TANATOLOGIA

SEMNELE MORTII REALE

Modificari cadaverice precoce si tardive
PRECOCE:
1. LIVIDITATILE
- Se formeaza prin lipsa bataii cordului, cu trecerea sangelui in zonele declive => pete
rosii-violacee pe spate (de obicei)
- Ajuta la: stabilirea timpului scurs de la deces, pozitia in mom decesului, uneori si
cauza(de exemplu, anumite toxice: monoxidul de carbon coloreaza lividitatile in
carmin; methemoglobinizantele – coloreaza lividitatile maroniu)
- Etape:
a. HIPOSTAZA – sg in zonele declive, apare intre 2-4h de la deces pana la 8h. Sg nu
e autolizat, e destul de precoce, daca apasam pe lividitate, aceasta dispare.
b. DIFUZIUNE – intre 8-12 pana la 18h. Apare autoliza si tulb permeabilitatii
capilare. Daca apasam, lividitatea devine palida, dar nu dispare.
c. IMBIBITIE – hemoliza totala, hemoglobina difuzeaza in tesuturi. Daca apasam,
lividitatea ramane violacee. Intre 18h-24h.
- DD: echimoza

2. RIGIDITATE
- Anoxia postmortem scade productia de ATP, scade elasticitatea musc => muschii devin
rigizi.
- Ajuta la stabilirea: Timpului scurs de la deces, pozitia in mom decesului, date despre
cauza (ciuperci- rigiditatea apare tarziu si dureaza putin; toxicele convulsivante-
stricnina)
- Etape:
a. INSTALARE – intre 2-4h si 12h de la deces. Se instaleaza simultan in toate
articulatiile, dar in cele mici se vede imediat, in cele mari e vizibila mai tarziu =>
daca ne uitam la cadavru, rigiditatea e instalata cranio-caudal (incepe de la artic
temporo-mandibulara)
b. GENERALA – 18-24h
c. REZOLUTIE – 24-48h. Rigiditatea incepe sa dispara, tot asa cum s a instalat,
cranio-caudal. Se datoreaza autolizei.

3. RACIREA
- In primele 12h se raceste cu 0,04 grade c. Apoi cu 0,029 grade c.
- In primul rand e influentata de temp mediului(daca sunt 40 grade C afara, e posibil
cadavrul chiar sa se incalzeasca). Influentata si de boli febrile, vestimentatia, tesutul
adipos.
 4. DESHIDRATAREA
- Prin evaporare se pierde apa
- E influentata de: temperatura mediului, umiditate (invers proportional)
- Apare intai in zonele mai subtiri: pe cornee, scrot si in zonele unde sunt leziuni
(escoriatii) => pergamentari.
- DD pergamentari – escoriatii: le sectionam si daca gasim o zona violacee sub ea,
inseamna ca a aparut inainte de moarte (escoriatie)

5. AUTOLIZA
- Autodigestie enzimatica prin hidrolazele lizozomale
- La 3-5h de la deces
- Infl de caldura mare, umiditate
- Nu poate da info precise asupra momentului mortii, pt ca e prea mult influentata de
temp mediului
- Apare mirosul neplacut al cadavrului
- Tubul digestiv devine violaceu murdar; in dreptul colecistului verde maroniu, splina
maronie
- Microscopic apare o citoplasma tulbure, omogena

TARDIVE – sunt distructive si conservatoare

 Distructive
1. Putrefactia = proces enzimatic si bacteriologic cu debut la 24-48h
- Aeroba – in CRS metabolizarea glucidelor => apa, co2, alcool etilic, ac lactic, aldehida
butirica etc.
- Anaeroba – putrefactia proteinelor din colon (in special cec) => amoniac, co2, acizi
organici, amine cadaverice(putresceina, cadaverina), mercaptani, hidrogen sulfurat
- Temperatura mediului infl cel mai mult; + umiditatea
- Regula DEVERGIE: 1 ora de putrefactie vara = 1 zi de putrefactie iarna.
- Regula lui CASPER: 1 sapt putrefactie in aer = 2 in apa = 8 in sol
- Pata verde din fosa iliaca dreapta – formata prin metab hemoglobinei in
sulfmethemoglobina.
- Circulatia postuma de-a lungul vaselor => desen vascular vizibil
- Cadavrul se umfla prin acumularea gazelor in viscere si cavitati – distensie si flictene
gazoase (trebuie deosebite de flictenele de la arsuri)

2. Distrugerea cadavrului de animale

- Vin in valuri => in fct de ce insecta se gaseste, se poate spune de cat timp a decedat
(tanatocronologie)
- Exemple de insecte: Diptere caliofora; lucilia caesar(musca verde); acarieni; viespi;
furnici
- pana in 3-4 ani
 Conservatoare
Naturale:
1. MUMIFICAREA – nevoie de temp ridicata, umiditate scazuta si curenti de aer. Leziunile
de violenta sunt greu de indentificat.
2. SAPONIFICAREA / ADIPOCEARA: individ mai gras, solul bogat in calciu-magneziu,
umiditate si temp crescuta. Prin hidroliza grasimilor => ac grasi care se combina cu ca-mg
si devin sapunuri.
3. LIGNIFICAREA/TABACIREA in conditii de mediu lichid si acid (ex. Mlastini)
4. PIETRIFICAREA/MINERALIZAREA mediu lichid cu multe saruri minerale.
5. CONGELAREA dupa ce e gasit, trebuie autopsiat rapid, pt ca dupa ce incepe sa se
incalzeasca, se putrifica rapid.
Artificiale: congelarea si imbalsamarea cu formol 10%

MANIFESTARI POSTVITALE
Rezistenta la lipsa de oxigen e diferita de la un organ la altul.
1. Celula nervoasa – cea mai sensibila: 3-5min.
2. Cordul – 15 -30 min
3. Corneea – 6h
4. Cilii respiratori – 36h
5. Spermatozoizii – 72h

TANATOCRONOLOGIA
=timpul scurs de la deces.
1. Date de ancheta: prin ancheta se poate afla de la martori cand a fost vazut in viata ultima
oara; indicii de la locul faptei.
2. Semnele mortii reale
3. Studiul proceselor fiziologice: gradul de digestie al alimentelor din stomac: legumele 4-5
ore, carnea 6-7 ore; gradul de umplere al vezicii urinare; viteza de crestere a firului de par
(creste cu 0.5-1mm/zi)
4. Date de anatochimie – recoltari din principalele umori, se modifica destul de precis in fct
de timp (potasiu, creatinina, hipoxantina). Utile doar in primele 12-24h pana intervine
autoliza si putrefactia. Daca a trecut mai mult timp, se face entomologia = analiza ADN a
larvei.
5. Date biochimice: cadaverina, putresceina, histamina(dupa 30zile).
 REACTII VITALE

1. LOCALE – rasp organismului viu la o trauma

a. Hemoragia/infiltratul – daca se sectioneaza echimozele, nu curge sangele
b. Coagularea – exista si coaguli postmortem: netezi, luciosi, se tractioneaza usor “ca o
rama”. Cei vitali sunt aderenti, friabili.
c. Necroza
d. Retractia tesuturilor – se sectioneaza fibrele elastice care tractioneaza marginile
plagii
e. Inflamatia
f. Modificari histo-enzimatice

2. GENERALE
a. Aspiratul pulmonar
b. Embolia
c. Reactii pluriviscerale si umorale (socul)

3. Specifice unor cauze de moarte

- Spanzurare
- Comprimarea gatului
- Submersia
- Combustia
- Intoxicatii: trebuie gasit in sange/ficat/rinichi /VU– nu neaparat in stomac, pt ca poate sa
fi ajuns acolo pasiv
- Electrocutii: creste mioglobina serica

TRAUMATOLOGIE MEDICO-LEGALA.
LEZIUNILE TRAUMATICE ELEMENTARE

Clasificarea agentilor traumatici:

1. Mecanici
2. Fizici: temperatura
3. Chimici: otravuri, medicamente etc
4. Biologici: insecte, serpi, ciuperci etc
5. Psihici
 AGENTI TRAUMATICI MECANICI
a. Corpuri contondente: cu suprafete mari/mici, regulate/neregulate
- Suprafata mica neregulata: pumnul
- Mici regulate: ciocanul
- Mari (peste 16cm2) regulata: scandura
- Mari neregulate: sol
b. Cu lame ascutite
- Intepatoare: cuie, ace, furci
- Taietoare: cutit, briceag etc
- Taietoare si intepatoare: pumnalul
- Taietoare despicatoare(sunt grele): cazmaua, barda
c. Proiectile

 MECANISMELE DE APARITIE ALE LEZIUNILOR TRAUMATICE

1. Lovire cu corp dur: Lovitura directa
2. Lovire de corp dur: Mecanism pasiv – se impiedica si cade
3. Comprimare – in special in leziuni cervicale: spanzurari, strangulari, compresii
toraco-abd
4. Arsuri: flacara, vapori, corpuri incandescente, acizi/baze

 TIPURI DE LEZIUNI: fara solutie de continuitate(echimoza si hematomul) si cu solutie de

continuitate(escoriatia si plaga)

1. ECHIMOZA
- Prin lovire/comprimare – sg iese din vas si se acumuleaza in zona tisulara invecinata
- Evolutia: in fct de culoare
 In prima zi: rosii prin oxihemoglobina
 1-3 zile:violacei-albastrui prin hemoglobina redusa
 Urmatoarele cate 3 zile: cafenii, verzui, galbui: prin hemosiderina
- Localizari particulare: echimoze rotund ovalare pe coapse in viol, echimoze in forma
pneurilor cand automobilul trece peste victima, echimozele din sugrumari
- DD: cu lividitatile
- Gravitatea: cuantificata prin nr de zile de ingrijiri medicale necesare pt vindecare. Cea
mai grava e cea palpebrala (poate indica fractura baza de craniu).

2. HEMATOMUL
- Atinse vase mai profunde si mari, zona se poate denivela, poate sa nu se modifice
culoarea pielii. E mai grav decat echimoza (este o echimoza la care se adauga a 3a
dimensiune – profunzimea).
- Subcutanate si profunde(extradural, subdural etc)
3. ESCORIATIA:
- Decolarea straturilor superficiale ale pielii (zgarietura) prin contact cu obiect rugos/lama
taietoare/tarare etc
- Evolutie: initial apar cruste seroase(superficiale)/serohematice(mai profunde), apoi
infiltrat cu PMN si regenerare epiteliala, apoi infiltrat infl cronic. Dupa cc10 zile se
regenereaza si ulterior ramane pielea intacta,fara cicatrice.
- DD: placardele escoriate
- Gravitate: maxim 1 zi
- Localizari particulare: escoriatii semilunare de unghii in sugrumare si viol; liniare
paralele in tarare

4. PLAGI
- Clasificare:
 CONTUZE
 Produse de corpuri contondente, dure
 Profunzime mica, cu margini neregulata, fund anfractuos
 Plesnite, sfasiate(lovire tangentiala cu un obiect dur), scalpate, muscate (trb
facut DD intre muscaturi om-animal)
 Plesnitele: Se produc cand sub tegument se afla un tesut dur (os) – mai intalnite
la cap. Caracterul vital: marginile sunt indepartate. DD cu plaga taiata: margini
netede, fara fund anfractuos
 Gravitate: 8-9 zile de ingrijiri medicale
 CU INSTRUMENTE ASCUTITE
 Intepata, taiata, taiata-intepata, despicata
 Intepata: produsa de cuie, ace, andrele, furca etc. Aspect circular, fara lipsa de
subst. DD cu plaga impuscata.
 Taiata: produsa de cutite. Intr-un capat e o zona usor rotunjita si in capatul opus
e din ce in ce mai superficiala pana dispare (“codita de soricel”).
DD cu plaga contuza plesnita. Gravitate tot 8-9 zile.
Mai multe leziuni paralele “de tatonare” in plagile autoproduse. Plagile produse
de agresor sunt pe fetele dorsale (leziuni de aparare), plagile auto-produse sunt pe
fetele anterioare.
 Taiata-intepata: pumnalul – varf ascutit, lama ce prod leziuni profunde si un
maner cu garda. Daca are 1 muchie taietoare – plaga va avea forma de triunghi; 2
muchii taietoare – oval; daca se rasuceste in plaga – arata ca litera X. Gravitate
mare.
Daca leziunea e mai profunda decat lungimea lamei pumnalului si in jurulul
orificiului extern este o echimoza, aceasta e produsa de garda pumnalului si
inseamna ca pumnalul a fost impins cu putere in adancime.
 Despicata: topor, cazma etc. Mai mari si dreptunghiulare
  PLAGI IMPUSCATE - PROIECTILE
 Balistica: in cartus se afla praf de pusca care impinge glontul, iar in capatul
celalalt al cartusului e capsa care face o scanteie ce aprinde pulberea.
 Factorii secundari impuscarii (fum, flacara, funingine)-arata distanta de la care a
actionat arma.
 Glontul – factorul primar al impuscarii.
 Orificiul de intrare – inele specifice impuscarii (plaga circulara). Primul
inel este de stergere: glontul murdar se sterge de pielea victimei; are o
culoare cafenie. Inelul de excoriere. Inel de contuzie (cand e lipita arma de
piele)
 Canalul: daca strabate tesuturi mai moi, diametrul glontului e asem cu al
canalului; daca strabate tesuturi mai friabile, diametrul canalului e mai
mare; daca strabate organe cavitare: stomacul plin va exploda, stomacul
gol canalul e mai mic.
Daca glontul se fragmenteaza => un orificiu de intrare, mai multe
canale si mai multe orificii de iesire.
O impuscare din lateral care loveste bratul, urmeaza trunchiul si
celalalt mb superior: 3 orificii de intrare, 3 canale si 3 orificii de iesire,
un singur glont.
 Orificiul de iesire: egal, mai mare sau mai mic decat cel de intrare.
Egal: a strabatut tesuturi moi (ex muschi).
Mai mare: a strabatut tesuturi dure(craniu).
Mai mic: prin iesirea doar a unui fragment (tot in cazul oaselor).
 Factorii secundari nu persista in atmosfera mai mult de 10-20 cm de arma => daca
apar inseamna ca s-a tras de aproape.

Expertiza medico-legala in impuscare:

 DD: cu plaga intepata – aparitia inelelor in plaga impuscata
 Orificiile de intrare – iesire
 Precizarea distantei: de aproape(inel de excoriere si caracteristicile fact secundari), cu teava
lipita (inel de contuzie si factori secundari in canal), de la distanta (nu mai apar factori
secundari).
 Precizarea directiei de tragere:
orificiul de intrare circular – tragere perpendiculara
oval, jgheab – tragere tangentiala
 Caracterul vital al impuscarii: vase perforate. Daca nu are caract vital, e impuscat postmortem
 Autoprodus/heteroprodus
 Aspecte particulare in impuscarea autoprodusa: este ori cu teava lipita, ori de aproape =>
gasim factori secundari, mai ales pe mana cu care a tinut arma – daca nu sunt pe mana cu care
a tinut arma, inseamna ca a fost impuscat de altcineva. Retroproiectie: in jurul orif de intrare,
gasim o hemisfera de particule ale glontului.
 Numarul de impuscaturi – prin orificiile de intrare, iesire –
si succesiunea impuscaturilor prin caracterul reactiilor vitale – a doua reactie vitala e mai
usoara sau absenta fata de prima. Primul glont are linie de fractura completa, al doilea are
linie intrerupta.
 Legatura de cauzalitate intre impuscare si deces.
 Gravitatea leziunilor in caz ca supravietuieste: foarte multe zile de ingrijiri medicale.
 Informatii pt identificarea armei: daca glontul este in os, el se poate recupera, pe proiectil se
poate obs amprenta tevii, pe cartus se vede amprenta percutorului, se analizeaza hainele si
pielea din jurul orif intrare, decuparea osului perforat pt a determina calibrul glontului.

CADEREA SI PRECIPITAREA
CADEREA= dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului
de sustinere, urmata de lovirea de planul de sustinere.
PRECIPITAREA= dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara
perimetrului de sustinere, urmata de lovirea de un plan inferior planului de sustinere. (cadere de
la inaltime)

CADEREA
Tipuri:
- Simpla
- Accelerata/heteropropulsata – putin mai grava: Din caruta/tren/motocicleta; De pe scari
– printre cele mai grave, poate avea si leziuni in vf capului (in alte tipuri au la baza).
Cauze: influenta drogurilor/alcool/epilepsie/infarct/avc etc.

PRECIPITAREA
 Caracteristici leziuni: pot fi unipolare, dar si multipolare, leziunile pot fi oriunde si de
obicei grave, chiar decese. Depind de inaltimea de unde cade, suprafata de contact, zona
cu care se atinge suprafata de contact. In caz de deces, nu au timp sa se formeze reactiile
vitale. (organele explodeaza, inima se opreste foarte repede). Se recolteaza tesuturi din
jurul leziunilor si se vor vedea infiltrate microscopice (ele au timp sa se formeze).
 Accident/suicid/omor
 DD: caderea(gravitate mult mai mica, asezarea leziunilor diferita), accidentul rutier (ex
cand precipitarea are loc langa un drum rutier).
 ACCIDENTELE DE TRAFIC
-rutier/naval/feroviar/aerian etc
RUTIER
- Influentat de: sofer (beat, epileptic, avc), autovehicul (cu defecte mecanice), drumul
(prost marcat, prost intretinut), factorii meteorologici (ploaie, ceata, viscol), momentul
zilei (noaptea).
- Sunt implicati pietonii sau/si soferul si ceilalti ocupanti ai vehiculului.

֎ PIETONII
- Mecanismele de producere a leziunilor:
 Simple:
o lovirea (cu bara – leziuni de mb inferioare[gamba])
o calcarea (i s-a facut rau, a cazut si trece o masina peste el)
o tararea
o comprimarea (intre masina si perete, de exemplu)
 Complexe:
o lovire si cadere;
o lovire, cadere si calcare;
o lovire, basculare, cadere

- Leziunile traumatice
 FARA BASCULARE:
Primare: unde te loveste masina (contactul cu bara – escoriatii, fracturi de
tibie/peroneu, echimoze)
Secundare: caderea/proiectarea – sunt in plan opus lovirii
=>Plagi/escoriatii/echimoze/hematoame/fracturi

 CU BASCULARE – pe capota, aripa etc.

PRIMARE
SECUNDARE – leziuni datorate bascularii. De obicei cranio-cerebrale.
TERTIARE – leziuni de cadere sau proiectare. Uneori mai grave decat toate. Cel
mai grav e TCC.

֎ SOFERUL:
- Nerestrictionat (fara centura): are loc o deplasare inainte in momentul impactului =>
 SDR VOLANULUI (loveste toracele): fracturi costale, leziuni pulm, cord
 LOVIRE DE PEDALE => leziuni gamba si picior
 LOVIRE DE BORD => leziuni bazin
  LEZIUNI DE COLOANA CERVICALA – apar la toti ocupantii, indiferent de
centura. Se produc prin accelerari/decelerari ale capului.

- Restrictionat: => SDR DE CENTURA: echimoza in banda, fracturi coaste, leziuni

organe interne, fracturi de mb inferioare, leziuni de coloana cervicala
- Leziuni prin airbag => LEZIUNI FACIALE: fracturi de oase nazale, arsuri.

֎ OCUPANTUL DIN DREAPTA FATA:

- Nerestrictionat:
o Proiectat inainte si in sus: Lovirea capului cu TCC grav.
o Proiectat doar inainte: Ejectat prin parbriz.
o Proiectat inainte si in jos: Lovire de bord.
o Leziuni de coloana cervicala
Nu apar semnele de pedale
- Restrictionat: sdr de centura, leziune de coloana cervicala.
- Leziuni datorate airbagului

֎ OCUPANTII DIN SPATE:

- Se lovesc de scaunele din fata, care amortizeaza impactul si revin pe bancheta.
Traumatisme craniofaciale si ale gatului. Leziuni ale membrelor.
TIPURI DE COLIZIUNI:
 Fata
 Lateral: ejectare din masina
 Spate
 Intruzia corpurilor straine in masina

TRAFIC NAVAL: cei din vas mor prin inecare. Nu se face autopsia, ci identificarea.
TRAFIC FEROVIAR: suicid (de obicei decapitare), deraieri (accident colectiv – nu se face
autopsie, ci identificarea).
TRAFIC AERIAN: accident colectiv – nu se face autopsie, ci identificarea. (amprenta genetica)
 TRAUMATISMUL CRANIO-CEREBRAL

I. TEGUMENT: leziuni traumatice elementare

II. LEZIUNI OSOASE
1. Directe
DE BOLTA: daca e agent traumatic mic (ciocanel), gasim amprenta lui;
ștanțare. Daca e mai mare, produce infundare/fracturi ecuatoriale, meridionale
de bolta craniana.
DE BAZA: mai rare.
 NEMEDIATE: impuscari in baza
 MEDIATE: fractura e mai la distanta fata de locul de impact (mandibula/
infundarea coloanei in baza craniului prin caderea in picioare)

2. Indirecte

III. LEZIUNI MENINGO-CEREBRALE

1. COMOTIA CEREBRALA (apar caracteristic LAD= leziuni axonale difuze)

 Mecanism: accelerare-decelerare brusca a extremitatii cefalice. => leziuni de
nervi cranieni (axonii in special): se pot intinde (in accelerate mica),
tractiona (acceleratie medie), rupe (acceleratie puternica)
 Clasificare:
a. Minora – fara pierderea cunostintei, cu cefalee, confuzie, amnezie
b. Severa – amnezie si inconstienta pana in 6 h

 Modificari macroscopice: sufuziuni sangvine in substanta alba.

 Microscopic: degenerari globuloase axonale.

2. CONTUZIA CEREBRALA – echivalentul echimozei

 Mecanism:
 Direct: lovirea si leziunea cerebrala de aceeasi parte.
 Indirect: se impiedica si cade, iar leziunea cerebrala e opusa fata de
locul lovirii (lovire occipitala – leziune cerebrala frontala)
 Pot fi si difuze, intermediare, de herniere.
 Puncte violacee-negricioase spre periferie, prin spargerea vaselor. Se
deosebesc de staza prin spalare (staza dispare, contuzia nu dispare); cel mai
sigur se diferentiaza prin ex microscopic.
 Clasificare:
a) Minora: inconstienta cateva minute si LCR hemoragic microscopic.
 b) Medie: inconstienta peste 6h si LCR franc hemoragic.
c) Grava: disfunctie de TC, coma prelungita.

3. DILACERAREA CEREBRALA
a. Deschisa
b. Inchisa – fara leziuni exterioare, contuzii contralaterale

IV. SINDROAME DE COMPRESIE INTRACRANIANA

1. HEMORAGIA/HEMATOM EXTRADURAL
 Mecanism: traumatic
 Acut: in artera meningeala medie care se rupe si sg invadeaza spatiul dintre dura si
cutia craniana. Simptomele apar la peste 25mL acumulati
 Cronic: se rup vene, se instaleaza lent.
 Simptome: HT intracraniana – tulb constienta, motorii, vegetative.

2. HEMORAGIA/HEMATOM SUBDURAL
 Mecanism: non-traumatic prin rupere de anevrism, dar majoritatea sunt
traumatice: accelerare-decelerare – ruperea venelor emisare – se acumuleaza
sange (cam 50 mL trebuie pt a aparea simptomele)
 Acut: primele 72h
 Subacut
 Cronic: peste 21 zile
 Sindrom de HT intracraniana

3. HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA
 Intre pia si arahnoida
 Mecanism: Loviri directe/indirecte – loviri in fata cu fisurarea carotidei sau
cerc Willis; loviri in spate cu ruperea arterelor vertebrale

4. HEMORAGIA INTRACEREBRALA
 Patologica (avc) – localizare profunda, cu tendinta la deschidere in ventriculii
cerebrali
 Posttraumatica – modificari lezionale ale pielii, craniului, meninge plus
hematom periferic intracerebral
 Clinic: HT intracraniana
 CAUZALITATEA

= Legatura dintre traumatism si efectul acestuia.

1. CAUZALITATEA PRIMARA
a. Directa neconditionata
Caracteristici:
 in primul rand demonstram ca exista traumatism,
 apoi ca exista un prejudiciu.
 Intre traumatism si prejudiciu trebuie sa fie o inlantuire continua.
 Relatie directa intre traumatism si prejudiciu.
 Trebuie sa ne asiguram ca nu exista factori preexistenti(de la medicul de
familie)
 Sa nu apara in urma traumatismului si alte complicatii.
 Prejudiciul urmeaza ca timp traumatismului.

b. Directa conditionata
Factor care a favorizat efectul final. Ex: un individ cu chist hidatic de care nu stia,
primeste un pumn foarte usor,in gluma, in ficat, se sparge chistul, face reactie
anafilactica si moare.

2. CAUZALITATEA SECUNDARA
Legatura indirecta: exista traumatism si prejudiciu, dar in timpul internarii se
complica, de exemplu, cu o bronhopneumonie si omul moare de bronhopneumonie,
nu direct din cauza traumatismului.

AGENTI TRAUMATICI FIZICI

I. TERMICI
II. ELECTRICI
III. MECANICI (PRESIUNE ATM + UNDE SONORE)
IV. RADIATII ELECTROMAGNETICE
 I. ARSURILE TERMICE
- Depinde de timpul de expunere, suprafata de expunere, natura agentului termic
- Agenti:
flacara-contact
flacara-explozie (butelie, rezervor etc- suprafata mult mai intinsa, de regula pe fata
anterioara a corpului)
prin contact cu corpuri solide cu temp crescuta (metal incins, fier de calcat, plita
etc)
prin contact cu lichide (dâre/picaturi incinse – afecteaza regiunea vertexului,
umerilor; imersie intr-un lichid incins – afecteaza zona inferioara a corpului, cea
scufundata)
prin contact cu vapori (nu afect zonele acoperite de par sau hainele uscate)
prin curent electric de tensiune mare: se creeaza un arc electric (voltaic) =>
descarcare insotita de tensiune de mii de volti => flama => arsuri foarte intinse
- DD: arsuri chimice, electrice, radiatii ionizante
- Caracterul vital al arsurii: reactie inflamatorie cu flictene cu cel sangvine si fibrina,
reactie infl perilezionala (edemul apare in 1-2h, reactia sistemica in 24h)
- Gravitatea depinde de agentul termic si arsura propriu zisa:
 Temperatura
 Timpul de expunere: necroza apare in 6h la 44 grade si in 5 secunde la 60 grade.
 Conductivitate – efectul Leidenfrost: Se creeaza o suprafata milimetrica de izolare
care reduce mult conductivitatea
 Profunzime
 Suprafata
 Localizarea

 Profunzimea si suprafata:
- 4 grade:
 gr I – afecteaza doar epidermul, se produce inflamatie (tipica este arsura solara).
Daca suprafata afectata e mai mare de 75%, poate produce decesul, dar depinde de
conditiile preexistente ale persoanei (boli, varsta). Culoarea e roz-rosie.
 gr II – trec de membrana bazala si ajung in derm.
IIa afecteaza dermul papilar => flictene cu continut lichidian clar, care se vindeca
fara cicatrici. Culoare roz-rosie.
IIb afecteaza si dermul reticular, sunt mai putin dureroase, se vindeca cu cicatrici.
Mai putin roz-rosie.
 gr III – afecteaza complet dermul si ajunge si in tesutul subcutanat. (necroza de
coagulare). Aspect escarificat alb-brun, putin dureroase, mult mai grave, necesita
excizie, grefare. Moartea nu e influentata foarte mult de ingrijirile medicale.
  gr. IV – carbonizare profunda pana la planul osos. Culoare brun-neagru.
Gravitatea e data de distructia pielii => arsura de grIII e atat de grava, incat nu mai
conteaza daca arsura ajunge si mai in profunzime.

 Localizare: gravitate crescuta pe cai aeriene superioare (cresc gravitatea prin cresterea
suprafetei arse; pot duce ele singure la deces; plus intoxicatia cu CO si cianuri), fata si
organe genitale (soc algic), segmente circulare (membre – sdr de compartiment).

 Fiziopatologia arsurilor:

- Socul primar: normovolemic, prin vasodilatatie si fenomene algice.

- Socul secundar (combustional): hipovolemic, hemoconcentratie, fenomene endotoxice.
- Socul septic: produce majoritatea deceselor. Se instaleaza din primele zile, deces in 1-2
sapt.

INCENDIILE: aspect carbonizat, cu membrele in flexie ("pozitie de boxer") datorita coagularii

proteinelor musculare, cu diminuare a lungimii muschilor. Sunt considerate elemente intravitale:
prezenta de funingine la nivelul cailor respiratorii superioare si alveolelor si prezenta de
carboxihemoglobina si diferite toxice (rezultate din arderea diferitelor materiale) in sange.
HIPERTERMIA: expunerea intregului organism la temperaturi inalte. Nu e obligatoriu insotita
de arsura. Nu se mai disipa caldura (prin conductie, convectie, radiatie, evaporare). Poate duce la
deces la copiii mici.
DEGERATURILE: contact cu solid cu o temp f scazuta. 4 grade similare cu ale arsurilor.
HIPOTERMIA/REFRIGERATIA: expunerea intregului corp la temp scazute. Depinde de
factorii de mediu (ventilatie, umiditate, vestimentatie), factorii interni (varste extreme, strat tesut
adipos, boli cronice), consumul de alcool (vasodilatatie cutanata).
La autopsie, hipotermia e dg de excludere, nu are semne foarte evidente: lividitati ceva mai rosii,
raport adrenalina/noradrenalina crescut, daca supravietuieste 24-48h, apar fenomene sistemice
date de hipoperfuzia de organ => ulceratii negricioase “pete visnievski” in stomac, hemoragie
pancreatica
 II. ARSURI ELECTRICE:

 TRAZNETUL.......aici am fost rebela si am chiulit la bucatarie.

 ELECTRICITATEA ARTIFICIALA:
 curent industrial: mii de volti, nu e neaparat necesar contactul, decesul rezulta in
urma arsurilor electrice asociate cu electro-termice. Se intalnesc in accidente de
munca (manipulare cabluri de inalta tensiune) sau accidente pe locomotive.
 curent casnic: periculos pt ca e alternativ, daca trece prin corpul uman determina fiV,
paralizie mm respiratori, inactivarea centrilor respiratori bulbari. Efect caloric doar la
locul de contact (mic).
 Marca electrica (locul pe unde a intrat curentul in corp) e cel mai bun element de
detectie a electrocutiilor. Cautam in palme. Daca suprafata de contact e mai mare, nu
mai gasim marca electrica (exemplu: cade un aparat electric peste o persoana aflata in
cada plina cu apa). DD cu calusuri obisnuite si infectiile HPV.
Are o distribuitie particulara, alungita, cu o zona centrala mai ombilicata, indurata, in
care s-a produs vaporizarea celulelor epiteliale si care se deprima. Uneori cu portiuni
mai cenusii metalice (efect metalizat) si o usoara roseata in periferie (efect
vasodilatator direct dat de curentul electric- efect caloric localizat).
Microscopic: tumefierea epidermului; alungire intensa a mb bazale prin umflare si
tractionare, uneori se si desprinde; mansoane hemoragice.

INFRACTIUNI PRIVITOARE LA VIATA SEXUALA

Art 218: violul

Art 219: agresiunea sexuala
Art 220: actul sexual cu un minor
Art 221: coruperea sexuala a minorilor

VIOLUL= raportul sexual (barbat-femeie), actul sexual oral sau anal cu o persoana, savarsit prin
constrangere, prin punere in imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima dorinta. Orice alte
acte de penetrare vaginala sau anala in conditiile date; Nu e obligatoriu sa fie prezente leziunile
traumatice. Se pedepseste cu inchisoare 3-10 ani.

Circumstante agravante cand se amplifica disconfortul, suferinta victimei. Cea mai grava cand
rezulta moartea victimei (pedeapsa 7-18 ani, acuzatia fiind cea de omor).
AGRESIUNEA SEXUALA nu implica penetrarea.
ACTUL SEXUAL CU MINOR – nu se mai ia in considerare consimtamantul victimei.
Problema cea mai mare este abuzul.
CORUPEREA SEXUALA A MINORILOR – analog agresiunii de la adulti.
Alte infractiuni: pornografia infantila, ultrajul contra bunelor moravuri, incestul, contaminarea
venerica (voita - se pedepseste mult mai mult)

PROBAREA VIOLULUI:
1. RAPORT SEXUAL
Certitudine:
 Detectarea spermei la nivel vulval/vaginal si identificare ADN. Victima trb sa
se prezinte ideal sub 24h; limita acceptata e sub 3 zile. Victima trebuie sa nu-si
faca igiena locala.
 Cand agresorul nu ejaculeaza se pot identifica cel epiteliale ale acestuia la nivel
vaginal; daca ejaculeaza pe haine, ele sunt foarte importante pt identificare;
hainele uscate pastreaza viabila proba mult mai mult timp decat corpul victimei.
 Boli cu transmitere sexuala la minori de varsta mica
 Pozitivare test de sarcina si determinare ADN produs de conceptie.
 Investigarea prezervativului – prezinta material genetic pe ambele fete (victima si
agresor)
Posibilitate:
 Rupturi himenale si leziuni traumatice vulvare la minore de varsta mica.
Exceptand extremele de varste, actul sexual vaginal nu produce leziuni vulvo-vaginale.

2. ACT SEXUAL ANAL

- Examinarea victimei se face in pozitie genu-pectorala, nu ginecologica.
- Mai susceptibil la producerea de leziuni.
- Certitudine: detectare sperma sau BTS la minori de varsta mica (DD condilomatoza –
pliuri cutanate).
 - Probabilitate: leziuni traumatice – echimoze, hematoame – in DD cu hemoroizi. DD
escoriatii cu fisuri anale (aparute prin constipatie).
- Tonus anal foarte scazut = abuz cronic cu prezenta de cicatrici.

3. ACT SEXUAL ORAL

- Sanse mai mari de detectare a probelor in pliurile bucale.

4. Probarea LIPSEI DE CONSIMTAMANT A VICTIMEI.

- Varsta extrema a victimei
- Patologii imobilizante
- Patologie psihiatrica
- Intoxicatii: psihoinhibitorii (etanol, benzodiazepine) => examen toxicologic trebuie
efectuat in mai putin de 24h
- Leziuni traumatice sugestive: leziuni de intimidare (orice leziune faciala), secundare
comprimarii cervicale, sugrumare (santuri de comprimare cervicale, echimoze ovale,
petesii oculare), leziuni de imobilizare pe brate, antebrate, leziuni de autoaparare.

ASFIXIILE (anoxiile)
Definitii:
 Hipoxie = scaderea oxigenului tisular
 Hipoxemie = scaderea oxigenului sg sistemic (ex.pneumonie)
 Anoxie = absenta oxigenului tisular (ex.IMA)
 Asfixie = absenta respiratiei

Asfixie – moarte violenta:

1. obstructia orificiilor resp = sufocare
2. obstructie cai resp = inecare, aspirat
3. comprimare cervicala = spanzurare, strangulare, sugrumare
4. impiedicare miscari resp: comprimare toraco-abd

 SPANZURAREA = comprimarea cervicala cu un lat, prin actiunea propriei greutati a

corpului.
- Cea mai frecventa modalitate de sinucidere
- Caracteristic: Santul de spanzurare si lividitati distribuite in extremitatea distala a mb.
- Fct de pozitia corpului, a latului si a nodului => clasificare:
 Corp complet suspendat in aer => spanzurare completa
 Corp incomplet suspendat => spanzurare incompleta (exista un suport de sprijin al
corpului)
  Tipica: nodul e la ceafa median
 Atipica: nodul e in alta parte (angulo-mandibular) => strangerea gatului si
blocarea latului in mandibula

 Nod fix
 Nod culisant = nu se creeaza o blocare a nodului si se strange treptat
 O singura bucla in jurul gatului / mai multe bucle / mai multe laturi

- Santul de spanzurare: adancime inegala data de greutate (forta cea mai mare in zona
opusa nodului), intreruperea santului in zona nodului si dispozitie transversala oblica.
- Daca e scos in 12 h, lividitatile care sunt inferioare se distribuie in tot corpul. Daca e scos
dupa 24h, lividitatile raman inferioare si nu se mai distribuie.
- Tanatogeneza tine de structurile care se comprima: cel mai usor comprimate (2 kg forta)
sunt jugularele, care determina congestie prin staza (nu decesul) => petesii/hemoragii
oculare. Urmeaza carotidele (3-4 kg forta), apoi traheea si ultimele sunt arterele vertebrale
(16-25kg forta). Comprimarea traheei e mai greu de obtinut, mai frecvent se produce
comprimarea glotei, cu extruzia limbii prin arcadele dentare.
- Moartea in spanzurarile judiciare: e aruncat in jos 1-2m, se prinde si se disloca capul =>
rupere aa vertebrale si bulb.
- Dupa 10 secunde creierul in hipoxie isi pierde constienta. Dupa 1-2 min se produce
decerebrarea si apar contractiile involuntare ale corpului. La 10 minute persoana e inca
vie, dar inconstienta. Dupa 10 minute e moarta. Intervalele de timp depind mult de
vascularizatie, varsta, temperatura mediului.

 STRANGULAREA: (prin omor sau suicid) forta externa este alta decat propria greutate
corporala. Forta care actioneaza e perpendiculara pe axul gatului, nu oblica => santul de
comprimare e orizontal.
 SUGRUMAREA: comprimarea gatului cu maini, degete, membre inferioare etc.
(intotdeauna omor). Prin zgarierea cu unghiile se pot produce escoriatii si echimoze. Pot
exista cazuri si fara leziuni traumatice, ci prin comprimarea sinusului carotidian cu
declansarea reflexelor vagale.
Petesii la nivel pleural similare cu cele oculare, cu atat mai intense cu atat cu cat mecanismul
de aport e mai mare, se asociaza cu efort respirator.
 SUFOCAREA: obstructia orificiilor resp. Poate fi metoda de suicid daca se leaga baza
gatului plus punga pe fata. Poate fi accident cand persoana este un copil mic sau varstic cu
dementa care manipuleaza pungi. Poate fi omor.
 COMPRIMAREA CERVICALA- nu cu lat ci cu alte obiecte (volan, gard etc). Asfixia de
aport e mult mai dificil de tolerat, deoarece e stimulat centrul resp si efortul resp e mare.
 ASFIXIA POSTURALA: prin paralizia miscarilor resp.
 OBSTRUCTIA INTERNA A CAILOR RESP: la pers cu dementa senila, copii fte mici –
inec cu bol alimentar.
 ASFIXIA AUTOEROTICA.

INECUL (SUBMERSIA IN APA)

REACTIA VITALA: spuma la nivelul orificiilor nazale si oral, edem pulmonar, traheea si
bronhiile sunt pline de apa spumata, stomac plin cu apa, pete violacei foarte mari
subpleurale (Paltauf). Daca apare spasm laringian in urma contactului cu apa, semnele de
mai sus sunt mult mai estompate.
Semne secundare submersiei: piele albicioasa, incretita, prin impregnare hidrica.
DD intre inec - deces (din alte cauze) produs in apa – accident (plonjare in apa cu aparitia
TCC)
Prezenta de diatomee in organele filtru (nu si plaman) => din circulatia sg asociata cu
patrunderea apei in eritrocite si transportul acestor eritrocite la organe (e semn de inec
vital). Poate ajuta la identificarea apei in care s-a produs inecul.

Extrem de important exam clinic si postmortem al regiunii cervicale.

Se poate asocia si un mecanism hipotermic asociat celui hipoxic, daca apa este rece.