Criterii clinice:

• Coma -arata o distrugere cerebrala

• Absența reflexelor (pupilar fotomotor, cornean)

• Absența respirație spontane

• Fara traseu electrocefalografic (nu are activitate cerebrală)

• Confirmarea morții cerebrale (prin examene repetate)

Moartea celurala:

-se produce după încetarea activității cardiocirculatorii și respiratorii

-se desfășoară de-a lungul unei perioade de timp care depinde de capacitatea țesuturilor de a
supraviețui fără oxigen

-creierul poate supraviețui 3-4 min. La lipsa de oxigen

-muschiul rămâne excitabil electric timp de câteva ore de la moarte

-se manifesta prin modificările postmortale

Modificările postmortale

Importanta medico-legală și criminalistică:

• Estimarea momentului morții

• Determinarea posibilei manipulări a cadavrului

• Pozitia cadavrului la momentul mortii

• Indicația anumitor cauze de moarte

Modificările oculare:

• Cornea capătă un aspect cețos, opac

• Scade tensiunea intraoculara prin oprirea circulației sanguine, ceea ce determină înmuierea globului
ocular

• Diametrul pupilar este mărit

• La cadavrele care rămân cu ochiul deschis se pot observa la nivelul ochiului așa numitele pete Liarche.
Aceste pete au o culoare cenușie și sunt produse de deshidratarea postmortale
Autoliza (auto:distrugere):

• Că proces postmortem autoliza se produce datorita eliberării enzimelor celulare

• Este un proces aseptic (decurge fara acțiune bacteriana, rol temporar în descompunerea cadavrului)

• Se observă foarte rapid după moarte la nivelul stomacului, pancreasului, unde exista sucuri digestive

• Creează condițiile pentru continuarea descompunerii cadavrului prin acțiune bacteriana (aka
putrefacție)

Răcirea (algor mortis):

• Corpul pierde progresiv căldura până când temperatura acestuia se va echilibra cu temperatura
mediului ambiant

• Pierderea de căldură se face prin mecanisme fizice (conducție, convecție, radiație)

Temp corpului +alte modificări postmortale ajuta la estimarea timpului scurs de la moarte. (Acuratețe
redusă)

Evoluția modificărilor postmortale este influențată de acțiunea a numeroși factori

- interni (temperatura inițială a corpului, raportul dintre suprafața corpului și masa corpului, starea de
nutriție deoarece țesutul gras are rol de izolator in pierderea de caldura)

- externi (îmbrăcămintea, temperatura mediului înconjurător, vântul, gradul de umiditate, mediul

înconjurător: apa mai rapid decât aerul).

Răcirea este un proces neuniform.

In condiții standard (cadavru adult, 70 kg, mediu înconjurător de 18-20°C fără expunere la soare) răcirea
este de cca 1,5 °C/h in primele 6 ore de la moarte și un 1°C/h în următoarele 6 până la 12 ore de la
moarte.

Formule:

37°C - temperatura rectala (C) + 3

Determinarea temperaturii cadavrului:

• Introducere rectala a unui termometru (atenție la agresiuni sexuale)

• Introducerea termometrului printr-o incizie sub rebordul costal drept în ficat sau sub hepatic

Lividitatile cadaverice (livor mortis)

-acumularea sângelui în zonele declive ale cadavrului sub acțiunea forței gravitaționale și încetarea
circulației.

-nu se formează în zonele de presiune ale corpului (datorita presiunii, vasele de sânge sunt comprimate
și nu se pot umple cu sânge).

Lividitati:

-rosu-aprins = in cazul intoxicației cu CO2 sau refrigeratiei

Etape de evoluție a lividitatilor:

1. Hipostaza de la 1/2-2h până la 8-12h

-la digitopresiune lividitatile dispar complet apoi reapar

2. Difuziunea de la 8/12h până la circa 18h

-lividitatile pălesc la digitopresiune

3. Imbibiția după 18/24h

-lividitatile nu dispar la presiune

-schimbarea poziției cadavrului nu mai duce la modificarea poziției lividitatilor către noile poziții declive
(vor avea o poziție antigravitațională)

Diferențierea de echimoze:

-o echimoza prezintă sânge coagulat în țesuturi (in cazul lividitatilor nu exista)

Rigiditatea (rigor Mortis)

-consta in lipsa mobilității articulațiilor datorita contracției fara modificarea de lungime a fibrei
musculare

-dispare după autoliza și putrefacția fibrelor musculare

-debuteaza la circa 2-4h de la moarte

-este completa in cca 6-12h

-apate simultan la toți mușchii

-este evidenta la început, la nivelul mușchilor mici

Importanta:

-in funcție de gradul de rigiditate poate fi estimat timpul de la moarte

-pastreaza pozitia cadavrului la momentul mortii

Stadii:

1. Instalare (2-4h de la moarte)

- revine daca este învinsă rigiditatea

2. Stare (14-24h de la moarte)

- odată învinsă nu se reface

3. Rezoluția (după 1-2 zile de la moarte)

- dispariția treptată

Importanta medico-legală a rigidității:

- este un semn al morții reale

- estimarea momentului morții

- pastreaza pozitia corpului la momentul mortii

Deshidratarea

-pierderea de lichide prin evaporare

-pronuntata la nivelul țesutului subțire

Putrefacție

Definitie: este un proces distructiv de descompunere al proteinelor sub influenta enzimatica și

bacteriana

Putrefacția începe la câteva ore după moarte în funcție de mediul înconjurător, temperatura fiind cel
mai important factor și patologia antemortului.

Prima data autoliza, după care se suprapune putrefactia.

Fazele putrefactiei:

1. Faza gazoasa

Acțiunea microbilor aerobi și facultativ aerobi, urmând microbii anaerobi (se dezvolta în lipsa oxigenului),
iar aceștia produc gaze și substanțe urat mirositoare.
Primul semn de exteriorizare al putrefacție este sub forma petei verzi de putrefacție în partea dreapta a
abdomenului ( apendicita). Apare la cca 20 de ore după moarte. Cu trecerea timpului, pata verde se
extinde acoperind întreg abdomenul, apoi trunchiul, membrele, capul și culoarea se modifica din verde
în verde cenușiu.

Un alt artefact produs de putrefacție este circulația posturma. Sângele putrefiat din vasele tegumentare
dau aspect de „circulatie”.

Gazele duc la:

 Umflarea cadavrului
 Desfigurarea cadavrului
 Le corp apar flictenele de putrefacție (vezicule) cu conținut lichidian și gazos
 Presiunea duce la eliminarea materiilor fecale, urina
 Prin orificiile bucale si nazale se scurge conținut gastric de culoare murdar roșie.
2. Faza de lichefiere

Țesuturile au fost distruse de acțiunea microbiana, organele se lichefiaza. Țesuturile nu mai au substrat.

3. Scheletizarea

Reprezinta dispariția totala a țesutului moale din jurul osului.

Procesul de scheletizare al unui cadavru în aer liber la cca 20 de grade se face aproximativ în 1 an
jumătate, iar scheletizarea completa în 3 ani.

Problemele medico-legale

 Conserva anumite leziuni (șanț spânzurare, fractiubi)

 Modifica caracteristicile plăgilor datorita presiunii, umflarii (lungimea, lățime,)
 Distruge caracterul vital al leziunilor. Nu mai putem știi dacă leziunile au fost produse în timpul
vieții.
 Reacții fals pozitive pentru alcaloizi, alcool
 Limitarea examenelor bacteriologice, chimice

Modificări cadaverice conservatoare:

 Naturale
1. Mumificarea

Cerința pentru mumificarea naturala este deshidratarea (apa în țesuturi favorizează putrefactia). Se
poste realiza prin curenți de aer. Mumia este uscata, pielea incretita, culoarea maronie.

2. Adipoceara (adeps – grasime)

Se poate produce în medii umede cu conținut scăzut de oxigen, cu temperaturi ridicate, fiind întâlnite în
cazul bălților, mlaștinilor, fântânilor.

Aceasta depunere are o consistenta grasa, de culoare alb gălbuie.

Consevra trăsăturile cadavrului, apare la 3 luni de la înhumare și si se termina la 12 luni.

 3. Lignifierea (tabacirea)

Mediu de inhumare acid, slab oxigenat. Duce a inhibarea putrefactiei prin distrugerea microbilor,
scăderea în volum, pielea tabacita și dura, conservarea fanelelor și cartilajelor, oase brune decalcifiate,
conservarea indefinit a cadavrului.

4. Înghețarea

Conservarea indefinita a cadavrului.

 Artificiale
 Inghetarea artificiala
 Îmbălsămare
 Tanatopraxia – stiinta ce reprezinta suma îngrijirilor ce i se acorda unui cadavru pentru a putea fi
prezentat intr un mod demn apartinatorilor

Stabilirea datei probabile a morții (Tanatocronologie)

Medicolegal nu se poate determina cu exactitate momentul morții. Se pot face doar estimări.

Criteriile pe baza cărora se pot face estimări:

 Coroborarea modificărilor post-mortem.

 Determinări chimice cu diferite substanțe
 Continutul stomacului (obișnuit 2h, mediu 3h, bogat 4-6h)
 Examinări microscopice a leziunilor traumatice (studierea evenimentelor de vindecare)
 Datele entomologice (știința care se ocupa cu studiul insectelor care populează în cadavru)
Stabilește timpul minim de la moarte.


Leziuni traumatice primare

Traumatismele- modificare lezionara si/sau funcțională cu efect local si/sau general al organismului uman
produsa se acțiunea unui agent traumatic .

Clasificarea agenților traumatici:

1. Agenți traumatici mecanici

Sunt obiecte care acționează asupra corpului uman prin energie cinetica. Un agent traumatic mecanic
particular este chiar corpul victimei în cazul decelatiilor brutale cum se întâmplă în căderi sau accidente
grave.

2. Agenți traumatici fizici

Dintre aceștia vom studia acțiunea temperaturilor extreme, electricitatii, variații de presiune, radiații
ionizare
 3. Agenți traumatici chimici

Aceștia sunt reprezentați de substanțele chimice care determina intoxicarea

4. Agenți traumatici biologici

Plante otrăvitoare, șerpi veninoși, leziuni produse de animale

Clasificarea agenților traumatici mecanici

A. Corpuri contondente
1. Cu suprafata mica (<16 cm²) – pot avea neregulata și forma regulata (cilindrice, sferice,
2. Cu suprafața mare (>16 cm²) – pot produce fracturi ; pot fi neregulate: vehicule, sol cu
denivelări/ regulate: plană, scândură, sol plan
B. Instrumente cu vârf și margini ascuțite
 Înțepătoare (ac, cui, furcă)
 Înțepătoare-taietoare (cuțitul)
 Tăietoare (lama, brici)
 Tăietoare-despicatoare (topor, maceta, satâr)
C. Proiectile

Modalitățile cele mai frecvente de producere a leziunilor traumatice mecanice

 Lovirea activa sau cu corp dur (în acte) – un obiect încheierea mișcare lovește corpul uman în
stare de repaus sau mișcare relativa
 Lovire pasiva sau lovire de corp/plan dur (în acte)- corpul uman în mișcare se lovește de un corp
sau uj plan fix (ex: cadere)
 Mecanisme complexe – lovirea activa-pasiva (ex: pumn+cădere)
 Comprimarea/strivirea victimei între corpuri/planuri dure

Acestea sunt frecvente, se produc prin leziuni interpersonale, accidente de trafic, de munca, prin sport,
căderi, mușcături produse de animale sau om

Leziuni fără soluție de continuitate a pielii

1. Echimoza

- la o forta de impact se rup vasele din tesutul subcutanat. Daca forta este mai mare, se rup vase
mai mari. Aceasta cantitate marita de sange modifica relieful zonei producand un hematom. (la echimoza
forta de lovire e redusa, la hematom forta e mai mare)

Caracteristicile echimozelor
- de obicei au o forma rotundă, ovalară, o formă nedefinită

- de obicei se produce la locul de impact, există și situații în care se poate produce și la distanță de locul
de impact, într-o zonă neafectată de lovitură

- există situații când lovitura este perpedinculară pe suprafața pielii, atunci suprafața obiectului lasă o
echimoză care reproduce acea suprafață de impact

- pot să sugereze mecanismul de producere

Un alt tip de echimoza particulara care sugereaza mecanismul de producere – echimoze in linie de
tramvai. Au aceasta denumire deoarece leziunea consta in 2 echimoze liniare paralele separate printr-o
zona tegumentara de culoare normala sau aproape normala.

Astfel de echimoze sunt produse intotdeauna printr un mecanism activ – lovire cu corp dur, in care
corpul dur sau suprafata de impact are o forma cilindrica. Datorita formei cilindrice, sangele este impins
inlaturi.

Localizarea sugereaza mecanismul de producere. Daca observam echimoze pe genunchi/coate, acestea

au fost produse cel mai probabil prin cadere. Daca observam echimoze la nivelul articulatiilor pumnului,
evident, mecanismul de producere este lovirea cu pumnul (a lovit un obiect/o alta persoana). Leziuni la
nivelul gatului, care circumscriu gatul, se produc prin strangulare/sugrumare.

Echimozele se pot produce si la nivelul mucoaselor, dar in aceasta situatie ele se vor numi infiltrate
sanguine.

O alta situatie particulara: daca persoana sufera de boli hepatice (cum ar fi ciroza) sau boli de sange (cum
ar fi hemofilia), atunci echimozele se produc la forte de lovire minore, uneori se produc spontan. In
aceasta situatie vom observa echimoze pe mai multe regiuni corporale de diferite marimi si care au
varste diferite (ne dam seama de varsta pe baza culorii). Galbena – probleme hepatice.

Diagnosticul diferential intre echimoza si lividitate se face prin sectionarea zonei de interes si daca este
echimoza, atunci in tesutul subcutanat (pe suprafata de taietura) se vor observa coaguli de sange
(infiltrat sanguin), iar la lividitate nu observam in tesutul subcutanat acesti coaguli sanguin, observand
cateodata picaturi de sange lichid – la lividitate. Baza acestui diagnostic diferential este acela ca sangele
nu mai coaguleaza dupa moarte, el coaguleaza numai in timpul vietii.

Modificarile – sunt utile pentru ca pe baza acestor modificari putem estima vechimea echimozelor.

In mod orientativ (pentru ca modificarile culorii echimozelor depind foarte mult de individ), o echimoza
recenta cu o vechime de 24h are o culoare rosie-violacee. O vechime de cca. 1-3 zile are o culoare
albastra/violaceu inchis/cafenie. Culoarea verde apare in prima saptamana si poate dura pana la 10 zile
dupa traumatism. Dupa 7-10 zile de la traumatism, echimoza devine galbuie/galbena, iar cu timpul
echimoza dispare.

Modificarile de culoare se produc datorita modificarilor biochimice ale hemoglobinei.

Hematomul

Calibrul vaselor lezate este mai mare, acumularea de sainge in tesuturi este mai mare, mai importanta.
Hematomul poate sa fie subcutanat (subcutanatic), dar putem sa l intalnim si la nivelul profund (la
nivelul organelor) – mai grave.

Echimoza, hematom – fara solutie de continuitate tegumentara

Leziunile cu solutie de continuitate tegumentara (tegumentul prezinta deschideri)

1. Excoriatia (excorion = deasupra dermului)

Reprezinta detasarea stratului superficial al epidermului.

Aceasta detasare se poate face fie prin lovire tangentiala cu corpuri dure, prin frecarea zonei corporale
pe o suprafata rugoasa cum ar fi prin cadere/tarare sau prin zgariere cu unghiile.

Leziunile sunt produse pe suprafetele mai reliefate.

O excoratie aparte se observa la victimele accidentelor de motocicleta in care excoratia este pe suprafete
foarte mari (placard excoriat), iar datorita mecanismului de producere (viteza foarte mare, datorita fortei
de inertie) aceste excoriatii au aspect de arsura (creste temperatura datorita fortei de frecare)

2. Plagile

Clasificari:

I. In functie de profunzime
a. Superficiale
b. Profunde
i. Penetrante in cavitati
1. Perforante – perforeaza organe cavitare (stomac, tub digestiv)
2. Transfixante – patrund in organe parenchimatoare (ficat, plaman, rinichi)
ii. Nepenetrante
II. In functie de evolutie
a. Simpla
b. Complicata cu infectii (cea mai frecventa), hemoragii internem embolie gazoasa
III. In functie de aspectul plagilor, avem urmatoarele tipuri de plagi:
a. Plaga contuza/zdrobita

Datorita mecanismului de producere, care este urmatorul: se poate produce prin lovire cu/de corp dur
sau plan dur care poate fi fie plan/neregulat, lovire care intereseaza o regiune a corpului in care pielea se
afla situata imediat deasupra unui plan osos. (scalpul, obrajii, buze, coate, genunchi)

Caracteristici:

- Adancime mica
- Margini neregulate
- Punti de tesut intre margini
- Uneori, in functie de aspect putem sa estimam forma agentului vulnerant. Daca plaga zdrobita
are un aspect liniar – atunci agentul vulnerant poate fi lung si subtire. Daca aspectul este stelat,
agentul vulnerant poate fi plat.

DIferenta dintre plaga zdrobita si plaga taiata

Categorii de aparte de plagi contuze/zdrobite

i. Plaga sfasiata
- Unghiul de lovire este mic, iar pielea se poate decola pe planurile subiacente
- Se produce scalparea (in accidentele rutiere de obicei)
ii. Plaga muscata
- Poate duce la identificarea agresorului pe baza arcadei dentare (se poate diferentia animale-om)

b. Plaga intepata
- Este produsa de un obiect care actioneaza numai prin varful ascutit (cui, furca, andrea)
- Aspect circular, fara lipsa de tegument (de subsanta tegumentara) – aceasta este caracteristica
care diferentiaza plaga intepata de orificiul de intrare a plagii impuscate (lipsa tegumentului)

c. Plaga taiata
- Produsa prin taiere de lame cu tais, brici
- Actioneaza tangential, sunt mai mult lungi
- Adancimea plagii scade progresiv si se termina printr o excoriatie “codita de soricel” (locul in
care a fost ridicat agentul vulnerant) – arata directia de actiune a agentului vulnerant
- Prin autoaparare
- Frecvent pe antrebrate
- In plagile taiate autoproduse, de obicei intalnim leziuni de ezitare (de tatonare) – de obicei de
adancime redusa, paralele si care sunt insotite de asemenea de o leziune profunda care este
letala

d. Plaga taiata-intepata (injunghiata)

- Frecventa in medicina legala
- Are caracteristici diferite in functie de obiect taietor-intepator (cutit – lama care poate avea un
tais/doua taisuri), astfel plaga poate avea urmatorul aspect:
o Cand are doua taisuri, plaga are urmatorul aspect: unghiurile plagii sunt ambele ascutite
o Cand are un singur tais, atunci un singur pol/unghi al plagii este ascutit (poate si o mica
excoriatie), iar celalalt unghi este rotunjit
- Lungimea pe tegument este mai mica
- De obicei este adanca
- Marginile sunt netede

e. Plaga despicata
- Este produsa de obiecte care au o lama taietoare si au o greutate mare (ex: toporul)
- Forma leziunilor este dreptunghiulara
- Sunt profunde
- Produce distrugeri tisulare si osoase mari
 f. Plaga impuscata
i. Leziunile produse de glont

Factorii impuscarii:

- Factorii primari
- Factorii secundari:
o Fum
o Gaze fierbinti
o Flacara
o Particule de pulbere nearsa + partial arsa

Toate acestea actioneaza pe o distanta diferita, de la gura tevii. Distanta se determina prin tragere
experimentala.

Elementele lezionale la impuscarea cu glont:

A. Orificiul de intrare
- Prezinta o lipsa de tegument (pur si simplu o gaura)
- Poate avea o forma rotunda sau ovala in functie de directia de tragere (rotund – perpendiculara;
ovala – directie oblica)

Elementele lezionale ale orificiului de intrare:

1. Inelul de stergere (cel mai interior)

2. Inelul de excoriere
3. Inelul de distensie
- Tragere de aproape (ordine: orificiul de intrare -> inel de stergere (urme de funingine pe care il
lasa glontul pe interiorul orificiului -> inelul de excoriere (glontul se roteste in traiectoria lui si se
produce excorierea marginilor orificiului = zgariere) -> zona de tatuaj (produsa de pulberea
nearsa/partiala arsa) -> zona de arsura
- Tragerea cu teava lipita – la nivelul capului produce plagi stelate (explicatia: La momentul tragerii
rezulta gaze care au o persiune mare care se acumuleaza intre os si tegument, gazele patrund,
umfla zona si tegumentul cedeaza prin ruperea/franjurarea zonei)
- Pentru tragerile de la distanta – unde nu mai actioneaza factorii secundari; se observa:
o Orificiul
o Inelul de stergere
o Inelul de excoriere
-

B. Canalul plagii = traseul parcurs de glont pana la iesirea din corp sau pana la oprire in plagile
oarbe (nu mai are orificiul de iesire)
 - In impactul tangential cu suprafata corpului se produce plaga in “seton” (sant superficial al
tegumentului cu mici rupturi dealungul marginilor sale

C. Plaga cutanata de iesire

- Are o forma diferita
- De obicei are dimensiuni mai mari decat orificiul de intrare (explicatii: glontul se deformeaza in
traiectoria prin corpul uman; glontul isi modifica traiectoria, iesind cu partea laterala)

Mecanismul lezional: (la canalul plagii)

1. Cavitatea permanenta care este determinata de actiunea directa a glontului pe tesuturile

traversate in traiectoria sa, avand energie cinetica., reprezentate de distrugerea acestora.
2. Cavitatea temporara
- Dureaza foarte putin – miimi de secunda
- Diametrul poate ajunge x10-x11 ori mai mare decat calibrul glontului
- Se datoreaza vitezei glontului

Plagile impuscate ale oaselor plate ale craniului (are 2 tablii: tablia externa+interna separata de os
spongios)

- Orificiul de intrare
o Pe tablia externa, oricifiul are marginile regulate, de forma circulara sau ovala in functie
de directia de tragere
o Orificiul pe tablia interna va avea un diametru mai mare produs de substanta osoasa
antrenata de varful glontului
- La orificiul de iesire
o Daca nu se modifica glontul, orificiul de pe tablia interna este mai mic decat cel de pe
tablia externa

Pentru arme cu alice

Aspectul lezional in functie de distanta de tragere

In tragerile cu teava lipita – asemanator cu cel al glontului, dar diametrul este mai mare (2-2,5 cm), lipsa
de substanta tegumentare este mai mare. In canalul plagii se vor gasi:

- Bura
- Cupa de plastic
- Capacul

Exceptie: teava lipita la nivelul capului = explozia cutiei craniene

In tragerile intraorale se observa rupturi liniale, radiale ale tegumentului perioral (ale buzelor), obrajilor
si/sau nasului.
In tragerile de aproape (pana la 15 cm) si in limitele de actiune a factorilor secundari:

- Leziunile cefalice sunt la fel de mutilante ca si tragerile cu teava lipita

- Aceste leziuni se datoreaza “efectului de biliard” al alicelor (explicatie: alicele care se gasesc in
fata sarjei sunt incetinite la contactul cu tesutul, dar de ele se vor lovi si vor fi imprastiate lateral
alicele urmatoare, marindu-se astfel suprafata lezionala)

Cand tragerea se face de la distanta mai mare – orificiu principal cu extremitati crenelate + orificii satelit

Cand se mareste si mai mult distanta, observam doar oficii individuale, satelit

Asfixiile mecanice

Spanzurarea este comprimarea gatului cu un lat actionat de greutatea corpului victimei.

Cele mai multe spanzurari sunt sinucideri, foarte rare spanzurarile accidentale (se intalnesc la copiii care
se joaca), extrem de rare sunt omuciderile (victima trebuie imoblilizata), iar in anumite state este si o
metoda de executie.

Clasificarea spanzurarii se face in functie de 2 criterii:

1. Pozitia victimei fata de sol sau alte obiecte inconjuratoare

In functie de acest criteriu, spanzurarea poate fi:

a. Completa – cand victima nu atinge/nu se sprijina pe sol sau alte obiecte (victima atarna
in lat)
b. Incompleta – in toate celelalte ipostaze, cand victima se sprijina pe sol sau alte obiecte

2. Pozitia nodului la nivelul gatului.

In functie de acest criteriu, spanzurarea poate fi:

a. Tipica – cand nodul este la ceafa (“occipital”)

b. Atipica – cand nodul este situat lateral sau in partea anterioara a gatului

Laturile pot fi confectionate din 3 tipuri de materiale:

- Materiale moi (sfoara, crafata)

- Materiale semi-dure (cablul electric)
- Materiale dure (sarma)

Nodul poate fi:

- Fix – cand la actionare diametrul latului nu se modifica

- Culisant – la actionare latul se strange in jurul gatului (diametrul se micsoreaza)
Posibila intrebare examen: ce reprezinta o spanzurare incompleata:

a. Victima se sprijina pe sol

b. Nu se sprijina pe sol
c. Victima a putut fi salvata

Categorii de spanzurari:

- Accidentale (intalnite la copii)

- Autoerotice (rare, dar se intalnesc in practica) – este o metoda controlabila (gradul de oxigenare
a creierului) de a produce hipoxie cerebrala (scaderii cantitatii de oxigen care ajunge la creier);
acest grad de oxigenare redusa este cautata de aceste persoane pentru a si imbunatatii/marii
trairile sexuale. Moartea se produce la pierderea constientei + mecanismul de siguranta nu
functioneaza. (Nu este o sinucidere: scena este bizara si caracteristica; cele mai multe victime
sunt barbati, dar se intalneste la femei. Victima este gasita dezbracata/purtand imbracaminte de
dama, de obicei sta in fata unei oglinzi pentru a se observa si a si controla pozitia; este inconjurat
de materiale pornografice, dar si obiecte de natura sexuala/erotica.)

Mecanismul mortii in toate comprimarile gatului

In comprimarea gatului, moartea se produce prin 3 mecanisme

1. Mecanism hemodinamic – consta in comprimarea vaselor gatului (nu mai ajunge sange la cap)
(creierul poate rezista la lipsa de oxigen doar 3 sau 4 minute). Forta de comprimare incepe de la
2-4 kg forta de comprimare.
2. Mecanism respirator – comprimarea traheei si a laringelui. In aceasta situatie, forta de
comprimare este mai mare, incepand de la 15 KG.
3. Mecanism neuro-reflex cu punct de plecare la nivelul arterei carotide. Sunt zone din corp care
prin lovirea lor se produce acest mecanism neuro-reflex prin care inima este oprita.
(uter/stern/testicule/gat)

Pierderea constientei de la inceputul comprimarii gatului este in jur de 10 secunde, dupa care incep
convulsii si anumite posturi (de cerebrare, de decorticare)

Ce observam la examenul extern al victimei spanzurarii?

- Congestia fetei (invinetirea fetei, sangele nu se poate intoarce la inima si ramane la cap)
- Protruzia limbii
- Lividitatiile cadavelice sunt dispuse la nivelul membrelor inferioare (picioare)
- La nivelul fetei se observa puncte rosietice de mici dimensiuni (1, maxim 2 mm) care poarta
denumirea de petesii asfixice (cresterea presiunii = vase mici sparte la nivelul tegumentului)
- Santul de spanzurare
o Este dispus in treimea superioara a gatului
o Are un traiect oblic ascendent catre nod (sunt siutatii in care traiectul santului este
orizontal = poate sa arate strangularea)
 o Are o adancime neuniforma cu o adancime maxima in partea opusa nodului, adancime
care descreste catre zona corespunzatoare nodului (acolo unde este nodul, santul poate
sa dispara datorita pozitiei)
o Santul are o culoare galben-maronie
o Are aspect pergamentat (este deshidratat/uscat)

Latul se taie astfel incat sa se conserve nodul pentru a vedea daca victima putea face nodul ce poate
ajuta la reconstructia evenimentului.

Ce se intampla cu leziunile traumatice ale victimei?

Leziunile traumatice pot sa apara pe corpul victimei in perioada convulsiilor cand victima se poate lovi de
obiectele inconjuratoare. In plus, latul se poate freca de tegumentul vicitmei.

Uneori latul poate lasa urme pe tegument cand se poate compara amprentele latului cu urmele.

Ce se observa la examenul intern?

- Infiltrate sanguine in tesuturile gatului aflate sub sant.

- Fractura hioidului (in spatele marului lui Adam)
- Pete si asifxice sub pleura
- Sangele este negricios pentru ca nu este oxigenat

Strangularea

Definitie: reprezinta comprimarea gatului cu un lat actionat de o forta externa.

Cele mai multe cazuri de strangulare sunt omucideri.

Strangularea poate fi si o metoda de sinucidere (explicatie: Victima isi pierde constienta in cca 10
secunde, forta de comprimare este redusa (2-4 kg), astfel ca victima in cele 10 secunde poate sa isi
stranga si sa isi fixeze un lat la nivelul gatului)

Strangularea poate fi si accidentala. (un obiect vestimentar se poate infasura in jurul unei masinarii)

Diferenta santului de spanzurare fata de cel de strangulare

Caracteristica santului de strangulare:

- este situat in treimea medie gatului

- este orizontal
- are adancime uniforma
- este neintrerupt

Sugrumare

Definitie: este comprimarea gatului cu mana

Este numai omucidere, neputand fi vorba despre sinucidere.

Diferente:
Leziunile traumatice la nivelul gatului:

- echimoze rotunde sau ovalare care sunt produse de degete

- excoriatii semilunare produse de unghii (orientarea concavitatii acestor excoriatii semicirculare
pot arata pozitia agresorului fata de victima)

Comprimarea de tip Nelson, “cravasa” – se produce cu antebratul din spatele victimei, nu se observa
leziuni externe (dar sunt interne)

Sufocarea

Definitie: este obstructia orificiilor respiratorii (orificii nazale si orificiul bucal) fie direct cu mana, fie prin
intermediul unui obiect moale din material textil sau plastic.

Frecvent – omucidere

Cand sufocarea se face direct cu mana, atunci in jurul orificiilor respiratorii se gasesc echimoze si
excoriatii produse de mana si unghiile agresorului.

Atunci cand omuciderea se efectueaza cu un obiect moale (perna), atunci aceste leziuni externe pot sa
lipseasca, dar intotdeauna se vor gasi infiltrate sanguine pe fata interna a buzelor produse prin
comprimarea acestora de arcadele dentare.

Exista sufocari accidentale care se intalnesc la nou-nascuti care raman cu fata in jos pe o saltea moale. De
asemenea, accidental se intalneste si la persoane in stare avansata de ebrietate care adorm cu fata in jos
tot pe o saltea moale.

Este si sinucidere – sunt foarte rare.

Asfixia mecanica posturala

Datorita pozitiei corpului, nu se pot realiza miscarile respiratorii adecvate.

Exemple:

- cand capul atinge pieptul (capul in hiperflexie)

- atarnat de picioare sau crucificat – oboseala muschilor respiratori.

Asfixia mecanica prin comprimare toraco-abdominala

Definitie: Acest tip de asfixie se intalneste cel mai frecvent ca accident in special de munca, fie in mediul
industrial sau in construciti si se produce atunci cand un obiect greu/utilaj/un material greu (pamant,
nisip, un zid) surprind victima si apasa pe toracele si abdomenul acesteia cu o greutate care nu mai
permite efectuarea miscarilor respiratorii.

Forta cu care apasa si greutatea este suficienta pentru a face imposibila miscarea (nu fracturarea sau
hemoragia)

Obstructia cailor resipratorii cu corp strain

Se intalneste accidental la copii care inghit si inhaleaza obiecte de mici dimensiuni (jucarii, nasturi,
bomboane, samburi). Se poate intalni tot accidental la 2 categorii de adulti:

1. Cei cu tulburari neurologice

2. Cei in stare de ebrietate avansata

La ambele categorii, deglutitia (inghitirea) alimentelor este tulburat. La adulti este reprezentat de bolul
alimentar.

Traheea si bronhiile sunt obstructionate.

Numarul creste in perioada sarbatorilor din cauza consumului de alcool.

Inecul

Definitie: este asfixia mecanica care se produce prin inlocuirea aerului cu un lichid. Pentru a se produce
inecul letal este suficient ca orificiile respiratorii sa se gaseasca in submersie (sub apa).

De cele mai multe ori accidental (nu stie sa inoate, traverseaza un pod si cade etc.)

Examenul extern: nu se observa modificari, cu o singura exceptie: ciuperca inecatilor care se observa la
nivelul orificiilor respiratorii atunci cand victima este scoasa din apa – spuma alb roza

Se formeaza prin inhalarea apei si amestecul apei inhalate si mucus. Prezenta ei arata ca victima traia la
momentul incidentului adica nu a fost aruncat un cadavru in apa.

La cadavrele care stau in apa singurul aspect vital este ciuperca inecatilor.

Urmatoarele se produc si la cadavrele care stau in apa (nu neaparat care s au inecat):

- Incretirea pielii palmelor si talpilor

- Leziuni traumatice post mortale care se produc prin tararea victimei pe fundul apelor curgatoare,
lovirea de poduri, de ambarcatiuni sau produse de activitatea pestilor sau vietatilor marine.
- Fenomenul de epidermoliza. Acest fenomen apare la cadavrele care stau mult timp in apa. Este o
consecinta a modificarilor distructive de putrefactie constand in detasarea stratului superficial al
pielii (epiderma). La nivelul mainii, aceasta detasare produce asa numita manusa a mortii care
are importanta in identificarea victimei, deoarece se pot preleva amprente digitale. (in acest
stadiu de evolutie a descompunerii nu mai poate fi identificat nici de catre rude; victima pluteste
fiind umflata cu gazele rezultate din putrefactie)

La examenul intern sangele este foarte lichid pentru ca a intrat apa in circulatie, este negricios pentru ca
nu este oxigenat, iar plamanii sunt grei, nu mai sunt elastici pentru ca a patruns apa in interiorul lor.

Testul diatomeelor

Diatomeele sunt vietati microscopice care au un exoschelet (o carapace) din siliciu care vazute la
microscop arata ca niste forme. Se considera ca fiecare apa are o anumita forma diatomee.

1. O prima importanta a prezentei diatomeelor in corp – arata caracterul vital (era in viata la momentul
inecului al inecului prin prezenta diatomeelor in diferite organe
2. Se poate compara forma diatomeelor gasite in corpul victimei cu forma diatomeelor din apa unde a
fost gasita victima. (forma ar trebui sa corespunda, iar daca nu, atunci se poate ca victima a fost
inecata in alta parte si aruncata in apa in care a fost gasita)

Traumatisme si moartea produse prin agenti fizici

Acesti agenti traumatici fizici sunt implicati mai ales in accidente, uneori in sinucideri si extrem de rar in
omucideri.

Electrocutarea cu curentu electric industrial

Electrocutarea = un complex de modificari locale si generale care apar la trecerea curentului electric prin
corpul victimei

Pentru a se putea produce electrocutarea asa cum am definit o, trebuie sa exista un contact direct intre
victima si sursa de curent electric. De asemenea trebuie ca curentul electric sa iasa din corpul victimei.
(asa numita impamantare) Iesirea curentului se poate face direct in pamant sau iesire indirecta prin
intermediul unui obiect sau materialbun conducator de electricitate.

In cazul surselor de foarte inalta tensiune, la apropierea victimei de acestea, se produce un arc electric la
apropierea victimei de sursa de curent de foarte inalta tensiune, care “sare” de la sursa la victime,
nemaifiind necesar contactul direct.

Curentul electric traverseaza corpul uman de-a lungul vaselor de sange.

In cazul arcului electric, principala componenta lezionala este temperatura extrem de ridicata care poate
ajunge la 35000 de grade Celsius. Deseori in cazul electrocutari cu arc electric, moartea se produce prin
arsuri.

Circumstantele electrocutarii

Cele mai multe sunt accidentale datorate neglijentei, nerespectarea ssm, aparate defecte. Accidentele
pot fi:

- In mediul casnic
- De munca

Intr un numar redus de cazuri – sinucidere.

Omucideri – neintalnite

Electrocutarea judiciara

Efectele biologice depind de:

 a. Parametrii curentului electric
- Tensiune
- Intensitate
- Frecventa
- Rezistanta cutanata a victimei

La aceeasi tensiune si intensitate, curentul alternativ este mai periculos decat cel continuu.

b. Calea de trecere a curentului electric in corpul uman

c. Durata de actiune
d. Afectiuni preexistente (cardiace)

Efectele curentului electric:

1. Efecte mecanice
- Sunt evidente la tensiuni foarte mari
- Produc leziuni asemanatoare cu cele produse de agenti mecanici
- Uneori au efect salvator (la sursele de inalta tensiune exista o propulsare)
2. Efecte calorice
- Efectul Joule: incalzirea unui conductor la trecerea curentului prin el
- Efectul caloric explica marca electrica

Marca electrica

Este o arsura termica produsa de efectul Joule al curentului electric produsa de curentul electric
traversat.

Se observa la locul de intrare a curentului in corp.

Temperatura la locul de contact este foarte mare (aproape de temperatura de fierbere – 100). Aceasta
temperatura incalzeste si vaporizeaza fluidele tisulare, producand vezicule. Cand curentul inceteaza,
vezicula se dezumfla, rezultand aspectul caracteristic al marcii electrice.

Aceasta este de multe ori de mici dimensiuni (ordinul mm), este alb-cenusie si cu marginile reliefate.

Cel mai important lucru la marca electrica este aspectul microscopic (alungirea nucleilor stratului bazal)
care este caracteristic marcii electrice si pune diagnosticul medico-legal de marca electrica si implicit
diagnosticul medico-legal de electrocutare.

La victima mai putem observa fenomentul de metalizare care consta in transferul de ioni metalici de pe
conductor pe marca electrica sau zona adiacenta marcii electrice.

Socul electric produce un spasm dureros la musculatura locului de contact, iar aceasta contractura
difuzeaza la intreaga musculatura. Aceasta impiedica salvarea.

Curentul alternativ este cel care isi schimba directia periodic, iar cel continuu are o singura directie
(produce oprirea cordului).

Curentul alternativ este mult mai frecvent.

Tetanosul muscular = contractie foarte puternica, victima nu se mai poate salva dand drumul la sursa de
curent, produce si contractia muschiilor respiratori producand moartea prin asfixie mecanica.

In electrocutare, moartea se produce prin 3 mecanisme:

- Asfixie prin tetanizarea muschiilor respiratori

- Aritmie cardiaca (fibrilatie ventriculara??)
- Paralizia centrilor respiratori

Toleranta la electricieni – unii rezista mai mult decat o persoana obisnuita (odata cu constientizarea
riscului, creste toleranta)

Problemele medico-legale

La locul unde s a produs incidentul obtinem date:

1. Date referitoare la victima

- Calificarea victimei
- Examinarea imbracamintii
- Examinarea cadavrului (marca electrica, leziuni traumatice)
2. Date referitoare la sursa de curent
- Tipul curentului
- Intensitate
- Tensiune
- Tipul aparatului la care se lucra, tipul conductorului, date despre sursa de curent
- Numarul contactelor, suprafata de contact

In electrocutarile in care suprafata de contact este foarte mare (apa) nu avem marca electrica.

3. Date referitoare la locul incidentului

- Natura solului, umiditate
- Conditile meteo si de munca

La autopsie trebuie sa:

- Evidentiem marca electrica

Diagnosticul medico-legal de electrocutare se pune pe aspectul microscopic al leziunii (marca electrica)

pentru ca nu-l mai intalnim la alte tipuri de leziuni, este specific. Se coroboreaza cu datele anchetei.
 Autopsia medico-legala

Autopsie = “a vedea cu proprii ochi”

Necropsie = necro – cadavru; opsis – vedere

Avem 2 tipuri de autopsii:

1. Autopsia prosecturala sau anatomopatologica

Astfel in Lg. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesutuirlor de la
cadavrea in vederea transplantului.

Presupune sa fie facuta de un medic de specialitate anatomie patologica, iar acest tip de autopsie se
efectueaza in sectia de anatomie patologica a spitalelor.

Legea sus amintita prevede ca autopsia anatomopatologica se efectueaza astfel:

- Decesele survenite in spital care nu sunt cazuri medico-legale

- Se efectueaza pentru confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic
- Se efectueaza in cazul decesului copiilor sub un an
- Se efectueaza decesele materne care nu sunt cazuri medico-legale

Daca apartinatorii nu au nicio rezerva asupra diagnosticului bolii si tratamentului aplicat si isi asuma in
scris responsabilitatea pentru aceasta, se poate dispune neefectuarea autopsiei. (DIFERENTA DINTE
AUTOPSIA PROSECTURALA SI CEA MEDICO-LEGALA – OBLIGATORIE)

In toate cazurile in care exista suspiciunea unor implicatii medico-legale (prezenta de leziuni traumatice
descoperite de medici la pacient, boli nediagnosticate, suspiciunea unor erori de tratament medico-
chirurgical), seful serviciului de anatomie patologica din spital anunta in scris, in termen de 24 de ore,
organele de urmarire penala competente, pentru indrumarea cazului catre institutia de medicina legala.

2. Autopsia medico-legala

Se efectueaza la solicitarea scrisa a organului de urmarire penala sau a instantei de judecata.

Se efectueaza numai de catre un medic legist si numai intr o institutie de medicina legala.

Situatiile in care autopsia medico legala este obligatorie:

(Ordin nr. 1434/687/C/2023 pentru modificarea si compleatarea Normelor procedurale privind
efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale, aprobate prin Ordinul ministrului
justitiei si al ministrului sanatatii nr. 1134/C/255/2000)

1. Moarte violenta
a. Produsa de un agent traumatic (factor extern organismului)
b. Chiar si atunci cand exista o anumita perioada intre evenimentele cauzale si deces
2. Cauza mortii nu este cunoscuta (pentru a elimina suspiciunea unei morti violente)
3. Exista o suspiciune rezonabila ca decesul a fost cauzat direct sau indirect printr o infractiune ori
in legatura cu comiterea unei infractiuni
4. Cauza mortii este suspecta
a. Moartea subita – datorita caracteristicilor de producere, ridica suspiciunea de moarte
violenta

Caracteristicile mortii subite:

- Durata scurta de timp intre aparitia simptomelor si deces

- Apare la persoane in stare apartenta de sanatate
- Sau la o persoana bolnava, dar evolutia afectiunii nu lasa sa se intrevada un sfarsit brusc
- Se poate produce in locuri fara martori, dar si in locuri publice
- Poate sa fie precedata sau nu de alte simptome

Avand in vedere aceste caracterisitici ale mortii subite, cu ce agent traumatic putem sa suspicionam
producerea mortii violenta/ cu ce tip de moarte violenta putem sa suspicionam avand in vedere aceste
caracteristici?

Rezultatele autopsiei medico-legale: unele morti subite se dovedesc a fi morti violente, iar altele morti
neviolente (infarct miocardic acut, atac cerebral)

b. Decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic
din punct de vedere medical (ex: pilotii)
c. Decesul care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau
institutii
d. Multimple decese repetate in serie sau concomitent
e. Cadavre neidentificatea sau scheletizate
f. Decese survenite in locuri publice sau izolate
g. Moartea este pusa in legatura cu o feficienta in acordarea aistentei medicale sau in
aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii
h. Decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica
sau terapeutica medico-chirurgicala
5. Decesnul in custodia politiei, in penitenciar, in timpul internarii medicale nevoluntare
6. Orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, a aplicarii torturii sau a
aplicarii oricarui tratemant inuman

Alte caracteristici ale autopsiei medico legale:

- Pentru a constata daca exista motive pentru efectuarea autopsiei medico legale se poate solicita
opinia medicului legist
 - La efectuarea autopsiei medico legale pot fi cooptati si specialisti din alte domenii medicale
- Putem utiliza orice metode legale pentru stabilirea identitiatii, inclusiv prelevarea de probe
pentru stabilirea profilului genetic (altele: formula dentara)
- Organul de urmarire penala trebuie sa incunostinteze un membru de familie despre data
autopsiei si despre dreptul de a desemna un expert independent autorizat care sa asiste la
efectuarea autopsiei

Documentele ce trebuie puse la dispozitia medicului legist de catre ordonantator:

I. Ordonanta procurorului sau incheierea instantei de efectuare a autopsiei, care contine

obiectivele inaintate
II. Procesul verbal de CFL
III. Copia compleata a foii de observatie clinica

In medicina legala moartea poate fi violenta sau neviolenta.

Moartea violenta – moartea produsa de actiunea un agent traumatic.

Moartea neviolenta – produsa de un factor de patologie (intern).

Energia electrica naturala

Trasnetul: descarcarea energiei electrice intre nor si pamant/obiect de pe pamant sub forma de arc
electric

Fulgerul: descarcarea electrica dintre 2 nori

Caracteristici:

- Energie foarte mare – sute de mii de amperi

- Temperatura extrem de mare (30.000 de grade Celsius)

Trasnetul poate produce arsuri, distrugeri explozive de organe (dilata brusc lichidele prin vaporizare din
cauza temperaturii).

Moartea se produce prin inhibitia sistemului nervos sau aritmie ventriculara.

Rata de supravietuire este de cca 30-35% (victima are pielea umeda – curentul transportat de trasnet nu
mai patrunde prin corpul victimei si merge pe suprafata tegumentului)
Are si un aspect mecanic – temperatura incalzeste un volum de aer si se formeaza un soc puternic.

Ce se observa pe suprafata victimei?

Uneori se poate observa locul de intrare (arsuri liniare, marca electrica) si locul de iesire.

Mai des se observa un eritem (o roseata) a tegumentului sub forma de frunza de feriga, denumita
fulgurida.

Agentii termici cu temperatura ridicata – produc arsuri

Arsurile – sunt leziuni locale produse de agenti cu temperatura ridicata insotite de tulburari patologice
sistemice ale corpului/organismului.

Agenti termici:

- Flacara
- Solidele supra incalzite, lichidele si vaporii fierbiniti (produc oparirile)
 - Energie radianta (infrarosii, microunde)
- Flama electrica (arc voltaic)
- Substante chimice (acizii si bazele)

Formele medico legale ale leziunilor de arsura

Cele mai multe arsuri se produc in:

 Accidente casnice
 Accidente de munca
 Mai rar in sinucideri
 Extrem de rar in omucideri

Mai des se observa arsuri post mortale in disimularea unei crime (omucideri). Este incendiat locul unde s
a savarsit fapta pentru a distruge obiectele materiale, cadavrul etc.

Mai este un caz particulare de distrugere al cadavrului prin ardere – incinerarea legala = un cuptor care
produce 850C, un adult este transformat in cenusa intr o ora/o ora jum, producandu se 2-3 kg de cenusa.

Arsurile sunt de 4 grade:

1. Eritem
2. Aparitia veziculelor (epiderm + derm) – foarte dureroasa si se vindeca
fara cicatrici
3. Epiderm, derm, tesut cutanat – nu este dureroasa fiind arse toate
terminatiile nervoase.
4. Distrugerea totala a tegumentului

La arsurile produse de lichide sau vapori – parul nu este parlit.

Gravitatea arsurilor

Depinde de:

a. Profunzime
b. Suprafata de piele arsa (%)
c. Zona afectata – foarte grave sunt acele arsuri care se insotesc de arsuri ale cailor aeriene
superioare
d. Rezistenta biologica

Cum se produce moartea in arsuri? (fiziopatologie)

I. Soc dureros
II. Socul hipovolemic (cantitate redusa de sange circulant)
III. Soc toxic (substante toxice in urma arderii)
 IV. Soc septic (socul infectios) – zona arsa este un mediu foarte bun de dezvoltare a microbilor

In conditii de incendiu, moartea se produce prin:

 Intoxicatie cu oxid de carbon

 Intoxicatia cu substante rezultate din arderea plasticului si cauciucului

Autopsie

La examenul extern se observa leziunile de arsura (gradul si suprafata)

La examenul intern se observa modificari specifice patologiei complicaitilor arsurilor.

Examinarea cadavrelor carbonizate

- Pozitia cadavrului – “pozitia de boxer” = membrele atat superioare cat si inferioare sunt in flexie;
scurtarea muschiilor sub actiunea agentului termic.
- Fisuri la nivelul tegumentelor – se produc prin coagularea fibrelor elastice din structura
tegumentului. Aceste fisuri trebuie diferentiate de plagile antemortem.
- Fisuri ale oaselor craniene – se produc prin cresterea in volum a continutului cutiei craniene sub
actiunea agentilor termici.
- Fracturi ale oaselor membrelor prin scurtarea fibrelor musculare

Probleme medico legale

x. Stabilirea naturii agentului termic

i. Solidele incandescente – arsuri cu forma asemanatoare a obiectului

ii. Lichide fierbinti
 Arsuri cu aspect de dare
 Arsurile sunt mai grave la locul de contact dintre lichid si corp
 Sunt mai grave decat cele prin flacara deoarece se imbiba imbracamintea
 Scufundarea in lichid fierbinte – arsurile indica nivelul lichidului
 In cazul oparirilor nu sunt afectate firele de par
iii. Vapori fierbinti
 Arsurile sunt pe zonele descoperite
 Nu este afectat parul
iv. Flacara
 Afecteaza zonele descoperite (daca hainele nu au luat foc)
 Daca hainele iau foc, arsurile sunt mai grave
v. Arderea unui amestec gazos/unei suspensii de pulberi
 Afecteaza toate partile descoperite producand arsuri de acelasi grad
vi. Arsurile chimice
 Bazele produc arsuri cu tendinta la progresie in profunzime
 Acizii produc arsuri fara aceasta tendinta la progresie – relativ mai putin periculosi
x. Cum stabilim ca o arsura se produce in timpul vietii?

- Prezenta de funingine la nivelul cailor respiratorii

- Prezenta substantelor toxice in sange in urma arderilor
- Modificari caracteristice observate microscopic

x. Identificarea prin metode antropometrice, odontostomatologice, RX, ADN

x. Evidentierea altor leziuni traumatice, a toxicelor