Sunteți pe pagina 1din 3

43

aprilie 2017

CZU 343.54
SUBIECŢII INFRACŢIUNII DE VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE
Beatrice Daiana DASCĂLU,
asistent universitar, doctorand

SUMMARY
Violence is a sign of personal crisis of the individual logic outputs cannot find a closed system. It is a consequence of society that
no longer offer viable models of its members no longer manages to impose its values and is no longer able to make the rules respected.
Criminal law at all times and in all societies recognize the seriousness particularly high crime posed a violent group consti-
tuting one of the most common offenses against whom acted in many fields.
Keywords: crime, violence, law, family
REZUMAT
Violenţa este un indiciu al crizei personale a individului care nu mai găseşte ieşiri logice dintr-un sistem închis. Ea este o
consecinţă a societăţii care nu mai oferă modele viabile membrilor săi, nu mai reuşeşte să-şi impună valorile şi nu mai este
în măsură să-şi facă respectate normele. Legea penală din toate timpurile şi în toate societăţile a recunoscut gradul de pericol
social deosebit de ridicat pe care îl reprezintă infracţiunile cu violenţă, constituind unul din grupul celor mai frecvente fapte
împotriva cărora s-a acţionat pe multiple planuri.
Cuvinte cheie: infracțiune, violență, lege, familie

I ntroducere. În lucrarea de
faţă, am prezentat subiecții
infracțiunii de violență în familie.
membru de familie; de asemenea,
Codul penal actual nu mai prevede în
cazul ascendenţilor şi descendenţilor,
situaţie, potrivit legii, sunt asimilaţi
membrilor de familie chiar dacă nu
au în drept calitatea de soţi.
Totodată am vorbit și despre încălca- fraţilor şi surorilor, copiilor acestora, Tot violenţă în familie constitu-
rea dreptului la viaţă, integritatea cor- precum şi persoanelor devenite prin ie uciderea unei rude. Potrivit art.
porală a libertăţii sexuale etc., ce cre- adopţie, potrivit legii, astfel de rude, 177 C. pen., sunt incluşi în categoria
ează o stare de nesiguranţă socială un cu condiţia ca aceştia să locuiască şi membrilor de familie şi ascendenţii, şi
dezechilibru serios pentru însăşi exis- să gospodărească împreună cu făptu- descendenţii, fraţii şi surorile, copiii
tenţa societăţii. Formarea, desfăşura- itorul. acestora /veri – respectiv copiii fraţi-
rea şi normala dezvoltare a relaţiilor Însuşirea de soţ al subiectului ac- lor şi surorilor/, precum şi persoanele
sociale legate de ocrotirea juridică a tiv şi pasiv trebuie să dăinuie în mo- devenite prin adopţie, potrivit legii,
vieţii persoanei, nu este posibilă fără mentul executării faptei. Infracţiunea astfel de rude. În linie ascendentă sau
combaterea eficientă folosind mijloa- perpetuă chiar şi în cazul în care soţii descendentă nu există limită până la
ce juridice. trăiesc despărţiţi în fapt. Dacă această care se întinde gradul de rudenie. În
Materiale și metode aplicate. Stu- calitate a încetat, desigur, ca urmare a linie colaterală, rudenia apropiată se
diul efectuat a avut la bază cercetarea divorţului, fapta desemnează infracţi- întinde doar până la gradul IV. Astfel,
legislației naționale și internaționale unea tip prevăzută de Codul penal. inculpatul care a ucis pe fiul său, ce
în domeniu. Au fost aplicate metode- De asemenea nu există infracţiu- fusese adoptat cu efecte depline de
le: juridică, logică și comparativă. nea de violenţă în familie în cazul în bunicii materni ai acestuia, săvârşeş-
Rezultate obținute și discuții. care căsătoria făptuitorului cu victima te infracţiunea de violenţă în familie.
Subiectul activ nemijlocit şi subiectul a fost anulată sau dacă făptuitorul şi Nu se săvârşeşte această infracţiune
pasiv al infracţiunii este o persoană victima erau legaţi printr-o căsătorie de omor, dacă victima era soţul suro-
care are calitatea de membru de fami- nulă, din cauza bigamiei. În caz de rii tatălui inculpatului, deşi i se spu-
lie. Prin membru de familie se înţele- divorţ, instanţa trebuie să verifice cu nea „unchi” într-o accepţiune largă
ge, potrivit art. 177 C. pen., ascenden- atenţie, dacă hotărârea a rămas sau nu [2, pg.76].
ţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, definitivă, deci dacă a încetat sau nu Potrivit prezentei legiferări, no-
copiii acestora, precum şi persoanele calitatea de soţ înainte de săvârşirea ţiunea de „membru al familiei” se
devenite prin adopţie, potrivit legii, infracţiunii [2, pg.76]. extinde şi asupra concubinilor şi afi-
astfel de rude, soţul /indiferent dacă Dacă asupra hotărârii de admi- nilor, precum şi asupra oricărei alte
locuieşte şi gospodăreşte împreună tere a divorţului s-a declarat apel de persoane, cu două condiţii: aceştia să
sau separat cu făptuitorul/, precum şi către una dintre părţi, va trebui să se fi stabilit relaţii asemănătoare celor
persoanele care au stabilit relaţii ase- verifice dacă nu a expirat termenul între soţi sau între părinţi şi copii şi să
mănătoare acelora dintre soţi /concu- de apel sau dacă apelul are în vedere convieţuiască.
bini/ sau dintre părinţi şi copii /între- desfacerea căsătoriei ori numai solu- Dacă făptuitorul a fost în eroare cu
ţinători/, în cazul în care convieţuiesc ţionarea unor cereri accesorii, cum ar privire la calitatea sa de soţ sau ori de
[1, pg.70]. fi conferirea beneficiului locuinţei [3, rudă a victimei sau acţiunea a fost de-
Actualul Cod penal renunţă la no- pg.74]. În toate aceste situaţii însă este viată, răspunderea sa penală se stabi-
ţiunea de rude apropiate din vechiul necesar să se constate dacă persoane- leşte pentru infracţiunea contra vieţii
Cod, incluzând-o integral în cea de le convieţuiesc, pentru că în această sau integrităţii corporale ori sănătăţii
44 aprilie 2017

corespunzătoare, dar nu pentru vio- asupra căreia s-a exercitat violenţa. aduce atingere ordinii de drept penal
lenţă în familie [4, p. 8]. Victimă a infracţiunii analizate poate statornicită de către stat prin normele
Calitatea de soţ sau de rudă a auto- fi nu doar un copil al făptuitorului, dar de drept penal. Pentru a fi subiect pa-
rului, fiind o circumstanţă personală, şi oricare membru al familiei făptui- siv al infracţiunii persoana fizică sau
nu se răsfrânge asupra participanţilor. torului. În vederea înţelegerii sensului persoana juridică trebuie să fie titula-
Datorită specificului acestei infracţi- noţiunii „membru de familie”, facem ra valorii sociale ocrotite penal.
uni, participaţia este posibilă în ori- trimitere la explicaţiile privind infrac- În majoritatea cazurilor subiectul
care dintre formele sale /coautorat, ţiunea prevăzută la lit. b2) alin. (2) pasiv al infracţiunii este şi persoana
instigare, complicitate/, cu condiţia ca art. 171 C. p. R. M.. Particularităţile păgubita prin infracţiune /ex.: în ca-
şi participantul să îndeplinească ace- victimei violenţei în familie, legate zul delapidării/. Însă, este posibil şi
eaşi calitate ca autorul /spre exemplu, de vârstă, starea civilă, gradul de ru- ca persoana păgubită să fie alta de-
tatăl participă alături de fiu, îl deter- denie, faptul locuirii comune sau se- cât subiectul pasiv al infracţiunii /
mină sau îl ajută pe acesta să îşi ucidă parate etc., pot fi luate în consideraţie de exemplu: în cazul infracţiunii de
mama/ [2, pg.77]. la individualizarea pedepsei pentru omor – subiectul pasiv este victima
În cazul în care participantul nu infracţiunea analizată. omorului, iar subiectul păgubit este
este membru de familie, acesta va Victima infracţiunii reprezintă persoana care se află în întreţinerea
răspunde, în funcţie de contribuţia sa, subiectul pasiv al infracţiunii; persoa- victimei/.
în calitate de coautor, instigator sau na care suferă consecinţele comiterii b) Condiţii speciale
complice la infracţiunea în varianta unei infracţiuni. Subiectul pasiv special şi imedi-
simplă /omor, omor calificat, lovire În doctrina penală românească, at este persoana fizică sau juridică,
sau alte violenţe, vătămare corporală subiectul pasiv este definit ca fiind titulara valorii sociale vătămate sau
sau loviri sau vătămări cauzatoare de persoana fizică sau persoana juridi- puse în pericol prin „săvârşirea in-
moarte prevăzute în art. 188, art. 189, că, titulară a „valorii sociale ocrotite fracţiunii”. Condiţiile speciale pri-
art. 193-195 C. Pen/. Dacă participan- şi care este vătămată ori periclitată vind subiectul pasiv sunt prevăzute în
tul este membru de familie, iar autorul prin infracţiune”. Persoana vătămată conţinutul unor infracţiuni. Astfel, de
nu, acesta va răspunde pentru infrac- – orice persoană fizică sau juridică ori ex., pentru infracţiunea de ultraj /art.
ţiunea de violenţă în familie potrivit grup de persoane fizice, titulare ale 239 C. pen./, este necesar ca subiectul
contribuţiei sale, iar autorul pentru unor drepturi subiective sau interese pasiv să fie un funcţionar ce îndepli-
infracţiunea tip îndreptată contra per- legitime private vătămate prin acte neşte o funcţie care implică exerciţiul
soanei /omor, omor calificat, lovire administrative; în sensul prezentei autorităţii de stat; pentru infracţiunea
sau alte violenţe, vătămare corporală legi sunt asimilate persoanei vătămate de pruncucidere /art. 177 C. pen./ „su-
sau loviri sau vătămări cauzatoare de şi organismele sociale care invocă vă- biectul pasiv trebuie să fie noul- năs-
moarte prevăzute în art. 188, art. 189, tămarea unui interes public prin actul cut al mamei ucigaşe”.
art. 193-195 C. pen/. administrativ atacat. Subiect pasiv principal şi subiect
Conform Codului penal al Re- Cauzalitatea victimală reprezintă pasiv secundar sau adiacent. Subiec-
publicii Moldova, subiectul activ al o structură comportamentală com- tul pasiv principal şi subiectul pasiv
infracţiunii, este persoana fizică res- plexă, determinată de interdepen- secundar îi întâlnim în special în cazul
ponsabilă care la momentul săvârşirii denţa unor factori obiectivi /econo- infracţiunilor complexe, deoarece în
infracţiunii a atins vârsta de 16 ani. mici, politici, ideologici, religioşi/ cazul săvârşirii unei astfel de infrac-
Acesta are o calitate specială în raport şi a unor factori subiectivi /interese ţiuni, prin acţiunea infracţională sunt
cu victima infracţiunii: este membru individuale, sentimente de inferiori- lezate sau puse în pericol două valori
al familiei victimei. Fiecare din cir- tate, de superioritate, atitudinile şi sociale, ambele ocrotite de legea pe-
cumstanţele agravante menţionate la relaţiile interindividuale/. nală, dintre care o valoare constituie
alin. (2) şi (3) art. 2011 C. p. R. M. îşi Lucrările despre criminologie, obiectul juridic principal, iar cealaltă
are corespondentul în infracţiunile pe în general, au demonstrat existenţa constituie obiectul juridic secundar
care le-am supus analizei anterior. De unei relaţii complexe între făptuitor şi sau adiacent.
aceea, este admisibilă o abordare simi- victimă, constatându-se că, în produ- Prin săvârşirea infracţiunii com-
lară a esenţei circumstanţelor respec- cerea actului infracţional, contribuţia plexe titularul valorii, ce constituie
tive, cu particularizările de rigoare, victimei nu poate fi exclusă din sfera obiectul juridic principal, devine su-
condiţionate de specificul infracţiunii unui model cauzal complex. S-a con- biect pasiv principal, iar titularul va-
de violenţă în familie. Precizăm că, siderat că victimele sunt elemente va- lorii, ce constituie obiectul juridic se-
în raport cu toate aceste circumstanţe loroase pentru identificarea cauzelor cundar, devine subiect pasiv secundar
agravante, făptuitorul manifestă in- şi condiţiilor care generează infracţi- sau adiacent. Cel mai clasic exemplu
tenţie. Nu este posibilă manifestarea unea, deoarece ele apar ca jumătate a este cel al infracţiunii complexe care
imprudenţei, reieşind din interpreta- faptei penale comise. este tâlhăria.
rea sistematică a sancţiunilor de la art. Subiectul pasiv al infracţiunii / Subiectul pasiv simplu /necir-
145, 149-152, 2011 C. p. R. M., dar şi victima/ trebuie să îndeplinească şi el cumstanţiat/ şi subiect pasiv califi-
din esenţa juridică a faptei de violenţă anumite condiţii generale şi speciale. cat /circumstanţiat/. Subiect pasiv
în familie. a) Condiţii generale este simplu atunci când el nu are o
Subiect pasiv, al infracţiunii poate Orice infracţiune, are ca subiect anume calitate. Subiect pasiv este
fi numai membrul de familie în viaţă pasiv statul, deoarece infracţiunea calificat sau circumstanţiat atunci
45
aprilie 2017

când cere ca el să aibă o „anumită


calitate”.
Concluzii
Dintre cele mai eficiente sunt ofe-
rite de dreptul penal, ca instrument
de normare şi reglementare a acestor
valori de importanţă socială majoră.
Orice faptă de violenţă a persoanelor
creează o stare de pericol pentru secu-
ritatea întregii societăţi.
Infracţiunile săvârşite cu violenţă
în cadrul familiei prezintă un ridicat
pericol social determinat, pe de o par-
te, de importanţa relaţiilor sociale ce
constituie obiectul protecţiei sociale şi
de gravele urmări pe care le pot avea
pentru societate săvârşirea acestor in-
fracţiuni, iar, pe de altă parte, faptul
că ele se realizează de obicei, prin
folosirea unor mijloace sau procedee
violente şi au o frecvenţă deseori mai
ridicată în raport cu alte categorii de
infracţiuni.
Infracţiunile săvârşite cu violen-
ţă reprezintă un fenomen antisoci-
al complex, rezultat al interacţiunii
conjugale a unor factori obiectivi şi
subiectivi, sociali şi individuali, ge-
nerali şi particulari a unor condiţii
favorizante a căror naştere şi expli-
caţie, solicită din partea specialiştilor
interesaţi în prevenirea şi diminuarea
acestor manifestări, eforturi interdis-
ciplinare şi interinstituţionale.
Tranziţia pe care o parcurge Ro-
mânia şi Republica Moldova, se re-
percutează şi în problematica crimi-
nalităţii şi a infracţiunilor săvârşite
cu violenţă, în special, dându-le un
conţinut criminogen nou.

Recenzent:
Dan VOINEA
doctor, conferențiar universitar

Referențe bibliografice
1. Mihail Udroiu, Drept penal. Partea
specială. Noul Cod penal. Editura C.H.Beck,
Bucureşti, 2014.
2. Noul Cod penal, comentat, Partea
specială, Ed. a II-a, revăzută şi adăugită ,
Vasile Dobrinoiu, Mihai Adrian Hotca, Mi-
rela Gorunescu, Maxim Dobrinoiu, Ilie Pas-
cu, Ioan Chiş, Costică Păun, Norel Neagu,
Mircea Constantin Sinescu, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2014.
3. CSJ, s. Pen. , dec. Nr. 869/1991, în
Dreptul nr. 3/1992.
4. Elena Zamfir, Violenta impotriva
femeii in Revista de asistenta sociala, nr.
1–2/2005, Editura Polirom, Iasi.