Sunteți pe pagina 1din 24

curs 2

• RELAȚIA MEDIU - ORGANISM UMAN


1. STRESUL
• Sursă de agresiune , de solicitare a organismului
• Notiune introdusa de Hans Selye, ce s-a referit la
tensiunile de natură psihică
• Agresiuni de natura diferita:
• variatii ale activitatii solare
• Conditii economice si sociale nefavorabile
• agresiunea unui mediu antropogen
• Factori meteorologici extremi: temperaturi extreme, modificari de
presiune, radiații radioactive
• Toate starile alarmante provoacă aceeași reacție de
apărare indiferent de natura factorului stresant
• Se realizeaza un sindrom general de adaptare
Stres cald HIPERTERMIE
• organismul uman dispune de două eficiente modalităţi de adaptare termică:
• termoliza care impune diminuarea producţiei calorice metabolice, reducand producţia energetică a organelor interne
specializate în acest scop (ficat, muşchi, plămâni)
• transpiraţia care favorizează eliminarea în exterior a excesului de căldură metabolică acumulat în organismul uman.
• CONSECINȚE

• Deshidratarea
• 2% este tolerată si se manifesta printr-o senzaţie de sete nepotolită.
• 4 % se carcterizeaza prin oboseală accentuată insotita de iritabilitate emoţională ,apatie sau agresivitate.
• 6% apare senzaţia de epuizare fiziologică; iar la 8 % se produc confuzii mentale.
• Pragul fiziologic maxim admis corespunde unei deshidratări de 15 % care provoacă moartea. Acest prag poate fi atins, în
condiţiile unei totale lipse de apă, după 10 zile în regiunile temperate şi după 15 ore în regiunile deşertice (cu temperaturi >
35 de grade C şi umezeli relative < 20 %).
• • Declorurarea se datorează pierderilor minerale excesive din timpul transpiraţiei, accentuate de cele produse prin vărsături şi diaree
produse ca urmare a colapsului caloric. Poate evolua negativ, prin eliminarea excesivă a sărurilor de Na, K, Ca şi Mg care au fost extrase
din circuitul funcţional.
• apariţia cefaleei, inapetenţei şi oboselii accentuate, succedate de greţuri, ameţeli, vărsături şi spasme, declorurarea poate
determina rapida pierdere în greutate şi, în final, moartea.
• • Sincopa de căldură se datoreaza creşterii afluxului sanguin spre zona cutanată periferică, în detrimentul circulaţiei cerebrale. Se
manifeta prin ameţeli, greţuri şi leşin, dar efectul ei este reversibil; aclimatizarea producându-se treptat prin expunerea repetată a
organismului uman la căldură.
• Şocul caloric (hiperpirexia termică) este cea mai severă formă de manifestare a hipertermiei
Stres rece HIPOTERMIE
• se resimte în cazul expunerii îndelungate a organismului uman la frig, iar efectele sale pot fi contracarate prin
reacţii specifice de apărare şi control.
• Dintre acestea, termogeneza reprezintă cel mai eficient mijloc de luptă împotriva frigului, prin sporirea producţiei
interne de căldură..
• CONSECINȚE
• Degerăturile apar cel mai frecvent în cazurile în care, la temperaturi negative ale aerului, vaporii de apă,
acumulaţi pe suprafaţa pielii în urma proceselor de transpiraţie, condensează brusc, determinând scăderea
rapidă a temperaturii zonei expuse.
• În studiile fiziologice efectuate se arată însă că degeraturile nu se datorează numai temperaturii scăzute a
aerului, cat si prin intensificarea vântului.
• Repartiţia spaţială a riscurilor de producere a degerăturilor conturează un areal permanent în regiunea
arctică, în lunile noiembrie-martie şi în cea antarctică, în lunile aprilie-septembrie.

• • Hipotermia se instalează în urma expunerii prelungite la frig, atunci când temperatura corporală scade sub
limita pragului intern minim admis (37 grade C)
• frisoanele se accentueaza, funcţiile fiziologice se degradează scazand astfel voinţa de a supravieţui.
Majoritatea subiecţilor îşi pierd cunoştiinţa atunci când temperatura lor internă coboară la 31 grade C, iar la
30 grade C manifestă rigiditate musculară.
• Din acest moment, prin acumularea dioxidului de carbon în sânge, apar tulburări ale ritmului cardiac, în
urma cărora inima îşi încetează travaliul, iar moartea intervine atunci când temperatura internă scade sub 24
grade C.
2.Adaptarea
• Procesul prin care un organism isi modifică forma, structura și funcșiile
vitale , potrivit unor noi conditii de mediu

• ORGANISMUL TRECE PRIN TREI ETAPE:


• ACOMODAREA (cresterea numarului de hematii si a procentului de hemoglobină în sânge ca
urmare a deplasării la altitudine mare)

• ACLIMATIZAREA = adaptarea prin modificări fiziologice la noi condiții climatice

• NATURALIZAREA = supravietuirea si reproducerea in conditii schimbate de existență , cu


modificări fiziologice si la urmasi

3. HOMEOSTAZIA
homoios= asemănător, stasis= stare

” înțelepciunea organismului”

• Proprietatea organismelor vii , determinata de reglajul neurendocrin de a-si


mentine, in limitele echilibrului functional diferiti parametrii

• Homeotermia – constanta temperaturii interne a corpului independent de


temperatura mediului înconjurător
• Exemple:
• pH-ul sangelui
• presiunea sangelui
• nivelul de CO2 din sange
• glicemia
3. RITMURI COSMICE SI BIOLOGICE
CRONOBIOLOGIA
• Sincronizare a funcțiilor biologice ale omului cu cele exterioare ale mediului
• CRONOBIOLOGIA= știință care studiază posibilitatea stabilirii unor relații
concordnte între cele doua aspecte

• Fenomene ritmice cosmile ale Lunii si Soarelui


• Fenomene meteorologice din atmosfera terestra
• Influențează bioritmurile fiintelor vii

Celulele ființelor vii prezinta o activitate biochimica ce se desfasoara periodic


Exemple:
- schimbarea rapida a mai multor fuse orare produc dereglari ale ritmului veghe somn
- Activitatea exploratorilor din zonele arctice și antarctice mai ales in timpul noptilor polare
- Petrecerea unui timp mai indelungat in interiorul pamantului
- Zborurile in cosmos
3.1.Fenomene multianuale exprimate în cicluri cosmice mai mari de 11
ani :

- ANUL GALACTIC (200 milioane ani)


- ANUL PLATONIC (25725 ani)
- CICLUL SAROS (18 ani, 11 zile, 8 ore)

- Au influentat erele geologice


- Pot modifica: campul geomagnetic, activitatea seismica, parametri ionosferici

- NU AU IMPORTANTA PENTRU OM
3.2. Perioada de 11 ani de activitate solara
• IMPORTANTA
• Frecventa unui anumit tip de patologie umana
• Efecte in viata sociala

• Activitatea solara
• Radiatia solara
• Spectrul solar
Activitatea solara
- Soarele sistemului nostru variaza in privinta intensitatii energiei emise doar in proportie de 0,1%, in decursul ciclului
solar relativ stabil, de 11 ani.

• Maxim:
• furtuni electromagnetice, creste
activitatea ciclonica, creste numarul
de epidemii datorita dezvoltarii
bacteriilor saprofite si patogene,
creste mortalitatea si morbiditatea
Spectrul solar

Radiații ultraviolete
Radiații vizibile
Radiații infraroșii
Radiatiile UV
• sunt aproape singurele din cadrul spectrului solar care pot avea actiune nociva asupra organismului. Actiunea lor se rasfrange
atat asupra tegumentului cat si asupra ochiului. Ele incep acolo unde sfarseste perceptia ochiului uman, limita care prezinta
variatii individuale in functie de puterea de descompunere a cristalinului.In raport cu lungimea de unda sunt trei categorii de
radiatii UV :

1. Radiatii UV lungi (A), care reprezinta cea mai mare parte a energiei UV care ajunge la suprafata pamantului.Acestea
au actiune eritrogena slaba
2. Radiatii UV medii (B), care sunt cele mai eritrogene si care pot avea si o actiune oncogena (carcinogena)
3. Radiatii UV scurte (C) care in mod normal trebuie sa fie absorbite de ozonul din straturile inalte ale atmosferei si
produc un eritem moderat.

Dintre actiunile radiatiilor UV asupra organismului trebuie luata in considerare , mai ales in perioada verii, actiunea posibil
cancerigena.

* Conform clasificarii IARC (International Agency for Reserch on Cancer) radiatiile UV fac parte din grupa 1 care reprezinta
toti agentii chimici si fizici cu potential carcinogenic pentru om.

Ultravioletele ca posibila cauza a cancerului de piele la om se rezuma la asocierea acestuia cu cativa factori :

1. zonele expuse ale pielii ( cap, gat, maini si la femei picioarele)


2. protectia constitutionala data de pigmentarea pielii ( se spune ca subiectii cei mai expusi se bronzeaza dificil )
3. cantitatea expunerii la soare � cat timp se sta in aer liber
4. intensitatea expunerii la soare � cat timp se sta in aer liber atunci cand razele solare sunt cele mai puternice
Radiațiile vizibile – radiația solară luminoasă
LIPSA LUMINII NATURALE EXCESUL DE LUMINĂ
• în sine nu este nociv ci radiaţiileultraviolete, care
• grave dereglări de somn, sunt abiotice.

• Rasa neagră de oameni este protejată de acest tip


• scăderea performanţei
de radiaţii datorită pigmenţilor pielii. Ecranul
melanic absoarbe aceste radiaţii şi dă posibilitate
• la dependenţa de numeroşi stimuli precum cofeină, organismului să producă în cantitate normală
nicotină şi chiar medicamente. viatamina D.

• angajaţii care au lumină naturală din belşug în • Maximum de pigmentare coincide cu maximum de
spaţiul de lucru sunt mai activi, mai productivi şi mai luminozitate.
bine dispuşi decȃt cei care îşi desfăşoară activitatea
în spaţii întunecate sau luminate artificial.
• Pentru albi, climatul optim este considerat cel
mediteranean, dar şi alte climate cum ar fi cel de
altitudine, bogat în radiaţii directe, ca şi cel litoral,
bogat în radiaţii difuze, oferă de asemenea condiţii
favorabile.
• Efecte benefice pentru organism

Radiațiile • expunerea la radiatii infrarosii sub nivelul care genereaza senzatia de caldura ajuta de asemenea
la imbunatatirea circulatiei si a sanatatii sistemului circulator.
infraroșii
• expunerea la IRC determina o imbunatatire a circulatiei capilare si are efecte benefice asupra
zonelor ischemice, ajutand la alimentarea mai eficienta a tesuturilor cu oxigen si substante
nutritive.

• numite si radiatii calorice • De asemenea, s-a dovedit ca contribuie la limitarea dezvoltarii celulelor maligne in anumite tipuri
de cancer.
• Penetreaza superficial
pielea • Specialistii au testat terapia IRC si pe pacienti care sufera de diabet, obtinand o imbunatatire
• Efecte: semnificativa a starii generale de sanatate, fizica si emotionala dupa un tratament de trei luni, in
care persoanele au facut cate trei sesiuni de 20 de minute pe saptamana.
• Modificari in
termoreglare
• radiatiile infrarosii ajuta la diminuarea insomniei si contribuie la obtinerea unui somn linistit si
• Activarea circulatiei odihnitor.
sangvine
• Sudoratie • Saunele cu infrarosii sunt folosite de mult timp in Korea si Japonia in tratamentul bolilor
• Soc caloric cardiovasculare cronice, in special in abordarea insuficientei cardiace cronice si a afectiunilor
arteriale periferice, studiile indicand efecte benefice ale IRC asupra endoteliului vaselor de sange
si impotriva stresului oxidativ.

• Si sportivii pot profita de descoperirile din acest domeniu, cercetarile din ultimii ani scotand la
iveala faptul ca expunerea la radiatii infrarosii cu lungime lunga de unda ajuta la diminuarea
oboselii musculare si a leziunilor generate de un efort fizic prea mare asupra organismului.
Fenomene anuale și semianuale
• Consecinta a miscarii de revolutie
Inegalitatea duratei zilelor si noptilor pe parcursul anului.
•-
-Între cercurile polare si poli apar doua sezoane distincte: în
Emisfera nordica noapte polara (23 IX – 21 III) si ziua polara (21
III – 23 IX); invers în cea sudica.Formarea anotimpurilor

-Încalzirea inegala a suprafetei Pamântului.

-Formarea si alternanta anotimpurilor.

-Dezvoltarea unor zone de complementaritate climatica.


- Inegalitatea duratei sezoanelor (anotimpurilor). Primavara
astronomica este de 93 de zile si 19 ore; vara astronomica este
de 93 zile si 15 ore; toamna astronomica tine 89 zile 20 ore;
iarna astronomica dureaza 90 zile.
Fenomene cu periodicitate lunară
• Mareele oceanice
• Bioritmurile fizic, emoțional, psihic
• Conform teoriei bioritmurilor viaţa
unui om este guvernată şi influenţată
de cicluri periodice. În punctele
pozitive ale acestor cicluri, persoana
poate dovedi creşteri puternice ale
capabilităţilor sale iar în punctele
negative, poate manifesta mari
scăderi sau slabiciuni.

• Punctele zero ale acestor cicluri sunt


puncte de performanţe scăzute şi sunt
numite zile critice. http://www.calcule.ro/Calcul-Bioritm
Fenomene periodice de 7 zile
• Dependente de trecerea pamantului prin 4 sectoare ale
campului magnetic interplanetar
• Se manifesta în campul electric atmosferic în cel geomagnetic
si in unele fenomene spirituale biosociale
CRONOBOLOGIA - fenomene
• - fenomene multianuale: anul galactic, ciclul Saros, de producere a
eclipselor (18 ani, 11 zile, 8 ore)
• Perioada de 11 ani de activitate solara este importanta pentru un
anumit tip de patologie umana cat si prin efecte in viata sociala
• Undele scurte Tv si undele radio
Fenomene periodice de o zi
• 24 de ore corespund rotației Pământului în jurul
axei polare, având numeroase implicații atât în
privințavformei Pământului, în privința repartiției
temperaturilor în 24 de ore, dar și o serie de
implicații geofizice.
• Modificari:
• intensitatea radiației directe și a radiației difuze,
• bilanțul radioactiv și caloric,
• temperatura aerului și a solului,viteză vântului,
umiditatea atmosferică,
• intensificarea undelor atmosferice emise de descărcările
electrice,
• intensificarea câmpului aero-electric,
• radiația radioactivă din atmosferă, curenții telurici
Cum influențează viaţa viteza de rotaţie a Pământului

• Pământul are nevoie de aproximativ 24 de ore pentru a încheia o rotaţie în jurul propriei
axe.
• În trecut însă, planeta noastră se învârtea mult mai repede, o zi având doar 2 - 3 ore.
• Atracţia gravitaţională a Soarelui şi a Lunii au contribuit la încetinirea acestei viteze de
rotaţie de-a lungul miliardelor de ani. Acest efect este cunoscut drept "frânare mareică"

În prezent, viteza de rotaţie a planetei continuă să scadă, iar durata unei zile creşte cu
aproximativ 1,8 milisecunde pe secol.
• factori care, la rândul lor, pot încetini sau accelera viteza de rotaţie a Pământului în jurul
propriei axe. Spre exemplu, creşterea nivelului oceanului global în urma topirii calotelor
glaciare de la poli poate modifica gradul de înclinare al axei terestre, mărind viteza de
rotaţie a Pământului.
Bazele ecologice ale Geografiei medicale

cercetarea factorilor naturali care determina starea de sanatate sau de boala a unei
populații dintr-o regiune are in vedere analiza factorilor ecologici ai teritoriului respectiv
Din interfata dintre mediul social si cel natural rezulta o anumita patologie specifica
regiunii

GEOGRAFIA MEDICALĂ

• relațiile între factorii geografici • indicatorii demografici și


naturali si economico sociali pe nosologici (Nosologia=Ramură a științelor
medicale care studiază bolile în general, clasificându-le
de o parte după anumite criterii care permit definirea și delimitarea
lor) care reflecta:
• Nivelul de trai
• Cultural
• de sanatate al populatiei
FACTORI FIZICO GEOGRAFICI
• LATITUDINEA GEOGRAFICĂ
• ZONELE CLIMATICE

S-ar putea să vă placă și