1.

Etapele mortii

Agonia - etapa premergatoare, ireversibila a mortii, apare o scadere a controlului cortical asupra
functiilor organice, ducand la instalafrea insuficientei functiilor vitale
- debitul cartiac scade cub 40%
- dispar progresiv simturile (primul vazul, ultimul auzul)
Fazele agoniei: faza euforica, psihomotorie, neliniste, logoree (auz slab, respiratie nereglata) si
faza de imobilitate (extremitatile se racesc, simturile dispar progresiv). Formele agoniei: constienta,
inconstienta, alternanta.
Agonicii sunt iresponsabili pentru delictele pe care le-ar putea comite din punct de vedere juridic,
intocmirea unor acte civile (testamente, donatii) pot fi considerate valabile daca se poate dovedi
stiintific ca in momentul intocmirii persoana avea discernamant.

Moartea clinica- etapa intermediara intre viata si moartea defunctului, se caracterizeaza prin
incetarea functiilor vitale, cardio-circulatorie si respiratorie.
-dureaza din momentul incetarii functiilor pana la instalarea leziunilor ireversibile la sistemul nervos
central.
Moarftea biologica - reala, etapa ireversibila, carac prin oprirea cordului si a respiratiei, aparitia
semnelor de incetare.

2. Modificarile cadaverice
Sunt semne negative de viata si semne pozitive de moarte (dupa incetarea functiilor vitale, aspectul
general si pozitia corpului, lipsa reflexelor, lipsa respiratiei, lipsa activitatii cardio).
I. Semnele precoce:
a. Racirea cadavrului (scade chiar din perioada organica la 4h cu 1 grad) - racire
influentata de mediul ambiant. La 20 grade, moartea reala s-a instalat definitiv.
b. Deshidratarea cadavrului - incetarea circulatie sanguine si a fenomenului de
hipostaza (tesuturile superficiale se racesc prin evaporarea lichidelor). Apare mai
repede unde pielea e mai subtire (a fost traumatizat stratul cornos). Temperatura
ridicata a mediului ambiant - pierderea 10 kg in 24h.
c. Lividitatile cadraveice (pete cadraveice) - acumularea sangelui sub inluenta
fortei gravitationale si in lipsa circulatiei sanguine (pete de culoare violet,
evoluate in 3 faze:
hipostaza - in 1-16h de la deces - in regula.. Cefei si se
extind in toate zonele ( se caracterizeaza prin disparitia lor
la...) difuziune - dupa 12-16h pana la 24h
inhibitie - 18-20h de la deces, apar omogen colorate - cea
mai mare parte a sangelui este hemorizata si trece in
tesuturile din jur
Nu apar niciodata in zonele de sprijin sau in zonele comprimate de imbracaminte.
Pot indica timpul care a trecut de la deces, modificarea pozitiei cadavrului, pot pot ...
Asupra cauzei mortii.

d. Rigiditatea cadraveice = fenomen ce consta in contractiunea ferma a musculaturii si

tensul in articulatii. Se pune in vedere la nivelul articulatilor
Se ... Scaderii ale .. In msuchi si
recucerii Se instaleaza in sens ...
Particularitati in functie de conditile de mediu:
- Uscat (rigiditatea apare rapid)
- Parcurge 3 stadii: etapa de izolare - 2-3h de la deces; 4-5h corpul devine rigid, se rupe
usor, se reinstaleaza datorita contractiei musculare. Etapa de stare - primele 24h.
Etapa de rezolutie - 24-48h, dureaza 1-2 zile, dispare treptat in acelasi ordin in care s-a
instalat.

e. Autoliza = fenomen precoce, cadavrelic distructiv, sub influenta enzimelor proprii

organisme, si-n absenta microbilor, produce putrefactie.
Distrugerea celuleor prin autoliza se amplifica prin antaliza (sange, pancreas, suprarenale).
I Semne tardive - pot fi:
I. Distructive (putrefactia - incepe la nivelul intestinelor - bule de putrefactie:
a gazele) - se desfasoara sub influenta germenilor microbieni.
. Putrefactia;
faza
- gazoasa;
- faza de lichifiere;
- Mirosul determinat de aminele
- cadaverice; Distrugerea cadavrelor:
- 10 ani.
b. Semiconservat
c. Conservatoare
- Naturale: mumifierea;
- Artificiale: refrigerarea, imbalsamarea, plastifierea;

3. Clasificarea agentilor traumatici

In functie de caracteristicile leziunilor traumatice produse: mecanici (corpuri contondente,
ascutite), fizici (temperatura, electrcitatea), chimici (medicamente, stupefiante)
In functie de natura lor (biologici - umani, vegetali, animali - produc leziuni traumatice in
mod independent)
- inerti (produc leziuni doar daca sunt actionati de o alta forma
In functie deposibilitatea perceptiei: percdeptibili sau neperceptibili
In functie de compozitie: materiali sau imaterili

4. Clasificarea leziunilor traumatice

In functie de aspectul morfologic al leziunii:
- leziuni fara solutie de continuitate - pielea ramane inteegra (hematom, echimoza)
Eritema= ruperea capilalelor si a vaselor mici cu hemoragie in straturile superficiale ale pielii
(isi pastreaza obiectul cand suprafata de lovire e unica)
Hematomul = zdrobeste tesutul (acumulare de sange in zona respectiva, traumatism de
intensitate mare)
Vezicula post-traumatica = de dimensiuni mici, acumulare de lichid cu straturile epidermului
si derma

Leziuni cu solutie de continuitate

Escoriatia = leziune traumatica primara, cu detassarea superficiala a straturilor pielii,
frecarea tegumentului de un obiect cu suprafata dura (se vindeca fara cicatrici)
Plaga = leziune traumatica care intereseaza tegumentul, muschii, chiar vasele mari (cel mai
mare pericol: hemoragia interna sau externa)
Dupa adancime: superficiale sau profunde
Dupagravitate: usoare, grave, mortale
Dpdv ML: de atact, de aparare
Dpdv morfologic: contuzie, intepate, taiate, intepat-taiate, despicate.

5. Legatura de cauzalitate si raportul

Raportul de cauzalitate= compararea leziunilor traumatice interpretate prin prisma obiectelor
traumatice pe care le-au realizat, in functie de gravitatea leziunilor (utila cand sunt mai
multi faptuitori in imprejurari diferite pentru individualizarea pedepsei, exprima corelatia
dindtre leziunea traumatica si traumatism)
Leziune primara: nu se interpune nimic intre cauza si efect
Leziune secundara: exista factori cu rol favorizant

6. Moartea violenta
= ca urmare a nerespectarii dr. la viata a fiintei umane
Cel mai frecvent este conditia interventiei a unui agent traumatic extern organismului care
poate actiona in imprejurari diferite. Poate surveni in urmatoarele imprejurari:
1. Accidentul - se produce in mod intamplator, mai mult sau mai putin previzibil ca urmare a
actiunii/inactiunii unei alte persoane. Consecutin unei eveniment. Cel mai frecvent
moartea accidentala este consecinta culpei, in sensul ca faptuitorul fie prevede rezultatul
fapeti sale pentru viata persoanei, dar nu il accepta, socotind fara temei ca consedintele nu
se vor produce. Nu prevede rezultatul desi putea si trebuia sa il prevada.
2. Sinuciderea - incetarea vietii printr-o actiune comisiva sau omisiva, realizata de persoana
respectiva, cu intentie, determinata de o alta poersoana sau accidental.
3. Omorul - cea mai draga infractiune contra persoanei. Rezultatul socialmente periculos este
ireversibil, suprimand definitiv relatiile sociale care se formeaza si se dezvolta in viata
umana. Este tipic sau calificat. Cu premeditare, din interes material etc.
4. Eutanasia - Forma atipica, particulara, de omor ce consta in intentia medicului de a ucide
bonlavii incurabili sau malformati, dependenti sociali la solicitarea constienta, liber
exprimata a persoanei in cauza.

Gravitatea leziunilor este determinate de:

a. Consistenta, tipul agentului traumatic
b. Viteza cu care actioneaza agentul traumatic
c. Portiunea din corp lezata
d. Particularitatile de reactie specifice ale organismului

7. Clasificarea armelor de foc

Armele de foc sunt dispozitive, instrumente, mecanisme ,,al căror principiu de funcţionare
are la bază forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse ori
prin

arderea unei încărcături” (Legea nr. 295/2004), prin care este determinată deplasarea unui
proiectil – agent traumatic mecano8dinamic.

Clasificare:
1. în funcție de posibilitatea legală a deținerii:
- arme interzise persoanelor fizice și juridice, cu excepțiile precizate în lege;
- Arme supuse autorizarii
- Arme supuse declararii
- Alte arme

- arme letale;
- arme neletale;
2. după destinaţie:
- arme militare;
- arme de apărare si pază;
- arme de vânătoare;
- arme de autoapărare;
- arme utilitare;
- Arme zootehnice
- Arme de agrement

- arme cu tranchilizante;
- arme de asomare;
- arme de panoplie;
- arme de colecţie;
- arme de recuzită;
1. Miscarea generata de recurul ale armei de foc in momentul tragerii la care se adauga si uzura
tevii.
2. Basculare in jurul varfului cu tendinta ca extremitatea mai groasa, baza glontului sa se situeze
inaintea varfului, pe masura ce glontul se indeparteaza de teava.
Proiectilul actionand ca un corp contondent va genera leziuni traumatice mortale sau nu, in functie de
asa numita forta vie sau forta de distrugere, determinata de:
a. Distanta de la care se executa tragerea
b. Viteza de deplasare
c. Caracteristicile proiectilului
d. Zona anatomica de impact, de rezistenta tesuturilor organismului uman
Toti acesti factori determina morfologia agentilor traumatici ce pot consta in:
- Zdrobiri
- Rupturi
- Explozii ale tegumentelor sau organelor in tragerea realizata de la o distanta de ... si glintul are o
viteza de 330 mm/sec
- Plagi porofunde
- Excoliatii
- Chiar echimoza

Perforarea = cand distanta e mai mare de 500-2000 m, dar mai mica de 2000 m.
Impartirea agentilor traumatici in mod general.
Excoliati = distanta este mai mica de 2000 m si unghiul de impact al glontului este de sub 15 grade.
Echimoza = proiectilul doar atinge tegumentul

8. Leziunile produse prin arme de foc

Din punct de vedere criminologic, Pot fi leziuni primare, secundare, tertiale, conexe.
• Leziunile primare = determinate de proiectil sau fragmente din proiectil.
• Leziunile secundare = determinare de factorul secundar al impuscarii si anume: flacara, gaze,
pulberea arsa sau nearasa.
• Leziunile tertiale/reziduale = induse de elemente reziduale cum ar fi rugina, unsoare, pulberi sau
anumite fragmente metalice.
• Leziunile conexe = datorate practic unor factori de mediu: nisip, faina, pamant, sau prin rocosare.

Moartea prin impusare se produce in 2 moduri:

a. Direct si rapid - prin hemoragie interna sau externa
b. Indirect - dupa o perioada de timp, prin complicatii medicale, infectioase, complicatii asociate,
etc

Leziunile traumatice produse de factorii primari:

Plaga impuscata = leziunea tipica prin moartea in armele de foc, este constituita din 3 componente:
- Orificii de intrare
- Canalul plagii
- Orificii de iesire

Orificiul de intrare = apare sub forma unei solutii de continuitate cu lipsa de tesut, de forma rotunda
sau ovala, marginile plagii sunt infundate, este inconjurata de o zona excoriata, de aproxmativ 1-3
mm, numit inel de excoriatie. Produs prin frecarea mecanica a proiectilului prin tesut uman.
Pe fata interna a acestui inel se formeaza inelul de stergere sau de lungire produs prin producerea
fumului cenusiu si se formeaza un al 3-lea inel, inelul de metalizare. (Prin fata acestui inel se
formeaza un al doilea inel produs de forma cenusie, si se mai produce un inel ce se poate vedea prin
reze x.)
Orificiul de iesire a plagii impuscate = se defineste prin lipsa de tesut, este in forma de manusa cu
orientare din spre interior spre exterior. Dimensiunile orificiilor sunt mai mari ca dimensiunile
glontului.

9. Notiuni de balistica
In evaluarea medico-legala a caracteristicilor leziunilor traumatice, determinate de un proiectil, se va
tine cont de toate elementele de balistica exterioara, respectiv, fenomene care se produc dupa ce
proiectilul paraseste arma si pana la atingerea tintei, deci inclusiv miscarile glontului pe traiectorie -
curba care formeaza gura tevii

Traiectoria reprezentand linia de tragere e care se deplaseaza proiectilul pana la tinta. Este influentata
de:
1. Rotatia axiala in jurul propiului ax imprimata glontului

2. Miscarea generata de recurul ale armei de foc in momentul tragerii la care se adauga si uzura
tevii.
3. Basculare in jurul varfului cu tendinta ca extremitatea mai groasa, baza glontului sa se situeze
inaintea varfului, pe masura ce glontul se indeparteaza de teava.
Proiectilul actionand ca un corp contondent va genera leziuni traumatice mortale sau nu, in functie de
asa numita forta vie sau forta de distrugere, determinata de:
a. Distanta de la care se executa tragerea
b. Viteza de deplasare
c. Caracteristicile proiectilului
d. Zona anatomica de impact, de rezistenta tesuturilor organismului uman
Toti acesti factori determina morfologia agentilor traumatici ce pot consta in:
- Zdrobiri
- Rupturi
- Explozii ale tegumentelor sau organelor in tragerea realizata de la o distanta de ... si glintul are o
viteza de 330 mm/sec
- Plagi porofunde
- Excoliatii
- Chiar echimoza

Perforarea = cand distanta e mai mare de 500-2000 m, dar mai mica de 2000 m.
Impartirea agentilor traumatici in mod general.
Excoliati = distanta este mai mica de 2000 m si unghiul de impact al glontului este de sub 15 grade.
Echimoza = proiectilul doar atinge tegumentul

10. Spanzurarea
= forma de asfixiere mecanica care se realizeaza prin comprimarea externa a gatului cu un cordon
care are o extremitate ridicata intr-un punct fix, care este acţionat de greutatea (totală sau parţială) a
propriului corp, atras de forţa gravitaţională; laţul prezintă o extremitate fixată de un suport (copac,
balcon, ţeavă etc.) şi una circulară în jurul gâtului.

Clasificare:

a. în funcţie de poziţia nodului:

- spânzurare tipică - nodul este situat în regiunea posterioară a gâtului, la ceafă; suspendarea se
realizeaza in lant fara punct de sprijin. Dupa 10 secunde duce la pierderea starii de constienta, in 2-3
min apar convulsii, se opreste respiratia si in maxim 7-8 min se opreste respiratia.
- spânzurare atipică - când nodul se află în oricare altă poziţie (anterioară, laterală sa antero-
laterală), corpul vine in punct de sprijin cu pamantul.

a. după cum cadavrul atinge sau nu o suprafaţă de sprijin;

- spânzurare completă, când corpul este suspendat în laţ, deasupra planului de sprijin fără a se
rezema de nici o suprafaţă;
- spânzurare incompletă când cadavrul atârnat în laţ atinge suprafaţa de sprijin cu o
anumită regiune a corpului: spânzurarea în picioare, în genunchi, spânzurarea în poziţia culcat etc.

Pentru a pune corect diagnosticul, se tine cont de urmatoarele:

1. Santul de spanzurare, la care se adauga leziuni consecutive interne
- Santul de sp - zona denivelata, pergamentata, de culoare violace-galbuie, reprodusa cu un mulaj. Se
gaseste de obicei la jumatatea superioara a gatului, forma este oblica, ascendenta spre nor, cu
deschiderea in sus. Adancimea este maxima in partea supusa nodului. Daca se interpun ob moi intre
tecumend si sant,
2. Dunga echimotica tegumentala
3. Linia argintata, sub sant - datorita comprimarii tesustuui
4. Infiltrat sanguin adiacent santului
5. Fracturi ale laringelui
6. Fracturi sau luxatii ale coloanei vertebrare
7. Mansoane echimotice
Zone hemoragice
Facesul simpatic - mioza unilaterala pe partea opusa nodului

Mecanismul de producere al asfixierii prin spanzurare poate fi rapid, neuroleflex,

Spanzurarea in mod frecvent este siucidere si este facuta in mod frecvent de barbati. Accidental la
copii mici sau la sexopati.
Spanzurarea prin omor este foarte rara, poate fi intalnita doar la victime.

Elementul specific în spânzurare este şanţul de spânzurare care se prezintă ca o depresiune

pergamentată care, în spânzurarea completă, are următoarele caracteristici:
- este situată circular în 1/3 superioară a gâtului;
- cu traiect oblic ascendent către regiunea nodului;
- de adâncime neuniformă; este mai profundă în zona opusă nodului, superficializându-se treptat
către nod;
- incompletă, fiind întreruptă în zona nodului atunci când laţul este cu perimetru fix; în cazul
nodului culant, şanţul poate forma o circulară completă, dar cu adâncime mai mică în zona nodului şi
cu imprimarea (ştanţarea) nodului – „amprenta nodului de spânzurare.”

Diagnosticul corect se pune tinand cont:

1. Diagnosticul corect al spanzurarii este pus de medicul legist
2. Diferentierea spangurarii de catre sine sau de catre altii

3. Diferentierea spanzurarii de strangulare

4. Daca persoana avea probleme psihice, de familie, etc.

11. Strangularea
este o formă de asfixie mecanică realizată prin comprimarea gâtului cu un cordon care formeaza o
circulara, acţionat de o forţă, alta decât cea a propriului corp atras de forţa gravitaţională.

Elementul specific: Şanţul de strangulare se prezintă ca o depresiune pergamentată:

− situată circular în treimea medie sau inferioară a gâtului;
− cu traiect orizontal; nu oblic
− de adâncime uniformă;
− completă (şanţul poate fi incomplet atunci când între laţ şi gât se interpun diverse obiecte: gulerul
cămăşii, fularul, părul sau mâna victimei etc).
- Leziunile la autopsie sunt mai evidente

- Apar leziuni traumatice de aparare

- Urmele, vanataile sunt mai evidente
- 99% act criminal
- Pentru ca strangularea sa fie suicid, persoana trebuie sa aibe probleme psihice

Modalitati:
1. Faptuitorul actioneaza ambele extremitati
2. Doar o extremitate a cordonului
3. Prin diverse aparaturi puse la dispozitie
4. Diverse greutati, prin prindereqa de un capat

Forma particulare de strangulare: comprimarea gatului cu ajutorul mainilor - sugrumare, santul de

sugrumare lipseste. Multiple echimoze si escoliatii.

Inecul in apa duce sau sarata, frecvent este accidental sau pentru aruncarea in apa a unui cadavru

12. Intoxicatia cu alcool etilic

ntoxicatia cu alcool etilic, licoare divina, apa de viata, puterea vietii.

Se realzieaza prin ingestia de bauturi alcoolice. Caile de patrundere in organism al alcoolului etilic:
- cu prioritate calea digestiva, prin bucala gastrica,
- poate patrunde si sub forma prin vapori.
Pe stomacul gol se absoarbe peste 90% in maxim o ora. In functie de mancarurile grase, absorbitia se
prelungeste.
Dupa absorbtie, alcoolul se repartizeaza rapid.

Curba lui ... are 3 parti:

- partea ascendenta - in care difuzarea in tesuturi este mai mare decat metabolizarea
- a 2-a parte: partea de platou: echilibru intre difuziune si metabolizare
- a 3-a parte: partea descendenta: eliminarea este constanta, se elimina cu un procent de 0,15 grade
de sange pe ora.
Alcoolul se elimina practic, complet in 24h.
Alcoolemia este maxima in 30 min daca a fost ingerata pe stomacul gol, in 30-60 min daca in stomac
au fost alimente.

Efectele alcoolului etilic:

a. Rol deprimant al sistemului nervos central: falsa impresie este consecinta blocarii activitatii
scoartei celebrare (cortexului) si se elibereaza centrii subcortricali, care ii pun individului anumite
trasaturi de caracter si personalitate.

a. Stimuleaza secretia gastrica

b. Deterioreaza ficatul
c. Favorizeaza aparitia cancerului hepatic, de limba, esofagian
d. Alte efecte: toxic pentru ochi, auz, scade activitatea organismului, poate duce la diabet zaharat

Rol energetic: sursa de energie, prin metabolizarea unui gram de alcool etilic se obtin 7 calorii.

In raport de gradul de alcolemie, starea de intocicatie acuta, raportata la toleranta individului

realizeaza 4 stari/situatii:
a. Betia infracrimica - alcolemia este de sub 0,5 grame la mie
b. Betia usoara sau faza de excitatie - alcolemie 0,5 - 1,5 grame la mie
c. Betia propriu-zisa, sau faza medico-legala - definita ca si anticamera delicventei - 1,5 si 2,5
grame la mie
d. Betia grava sau comatoasa - alcomeia peste 2,5 grame la mie
e. Coma alcoolica - care poate dura si 10-15h, poate duce la moarte prin 3 mecanisme:
1. Paralezia muschilor respiratori
2. Aspirat gastric prin voma
3. Aocierea frigului cu alcoolul
Cea mai mare parte a alcoolului se metabolizeaza la nivelul ficatului sub actiunea unei enzime numita
alcool dehidrogenat - ADH. Produsii: acid acetic, CO2 si apa

Intoxicatia cronica cu alcool - 3 grupe de consumatori:

1. Grupa persoanelor cu risc: consumatoare a cel putin 30g de alcool pe zi
2. Consumatorii excesivi: abuzeaza de alcool, au manifestari de comportament
3. Dependentii de alcool

Gradul de intoxicatie alcoolica se evidentiaza:

1. Prin examen clinic general
2. Detectarea prezentei alcoolului - in sange, urina, aer espirat.
In aerul expirat dozarea se exprima in miligrame la litru si rep cantitatea de alcool nemetabolizat ce se
elimina prin procesul respiratiei. Aceasta cantitate poate fi detectata utilizand aparate numite
echiloteste, aparate de detectie - dau date indirecte privind gradul de alcolemie.
3. Alcooluria - Recoltarea de sange sau urina se face doar in cadrul institutului medico-legal. Este
mai intarziata. Reprezinta cantitatea sau concentratia de alcool din urina, nematerializata exprimata in
grame de alcool la mie. Se elimina nematerializat prin urina.

13. Pruncuciderea
Pruncuciderea = omorul asupra procesul de concept uumana, dupa deeclansarea proc uman al
nasteriipna la cel mult 24h la nastere
Legea penala:
→ Uciderea nou-nascutului imediat dupa nasterea
→ Vatamararea faptului dupa nastere care a impedicat vatamarea fatului
Din punct de vedere medico-legal:
I. Examenul cadravului
II. Examenul femeii/mamei
III. Examenul de la locul faptei

Se exclude moartea intrauterina, intra sau post patrum, cauze patologice sau congenitale.

Pentru va proba:
1. Existenta vietii extra-uterine

2. Viabilitatea nou-nascutului
3. Cauza si felul mortii

I. Expertiza medico-legala a cadravului, va stabili:

a. Starea de nou nascut la termen - se face dupa criterii mortfo-fiziologice caracteristice nou-
nascutului:
• lungime,
• greutate,
• cordonul ombilical,
• pe tegumente daca nu au fost acordate ingrijiri medicale post-natale se vor intalni urme de sange,
• placenta cantareste 500-600g,
• parul de pe cap are dimensiunea de 1-3 cm,
• unghile la maini depasesc forma degetului

b. Varsta interuterina a fatului - daca lungimea este mai mare de 25 cm, se imparte la 5 si se obtine
nr de luni lunare. Daca lungimea este sub 25, se imparte la 4.

c. Viabilitatea nou-nascutului - verificarea de catre specialisti daca pot aparea hemoragii, infectii,
imaturitate, malformatii congenitale, etc. "Bilant" asupra tuturor organismelor corpului.
d. Instalarea vietii extra-uterine - Dovezi daca fatul s-a nascut viu: daca plamanul a expirat este
respins de volum, umple calitatea toracica, are o coloratie roz. Plamanul nerespirat este mic, colafat,
consistenta scazuta, suprafata neta. Plamanul nerespirat e mai greu in apa.

e. Durata vietii extra-uterine - se apreciaza dupa mai multe criterii:

- Modificari la nivelul tegumentelor, culoare, daca au substante pe ele, urme de violenta etc.
- Modificari la nivelul cordonului ombilical
- Modificari la nivelul capului - fosa sanguina, portiuni la nivelul capului unde nu exista un os.
- Modificari la nivelul tublui digestiv - prezenta aerului in stomac (a trait cel mult 5-10min) in
maxim 6h aerul ajunge la nivelul intestinului

f. Acordarea ingrijirilor dupa nastere - corp murdal, urme de snage, substanta grasa pe corp,

a. Cauza mortii si felul mortii nou-nascutului - eventuale leziuni traumatice (echimoze, scoliatii,
etc). Moatea fatului poate surveni inainte, in timpul, dupa nastere.

Examinarea medico-legala a femeii/mamei, se va stabilii:

Daca femeia a nascut sau nu: apar modificari la nivelul organului de reproducere, se vor examina
hormonii de reproducere
Daca este mama copilului
Daca prezinta tulburari psihice care au condus la diminuarea discernamantului - expertiza psihiatrica

Examenul de la locul faptei, va stabilii:

Date auxiliare in stabilirea concluzilor medicale. Echipe de criminalisti, care cauta locul faptei, se pot
descoperii indicii ce au dus la producerea faptei .

14. Violul

Se va efectua un examen fizic general si unul genital.

Examenul fizic general, inspectia persoanei se face prin observarea fetei, a buzelor, se pot observa
echimoze prin compresiune sau leziuni; echimoze sau escoliatii pe gat sau oriunde pe corp, in special
pe coapse.
Pentru a proba capacitatea de vointa psihica, examenul psihic al victimei, uneori fiind necesara
internarea pentru a diagnostica o boala psihica sau pentru a confirma/infirma boala psihica.
Cand se invoca ingestia de substante medicamentoase sau bauturi alcoolice prin fortare, se solicita
examen toxicologic obligatoriu.
Examenul genital al femeii:
- Situatia in care femeia este virgina: se face descrierea morfologica a himenului (forma, culoare,
aspect, etc); poate avea diferite forme (circular, bilabiar, cripiform, complezent). Rupturile himenului
sunt definite ca deflorare. Diagnosticul se pune pe rupturile marginii care sunt sangerite sau cu
echimoze si depuneri de fibril. Vindecarea se face in 7-10 zile. Rupturile sunt greu de identificat sau
de diagnosticat. Nu pot fi ca urmare a unor accidente, ci sunt rezultatul a unui raport sexual,
manipulatii digitale sau corp starin.
- Situatia in care femeia are viata sexuala anterioara
Pot fi depistate prezenta unor boli, sarcina, rupturi vaginale etc.
Examinarea faptuitorului poate aduce date suplimentare pentru a preciza diagnosticul de viol. Se pot
observa leziuni de violenta lasate de victima (escoriatii produse de unghii, muscaturi vizibile/intense).
Se examineaza grupa sanguina si toate aceste data sunt coroborate cu cele de la victima.

I. Act sexual cu un minor

II. Coruperea sexuala a minorului
III. Folosirea abuziva a functiei in scop sexual
Medicină Legală Pagina 20
Medicină Legală Pagina 21
Medicină Legală Pagina 22
Medicină Legală Pagina 23