LEZIUNI TRAUMATICE PRODUSE PRIN CADERE SI PRECIPITARE

PRECIPITAREA= caderea de la inaltime= de la un nivel la altul ocupa un loc important in traumatologia

ML.

Poate fi:

-directa =libera, are loc atunci cand, in cadrul deplasarii, corpul victimei nu intra in contact cu obstacole;
leziunile se produc doar prin interactiunea cu planul de aterizare.

-indirecta= in trepte, cand corpul victimei , in timpul deplasarii de la un nivel la altul, se loveste de
diferite obiecte (balustrade, gard, stalp);

-asociata : corpul victimei se deplaseaza de la un nivel la altul impreuna cuu alt obiect sau in interiorul
acestora;

-heteropropulsata: cand precipitarea corpului victimei este precedata de o accelerare prin actiunea unor
forte extrinsece organismului(lovire, impingere);

-autopropulsata: pierderea pasiva a echilibrului fara accelerare precedent.

ASPECTUL si gravitatea leziunilor consecutive precipitatiei depinde de:

-inaltimea planului superior

-particularitatile suprafetei de aterizare

-traiectoria precipitarii

-pozitia corpului in momentul contactului cu suprafata de aterizare

-de G corporala si de varsta victimei.

FAZELE genezei traumatice si mecanice de producere a leziunilor traumatice:

1. deplasarea corpului victimei de la un nivel la altul; leziunile se produc doar in cazul precipitarii
indirecte.

2. aterizarea cu prim contact cu mb inferioare, fesele, trunchiul, capul:

-se produc lez.traumatice dir.prin lovirea de planul de aterizare;

-in aterizari in picioare : fracturi multieschiloase ale calcaneului, torsului;

-aterizarea in fese: fracturi ale bazinului;

-impact in pozitie orizontala dorsolombara: fracture eschiloase scapulare, fr.ale apofizei spinoase,
fr.costale bilaterale dispuse pe latimea scapulei si paravertebrale.
-contact in pozitie orizontala vetrala: fracturi sternale, fracture costale bilaterale dispuse pe latimea
parasternala si medioclaviculara, fr.ale masivului facial, fr.ale metafizelor distale radiale.

-prim contact in pozitie orizontala laterala: fr.costale direct pe partea aterizarii si indirect pe partea
opusa.

-in pozitie verticala ,,in cap”: fr.multieschiloase la niv boltii craniene;

-lez.indirecte se localizeaza la distanta de locul aplicarii fortelor traumatice.

Aterizarea in pozitie vertical :

-fr.izolate, inelare a leziunilor craniene cu lez.meningocraniene grave, tasari ale vertebrelor si sternului;

-fr.la niv.metafizei femurale, tibiei.

Leziunile traumatice de la niv.aparatului de fixare a org.int.; gravitatea acestor leziuni este dir.proport.cu
inaltimea planului superior.

3. deplasarea prin inertie presupune contactul secund cu suprafata vulneranta.

-deplasarea corpului poate fi ant, post, lat.

-ca urmare a deplasarii prin inertie pot fi produse leziuni secundare consecutive contactului secundar;

Precipiarea in cap cu deplasarea ulterioara anterioara a corpului:

-fracturi ale oaselor masivului facial

-fr.sternale claviculare

-lez.costale la niv.l.ant.

Cu deplasare post:

-fr.la niv.calotei si bazei craniene

-lez.verebrale cervicale si toracale

-fr.scapulare

-fr.apofizelor spinoase a vertebrelor T

Precipitarea cu aterizare in cap cu deplasare ulterioara

A. anterioara:

-lez.la niv.ft.ventrale toracale, abdominale

-lez.membrelor, reg. palpebrala.

B.deplasare posterioara: lez. la niv.dorsolombar si fesier.

EVALUAREA ML

Tabloul lezional de precipitare nu contine leziuni specific.

Stabilirea mec.de prod.a lez.se bazeaza pe coexistenta semnelor:

1.neconcordanta intre gravitatea lez.traumatice ext.si int.cu predominanta lez.viscerale si osoase;

2.localizarea leziunilor traumatice ext. pe un sg.plan anatomic in locul de contact cu supraf.de aterizare.

3. simetria lezionala a fr, lez.tipice si ind: fr.calotei craniene , fr.inelare bazei craniului.

Pentru diferenta precipitarii autopropulsate de cele hetero, se recurg la efectele unor reconstituiri la
fata locului: :

-det.traiectoria de deplasare a corpului

-intensitatea fortelor intrinsece(forte de accelerare)

- stabilirea circumstantelor de producere(atu).

CADEREA= cadere de la acelasi nivel/ de la inaltimea propriului corp.

In astfel de conditii, victim se loveste de planul de sustinere cu fata lat/post corpului =>leziuni
meningocerebrale grave, majoritar tanatogene.

Aspectul morphologic si gravitatea leziunilor produse prin cadere depind de:

-inaltimea victimei

-G corporala a victimei

-caracteristicile suprafetei de sustinere

-intensitatea initiala a propulsiei (daca a existat)

-forma craniunlui (brahiocefalica mai rar), a act.traum

-existenta unor elemente de protective(casca, caciula)

FAZELE genezei traumatice:

1.pierderea echilibrului

2.modificarea brusca a pozitiei victimei

3.interact.intre extremitatea cefalica si planul de sustinere.

In locul de aplicare a fortei traumatice se produc leziuni ext.si fr.cr.subiacente, liniile de fr.respecta
directia de propagare a fortelor traumatice in cadere cu impactul.

La nivelul polilor frontalului si temporalului, precum si pe fata bazala a lobilor se produc zone simetrice
de contuzie cerebrala cu hemoragie subarahnoidiana manifestata macroscopic prin puncte negricioase
cervico-subcorticale+ culoarea rosie negricioasa vizibila prin transparenta leptomeningelui.

Caderea cu impact occipito-temporal=> focare de contuzie cerebrala fronto-temporala contro-lat. loc.de

aplicare a fortei traumatice.

Evaluarea ML a lez.cranio-cerebrale prin cadere de la acelasi nivel nu pune mari problem chiar daca nu
se produc lez.specifice.

Stabilirea mec.de prod.a lez.se bazeaza pe existent semnelor:

1. concordanta spatiala a lez.moi epicraniene cu lez.osoase la locul aplicarii a fortelor

traumatice(concordanta spatiala-lez.externe-lez.int.)

2. colectii sangvine extradurale in zona impactului si subdurale in z.de contralovitura.

3. lez.meningo-cerebrale de contralovitura (contuzie cerebrala cortico-subcorticala, hem.subcranian,

hematom subdural).

Pt.rezolvarea corecta a ob.expertale a caract.autopropulsat sau hetero, se tine cont de elementele:

1. existenta unor lez.traumatice faciale si interne toracice;

2. locul de impact a capului pe planul de sustinere;

3. traiectoria si lungimea liniilor de fractura indicate la baza craniului ;

4. locul si aspectul morphologic al focarului de contuzie cerebrala.

LEZIUNI PRODUSE PRIN MIJLOACE PROPRII DE ATAC SI APARARE

Aceste mijloace actioneaza prin lovire active fara utilizarea unor obiecte (pumn, picior, dinti, palma).

LOVIREA CU PALMA SI PUMNUL –sunt lez.cu urmat.caracteristici:

1. gravitatea leziunilor este redusa

2. aspectul morphologic depinde de forta agresorului, de regiunea anatomica vizata, de reactia victimei;

3. mec.de producere:

-lovirea directa cu lez.de gravitate redusa

-comprimarea (sugrumare, sufocare, imobilizare si abductia coapselor in viol) se pun pe evidentierea:

echimoze rotunde, ovalare sau benzi echimotice transversal la niv.cervical, perinazal, perioral, la
niv.dintilor, gurii si buzelor, pe fata medial a coapselor.
In aceste se produc : TCC cu edeme, hematoame, pl.contuze ale tesuturilor moi pericraniene, uneori
insotite de fracturi liniare fara denivelari ale oaselor masiv.facial si a calotei craniene precum hemoragii
subcraniene prin rupture unor anevrisme.

TCF cu lez.ale partilor moi posibil cu fracturi si luxatii dento-alveolare, fr.osoase proprii nazale,
fr.mandibulara, arcada zigomatica-molara.

TT cu contuzii sau fr.ale unui nr.redus de coaste pe o sg.linie

TA cu contuzii si rupture viscerale

Soc traumatic prin multiple echimoze si hematoame pe suprafete mari.

LOVITURA CU PICIORUL

Det.aparitia unor lez.mai grave, in special in caz de lovire a unor pers.aflate in decubit.

LOVIRI APLICATE ASUPRA EXTREMITATII CEFALICE:

-lez.meningocerebrale grave, adesea insotite de fr.liniare/dehisante cu/fara infundare

MEC.DE PRODUCERE:

1. lov.directa

2. lovire asupra cp.fixat=>fr.multieschiloase ale calotei si bazei craniului, cu aspect de explozie craniana.

3. compresiunea capului aflat pe un plan dur cu aparitia unor fracturi marginale la niv.lez.craniului cu
dehiscenta max.la niv.seii turcesti.

LOV.DIRECT APLICATE ASUPRA GATULUI=> lez.inchise

Comprimarea gatului poate fi letala prin inhib.neuroreflexa / asfixie .

LOVIREA DIR.ASUPRA TORACELUI=>fr.unui nr redus de coaste

Comprimarea toracelui+ multiple fracturi pe 2 linii.

Lez.abdominale=>contuzii

-rupturi viscerale care pot evolua spre deces prin hemoragii sau prin inhibitia neuroreflexa(plex sacrat,
scrot).

Lov.active, repetate cu piciorul asociate cu comprimarea se manifesta morphologic prin multiple

lez.abdominale cu fracture costale si rupture viscerale.
LEZ.PRODUSE PRIN MUSCARE

Localizate adesea la niv.reg.neacoperite de haine.

Se produc : echimoze, excoriatii, plagi muscatel, amputatii de segment anatomic(nas, pavilion auricular,
mamelon etc).

MORFOLOGIA lez.se deosebeste prin forma:

-un inel de muscatura format din doua arcuri (arcade dentare, edeme, excoriatii, plagi).

-metoda juxtapunerii permit identificarea agresorului prin elem.particulare ale amprentei dentare(lipsa
unui dinte, rotatia dintilor etc).

Deosebirea muscaturii umanede cea animal:

-muscatura umana: intereseaza partile corpului neacoperite de haine; leziunile permit identificarea
autorului prin masuratori odontoscopice.

-la animale: pielea integra, doar tesuturile subcutanate sunt strivite

-la om: profunzime redusa; animal: profunzime mai mare.

Inel de muscatura alcatuit din 2 arcuri.

-animale: morphologic, leziunile depind de specie.