Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cel mai des se întâlnesc luxaţiile traumatice. Se afectează mai des articulaţiile:
1 1. Umărului - 50-60%
2. Degetelor;
3. Cotului (cubitală)
2 4. Mîinii (radio-carpiană)
Cauzele:
1. Căderea pe mîina întinsă;
4
2. Căderea pe spate cu sprijin în cot;
3. Lovitură directă.
Manifestările clinice:
1. Dureri extrem de violente în articulaţie;
2. Impotenţă funcţională;
3. Poziţia antalgică a membrului, a regiunii lezate;
4. Deformarea articulaţiei;
5. Scurtarea sau alungirea segmentului luxat;
6. Examenul radiografic – arată poziţie anormală a suprafeţelor articulare şi
exclude fractura.
Asistenţa de urgenţă:
1. Combaterea sindromului algic (sol. Analgin + Dimedrol, Ketanol, Togesic, Promedol 1%-1,0
s/c).
2. Aplicarea pungii cu gheaţă, a prîşniţelor reci;
3 3. Imobilizarea de transport;
4 4. Transportarea la punctul traumatologic;
5 5. Examenul radiologic în 2 planuri.
Tratamentul - constă în reducerea luxaţiei.
Pentru articulaţiile mari sub anestezie generală cu relaxarea musculară se face reducerea
luxaţiei după una din metodele Coher, Djanelidze, Stamatin. După reducere se face
imobilizarea postreducţională cu basma sau aparat ghipsat pe 2-3 săptămîni. După înlăturarea
imobilizării se face recuperarea funcţională
(gimnastica curativă, masaj).
În luxaţiile degetelor reducerea luxaţiei se face sub anestezie locală. Se imobilizează cu atelă
ghipsată pe 7-10 zile.
Dacă reducerea luxaţiei nu reuşeşte pe cale nesîngerîndă, atunci se face pe cale chirurgicală.
5
6