Curs 4

Moartea violenta si moartea neviolenta

Cauzele medicale ale mortii, mecanismele mortii.
Trauma, socul traumatic si cauze ale mortii violente.
Moartea subita si moartea suspecta
Diagnostic necroptic si investigatiile de laborator in
medicina legala

Felul mortii, cauzele mortii, modalitatea de deces

Felul mortii poate fi juridic:
-violent (traumatica sau de cauze traumatice-mecanice, fizice, chimice,
biologice, psihice-):
-neviolent (netraumatic, patologic, cu evolutie preagonala si agonala
lunga ca in bolile comsumptive sau din contra scurta ca in moartea
subita).
Cauzele mortii se impart in imediate (mecanismul mortii in lit.
anglosaxona), intermediare si initiale (cauzele propriu-zise ale mortii in
lit. anglosaxona).
Moartea violenta face obiectul investigatiei judiciare, autopsia medicolegala fiind parte constitutiva procedural a investigatiei.

Modalitate de producere a decesului poate imbraca forma accidentului,

sinuciderii, omuciderii.

FELUL MORTII: VIOLENT/NEVIOLENT

Felul mortii poate fi juridic:
1. VIOLENT (moarte violenta, moarte traumatica sau moarte de cauze
traumatice). Aceste cauze sunt exterioare corpului uman:
a) mecanice (ex. lovire)
b) fizice (ex. electrocutare)
c) chimice (ex. intoxicatie)
d) biologice (ex. intoxicatie cu bacterii alimentare)
e) psihice (prin tortura -f. rar-)
Ca imprejurari de producere (modalitate de producere), cauzele violente se pot
clasifica juridic in :
a) accident
b) sinucidere
c) omucidere

Moartea violenta face obligatoriu obiectul investigatiei judiciare (ca parte constitutiva a
cercetarii judiciare) intrucat este obligatoriu a determina:
1.daca vatamarea este reala (leziunile traumatice):
2.daca este reala, care sunt mecanismele de producere ale vatamarii/leziunilor
traumatice (pot coexista mai multe actiuni traumatice/vatamatoare -ex.
lovire si impuscare-, prin actiunea unor agenti traumatici diferiti mecanici, fizici, chimici, biologici- sub actiunea aceleiasi persoane ori a
unor persoane diferite (comorienti)
3.care sunt caracteristicile agentului/agentilor traumatici ce au putut determina
leziuni traumatice/vatamarea
4.care a fost gravitatea vatamarii apreciata in:
-zile de ingrjjire medicala daca vatamarea nu a determinat decesul
-cauzele decesului violent daca vatamarea a determinat decesul
5.daca vatamarea a determinat decesul si ce tip de cauzalitate s-a manifestat in
producerea decesului (cauzalitate directa neconditionata, directa
conditionata, indirecta)
6.imprejurarile de producere a vatamarii (heteroagresiune, autoagresiune,
accident rutier, etc.)
7.cauzele decesului: Din ce cauze a decedat?
8.identificarea cadavrului (daca este neidentificat): Cine este decedatul?
9.data decesului: Cand a decedat?
10.alte obiective specifice (ex. in impuscare directia de tragere, orificiul de intrare
si de iesire, unghiul de tragere, etc.)

2. NEVIOLENT (netraumatica, patologica, de boala). Aceste

cauze sunt interioare corpului si in cazul mortii
neviolente pot determina decesul:
-fara simptome (moartea subita fara simptome, ex.
moartea subita cardiaca)
-cu simptome de boala rapid instalate (minute-1
ora): moartea subita prin accident vascular cerebral
-cu simptome lent instalate constituind boli cronice
evolutive (ex. ciroza, cancer)

CAUZELE MORTII

Cauzele mortii se impart in imediate (directe), antecedente (intermediare) si initiale (de unde a inceput lantul decesului
tanatogenzei-)
Exemplu: dislipidemia (congentiala, erori de alimentatie, lipsa efort fizic, etc.) a determinat dupa 20 de ani de
manifestare ateroscleroza care dupa circa 10 ani de evolutie a determinat o obstructie coronariana prin tromboza unei
artere coronare care in circa 2 ore de la momentul aparitiei (oprirea completa a circulatiei in teritoriul vasuli obstruat) a
indus infarctul miocardic acut care a determinat decesul prin fibrilatia ventriculara.

Cauze medicale ale decesului

(exemplu)
Cauza propriu-zisa a
decesului

Cauze medicale ale decesului De cand se

manifesta

Ia

Cauza imediata (directa)

Infarct miocardic acut

30 minute

Ib

Cauza antecedenta

Tromboza coronariana

2 ore

Ic

Cauza initiala

Ateroscleroza coronariana

10 ani

Id

Cauza initiala

Dislipidemie

20 ani

II

Alte cauze care nu

constituie cauze ale
decesului dar au contribuit
la deces(stari morbide
preexistente

Sechele de infarct miocardic

7 ani

Moartea suspecta
Imprejurari in care se poate lua in considerare o moarte suspecta:
1. Moartea suspecta de a fi violenta
2. Moartea suspecta in imprejurari judiciare sau existand suspiciuni
judiciare (exist o suspiciune rezonabil c decesul a fost cauzat
direct sau indirect printr-o infraciune ori n legtur cu
comiterea unei infraciuni).
3. Moartea de cauza necunoscuta (cnd nu se cunoate cauza
morii)
4. Moartea care survine brusc, rapid si neasteptat fara o cauza
cunoscuta: ex moartea subita
5. Moartea unei persoane neidentificate

Trauma, socul traumatic si cauze ale mortii violente

Cauze ale mortii violente (sindroame violente):
1)
Raniri (zdrobiri, dilacerari) incompatibile cu viata ale unor organe importante (cauzalitate directa neconditionata)
a) Zdrobirea unui organ vital cu hemoragie externa/interna
b) Leziuni traumatice ale unui organ vital determinand complicatii acute letale: imediate, la scurt timp sau in
evolutie apropiata
c) Asocieri traumatice (trauma) determinand complicatii acute letale : ex. socul traumatic (reactia vitala este un
ansamblu de semne locale si generale al supravietuirii organismului dupa producerea unui traumatism
(hemoragie, coagulare, embolie, etc.) ceea ce in contextul leziunilor traumatice poate sustiine supravietuirea un
timp a persoanei
2)
Raniri (zdrobiri, dilacerari) compatibile cu viata ale unor organe importante ce nu sunt letale prin ele insele sau
raspund la tratamentul acordat prin stabilizare initiala dar care decompenseaza boli preexistente impreuna cu care
determina o stare agravata ce conduce ulterior la moarte (cauzalitate directa conditionata)
a) Traumatisme cranio-cerebrale si boli renale, cardiace, hepatice; O tumora hepatica care lovita cu ocazia unei
agresiuni se rupe si determina moartea: sdoar tumora nu ar fi determinat decesul, doar traumatismul de
asemenea nu ar fi determinat traumatismul. Asocierea insa devine letala.
3)
Raniri (zdrobiri, dilacerari) compatibile cu viata ale unor organe importante ce nu sunt letale prin ele insele sau
raspund la tratamentul acordat prin stabilizare initiala si care determina in evolutie complicatii ce ce conduc ulterior la
moarte (cauzalitate indirecta)
a) Un accident rutier in care victima sufera o fractura a gambei pentru care este internat in spital:este stabilizat si
are evolutie buna sub tratament local al fracturii precum si tratament cu medicamente ce au ca scop fluidificarea
sangelui (obez). In zilele urmatoare sufera la nivelul gambelor o coagulare venoasa profunda (flebotromboza
profunda) de la nivelul careia se desprinde un fragment care va constitui un embolus ce va determina o embolie
pulmonara fatala.

Punerea in primejdie a vietii: pericolul de a-si pierde viata in care se afla o persoana victima a unui traumatism, pericol
ce nu se materializeaza datorita interventiei medicale ori reactivitatii particulare

Leziunea cauzatoare de moarte (intentia depasita): este cu precadere o incadrare juridica iar nu una medicala Medical
sunt leziuni traumatice letale (legatura de cauzalitate este directa)-vezi 1, 2 sau 3)

Mecanismul mortii
Este determinat:
Cu ocazia autopsiei medico-legale de catre expertul medic
legist (pentru decesele care au loc sub incidenta art. 185
CPP privind AML)
Cu ocazia autopsiei anatomo-patologice de catre anatomopatolog (pentru decesele care au loc sub incidenta legii
104, privind manipularea cadavrelor art. 10. al. 1)

Se inscrie in raportul de necropsie la cauzele medicale

ale decesului la Ia (cauza directa a mortii) si este
reprezentata de cauza i-mediata (cea care determina
direct moartea si survine in lantul cauzal al producerii
decesului cel mai aproape de momentul decesului)

Modalitate de producere a decesului

Modalitatea de producere a decesului permite
clasificarea juridica a imprejurarilor de
producere a decesului in:
Accident
Sinucidere
Omucidere

Aspecte legale care impun autopsierea cadavrului

CPP (AUTOPSIE MEDICO-LEGALA CU ORDONANTARE DE CATRE ORAGANUL DE ANCHETA CA PARTE PROCEDURALA A
CERCETARII JUDICIARE)

Art. 185 - Autopsia medico-legal

(1) Autopsia medico-legal se dispune de ctre organul de urmrire penal sau de ctre instana de
judecat, n caz de moarte violent ori cnd aceasta este suspect de a fi violent sau cnd nu se cunoate
cauza morii ori exist o suspiciune rezonabil c decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infraciune
ori n legtur cu comiterea unei infraciuni. n cazul n care corpul victimei a fost nhumat, este dispus
exhumarea pentru examinarea cadavrului prin autopsie.
(2) Procurorul dispune de ndat efectuarea unei autopsii medico-legale dac decesul s-a produs n perioada
n care persoana se afl n custodia poliiei, a Administraiei Naionale a Penitenciarelor, n timpul internrii
medicale nevoluntare sau n cazul oricrui deces care ridic suspiciunea nerespectrii drepturilor omului, a
aplicrii torturii sau a oricrui tratament inuman.
(3) Pentru a constata dac exist motive pentru a efectua autopsia medico-legal, organul de urmrire
penal sau instana de judecat poate solicita opinia medicului legist.
(4) Autopsia se efectueaz n cadrul instituiei medico-legale, potrivit legii speciale.
(5) La efectuarea autopsiei medico-legale pot fi cooptai i specialiti din alte domenii medicale, n vederea
stabilirii cauzei decesului, la solicitarea medicului legist, cu excepia medicului care a tratat persoana
decedat.
(6) Cu ocazia efecturii autopsiei medico-legale pot fi utilizate orice metode legale pentru stabilirea identitii,
inclusiv prelevarea de probe biologice n vederea stabilirii profilului genetic judiciar.
(7) Organul de urmrire penal trebuie s ncunotineze un membru de familie despre data autopsiei i
despre dreptul de a desemna un expert independent autorizat care s asiste la efectuarea autopsiei.
(8) Medicul legist care a efectuat autopsia ntocmete un raport de expertiz, care cuprinde constatrile i
concluziile sale cu privire la:
a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, dac identitatea nu este cunoscut;
b) felul morii;
c) cauza medical a morii;
d) existena leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura agentului vulnerant i
legtura de cauzalitate dintre leziunile traumatice i deces;
e) rezultatele investigaiilor de laborator efectuate pe probele biologice prelevate de la cadavru i
substanele suspecte descoperite;
f) urmele biologice gsite pe corpul persoanei decedate;
g) data probabil a morii;
h) orice alte elemente care pot contribui la lmurirea mprejurrilor producerii morii

 CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 186
Exhumarea
(1) Exhumarea poate fi dispus de ctre procuror sau de
ctre instana de judecat n vederea stabilirii felului i
cauzei morii, a identificrii cadavrului sau pentru
stabilirea oricror elemente necesare soluionrii cauzei.
(2) Exhumarea se face n prezena organului de urmrire
penal.
(3) Dispoziiile art. 185 alin. (4)-(8) se aplic n mod
corespunztor.

Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penalancpp/art-186

 CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 187
Autopsia medico-legal a fetusului sau a nou-nscutului
(1) Autopsia medico-legal a unui fetus se dispune pentru a se
stabili vrsta intrauterin, capacitatea de supravieuire
extrauterin, felul i cauza morii, precum i pentru stabilirea
filiaiei, cnd este cazul.
(2) Autopsia medico-legal a unui nou-nscut se dispune
pentru a se stabili dac copilul a fost nscut viu, viabilitatea,
durata supravieuirii extrauterine, felul i cauza medical a
morii, data morii, dac i s-au acordat ngrijiri medicale dup
natere, precum i pentru stabilirea filiaiei, cnd este cazul.

Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art187

 CAPITOLUL VIII
Cercetarea locului faptei i reconstituirea
Art. 192
Cercetarea la faa locului
(1) Cercetarea la faa locului se dispune de ctre organul de
urmrire penal, iar n cursul judecii de ctre instana de
judecat, atunci cnd este necesar constatarea direct n
scopul determinrii sau clarificrii unor mprejurri de fapt ce
prezint importan pentru stabilirea adevrului, precum i ori
de cte ori exist suspiciuni cu privire la decesul unei
persoane.
(2) Organul de urmrire penal sau instana de judecat poate
interzice persoanelor care se afl ori care vin la locul unde se
efectueaz cercetarea s comunice ntre ele sau cu alte
persoane.

Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art192

LEGEA 104/2002 (AUTOPSIE ANATOMO-PATOLOGICA FARA ORDONANTARE: IN AFARA

CERCETARII JUDICIARE)
Art. 10
(1) Autopsia anatomopatologic se efectueaz obligatoriu n toate decesele
survenite n spital care nu sunt cazuri medico-legale i unde este necesar
confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic, inclusiv decesul
copiilor sub un an, indiferent de locul decesului, precum i decesele materne
care nu sunt cazuri medico-legale.
(3) Pentru pacienii cu afeciuni cronice cunoscute, bine investigate, n
condiiile n care aparintorii nu au nici o rezerv asupra bolii i tratamentului
aplicat i i asum n scris responsabilitatea pentru aceasta, se poate dispune
neefectuarea autopsiei, sub semntur, de ctre directorul spitalului, cu avizul
efului de secie unde a fost internat decedatul, al medicului curant i efului
serviciului de anatomie patologic.

Art. 11. n toate cazurile n care exist suspiciunea unor implicaii medico-legale
prevzute de lege, eful serviciului de anatomie patologic din cadrul spitalului
anun n scris, n termen de 24 de ore, organele de urmrire penal
competente, pentru ndrumarea cazului ctre instituia de medicin legal,
potrivit competenei teritoriale prevzute n Ordonana Guvernului nr. 1/2000
privind organizarea activitii i funcionarea instituiilor de medicin legal,
aprobat cu modificri prin Legea nr. 459/2001, cu modificrile ulterioare.
Aceeai procedur se realizeaz i pentru decedaii neidentificai i pentru
cetenii strini decedai n spital.

Procedura penala prevede AML in:

1.

Moartea violenta: decesul care survine ca urmare a actiunii unor factori traumatici
(mecanici, fizici, chimici, biologici) si imprejurari traumatice
a)

2.

Exista si imprejurari si leziuni traumatice care deopotriva pot explica decesul

Moartea suspecta de a fi violenta:

1.Nu sunt prezente leziuni traumatice dar exista imprejurari traumatice cunoscute
a)

Imprejurari traumatice ce pot explica decesul (agresiune, accident rutier, etc.)

b)

Imprejurari traumatice ce nu pot explica decesul (ex. lovituri in zone

reflexogene, in timpul unor activitati sportive, cadere in casa, etc.)

2.Sunt prezente leziuni traumatice dar nu exista imprejurari traumatice cunoscute

a)

Leziuni traumatice ce pot explica decesul (traumatism craniocerebral,

contuzie toracica, etc.)

b)

Leziuni traumatice ce nu pot explica decesul: echimoze, hematoame,

excoriatii, etc.

3. Cauza mortii necunoscuta: medicul curant nu cunoaste cauzele medicale ale decesului.
a)

Pot fi atat cauze non-violenta cat si cauze violente precum intoxicatia, etc.

Moartea poate fi:

-violenta (traumatica)
-cu boli preexistente
-legatura de cauzalitate directa neconditionata (atunci cand vatamarea a fost grava
si a determinat prin ea insasi decesul)

-legatura de cauzalitate directa conditionata (atunci cand vatamarea desi grava nu a

putut determina prin ea insasi decesul care a survenit ca urmare a
interconditionarii cu bolile preexistente)
-fara boli preexistente

-legatura de cauzalitate directa neconditionata

-neviolenta (de boala)
-cu leziuni traumatice
-legatura de cauzalitate medical-biologica (cauze medicale) cu leziuni traumatice dar
fara legatura de cauzalitate cu decesul
-mecanisme lezional-traumatice active (heteroagresiune): se acorda
numar de zile de ingrijire medicala (boala si vatamare corporala)
-mecanisme lezional-traumatice pasive (cadere): se acorda numar de zile
de ingrijire medicala (boala si vatamare corporala)
-fara leziuni traumatice
-legatura de cauzalitate medical-biologica (cauze medicale)

MOARTEA SUBITA. Felul mortii in moarte subita:

moarte neviolenta
Decesul survine brusc, rapid si neasteptat in plina sanatate aparenta fara a cunoaste
cauze de boala sau cunoscand o cauza de boala dar care nu lasa sa se intrevada
decesul apropiat. Este vorba despre un deces care survine ca urmare a unei bolli
chiar daca ea este necunoscuta ori negllijata de bolnav si/sau de apartinatorii lui.
Totusi decesul brusc si aparent neexplicat ridica suspiciuni care conduc spre a
considera aceasta imprejurare de deces ca fiind suspecta de a fi violenta.

Imprejurarea brusca de deces ridica suspiciuni judiciare adeseori si de aceea uneori

se considera la fata locului ca o moarte suspecta.
Moartea subita este o moarte neviolenta.

In 90% moartea subita are o cauza de moarte ce poate fi determinata.

Circa 75% din cauze sunt cardiace.
In moartea subita se realizeaza o cercetare necroptica largita pentru a putea
determina cauza/cauzele mortii.
In 10% cauza mortii ramane necunoscuta (nedeterminata).

Cauze ale mortii neviolente (moartea subita)

1. Cauze cardiace 73-75%
2. Cauze respiratorii 8%
3. Cauze digestive
4. Cauze meningoencefalice 5%
5. Cauze renoureterale
6. Cauze metabolice
7. Cauze endocrinologice
8. Cauze infectioase
9. Cauze ginecologice si obstetricale
10. Cauze imunoalergice
11. Cauze multiple (ex. insuficienta pluriviscerala,
ocul, dezechilibre hidroelectrolitice, etc.)
1. Decesele subite la sportivi
2. Neidentificabile 10-12%

15%

[x] Y. Drory i al., Am J Cardiol. 1991, efectueaz un studiu ntre anii 1976 -1985 pe 162 subieci sub 40 ani (cu vrste
cuprinse ntre 9-39 ani)

ASPECTE NECROPTICE (MORFOPATOLOGICE) ALE MORTII SUBITE

A. leziuni organice incompatibile cu viata (in raport cu evolutia naturala a

afectiunii) ce constituie CAUZA DIRECTA A DECESULUI

- ex. infarct miocardic acut, ruptura cardiaca, ruptura de anevrism de

aorta
B. leziuni organice cronice

1.

Cu potential letal ce constituie CAUZA INITIALA A DECESULUI

- ex.ciroza hepatica, ateroscleroza generalizata sau localizata, etc.

2. Fara potential letal ce pot constitui CAUZE ANTECEDENTE ALE DECESULUI

SAU STARI MORBIDE CE AU CONTRIBUIT LA DECES DARA NU CONSTITUIE
CAUZE ALE DECESULUI
C. leziuni organice nespecifice

- staza sangvina viscerala, sufuziuni sanguine subseroase

D. absenta oricaror leziuni organice ("autopsie alba")
-colaps cardio-circulator, intoxicatie, lovitura in zona reflexogena, etc.

Imprejurari de producere ale mortii subite:

a)
b)
c)
d)

in 49% din cazuri n activitatea zilnic, curent

n 23% n somn
n 6% dup un stress emoional intens
3 % n timpul efortului fizic sau la scurt timp dup acesta.

Moartea subit (Sudden death) reprezint o umbrel larg care

adun toate cazurile de moarte neviolent (netraumatic) att pe
cele de cauze cardiace ct si pe cele noncardiace.

INVESTIGATIA MEDICO-LEGALA IN MOARTEA SUBITA

-Cercetarea la fata locului (droguri, etc.)

-AML
istoric
aspecte necroptice (examen extern/examen intern)
-examene complementare complexe: histopatologie,
toxicologie, microbiologie, genetica