Curs 3

Definitia mortii. Moartea cerebrala. Semnele

mortii. Tanatocronologia si intervalul
postmortem. Reactia vitala. Examinarea
antropologica medico-legala, entomologia
medico-legala.

1. CONCEPTUALITATEA MORTII

Exista doua intrebari conceptuale importante care privesc moartea:

1.Ce este moartea?
2.Cum se determina moartea?

Ce este moartea?
Def. conceptuala: Moartea ca incetare a vietii. (o definire prin negatie a vietii o definitie
incompleta care exprima ca moartea nu are aspecte caracteristice decat numai prin incetarea
vietii-). Din situatia pierderii vietii rezulta semnele cadaverice (lividitati, rigiditate, racire,
deshidratare, autoliza, putrefactie), semne ca viata a incetat.
Ce este viata? O calitate ce separa viata de moarte, un principiu (vital) care anima, o stare a
organismului caracterizata prin proprietati biologice:
1.Structura celulara si organizare
2.Metabolism
3.Homeostazie
4.Adaptare, schimburi
5.Reactie la stimuli
6.Crestere
7.Reproducere

Def. organismica: Moartea ca incetare a functionarii organismului (prin functiile organismului biologicconcept organismic): incetarea ireversibila, iresuscitabila a functiilor cardio-respiratorii si/sau
cerebrale.
1)
Incetarea functionarii organismului ca intreg (moartea biologica) sau doar a unor parti
ale sale? De ex. in moartea cerenbrala creierul este mort si o data cu el viata rde relatie
este incetata dar la acel moment restul tesuturilor poate prezenta inca metabolism activ
si transplantate pot continua sa activeze in noul organism gazda (deci nu sunt moarte).
2)
Incetarea functionarii unei parti a organismului. Care parte? Care parte este mai
importanta? Notiunea de functii vitale: cardio-circulatorie, respiratorie, cerebrala
criticata medical (toate functiile sunt vitale, oricare dintre functiile organismuliu daca ar
fi definitiv incetate ar altera functionalitatea intregului.
3)
Incetare definitiva (permanenta) sau ireversibila? Oprire ori incetare? Este vorba de
incetare: oprirea este de moment, incetarea este definitiva. Reversibila ori ireversibila?
Este vorba de ireversibilitate: o data functiile cardio-circulatorie ori cerebrale oprite si
constatarea opririi lor, masura imediata este de resuscitare a functiilor orpite, (resucitare
cardio-circulatorie) iar numai dupa constatarea ireversibilitatii opririi ceea ce o face a
deveni definitiva, ireversibila, se constata decesul.
4)
Incetarea ca un moment sau ca un proces?

Moartea ca pierdere ireversibila a starii de persoana: Moartea ca incetare a starii de persoana. O

persoana care nu mai este o persoana este decedata. Definitie nelegalizata.

2. Cadrul legal
Legea 95/2006, titlu VI, Art. 147. Prelevarea de organe, esuturi i celule de
la donatorul decedat se face n urmtoarele condiii:
1. se definete ca donator decedat fr activitate cardiac persoana la care sa constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabil i ireversibil, confirmat
n spital de 2 medici primari. Confirmarea donatorului decedat fr activitate
cardiac se face conform protocolului de resuscitare, prevzut n anexa nr. 6,
excepie fcnd situaiile fr echivoc;
2. se definete ca donator decedat cu activitate cardiac persoana la care s-a
constatat ncetarea ireversibil a tuturor funciilor creierului, conform
protocolului de declarare a morii cerebrale prevzut n anexa nr. 3;
3. declararea morii cerebrale se face de ctre medici care nu fac parte din
echipele de coordonare, prelevare, transplant de organe, esuturi i celule de
origine uman;

3.STANDARDE DE DG. ALE MORTII, CRITERIOLOGIE

1) Standardul semnelor cadaverice
2)Standardul cardio-pulmonar (concept organismic): legalizat in toata lumea

3) Standardul creierului ca intreg (moartea cerebrala): legalizat in toata lumea

(sta la baza legalitatii transplantului de tesuturi si organe)

4) Standardul creierului inferior (moartea trunchiului cerebral): legalizat in

Anglia

5) Standardul creierului superior (starea de persoana): nelegalizat

4. Conceptualizare disjunctiva:
1)
Oricare standard primul dintre primele doua
2)
Fiecare cu aceeasi valoare
3)
Fiecare are valoare separat de celelalt

1. STANDARDUL SEMNELOR CADAVERICE sunt expresia absentei vietii

Avantaje: accesibile obervatiei, sunt semne de certitudine
Dezavantaje: apar tardiv (se instaleaza dupa o perioadade timp), pot sa lipseasca (unele imprejurari de boala, etc.),
necesita cunostiinte pentru a fi evaluate

2. STANDARDUL CARDIOCIRCULATOR SI PULMONAR (definitie organismica definirea opririi unui

organ- oprirea inimii, oprirea respiratiei). Consta in demonstrarea opririi ireversibile,
iresuscitabile a functiilor cardiocirculatorie, respiratorie
Avantaje: bazate pe observatie, usor de detectat, de investigat.
Dezavantaje: nesigure, valoare incerta, necesita cunostiinte, are la baza o evaluare biologista a corpului uman (in
care functiile cerebrale, rationale sunt neglijate), definirea standardului ca definitiv vs. ireversibil (definitiv
inseamna pentru totdeauna, iar ireversibil inseamna dupa verificarea potentiated reversibilitati-), moartea ca
proces sau ca moment, in corpul decedatului la scurt timp dupa oprirea definitiva a functiilor vitale organele si
tesuturile au inca activitate metabolica (daca se apreciaza ca sunt vii atunci conceptual ele nu pot fi extrase);

3. STANDARDUL MOARTII CEREBRALE (definitia mortii cerebrale: incetarea ireversibila a tuturor functiilor
cerebrale): absenta constientei, absenta miscarilor voluntare, absenta miscarilor reflexe, absenta
respiratiei, absenta activitatii nervoase superioare (atentie: toate sunt absente ceea ce demonstreaza
inca o data ca stanrdele se bazeaza pe cercetarea vietii si in lipsa acesteia ca moartea este absenta vietii)
Avantaje: permite un dg. de deces cat timp restul organelor sunt inca vii si astfel transplantologia
Dezavantaje; concept neunitar, functiile creierului nu sunt in mod real in totalitate pierdute (ex. termoreglarea,
functiile endocrine, excretia, metabolismul sunt pastrate); daca respiratia este suplinita extern, artificial iar restul
tesuturilor si organelor sunt vii atunci conceptual corpul in ansamblul lui este viu (moartea creierului nu mai este
necesara definitiei vietii).
Testul de apnee pentru a defini moartea cerebrala. EEG obligatoriu.
4. STANDARDUL TRUNCHIULUI CEREBRAL. Intrucat ceea ce este definitoriu pentru starea de deces este absenta
respiratiei (fara respiratie nu are oxigen, fara oxigen nu va mai avea activitate cardiaca, fara activitate cardiaca nu
va mai avea circulatie in tesuturi si organe iar fara circulatie nu va mai avea viata), cat timp respira spontan este
viu, cat timp nu respira spontan este mort. In trunchiul cerebral (bulbul rahidian) se afla centrul respirator. Daca
acesta este viu si omul respira fara aparate (chiar deficient) este viu si se va institui de urgenta respiratia asistata ca
mijloc de tratament.

Stari terminale
Sunt stari care preced instalarea mortii: preagonia, agonia (vita minima, lat. viata redusa):
cu constienta pastrata, absenta, alternanta, fara insa a constituie moarte.
Moarte somatica

oprirea unei functii vitale: cardiovasculara/respiratorie

Moarte clinica

perioada ce succede opririi functiei cardio-circulatoriie si/sau

respiratorie pana la moartea creierului

Moartea cerebrala

moartea creierului in totalitatea sa: lipsa constientei, lipsa

oricaror miscari voluntare, lipsa oricaror miscari reflexe, lipsa
respiratiei spontane, lipsa activitatii nervoase superioare (a
scoartei cerebrale, EEG plat)
Moartea celulara (moleculara) Moartea celulelor si tesuturilor (15-17 ore spermatozoizi si
ovule, 20-36 ore oase, tendoane)
Moartea biologica
Moartea intregului organism: moartea tuturor celulelor si
tesuturilor
Moartea este un moment (legal)
si este un proces (medical)

Moarte aparenta:
organismul este viu
dar cu aparenta mortii
(semne clinice nedetectabile)

Coma:
Organismul este viu, constienta absenta,
restul functiilor creierului sunt prezente
(inclusiv respiratia) dar alterate
Moarte vegetativa:
organismul este viu, scoarta cerebrala
este moarta dar restul creierului este viu
inclusiv centrii cardio-respiratori:
respira spontan

Semnele cadaverice
(numite ale mortii reale spre a se deosebi de moartea aparenta in care
lipsesc)

In primele 24 de ore
Lividitati
Rigiditate
Racire
Deshidratare
Autoliza

Dupa 24 ore
Distructive:
Putrefactia
Distrugerea cadavrului

Conservatoare:
**

***

Mumificarea *
Saponificarea (adipoceara)
Lignificarea**
Inghetare ***
*

Modificari cadaverice precoce

Lividitatile cadaverice (livor mortis)
Etape

Lividitati declive pe fata dorsala a

corpului de culoare violacee

Lividitate sectionata: curge sange

din capilarele pline cu sange

Lividitati declive pe fata dorsala a

Echimoza sectionata: nu curge
corpului de culoare ciresie: culoarea
sange pt. ca sangerarea nu este in
anormala e data de culoarea anormala a
capilare ci in tesuturi
sangelui (intox. cu CO)

Lividitate sectionata: nu curge sange din

capilare pentru ca inca nu s-a acumulat
pasiv sangele
Sangele se afla continuu sub
actiunea gravitatiei. O data cu
oprirea cordului, sangele care
stagneaza in vase este atras
gravitational spre zone declive
(situate inferior) fenomen ce se
instaleaza lent dupa circa 1-2 ore de la
oprirea cordului si apare complet instalat
dupa circa 10-12 ore: tegumentele apar
de culoare violacee (culoarea sangelui
lipsit de O2).

Rigiditatea cadaverica (rigor mortis)

Rigiditate la nivelul genunchiului

Mecanism: scaderea si in f. scurt

timp absenta (prin consum) a ATP
(adenozintrifosfat, element
biochimic esential al reactiei
producerii de energie)
In lipsa ATP muschii sufera
modificari biochimice prin care
fibra musculara se modifica
structural si biochimic devenind
dupa 2-5 ore nefunctionala
Debuteaza la toti muschii
deodata

Rigiditate la foliculilor pilosi (firele de par)

Racirea cadaverica (algor mortis)

Cadavrul va stabili un echilibru termic cu mediul injurator cu o rata de circa 1

grad C /ora in primele 12 ore si 0,8 grad C /ora in urmatoarele 12-18 ore (de 2
ori mai repede in clima tropicala).
Pentru aprecierea intervalului postmortem, IPM se poate folosi formula Moritz
(pentru usurint cu aplicabilitate in grade Fahrenheit):
98,6 gr. F - temperatura rectala [gr. F]
X ore de la moarte (IPM) = __________________________
1,5
Conversie Fahrenheit-Celsius, Fahrenheit= (Celsius x 9/5) + 32 (aprox. 33,8 F = 1
C).

Ex. la temperatura rectala de 25 grade Celsius (25x 9/5 +32 = 77 F ) IPM este
(98,6-77) / 1,5 =21,6 /1,5 = 14,4 ore.

Deshidratarea
Excoriatie (zgarietura) cu
dehidratare

Mecanism pasiv: evaporarea apei

Determina pergamentarea pielii

care apare uscata, maronie (dg.
diferential cu plagi cu caracter
vital: in acestea din urma se
constata prezenta hemoragiei in
grosimea tegumentului si nu doar
a deshidratarii)

Excoriatie la nivelul santului

de spanzurare

Autoliza
Proces intravital localizat
(sinucidere celulara)
precum si postvital
generalizat (cu incepere de
la 3-5 ore IPM)
Proces de autodigestie
enzimatica indus de
activarea hidrolazelor
lizozomale fara consum de
energie (spre deosebire de
apoptoza) si abacterian
(spre deosebire de
putrefactie).

Data mortii este o problema juridica importanta. Doar pe criterii medico-legale

nu se poate aprecia cu caracter de certitudine momentul mortii (ora si minutul).
De aceea in practica medico-legala se discuta despre data probabila a mortii,
DPM sau IPM (intervalul postmortem).
DPM se evalueaza pe criterii medico-legale complexe:
semnele cadaverice: lividitatile, rigiditatea, putrefactia, determinarea temperaturii
corpului.
1ora

livor

2 ore

rigor

8 ore

10 ore

algor livid. mobile

12 ore

..

livor palesc la pres.

18 ore

36 ore

livor fixe

flaccid

corp cald, flaccid, fara lividitati: nu e mort sau e mort in prima ora 1 ora.
corp cald, flaccid, cu lividitati: mort de ( ora 1 ora)-2 ore.
corp cald, cu lividitati si rigid: mort de 2-8 ore
corp rece cu lividitati si rigid : mort de 8-36 ore
corp rece cu lividitati ce dispar la digitopresiune si reapar si rigid: < 10 ore
corp rece, cu lividitati ce palesc la digitopresiune si rigid: 12-18 ore (dupa unii 10-12
ore)
corp rece, cu lividitati ce nu se modifica la digitopresiune (lividitati fixe) si rigid:
18ore-36 ore (dupa unii >12 ore)
corp rece si flaccid cu lividitati fixe: > 36 ore.

Def. : Totalitatea modificarilor ce au loc in corpul uman dupa

producerea unui traumatism cat timp corpul uman este inca viu.
Existenta reactiei vitale atesta viata la momentul traumatismului
(agresiunii) si a producerii leziunii traumatice (vatamarii)

Funingine in caile respiratorii superioare;

a respirat in timpul incendiului deci era viu

Hemoragie (infiltrat hemoragic) in interiorul

muschiului temporal: era viu la momentul loviturii

Reactia vitala

Hemoragie (infiltrat hemroagic) in interiorul

tesutului: scalp; era viu la momentul loviturii

Hemoragie (infiltrat hemroagic) in interiorul

tesutului: scalp; era viu la momentul loviturii

Examinarea antropologica medicolegala

Definitie: disciplina care se ocupa cu studiul medico-legal al resturilor scheletale.

La omul viu aplica masuratorile antropometrice in scopul stabilirii caracterelor
fenotipice pentru identificare sau in expertiza filiatiei (dupa virsta de 3 ani).
Pe resturi scheletale expertiza medico-legala trebuie sa raspunda la urmatoarele
intrebari:

diagnosticul pozitiv de os
caracteristici de grup:
diagnosticul de specie (de natura umana sau nu?)
rasa
caracteristici individuale:
identificarea sub raportul datelor individuale generale: sex, talie, virsta.
identificare serologica si genetica (grup de singe, profil ADN)
felul mortii si forma juridica a mortii
cauza, mecanismele, imprejurarile mortii
data probabila a inhumarii
felul inhumarii: inhumare primara/secundara.

Entomologia medico-legala
Definitie: disciplina care se ocupa cu studiul medico-legal al
insectelor (grup din familia artropodelor) si altor artropode in
sensul lamuririi unor cauze judiciare in mortile violente sau
suspecte (data probabila a mortii, arealul in care s-a produs
moartea si eventualele deplasari ale corpului, cauza mortii
prin identificarea unor toxice cadaverice ce nu se mai pot gasi
in cadavru-ex.droguri-, etc.).
Se pot formula 5 principii generale:
1. estimarea varstei insectelor nou formate permite estimarea
IPM
2. un cadavru fara larve (doar cu oua) are un IPM de maximum
48 ore si minim 8 ore (in general).
3. larvele devoratoare (std. tertiar): minim 4-5 zile
4. larvele care se deplaseaza = minim 7-8 zile
5. puparium gol = 18-20 zile