poate
pune muzica, lasand turistii sa se acomodeze si sa se cunoasca intre ei. Daca
plecarea se va face cu trenul sau cu avionul, tehnica de prez ramane aceeasi,
numai ca ghidul se va prezenta dupa ce toti turistii s-au adunat la locul stabilit
inainte de a se urca in tren sau in avion. In aceste situatii, prezentarea
excursiei se va face abia la locul de destinatie, eventual organizandu-se un
coktail de bun venit la receptia hotelului.

Curs lipsa!!!!
22.apr.2015
Curs
Organizarea excursiilor externe
Sosirea la hotel
Daca este pozibil, in cazul sosirii la hotel, ghidul va suna la hotel odata
cu plecarea din aeroport sau inainte de sosirea la destinatie pentru a anunta
timpul aproximativ de sosire ca o ultima verificare a rezervarii efectuate. In
ceea ce priveste indeplinirea formalitatilor de cazare, operatiunile principale
care se efectueaza de catre ghidul de turism la sosirea la hotel sunt:
-verificarea turistilor si a bagajelor recomandata fiind prezenta in holul
hotelului
-prezentarea la receptie a listei de rooming pentru repartizarea
camerelor
-verificarea cerintelor speciale din partea turistilor cu privire la cazarea
in camere, meniuri speciale sau un anumit tip de regim alimentar
-preluarea cheilor sau a cartelelor de la receptie, verificarea camerelor
dar si rezolvarea eventualelor probleme care apar
-stabilirea orelor de masa si a locului rezervat turistilor pentru servirea
micului dejun sau a cinei
-prezentarea facilitatilor oferite de hotel in ceea ce priveste piscina,
barul sau salonul de cosmetica precum si a modalitatilor de acces pentru
turistii hotelului cu sau fara plata
Informatiile primite de catre ghidul nat.de turism vor fi transmise cu
promptitudine tuturor turistilor. In mod suplimentar, mai pot fi comunicate
urmatoarele:
-locul in care va fi plasat un buletin informativ asupra desfasurarii
programului sau locul in care se vor face diferite comunicari si de asemenea
se poate comunica rugaintea ca toate reclamatiile/cererile turistilor sa fie
semnalate mai intai ghidului de turism si apoi organismelor abilitate.
In privinta sosirii a hotel, alte operatiuni ce trebuie efectuate in functie
de specificul grupului sau in functie de program sunt:
-supravegherea transportului bagajelor in camera
-comunicarea la receptie a orei de trezire pentru a doua zi, dimineata, in
situatia in care grupul are in program plecarea la o ora matinala sau
aranjarea, ca in loc de dejun sa se dea tur hrana la pachet atunci cand acestia
au hotarat sa plece intr-o excursie optionala cu dur de o zi.
Plecarea de la hotel
Daca excursia se face cu autocarul, plecarea se face de regula dupa
micul dejun. Ghidul va trebui sa ajunga inaintes grupului cu aproximativ 15
min inainte de servirea m.d., pentru a verifica daca totul este in regula.
Plecarea de la hotel, impune ghidului national de turism, urmatoarele
operatiuni d e baza:

-sa urmareasca daca bagajele au fost coborate in holul hotelului, sa

verifice etichetele si sa le numere
-sa supravegeze incarcarea si aranjarea bagajelor in autocar
-sa verifice la receptia hotelului daca toate serviciile solicitate de turisti,
care nu apareau in voucher au fost platite de acestia
-sa verifice daca toate cheile sau cartelele au fost returnate
-sa verifice daca toate pasapoartele sau cartile de identitate au fost
ridicate de turisti de la receptie
-sa numere turistii si sa se asigure daca acestia si-au ocupat locurile in
autocar
-sa salute turistii prezentandu-le un sumar al zilei cu itinerariul urmat si
obiectivele care vor fi vizitate
-sa vegeze ca plecarea sa se faca la ora stabilita, pentru a nu permite
turistilor sa intarzie in mod constant
Prezentarea generala a excursiei
Aceasta se va face de catre ghidul nat de turism, urmarind o schema
logica, indiferent daca acest lucru se intampla la hotel odata cu preluarea
grupului sau in autocar. Aceasta schema logica a prezentarii generale are
urmatoarele 13 puncte.
1.introd.de bun venit
2.descrierea turului-se va face o descriere mai ampla motivand ob
turistice incluse in program pentru a trezi interesul turistilor
3.ritmul excursiei acesta se stabileste in 1 rand in functie de programul
general al excursiei. In general, la circuite, unde sunt distante mai lungi de
parcurs si ob turistice mai multe, ritmul va fi mai alert astfel incat sa nu existe
discontinuitati pe parcurs
4.rolul diverselor persoane implicate in excursie in acest sens se face
prezentarea ghizilor locali, a soferului sau dupa caz a personalului de la ag
partenera sau alte persoane care au legaturi directe cu grupul, pe masura
aparitiei si implicarii lor in relatia cu turistul
5.regulile excursiei in acest sens se stabilesc regului de calatorie, mai
ales in cazul excursiilor cu autocarul dar si reguli de participare la excursii
optionale sau reguli de punctualitate
6.bagajele se atrage atentia asupra numarului de genti si vol acestora,
numarul de kg admise in transportul aerian dar si obligativitatea insemnarii
acestora
7.securitatea tur se atrage atentia asupra eventualelor pericole
generale sau locale
8.obiceiurile locale ghidul de tur atrage atentia tur in privinta regulilor
de compartament, regimul amenzilor, relatia cu autoritatile locale dar si date
generale cu privire la traditiile si obiceiurile zonei cu scopul de a nu aduce
ofense localnicilor. Se ofera informatii cu privire la cursul valutar, la birourile
de schimb valutar, orarul magazinelor, locuri de interes special, pozitia
hotelului in planul orasului specificand localizarea in centru sau la periferie
9.mancare si bautura turistii vor primi informatii referitoare si la alte
localuri, eventual cu specific local sau national in care se pot consuma

mancaruri si bauturi traditionale. In acest sens este bine ca acestia sa fie

avertizati asupra continuturilor meniurilor traditionale pentru a nu exista
surprize.
10.transport in acest sens se fac referiri la mijlocul/mijloacele de
transport, categorie sau corespondenta in cazul in care se schimba mai multe
mijloace dar si facilitatile oferite.
11.rata de schimb se specifica paritatea fata de moneda nationala sau
fata de euro/dolar, comisioanele practicate in cadrul birourilor de schimb
valutar.
12.cumparaturile ghidul de turism va informa asupra centrelor
comerciale mai importante, acolo unde se pot gasi suveniruri traditionale dar
si ce produse pot trece granita.
13.excursiile optionale in acest sens sunt prezentate programele
optionale pe care ghidul le preia fie de la ag de turism organizatoare fie de la
alte agentii partenere sau locale, prezentandu-se in ce constau punctele de
atractie, cat costa vizitarea acestora, conditiile de inscriere si participare si
formularele ce trebuie completate.
Regulile generale in excursie
Regulile de calatorie se stabilesc in special pentru transportul cu
autocarul, el refrindu-se la urmatoarele 11 puncte.
1.fumatul este interzis fumatul in autocar sau in spatiile inchise
2.luarea mesei si consumul bauturilor in autocar se interzice atat
consumul bauturilor alcolice dar si a alimentelor in autocar, mai ales a celor
perisabile
3.masa in acest sens se stabilesc inca de la inceput ora si punctele
speciale unde vor opri autocarul pentru masa, fie ca este vb de parcari
amenajate sau de oprirea la un restaurant.
4.rotatia locurilor in autocar se face astfel incat toti turistii sa poata
ocupa pe rand locurile din fata, aceasta regula se stabileste de la inceput de
catre ghid odata cu plecarea pe traseu, insa se poate stabili si de la agentie,
acolo unde ghidul preia schema autocarului
5.curatenia in atocar turistii au obligatia de a pastra pe cat posibil,
curatenia in autocar, iar soferului ii revine sarcina de a face curatenie, fie
atunci cand au loc opriri mai lungi, fie seara, la intoarcerea din circuit
6.regula cu privire la bagaje vor fi etichetate cu insemnul specific al
firmei, iar ghidul va tie o evidenta stricta a lor, resectiv nr de bagaje ce revine
fiecarui turist dar si modificarile intervenite
7.bagajele de mana se afla in grija fiecarui turist cu obligatiile de
rigoare care vor fi aduse la cunostinta turistilor in functie de mijlocul de
transport folosit
8.curatatul spatiilor din autocar revine soferului iar acest lucru se va
face doar seara
9.caratul bagajelor se afla strict in sarcina fiecarui turist
10.cheile de la camera obligatoriu de returnat atat dimineata cat si la
sfarsitul excursiei

11.disponibilitatea ghidului ghidul va trebui sa fie la dispozitia turistilor

pe tot parcursul excursiei
Bagajele
Este bine ca in aceasta privinta, ghidul national de turism sa stabileasca
niste reguli pentru a nu avea reclamatii referitoare la disparitia lor sau a
lucrurilor din bagaje. Turistii vor fi informati de la agentie asupra bagajelor, in
privinta numarului maxim posibil sau a capacitatii maxime posibile a acestora.
Cu toate acestea, ghidul national de turism are obligatia sa atraga atentia
asupra:
De obicei, un singur bagaj se poate lua in interiorul autocarului
Plata serviciului pentru caratul bagajelor la aeroport este inclusa in
pretul excursiei, la fiecare oprire este obligatia ghidului sa
plateasca acest serviciu
Bagajele trebuie sa fie clar etichetate, eventual sa se aplice un
stiker cu insemnele grupului, respectiv ale agentiei deoarece
ghidul trebuie sa stie in orice moment cate bagaje exista pentru
tot grupul
La sosirea in hotel, ghidul va supraveghea descarcarea bagajelor
din autocar si le va marca pe fiecare
La plecarea din hotel, bagajele vor fi coborate cu aproximativ 45
de min inainte pentru a putea fi numarate. Intr-o alta ordine de
idei, turistii nu au voie sa adauge sau sa reduca numarul
geamantanelor fara a informa in prealabil ghidul.
De asemenea, bagaje vor fi asezate si aranjate de catre sofer in
autocar,
de asemenea orice stricaciune care apare pe parcursul calatoriei
va fi raportata de ghidul nat.de turism, impreuna cu o declaratie
scrisa in care se descriu imprejurarile in care s-a produs paguba,
declaratie care este necesara pentru asigurare
si, respectiv pierderea bagajelor la aeroport va fi semnalata printro declaratie la oficiul de bagaje, ghidul fiind cel care va pastra
legatura cu acest oficiu.
In cazul in care, bagajele au fost pierdute in hotel, acest lucru va
fi semnalat tot printr-o declaratie la receptia hotelului.
Soferul autocarului
Inca de la inceputul excursiei, ghidul va trebui sa discute cu soferul,
stabilind serviciile si responsabilitatile ce ii revin pe tot parcursul
calatoriei. In principiu, soferul va avea urmatoarele obligatii:
-incarcarea, descarcarea bagajelor, curatatul geamurilor, curatatul
autocarului in interior si exterior, asigurarea unui sac pentru gunoi,
daca este cazul sa ajute pasagerii la coborat sa respecte pauza de
masa, sa efectueze toate opririle prevazute in program, sa respecte
traseul stabilit, modificarile de traseu putand fi facute doar in situatii

absolut necesare si doar cu acordu ghidului, atitudinea fata de

pasageri sa fie plina de solicitudine si sa emane incredere, sa aibe o
tinuta ingrijita si decenta, sa asigure functionarea aparaturii de
bord(frigider, televizor, microfon), sa participe la excursii optionale in
sit in care acestea au fost solicitate de turisti, sa incuie usa
autocarului la fiecare oprire, oricat de scurta ar fi ea.
Durata unei zile de lucru a soferului se stabileste in functie de nr de
km parcursi zilnic, puntand exista chiar 2 sofei EX: la excursiile in
circuit, cand distanta zilnica parcursa depaseste 500 de km sau 8 ore
de condus.
Crearea unei relatii bune cu grupul
Aceasta se face intr-o maniera profesionala, ghidul de tur dovedind o
atitudine poz fata de turisti, de la primire si pe toata perioada
excursiei, care se va reflecta in politete in comunicare, gesturi si
atitudini, eficienta in conducerea excursiei, cunostinte bine
fundamentate pentru realizarea unor excursii atractive, asumarea
responsabilitatii in ceea ce priveste serviciul si informatiile oferite
turistilor precum si securitatea acestora si nu in ultimul rand,
acuratete.
Aceste relatii sunt deosebit de importante intrucat se cunoaste
importanta ghidului in reusita unei excursii intrucat de el depinde in
mare parte satisfactia sau insatisfactia turistilor. De cele mai multe
ori, atunci cand anumite servicii nu se ridica la nivelul cerut, ghidul
este cel care mentine, la un standard ridicat, excursia prin
agrementul oferit dar si prin calitatea acestuia de a tine turistii uniti
deoarece un turist multumit este cel caruia i-au fost satisfacute
nevoile de petrecere a timpului liber.
Folosirea microfonului
Avand in vedere faptul ca microfonul reprezinta pentru ghid obiectul muncii
el trebuie sa dovedeasca dexteritate in al folosi. Prin urmare el va cauta in
primul rand sa:
1.nu priveasca microfonul in timp ce vorbeste ci din portiva, de cate ori este
posibil sa priveasca turistii pentru a sti ca ei sunt cei pentru care li se
adreseaza prezentarea
2.sa verifice volumul , intreband turistii daca se aude tot autocarul
3.sa nu tina microfonul la o distanta foarte mare de gura dar nici sa nu
vorbeasca prea aproape de el, deoarece sunetul se distorsioneaza
4.sa nu stea sub difuzor pentru a nu crea efectul de microfonie
5.atunci cand raspunde la intrebari se repeta intrebarea astfel incat toti
turistii sa poata intelege la ce se refera raspunsul
6.sa nu lase microfonul pe mana turistilor pentru mici interventii pentru ca sar putea ca acestia sa il acapareze

7.daca microfonul nu mai functioneaza, ghidul va trebui sa gaseasca o

pozitie in autocar(de obicei centrala)astfel incat sa poata fi auzit de toti
turistii
Comentarii si opriri pe parcursul excursiei
Ghidul national de turism , va face comentarii in functie de obiectivele
stabilite in prog excursiei si va stabili opriri pentru diferite necestitati. Aceste
comentarii presupun:
-prezentari scurte si la obiect, intr-ul limbaj agreabil nici sofisticat nici
monoton
-referiri la chestiuni practice din program
-informatii generale referitoare la tara sau orasul care se viziteaza privind
economia, cultura, obiceiurile, traditia, religia sau personalitatile cunoscute
din diverse domenii
De asemenea, subiectul tratat va fi ales in functie de structura grupului. De
asemenea, prezentarea obiectivelor importante intalnite pe traseu chiar daca
nu se fac opriri si nu in ultimul rand, prezentarea hotelului unde vor fi cazati
turistii prezentandu-se gradul de confort, poz in oras si facilit oferite.
In ceea ce priv opririle pe parcurs, acestea se fac de regula intr-un loc
amenajat, facandu-se cel putin o oprire la cel putin 2 ore de mers cu
autocarul, se mai pot face opriri pentru fotografii, cump sau pentru a lua
masa la restaurant. Mai pot fi si opriri neprevazute in program, fara a se
devia de la traseu sau fara a se intarzia atingerea celorlalte ob incluse. La
sfarsitul fiecarei opriri, ghidul de turism numara turistii dupa ce acestia si-au
reluat locurile in autocar.
Vizitarea unui obiectiv turistic
Indiferent de locul in care se desfasoara vizita, fie in interior(intr-un muzeu),
fie in exterior(tur de oras pe jos), ghidul de tur trebuie sa tina seama de
particularitatile insotirii unui grup, avand grija de urmatoarele aspecte:
-mersul sa fie portivit asigurandu-se ca toti turistii il urmeaza
-grupul sa se adune departe de multimi, de intrari la obiective, astfel incat sa
nu se amestece cu alte grupuri
-sa nu dea intalnire grupului intr-un loc neprotejat fie de soare sau ploaie
-turistii sa fie avertizati sa aibe grija de lucrurile pe care le au asupra lor si sa
nu dea vina pe alte persoane responsabile
-grupul sa stie cat dureaza vizitarea obiectivului si daca exista posibilitatea
unor locuri pentru odihna in interiorul obiectivului
-sa indice un loc si o ora de intalnire in cazul in care cineva se rataceste in
interiorul obiectivului
Intr-o alta ordine de idei, fiecare tur sa cunoasca numele hotelului sau locul
de parcare a autocarului, comentariul la locul vizitei sa fie facut la un limbaj
accesibil pe intelesul tuturor, vocea sa fie bine dozata si sa se faca auzit de
tot grupul, nu doar de turistii din fata si, respectiv sa fie incurajate intrebarile
venite din partea turistilor pentru a crea un discurs interactiv si pentru a
asigura in permanenta un dialog cu turistii.

Curs lipa!!!!!!!!!
29.apr.15
curs
Excursii optionale
Excursiile optionale sunt procurate de ghidul de tur national, atat pe
parcursul prog turistic dar si de la agentia organizatoare. Pentru a procura si
a vinde excursiile optionale, ghidul de tur trebuie sa aibe in vedere
urm.aspecte:
-identificarea agentiilor care organizeaza aceste excursii
-planificarea excursiilor intr-o perioada propice in functie de distanta la care
se gasesc obiectivele, in functie de timpul alocat dar si de disponibilitatea tur
-intocmirea unei liste cu posibile excursii optionale care va servi si ca
formular de rezervare
-tipurile de excursii pt care se poate opta(fie tururi de oras, expozitii,
spectacole
-descrierea amanuntita a lor, astfel incat turistii sa stie la ce sa se astepte
-momentul vanzarii de obicei prezentandu-se turistilor in a 3-a zi dupa micul
dejun
-formularul pt rezervare sau inscriere se da fiecarui tur in parte pt a completa
numele, nr excursiilor la care doreste sa participe iar in final, acest formular
reprezinta cererea de rezervare pt excursiile optionale
-anularile la excursiile optionale nu se pot face, in acest sens, incasarea
contravalorii se va face odata cu predarea de catre turist a formularului,
deoarece timpul este relativ scump iar ghidul va plasa comanda la agentia
organizatoare imediat dupa ce se strang banii
-toate costurile pe care le implica organizarea acestor excursii optionale
presupun existenta unui nr minim obligatoriu de participanti
-situatiile neprevazute in excursie: pe parcursul unei calatorii pot aparea
situatii neprevazute la care ghidul trebuie sa reactioneze spontan astfel incat
sa faca fata crizei. Desi aceeasi situatie neprevazuta poate aparea in mai
multe excursii, nu se pot da solutii universal valabile, aceste sit rezolvanduse dif de la caz la caz. Se pot face insa, o serie de recomandari dintre care
cele mai reprezentative sunt:
-in cazul unor sit grave se pot inlocui unele obiective cu alte ob
turistice
-in cazul zborurilor suprarezervate, se va alege o alta cursa in
aceeasi zi
-in cazul intarzierii tur-lor, se poate astepta pana la max 15 min
peste ora plecarii in cazul transp cu autocarul. Se incearca de
asemenea, contactarea tur, iar daca nu este posibil se anunta
agentia de neprezentarea unui turist urmand ca de aici sa se
faca toate anularile referitoare la cazare sau masa
-bagajele pierdute sau deteriorate acest lucru se poate
intampla mai ales in cazul transp cu avionul, lasandu-se in acest

sens o reclamatie la biroul de bagaje pierdute. Aceste bagaje se

urmaresc ulterior pe baza numarului de inregistrare primit
-pierderea biletelor de transport. In acest sens se poate elibera
un alt bilet daca exista dovada ca turistul se afla pe lista
pasagerilor inclusi in prog.
-pierderea sau furtul ob personale in acest sens se face o
plangere la politie sau la receptia hotelului in functie de locul in
care se intampla
-pierderea unui pasaport. In acest sens se anunta consulatul sau
ambasada pentru eliberarea unui duplicat
-lipsa unui turist. In acest sens daca nu ii lipsesc si bagajele
atunci se anunta politia
-imbolnavirea. In acest sens se acorda primul aj in situatiile care
nu necesita punerea unui diagnostic sau in cazuri mai grave, se
solicita personal calificat, chemandu-se ambulanta.
-in caz de deces se anunta familia pt a veni sa se ocupe de
toate formalitatile de transport
!!!pentru imbolnavire si deces se va plati o asigurare
suplimentara
-alte situatii neprevazute care pot aparea: arestarea turistului,
declansarea unei revolutii sau revolte sociale, declansarea unor
hazarde naturale, incendii sau defectarea mijlocului de transport
La finalul excursiei
Pentru ca excursia sa se sfarseasca in cele mai bune conditii, ghidul de tur va
trebui sa se ocupe in principal de: 1.reconfirmarea zborului cu cel putin 72
ore inainte, 2.organizarea unei mese festive daca nu este inclusa in program,
3.colectarea chestionarelor de la tur, pentru a analiza niv calitativ al
excursiei, 4 despartirea de grup se va face in termeni cordiali, 5.depunerea la
agentie a dosarului actiunii ce va cuprinde decontul si rap ghidului
Comisioanele, se practica in functie de obiceiul din fiecare tara, acestea
lasandu-se fie in numele tour-operatorului, fie de fiecare tur in parte in
functie de serv oferite. In numele touroperatorului se lasa la hotel si aeroport
pentru caratul bagajului si la receptie si restaurant pentru celelalte
serv.oferite. de fiecare turist in parte, pentru serv oferite acestea dandu-se
stewardului in cazul unei croaziere, ghizilor locali daca excursia necesita
insotitori, soferului de taxi, chelnerului la room-service sau restaurant sau
pentru alte servicii ex:camerista.
In aceste situatii, ghidul explica turistilor care este obiceiul locului si eventual
sugereaza si suma sau procentul care se practica.
Prez unui itinerariu turistic
Elementele de baza in prezentarea itinerariilor
Inainte de plecarea in actiune vor trbui avute in vedere obligatoriu urm.:
-salutul

-prezentarea ghidului si a persoanelor de insotire: sofer, ajutor de ghid

-expunerea in cateva cuvinte a planului de vizitare a zonei si a planului
orasului
-date elementare de cunoastere a localitatii: se vor face precizari cu privire la
asezarea geo., caile de acces dar si legaturile cu principalele trasee turistice,
de asemenea se va preciza intinderea in comparatie cu tara de origine a
turistului, nr de locuitori, data fondarii si eventual originea numelui dar si un
scurt istoric facandu-se referire la date din dezv economico-sociala sau
anumite date culturale
In timpul actiunii, pentru prez obiectivelor propriu-zise se au in vedere
urmatoarele demersuri:
-se face astfel ca atentia turistilor pentru noul obiectiv sa fie trezita in mod
prealabil
-explicatiile se vor da pentru obiectivele care se vad pe traseu
-nu se vor aminti obiectivele tur care au fost depasite, in cazul opririlor de
durata la obiective se vor face comentarii mai ample cu eventuale date
comparative
-prezentarea trebuie sa fie obiectiva, clara, precisa, atractiva si neaparat
interesanta
La sfarsitul actiunii trebuiesc avute in vedere:
-aprecierile generale asupra perspectivelor de dezv a orasului sau zonei
-multumiri din partea ghidului si a agentiei pt placerea efectuarii turului de
oras
Cerintele unei prezentari atractive
Asa-zisul decalog al acestor cerinte consta in:
1.pasiunea pt meserie evitandu-se lipsa de interes si a atitudinii de blazare
2.doc serioasa reflectata in explicatii concise si clare
3.prezentarea sa se reflecte asupra a ceea ce este valoros si caracteristic
tur.rom
4.sa se imprime un ritm sustinut prezentarii prin dozarea explicatiilor in
functie de succesiunea obiectivelor
5.sa nu se abuzeze de detalii minutioase si nesemnificative intru-cat aceste
detalii obosesc tur
6.prezentarea sa fie conceputa de ghid ca un act de creatie
7.ghidul insotitor trebuie sa fie un bun psiholog
8.sa aibe o atitudine plina de tact, de politete si de atentie fata de turisti
9.sa foloseasca formule de atragere la coparticipare a turistilor la explicatii
10.dozarea cu pricepere a vocii
In ceea ce priveste 1 aspect al decalogului pasiunea pt.meserie. in acest
sens trebuie evitata lipsa de interes si atitudinea de blazare intru-cat
atitudinea ghidului nu trebuie sa se transforme intr-o obligatie. Este neplacut
ca turistii sa perceapa ghidul ca pe o persoana obosita de acelasi traseu si
aceleasi obiective si care urmareste mai degraba terminarea actiunii decat
satisfactia turistilor, drept urmare ghidul de turism trebuie sa constientizeze

faptul ca desi excursia se poate repreta, participantii se vor schimba de

fiecare data, la fel si prezentarea care va trebui facuta la un alt nivel si
conceputa in functie de caracteristicile si optiunile grupului.
2.documentarea serioasa. Aceasta trebuie sa fie relflectata in explicatii
concise si clare presupunand din partea ghidului un studiu aprofundat al
materialului bibliografic in vederea extragerii si prezentarii doar a
informatiilor importante, tinandu-se cont si de timpul alocat fiecarui obiectiv.
3.prezentarea trebuie sa se refere la ceea ce este valoros si mai ales
caracteristic tur romanesc. In acest sens, ghidul va evidentia acele resurse
tur naturale sau antropice reprezentative pt turismul nostru care au valoare
de unicat pe plan european sau mondial, de ex: delta dunarii este
considerata unicat in europa atat prin flora cat si prin fauna sau manastirile
din N M oldovei, considerate adev tezaure de arta medievala romaneasca,
unicate pe plan mondial.
4.sa se imprime un ritm sustinut prezentarii prin dozarea explicatiilor in fct
de succesiunea ob, astfel incat sa nu se ajunga in sit in care prez mai
detaliata a unui obiectiv duce la neprezentarea altora de ex in cond in care
se realizeaza turul orasului Bucuresti, prezentarea ampla a arcului de triumf
fara a fi prevazuta o oprire la acest obiectiv poate duce astfel la
neprezentarea urmatorului ob important ca muzeul satului sau muz antipa.
5.sa nu se abuzeze de detalii minutioase si nesemnificative care obosesc tur,
drept urmare expunerile nu trebuie sa fie nici seci dar nici excesiv de
didactice. In acest sens, ghidul va trebui sa tina cont de faptul ca turistii
doresc sa afle intr-un mod agreabil si fara efort tot ce ii int despre ob tur
prevazute in prog
6.prezentarea tre sa fie un act de creatie in acest sens fiecare expunere va
fi diferita de cele anterioare chiar daca se refera la acelasi ob tur, ghidul
tinand cont in prez sa de particularitatile fiecarui grup, respectiv va tine cont
de preferintele tur, de gradul de interes manifestat de acestia dar si de niv
cultural. Daca totusi, din anumite motive se prelungeste prezentarea de ex
din cauza unor intrebari suplimentare a turistilor, ob depasit nu va mai fi
prezentat.
7.ghidul trebuie sa fie un bun psiholog, antrenant si spiritual, depasind cu
usurinta momentele de oboseala. Chiar daca ghidul in cea mai mare parte a
tp calatoreste, el trebuie sa nu piarda din vedere faptul ca se afla in timpul
serviciului iar principala sa indatorire este sa asigure tur-lor tot comfortul
necesar pentru reusita unei excursii. Acest lucru se va reflecta nu doar in
serv-le platite de tur, de care ghidul tre sa fie convins ca vor fi prestate la niv
calitativ comandat dar si in realizarea unei ambiante placute in grup, prin
stabilirea unor relatii amicale intre el si turisti, dar si in interiorul grupului. El

se va tradui sa fie la dispozitia tur ori de cate ori acestia au nevoie, cautand
sa nu isi manifeste starile de oboseala sau starile de plictiseala pt a nu pune
tur intr-o sit jenanta.
8.atitudinea plina de tact, de politete si de atentie fata de tur este o calitate
a ghidului prin care acesta face dovada unui comportament matur cautand in
orice mom sa creeze o atmosfera placuta in grup. El tre sa afiseze aceeasi
atitudine fata de toti tur pt nu a genera senzatia ca unele persoanele se
bucura de un tratament preferential.
9.intrebuintarea formulelor de coparticipare a turistilor la explicatii, caz in
care este de preferat ca ghidul sa atraga tur in discutie pentru a crea o atm
antrenanta prin sporirea atentiei acestora afland ce ii intereseaza mai mult,
ce obiective apreciaza, inlaturand totodata prezentarea plictisitoare
10.dozarea cu pricepere a vocii este important ca ghidul sa isi dozeze
vocea avand in vedere ca aceasta este principalul instrument de lucru. Orice
pierdere a vocii duce la incetarea lucrului din cauza imposib.comunicarii cu
tur.
Factorii care intervin in prezentare
In decursul prezentarii traseului tur., ghidul cauta sa atraga de partea sa atat
simpatia cat si aprecierea tur. Turistii sunt dornici sa cunoasca localitatea
orasul, zona sau tara pe care o viziteaza.
In functie de pregatirea, de ocupatia turistilor sau de alte aspecte, interesele
pot fi diferite, de ex un turist poate fi mai interesat de arta, altul de
arhitectura iar un altul de etnografie sau economie. In acest sens, ghidul
trebuie sa aiba pregatita prez traseului turistic cuprinzand informatii
generale care sa satisfaca intru-totul curiozitatea tur si sa fie pregatit sa
raspunda si la intrebarile suplimentare adresate de catre turisti. De
asemenea, ghidul tre sa se apropie de tur in decursul prez prog turistic, sa
creeze o atm destinsa de prietenie. Inainte de intalnirea cu grupul, ghidul
chemat sa prez un prog tur, va obtine dosarul cu doc-le necesare dar si prog
grupului in functie de cele prevazute in contract sau in prog excursiilor
optionale. Este bine ca documentatia existenta sa stea la baza extragerii de
date cu privire la competenta prof a grupului sau varsta deoarece acestea
sunt ft importante pt felul in care ghidul isi va organiza expunerea. In
prezentarea unui tur de oras sau a unui traseu tur trebuie sa se tina seama
de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt:
-factorul timp-durata sau timpul afectat in timpul prog pt vizitarea anumitor
obiective EX:turul obisnuit al orasului buc sau turul de litoral dureaza aprox 4
ore, duraa in care sunt prevazute si cateva opriri pt vizitarea unor muzee sau
pentru fotografiere. Trebuie avand in vedere insa, faptul ca nu intotdeauna
turul orasului dureaza cateva ore. In cadrul unor actiuni speciale, de exemplu
cu ocazia croazierelor sau a tururilor de oras diferentiate, prog poate dura
mai putin. In aceste situatii se selecteaza din turul obisnuit traseul cel mai
reprezentativ, expunandu-se doar cele mai importante ob turistice pe baza

unui plan special evaporat. Sunt situatii insa, cand avem de aface cu grupul
care stau 2 sau mai multe zile in buc sau pe litoral si nu au prevazut in
program o vizitare mai amanuntita a orasului sau a zonei. In astfel de sit prez
se poate face pe etape. Astfel in 1 zi, se va face prezentarea generala a
orasului cu opriri rezervate doar pt vizitarea unora dintre obiectivele cele mai
reprezentative si fotografierea acestora. De aici rezulta faptul ca fiecare ghid
trebuie sa stabileasca foarte bine materialul brut pe care sa il poata prez in
orice mom. Aici intervine cap ghidului de a selectiona din bogatul material
documentar, aspectele principale in functie de profilul grupului.
-factorul anotimp-prin acesta se intelege felul in care se prezinta orasul sau
traseul in functie de diferitele anotimpuri in care se efectueaza excursia. De
obicei, in sezonul de vara au loc cele mai multe actiuni turistice ceea ce nu
inseamna ca in restul anului nu exista activitate cu tur. Ghidul va trebui sa
tina cont de conditiile climaterice in care se desf actiunea. In general, in
sezonul de varf, incepand din primavara pana in toamna se pot face mai
multe opriri la obiective localizate mai la liber. Turul de oras sau vizitarea
unor obiective se va adapta conditiilor climaterice cu consultarea serviciilor
de resort astfel incat, in caz de ploaie sau timp nefav sa se evite coborarile
din autocar. De asemenea, pe timp nefavorabil se pot inlocui unele obiective
cu altele. De ex: in cazul turul orasului buc se poate inlocui vizitarea muz
satului cu muz taranului roman
-componenta numerica a grupului-in acest sens, grupele mari, mici sau tur
individuali sunt analizati in mod special. Modul de expunere al ghidului difera
deasemenea in functie de componenta numerica a grupului. In cazul in care
ghidul va avea in fata un grup mare de cel putin 45 de tur va trebui sa
acorde o atentie deosebita respectarii graficului excursiei, iar expunerea sa
tre sa fie cuprinzatoare si explicita pt a face fata exigentelor tuturor tur din
grup. De asemenea, va trebui sa anunte clar timpul afectat vizitarii unui
monument sau timpul destinat pauzelor de fotografiere. In timpul
deplasarilor cu autocarul, ghidul va folosi microfonul. In acest sens este
indicat sa nu stea tot timpul cu spatele la turisti. Din cand in cand, el se va
intoarce spre turisti pt a observa felul in care reactioneaza acestia dar si pt a
stabili un contact cu ei. In actiuni cu tur individuali, ghidul nu va mai face o
expunere la microfon de genul celei din autocar, avand ca auditor un om sau
cel mult 3, angajeaza cu ei o convorbire de cele mai multe ori directa, in care
rolul de a conduce discutia ii revine ghidului. In cadrul interactiunii cu tur
individuali, opririle pot fi mai dese deoarece mobilitatea unui autoturism este
mai mare. De asemenea, timpul castigat prin parcurgerea unor trasee mai
putin interesante cu viteze mai mari poate fi fol pt vizitarea mai multor ob.
Ghidul trebuie sa cunoasca ft bine traseul, regulile elementare de circulatie
precum si semnele de circulatie, cunostinte deosebit de utile atunci cand
trebuie sa conduca turistii care au autoturisme proprii. In aceasta sit, ghidul
indica si traseul ce trebuie parcurs dar si ca atare, trebuie sa respecte
regulile de circulatie si sa aibe grija sa nu se rataceasca.
-varsta paticipantilor experienta arata ca atunci cand avem de aface cu un
grup de tur mai in varsta, explicatiile trebie date mai raspicat, mai tare

inlaturand foarte mult explic nesemnificative. Opririle trebuie reduse la

minim. Pe de alta grupurile de tineri, se pot face referire la conditiile de
sport, cultura, distractie, studiu dar si alte sub care intereseaza tinerii in
general. De asemenea in cazul unei coordonari a tinerilor, opririle si
coborarile pot fi mult mai dese decat in cazul coordonarii unui grup de
varstnici.
Curs 05.06.2015
Nationalitatea participantilor
In general, programul turistic se executa cu turistii apartinand unei singure
nationalitati. Se pot ivi insa si cazuri in care in acelasi autocar sunt turisti de
nationalitati diferite asa cum ar fi de exemplu, in cazul croazierelor in care
turistii au un singur element in comun si anume limba de circulatie
internationala.
In explicatiile care se dau trebuie sa nu se lezeze demnitatea nationala a
turistilor. In acest sens, este bine ca ghidul sa fie informat inainte de plecarea
in actiune asupra componentei nationale a grupului. Exista unele obiective in
prezentarea carora trebuie sa se tina neaparat seama de nationalitatea
grupului. De exemplu, mausolee, cimitire de eroi, Arcul de Trimf din Bucuresti
sau trecutul istoric al Sibiului sau Brasovului. In acest sens, ghidul de turism
trebuie sa dea dovada de foarte mult tact.
Componenta profesionala a turistilor
Aceasta influenteaza de asemenea felul in care ghidul isi construieste
explicatiile si determina intr-o buna masura desfasurarea programului. Astfel,
pe langa explicatiile obisnuite, stiind ca are in grup specializate pe o anumita
profesie, medici, ingineri, arhitecti, el va prezenta pe cat posibil mai multe
aspecte legate de aceste profesii. Mai exista insa si o serie de situatii
speciale, acestea se refera la grupurile care cuprind turisti avand aceleasi
profesii. In asemenea situatii, tot programul turistic a fost alcatuit tinand
seama de specialitatea grupului. Obiectivele alese sunt cele care intereseaza
mai mult grupul respectiv avand mai mult in componenta sa profesionala. In
aceste situatii este bine ca pe langa ghid sa fie atasat si un specialist care sa
poata satiface cerintele acestui tip de turisti. In asemenea situatii, ghidul
activeaza mai mult ca organizator al desfasurarii programului si in calitate de
interpret in cazul in care specialistul roman nu cunoaste limba turistilor.
Totusi, cu toate acestea, ghidul va trebui sa se pregateasca in prealabil de
problemele principale ale specialitatii respective pentru a nu fi cu totul
neinformat si pentru a isi insusi un minimum de cunostinte absolut necesare.
Pentru termenul de specialitate, va consulta un dictionar tehnic. In toate
cazurile in care ghidul lucreaza cu grupuri speciale, prezentarea orasului sau
a obiectivelor turistice se face insa de catre ghid, doar unele obiective care

intereseaza pe membrii grupului din punct de vedere profesional, pot fi

prezentate de catre specialistul desemnat sa insoteasca turistii.
Incadrarea turului de oras, litoral sau alt traseu in programul general al
grupului sau al turistului individual
In cazul in care turistii viziteaza doar un singur obiectiv din tara noastra, de
exemplu Bucurestiul sau litoralul Marii Negre, fara a vedea altceva din tara,
turul orasului sau litoralului trebuie sa constituie totodata si un prilej de
prezentare generala a tarii. Astfel, se vor da unele date generale asupra tarii,
cum ar fi suprafata, datele referitoare la relief, clima, populatie, economie
sau istorie si in special trebuie insistat asupra principalelor obiective
turistice. Aceste prezentari au drept scop starnirea interesului pentru
statiunile maritime si montane, pentru Delta Dunarii, dar si anumite calatorii
pe Dunare. De asemenea, vizitarea unei expozitii etnografice sau a unui
muzeu de arta populara este un prilej pentru a recomanda acestei categorii
de turisti sa ia cunostinta de bogatia folclorului si artei noastre populare,
recomandandu-se in felul acesta vizitarea unor muzee renumite cu acest
profil, de preferinta a unor muzee autentic satesti. In general se poate profita
ca prezentant unele obiective in mod discret si plin de tact, sa se recomande
turistilor alte excursii sau actiuni turistice optionale. Ghizii trebuie sa
promoveze vanzarea unor excursii sau actiuni turistice. Daca Bucurestiul este
un punct de venire al turistilor, atunci explicatiile ghidului vor face
obligatoriu referiri la obiectivele vazute de ei anterior programului.
Situatii neprevazute
Indiferent de natura lor, reclama din partea ghidului prezenta de spirit, calm
si spirit de orientare. Este imposibil de a da recomandari universal valabile
pentru solutionarea acestor situatii deoarece pot exista mari diferentieri de la
un caz la altul.
Prezentarea unui muzeu
Muzeul este insitutia care se ocupa cu strangerea, pastrarea si expunerea
obiectelor care prezinta interes istoric, stiintific si artistic, drept urmare este
o cladire in care sunt expuse si pastrate astfel de obiecte. Exista mai multe
tipuri de muze, cum ar fi, de arta, de istorie, de etnografie si folclor sau de
stiinte ale naturii, toate create cu acelasi scop anume de acela de a aduce la
cunostinta publicului anumite trasaturi, caracteristici definitorii ale unui
popor sau caracteristici ale unei natiuni. Pregatind vizita la un muzeu, ghidul
de turism trebuie sa gaseasca o cale logica de prezentare a acestuia in
functie de cum sunt prezentate exponatele in interior, pentru a-si alcatui un
discurs interesant, atractiv si usor de urmarit. Pentru aceasta sunt
recomandate mai multe metode, cele mai uzuale fiind
-

metoda tematica, este folosita doar acolo unde ghidului de turism I sa

cerut sa arate doar anumite particularitati, de exemplu, o anumita

colectie apartinuta cuiva, sau doar sala cu costume populare provenite

din mai multe zone ale tarii. Aceasta metoda este specifica muzeelor
care prezinta acelasi tip de exponate sau muzeelor care urmaresc o
anumita tematica prin totalitatea obiectelor expuse ca de exemplu,
cele care reprezinta viata si obiceiurile de la tara sau muzeele
etnografice si casele memoriale.
metoda cronologica, este folosita pentru a prezenta obiectivele dintr-un
muzeu in ordine cronologica. Cu ajutorul aceste metode, ghidul de
turism trebuie sa-si construiasca prezentarea astfel incat turistul sa
inteleaga transformarile survenite de-a lungul vremii, dar si cauzele
care au dus la aceste transformari. O astfel de metoda este intalnita
deobicei la muzeele de istorie sau muzeele de stiinta ale naturii.
metoda vizitei generale, aceasta presupune un tur de muzeu unde
ghidul de turism va prezenta obiectivele expuse in ordinea in care sunt
asezate, urmand un traseu prestabilit. In general, muzeele sunt
gazduite in interiorul unor palate, castele, case renumite prin
arhitectura lor deosebita, sau cladiri special construite cu sisteme de
securitate perfomante care adapostesc obiecte de mare valoare
(tezaure, bijuterii antice, picturi sau sclupturi de mare valoare).
Indiferent de metoda folosita, inainte de prezentarea obiectelor din
muzeu, ghidul de turism poate face scurte referiri la cladirea in care
acestea se gasesc (cui a apartinut, destinatia initiala, anul constructiei
sau stilul arhitectonic).

Etapele prezentarii unui muzeu

-

inainte de a parasi punctul de plecare, ghidul se va asigura ca toti

turistii sunt prezenti si ca toti sunt pregatiti pentru vizitarea
obiectivului turistic
plecarea, va fi un prilej pentru ghid sa familiarizeze turistii cu obiectivul
de vizitat, subliniind totodata si importanta acestuia. Deasemenea,
ghidul poate face referiri la cladirea muzeului sau la imprejurimi
sosirea la muzeu, presupune informarea turistilor asupra conditiilor de
participare si anume: recunoasterea autocarului (sigla agentiei de
turistim), stabilirea unui loc de intalnire (in cazul in care turistii se pierd
de grup), modalitatea de ajungere la hotel, cine plateste taxa de
intrare, modalitati de utilizare a garderobei, durata vizite, interzicerea
atingerii exponatelor dar si reguli de folosire a aparatelor de
fotografiat/filmat.

In interiorul muzeului, ghidul va tine grupul cat mai strans, separat de alte
grupuri, urmarind in principal urmatoarele aspecte: mentinerea interesului
turistilor, conducerea turistilor prin salile muzeelor, prezentarea sa fie facuta
folosind una dintre cele trei metode, timpul alocat vizitarii fiecarei sali sa fie
suficient, sa nu beneficieze de explicatiile oferite si alte persoane straine de
grup, sa fie satisfacuta curiozitatea turistilor in legatura cu vizita efectuata,

sa se faca si o pauza in limita disponibilitatilor, oferirea informatiilor de

detaliu pentru sporirea atentiei, anuntarea sfarsitului vizitei.
Incheierea vizitei la muzeu presupune anumiti pasi:
-

sa
sa
sa
sa
sa

invite turistii sa cumpere anumite amintiri

supravegheze preluarea de la garderoba
conduca turistii la autocar
verifice daca toti turistii sunt prezenti
multumeasca pentru participare

Muzeul reprezinta resursa fundamentala pentru functia turistica a unui oras,

mai cu seama in cadrul turismului cultural. Astazi, rolul unui muzeu este
perceput mult mai aproape de cel al unui parc tematic al centrelor
comerciale decat al relatiilor artistice considerate exclusiviste. Prin urmare
rolul muezului devin activ si este propus cu insistenta potentialilor vizitatori
sau turistilor. Aceasta oportunitate este creata de rolul pe care muzeul il care
in societate, pierzand treptat imaginea de loc unde sunt depuse piese de
arta, tablouri sau coletii pentru a deveni o institutie care se propune activa.
Chiar in aceste conditii, doar orasele mari cu importante fluxuri de turisti isi
pot permite includerea marelor muzee in oferta turistica. Astfe, muzeul nu se
mai limiteaza la a fi doar un produs primar, ci de a fi un produs secunodar in
concurenta cu alte servicii.
Prezentarea unei statiuni turistice
Statiunea turistica, este localitatea sau partea din localitate cu functii
turistice specifice, dotata cu resurse turistice naturale dar si cu structuri
necesare valorificarii si a participarii turistice. Indiferent de modul in care
turistii fac cunostinta cu statiunea turistica prin sejur sa prin transiztare,
ghidul de turism va face o prezentare a acesteia in functie de timpul pe care
il are la dispozitie, insistand asupra elementelor caracteristice fiecarui tip de
statiune. Pe terioriul Romaniei, se pot identifica trei mari tipuri de statiuni
turistice :
-

statiunea de munte, aceasta este localitatea, care dispune de

ambianta montana, pitoreasca si nepoluata, cu facori naturali de
mediu, structuri de primire turistice dar si dotari specifice realizarii
programului turistic de tip montan
statiunea balneara, aceasta este o localitate, care dispune de factori
naturali de cura, respectiv de ape minerale, de lacuri si namoluri
terapeutice, dar si de factori ambientali recunoscuti din punct de
vedere stiintific, beneficiind si de structuri de primire turistice, dotari
tehnice dar si mijloace necesare realizarii produsului turistic asa numit
vacanta de sanatate.
statiuni de litoral, acestea sunt localitati sau partile unor localitati,
amplasate pe litoralul Marii Negre, care beneficiaza de surse naturale

specifice, de structuri de primire turistice, dar si de alte dotari pentru

realizarea produsului turisti numit sejur pe litoral. Prezentarea unei
statiuni turistice presupune oferirea unor informatii generale sau
speciale care presupun in principal denumirea statiunii, calea de acces,
capacitatea de cazare, gama de sericii oferite de statiune sau
posibilitatile de agrement.
Finalizarea si decontarea excursiei
Aceasta presupune urmatoarele etape:
-

inaintarea raportului ghidului, la incheierea actiunii turistice, ghidul de

turism va intocmi asa zisul raport de ghid catre conducerea agentiei de
turism care va cuprinde urmatoarele elemente:
1. programul si perioada de desfasurare a actiunii turistice
2. descrierea zi cu zi a efectuarii actiunii turistice
3. calitatea transportului a eventualelor schimbari de traseu sau
prestatia soferului
4. comentarii asupra fiecarui hotel in care au fost cazati turistii
5. calitatea mesei servite in restaurant si recomandarile pentru viitor
6. comentarii asupra ghizilor locali si a relevantei unor obiective
turistice vizitate
7. aprecieri asupra excursiilor optionale dar si asupra informatiilor
suplimentare
8. aspecte relevante asupra unor parti a programului turistic derulat
9. comentarii asupra componentei grupului sau comentarii privind
turistii care au creat probleme desfasurarii actiunii turistice
10. aspecte esentiale privind trecerea granitei de stat si a vamii de
catre turisti
11. propuneri pentru actiunile turistice viitoare si/sau alte aspecte
decontarea actiunii turistice, odata cu depunerea raportului de ghid, se
intocmeste si raportul actiunii care reprezinta sinteza justificarii legale
a cheltuielilor efectuata pentru buna desfasurare a excursiei externe
sau interne. Decontul actiunii turistic trebuie intocmit cu atentie si
exactitate in 24 de ore de la incheierea excursiei interne, repsectiv in
49 de ore de la incheierea excursiei externe. In decont, trebuie incluse
raportul asupra respecatrii cheltuielilor efectuate, rata de schimb
valutar, lista exacta a comisioanelor la diversi prestatori sau sumele
cheltuite pentru sarbatorirea unor turisti sau a zile nationale. Daca
ghidul realizeaza economii la un element de cheltuieli, acestea pot fi
folosite pentru imbunatatirea altui element, cu cheltuieli suplimentare
si acte justificative. In cazul in care economiile rezulta din
neparticiparea unor turisti in excursie, acestea nu pot fi cheltuite
pentru alte servicii suplimentare, drept pentru care ele se restituie
integral la caseria agentiei de turism. Decontul va avea anexat
programul actiunii turistice, copiile comenzilor, notele de plata,
chitantele si facturile fiscale, copiile notelor de decontare dar si in

anumite cazuri diagramele de transport auto, diagramele de cazare,

eventual un scurt raport al soferului, voucherul confirmat, dar si alte
elemente justificative. Certificarea serviciilor de voucher, se va face
doar in momentul in care serviciile comandate au fost efectiv prestate
In cazul in care turistul intrerupe excursia, se va mentiona pe voucher
serviciile primite, dar si datele la care au fost primite. Serviciile de care
nu au beneficiat turistii absenti la actiunea turistica respectiva, sau
serviciile de care au beneficiat numai partial, se anuleaza de catre
ghidul de turism si se consemneaza in mod evident in decontul
intocmit de ghid si predat agentiei de turism.