Semiologia

-gândirii
-limbajului

GÂNDIREA

 Activitate psihică conştientă

 Se exprimă prin limbaj şi se elaborează sprijinindu-se pe cuvinte

GÂNDIREA

def.=o activitate cognitivă complexă, mijlocită şi generalizată prin care se deosebeşte esenţialul
de fenomenal pe baza experienţei şi a prelucrării informaţiilor.

Gândirea raţională “normală” se dirijează spre concluzii sau judecăţi care corespund consensului
majorităţii indivizilor la noţiunea de “realitate”.

OPERAŢIILE GÂNDIRII

 ANALIZA

 SINTEZA

 COMPARATIA

 ABSTRACTIA

 CONCRETIZAREA

 GENERALIZAREA

OPERAŢIILE GÂNDIRII

ANALIZA

diferenţierea însuşirilor obiectelor/fenomenelor prin desfacerea lor mentală ,în părţile

componente

SINTEZA

asamblarea mentală a însuşirilor esenţiale şi particulare ale obiectelor/fenomenelor într-un tot

unitar

Operaţiile gândirii fixează abstractul şi generalul prin

Cuvânt rol de achiziţie, depozitare şi vehiculare a informaţiei se realizeaza

Noţiune cristalizează însuşirile comune şi esenţiale ale obiectelor, fenomenelor;

poate fi exprimată prin variate cuvinte

Judecată stabileşte raporturi între noţiuni

Raţionament operează cu mai multe judecăţi

Înţelegere proces activ de construcţie mentală a

unui fapt/situaţii

TULBURĂRILE GÂNDIRII

 I-Tulburări de ritm şi coerenţă

(Tulburarii forma /cantitative)

- A-accelerarea ritmul ideativ

-B-încetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ - C-
coerenta gandirii

 II-Tulburări de conţinut

(Tulburari calitative)

- idei dominante

- idei obsedante

- idei prevalente, şi

- idei delirante

1 A-Accelerarea ritmului si fluxului ideativ

= succesiune mai rapida a ritmului ideativ insotita de cresterea productivitatii ideative

- se asociaza cresterea capacitatii de evocare , a mobilitatii proxesice, a disponibilitatii reprezentative ,si

imaginitive, a tonusului afectivo-energetic,a debitului verbal-si realizeaza conceptul de tahipsihie

Se mentioneaza 3 instante clinice(in literatura americana):

1-vorbire rapida cu scurtcircuite -lipsa din limbaj a adjectivelor si a prepozitiilor

-apare –ca varianta normala la persoanele temperamentale,aflate sub

-in manie influente culturale ,situationale

2-presiunea gindirii - discurs rapid ,cu voce tare,cu idei multe si variate

-cresterea cantitativa a vorbirii spontane

- apare in stari anxiose,

hipomanie,ep.expansive

intoxicatii cu psihostimulante,CO,cloroform
3-fuga de idei =ritm si flux rapid continuu de idei ce consta intr-o inlantuire rapida de
idei,amintiri,imagini

- forma medie-cu pastrarea relativa a secventie logice a gindirii-a corentei, desi

-asociaţiile se fac la întîrnplare, după aspecte superficiale, după asonantă, rimă,contraste facile

-frecvent se pierde firul principal al ideilor

-forma extrema -pierderea aproape totala a legaturilor logice (coerentei) dintre asociatii = incoerenta a
G

-se întîineşte în-sindroamele maniacale

-stările de excitaţie psihomotorie din schizofrenie, din paralizia generală progresivă (frecvent la
debut),

-stările de ebrietate şi în general în intoxicaţiile uşoare.

- poate fi întîlnită şi în - stările nevrotice, în stările de oboseală marcată şi de surmenaj

2 A-cresterea ritmului si fluxului ideativ

Psihopatologia franceza adauga

-4-viziunea panoramica retrospectiva -persoanele au impresia ca retraiesc in citeva momente

intreaga viata

-apare in stari de confuzie, epilepsie T,intoxicatie cu psihodisleptice

-5.- Mentismul- descris de autorul francez Chaslin

= depanarea rapidă, incoercibilă a reprezentărilor şi ideilor ce scapa controlului volitional al

persoanei ce devine propiul spectator al propiilor idei,reprezentari

- bolnavii -au adesea critică faţă de această desfăşurare tumultuoasă şi incoerciiblă,

-fac efort să-şi stăpîneaseă gindurile, însă de obicei nu reuşesc.

-are caracter parazitar încît provoacă bolnavilor anxietate, îi împiedică să se odihnească sau să
desfăşoare activităţi conforme cu rigorile voliţionale, aceştia rămînînd în poziţie de spectatori ai
propriilor lor idei.

-apare în stările de mare tensiune nervoasă,

în stările de oboseală pronunţată,

în intoxicaţiile -uşoare cu cofeină, alcool, tutun,

-medicamente psihotone şi psihodisleptice.

In schizofrenie, mentismul apare de obicei în cadrul sindromului de automatism mental, bolnavul avînd
convingerea delirantă că acest fenomen patologic este impus, este provocat de cineva.= mentismului
hipermnezic xenopatic

1 B-scaderea ritmului si fluxului ideativ

= succesiune mai lenta a ritmului ideativ insotita de scaderea productivitatii ideative

-se asociaza scaderea capacitatii de evocare , a mobilitatii proxesice, a disponibilitatii reprezentative

,si imaginitive, a tonusului afectivo-energetic,a debitului verbal-si realizeaza conceptul de bradipsihie

-cuprinde:

1-Lentoarea ideativă se traduce printr-o exprimare în ritm lent (bradilalie), cu voce de intensitate
scăzută şi este resimţită de bolnav -scăderea quasi-globală a funcţiilor psihice bradipsihie.

- forma usoara -se întâlneşte -în stări de epuizare fizică şi psihică,

- în convalescenţă unor boli somatice, toxice,infecţioase

- lentoarea ideativă în adevărata ei accepţiune se întâlneşte

-în afecţiuni neurologice (cu interesarea extrapiramidală, ca boala Parkinson,

parkinsonism postencefalitic, encefalite,)

- intoxicaţii cu oxid de carbon, în stări de obnubilare a conştiinţei, dar şi în

-boli psihice ca melancolie, schizofrenie şi oligofrenie.

- o formă specială de lentoare este adezivitate-viscozitate- psihică,

caracteristică epilepsiei.

=reprezinta lipsa supletei,ideative,aderenta la o tema ce ar trebui inlocuita

,incetinirea ,impotmolirea proceselor psihice,concordanta saracirii limbajului2

2-fading mental (Guiraud )

= accentuarea progresiva a lentorii ideative ajungîndu-se pina la oprirea fluxului ideativ

-se întîlneşte mai ales în schizofrenie

2 B-scaderea ritmului si fluxului ideativ

3-baraj ideativ (Sperrung)=baraj verbal=blocaj al gindirii ≠ blocajul verbal

= este oprirea bruscă a discursului verbal la mijlocul unei fraze pt.citeva secunde ,minute cu
posibilitatea reluarii discursului de unde a ramas (spre≠de blocajul verbal unde numai exista aceasta
posibilitate)

-se întîlneşte în schizofrenie şi poate fi -explicat

 - prin apariţia unei halucinaţii,

- prin intervenţia unei forţe xenopatice, sau poate rămâne

- neexplicat= incomprehensibil, ca majoritatea simptornelor sk

4-sărăciri ideativă

= lentoare ideativa + scăderea productivităţii ideilor (Hemmung).

Ideile sunt tot mai concentrice, cu un sistem de referinţă, tot mai redus, cu un conţinut tot mai
restrâns,

deseori monotematice.

- se întîlneşte în stări de surmenaj, în tulburări ale conştiinţei, în stări depresive, în sk şi în alte

afect.

5-Dispariţia fluxului ideativ (anideaţie)-golirea mintii

=disparitia temporara a fluxului ideativ posibila cind constiinta este abolita

- apare în - stări de idioţie şi

- demenţă (sub forma deambulaţieî anideice) sau

- epilepsie (sub forma automatismului anideic),

- nu este sigură decît în stările comatoase, întrucît în celelalte stări amintite mai sus se presupune
totuşi existenţa unor idei rămase încă necunoscute de anturaj.

C)▪Tulburari de coerenta-

Coerente =este o structura in care intre idei exista legaturi logice asociatii logice,iar exprimarea
verbala are continut si este inteligibila

-denumite generic incoerenta

-se exprima in plan verbal ca dezorganizarea vorbirii

-se realizeaza prin:

- relaxarea asociatiilor-circumstantialitate,tangentialitate,deraierea

- slabirea asociatiilor

- pierderea asociatiilor-incoerenta cu verbigeratie si salata de cuvinte

1-circumstantialitate=pierderea capacitatii de a diferentia esentialul de neesential

-constient de punctul de plecare –tema –dar nu o sustine

-discurs care prin divagatii, detalii inutile,intirzie atingerea concluziilor

-raspunsul la intrebare e in legatura oblica cu intrebarea (ziaristii)

2-tangentialitate,=inabilitatea gindirii de a exprima tema ,idea,urmarita

-indepartarea de tema urmarita fara a se intoarce la ea si nu isi mai aminteste tema

-raspunsul la intrebare nu are nici o legatura cu intrebarea (politicienii)

3-deraierea este saltul de la un subiect la altul , se face treptat ,brusc, la ½ ,la sfirsitul frazei

-apare in oligofrenii,demente, schizofrenii

4-slabirea asociatiilor-o forma severa a deraierii

- ideile se transfera de la un subiect la altul fara a pastra o conexiune logica

2 Tulburari de coerenta-

5-incoerenta-pierderea legaturii dintre idei,asociatiile se fac la intimplare,

-exprimarea verbala devine fara continut inteligibil,prin folosirea

- propozitiilor (incorecte gramatical,incomplete,neterminate)

-cuvintelor particulare

-apare in t. mintale organice,t. de constiinta,dementa, schizofrenie

-are 2 forme

a) verbigeratie -ritm verbal accelerat cu repetarea stereotipa de cuvinte lipsite de continut ,

uneori cu tendinta la rima,

-un monolog greu inteligibil,nu exista mesaj, comunicare

- traducere etimologica a latinescului „verbigerare" care înseamnă

„a trăncăni", „ a sporovăi".

exemplu : „acasă, mînă,vacă, atom, gîscă, moacă”

-apare in schizofrenia hebefrenica,veche netratata

b)-salata de cuvinte- forma maxima a incoorentei caracterizata prin aceea ca bolnavul, - exprima
o serie de cuvinte sub forma unui amestec lipsit de continut logic si inteligibilitate

ex. următoarea expresie verbală a unui bolnav (de schizofrenie) :

„iepure-vînt-fereastră-bou, duce-vînt-culisă-53-lOl-tuc-tuc-tuc-tic, 34, 52, manifest-hai !" - apare in

–schizofrenie ,stari maniacale

3 Tulburari de coerenta-

6.-psitacism -culmea incoerentei

-sonorizare mecanica a unor foneme lipsite de inteligibilitate,

 -apare in oligofrenii,demente profunde

7-asonanta-secventa de G,L- stimulata de sunetele cuvintului precedent

-in care asociatiile se fac pe baza asemanarii sunetelor

8.-solilocvie-criptolalie- vorbeste singur fara intentia de comunicare

9-perseverarea-repetare persistenta si inadecvata de ginduri,idei,cuvinte raspunsuri de la prima

intrebare si de la urmatoarele intrebari

-apare in delirium , si tulburari mentale organice

10-streotipia verbala = repetare in maniera fixa a cuvintelor ,frazelor fara legatura cu contextul

-comunicare verbala este ritmata ,determina . personalizarea limbajului

Ecolalie-repetarea cuvintelor interlocutorului

Palilalie-repetarea ultimului cuvint al interlocutorului

Sd.ecopatic

Sd.PEMA PALILALIE,

ECOLALIE,

MUTISM,

AMIMIE

II. Tulburarile de continut ale gandirii

-Definitie: sunt reprezentate de idei anormale, mai mult sau mai putin detasate de realitate, care se
dezvolta si invadeaza ariile normalului intr-o masura variabila.

-Clasificare : Idei dominante

Idei obsesive

Idei prevalente

Idei delirante

▪A- ideea dominantă,

-ideie care- apare in aria normalului

-se impune intu-un anumit moment in G

-poate dispare oricind din cimpul constiintei persoanei

-caracter reversibil
Exemplu: fredonarea involuntara “in gand” a unei arii dupa vizionarea unui spectacol de opera, in timpul
drumului spre casa.

▪ B- idee obsesiva

= ideea care, -irumpe, asediază gîndirea

se impune conştiinţei, deşi este în dezacord cu aceasta,

=idee -repetitiva -stereotipa,- persistenta cu urmatoarele caracteristici:

a -inadecvata-paraziteaza realitatea ,

b -intruziva(asediaza G)

c -irationala

d-impune constiintei si e in dezacord cu ea

e-străina şi contradictorie situaţiei şi personalităţii insului,

f -persoana - recunoaşte

- caracterul parazitar sau patologic,

- ca aceste idei ii apartin si nu sunt impuse de o forta exterioara

(spre≠de delirul de influenta exterioara)

- are un control partial asupra lor pentru ca desi luptă sa le înlăture ,

de cele mai multe ori nu reuseste (sau pentru scurt timp)

g- intimplarile din realitate estompeaza ,anihileaza ideia dominanta,obsesiva

-apar in –t.de personalitate obsesivo-compulsive

-tulburarea obsesivo-compulsiva

-schizofrenie –debut,remisie

-depresie -surmenaj

In functie de continutul idei obsesive se disting mai multe variante clinice:

1.Ruminatia – consta in indoieli permanente asupra actiunilor subiectului, avand un caracter

bifazic (ideea initiala este urmata imediat de o idee opusa)

– caracteristice personalitatii anankaste (in DSM – personalitate obsesiv-compulsiva)

2.Aminitirile obsesive – constau in rememorarea persistenta a unor scene, cel mai

adesea penibile sau neplacute, insotita de o reprezentare mentala intensa

 - de exemplu retrairea evenimentului traumatizant in Tulburarea de stres posttraumatica

3.Fobiile – constau in teama nejustificata, de anumite obiecte sau situatii,

- au un caracter dinamic, uneori fobia initiala este inlocuita de alta fobie,

alteori se asociaza progresiv mai multe fobii la cea initiala

= semnifică starea de frică, cu obiect bine precizat (aceasta în opoziţie cu

≠ anxietatea, care constituie starea de teamă, lipsită de obiect)

-desi bolnavul recunoaşte caracterul iraţional al fricii sale, o apreciază în mod critic, luptă pentru a
înlătura fobia respectiva, (dar nu reuşeşte.)in ciuda faptului ca evita situatia respectiva

- fobiile se caracterizează prin intensitate, adezivitate, ilogism şi rezistenţă de neînvins.

- fobiile pot fi legate de orice element al .ambianţei insului sau de orice eveniment de care este legată
întrucîtva, de experienţa acestuia

In mare, fobiile ar putea fi sistematizate in -Fobii simple-5 categorii:

Exemple: -Fobii complexe-2 categorii-agorafobia,sociofobia

agorafobia – teama de spatii aglomerate

tanatofobia – teama de moarte

zoofobia – teama de animale

fobia sociala – teama de a participa la reuniuni sociale

- 4 Anxietatea =K-teama –patologica

-recunoscuta ca nemotivata

-persistente irationala exagerata

-fata de un anumit stimul ,situatie,(teama cu obiect)

- care genereaza secundar conduita de evitare

- evolueaza pe fondul unei anxietati difuze-ca o teama de ceva nedeterminat fara obiect

frica =raspuns la o amenintare ≠≠ Anxietatea= raspuns la o amenintare

– cunoscuta - necunoscuta ,
- externa -interna
- definita - nedefinita-vaga

5.Impulsurile obsesive sau compulsiunile = tendinta

pacientului da a comite acte impulsive -particulare - irationale -inacceptabile-

ridicole
 Pacientul se opune acestei tendinte deoarece manifestarea lor ar avea consecinte negative;

Astfel el se incarca de anxietate , emoţional, cuprins de teamă şi panică

Fata de aceste obsesiile impulsive si idei obsesive de contrast pacientul poate-executa acte precum
-compulsiile -ritualuri obsesive

(menite sa-i elibereze ,sa-i usureze starea de anxietate sau sa temporizeze impulsiunea obsesiva )

- compulsie -teama de a nu da curs tendinţei impulsive, de a nu comite actul impulsiv, spre care este
împins ex.numarat,verificat,evitat

- ritualuri obsesive = reprezinta o forma complexa de compulsie

-consta in actiuni :

- care desi au aparenta de actiuni voluntare pac. le executa contrar vointei lui

- ce reprezinta forma caricaturala a actului obsedant ex. trec degetele prin par

- care se succed intr-o anumita ordine ,care nu au scop in sine,ci impiedica ceeace s- ar

putea intimpla in viitor ,ele desfasurandu-se intotdeauna pe fond de anxietate crescuta

,anxietate care scade numai daca pacientul indeplineste suita de actiuni

- asocierea unui fenomen obsesiv cu o compulsiune este caracteristica Tulburarii obsesiv-compulsive,

dar ea poate apare si in alte situatii (de exemplu – in debutul schizofreniei)

C-ideea prevalentă. = credinta anormala ,irationala, sustinuta si mentinuta dincolo de granitele ratiunii

-Caracteristici

1 -neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate

2 -pozitie dominanta in cimpul constiintei

3 -prevalenta psihismului insului

4 -orienteaza si diferentiaza cursul gindirii

5 -sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente (concordanta cu sistemul ideativ al insului )

6 -nu-i recunoaste caracterul patologic

7-intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,tendinţa la dezvoltare şi înglobare a

evenimentelor şi persoanelor din jur

8 -este in concordanta cu personalitatea insului (arata ca a atins nucleu personalitatii sale si are
potential

–stari reactive de intensitate psihotica delirant )

- apar in - epilepsie
 - alcoolism

-K- include 2 tipuri mai frecvente de idei prevalente

-Id. de referinta = interpretare personala ,falsa a unor evenimente actuale

- pac considera ca diferite gesturi,observatii ale celor din jur poarta o anumta
seminificatie

- sunt sustinute mai putin ferm decit ideile delirante

-gândirea magica –forma a dereismului ,asemanatoare fazei preoperationale de la copilul prescolar

- gindurile ,cuvintele si actiunile sunt considerate

- ca ar avea o anumita functie sau putere

- ca pot cauza sau preveni anumite evenimente traite intr-un mod care sfideaza

ex descantece legile normale de cauze-efect

D•ideea delirantă („delusion" al anglo-saxonilor sau „Wahn" al germanilor)

- idee delirantă (de lira — alături de brazdă) ≠ delirium care este tulb.a constiintei

Definitie:

- dupa-H. Ey, -cuprinde - credinţe şi concepţii prin care se exprimă conţinutul ideativ delirant

- fenomene ideo-afective în care delirul îşi ia forma.

- dupa Predescu -judecăţile şi raţionamentele care reflectă în mod eronat realitatea şi modifică în
sensul

lor patologic concepţia despre lume şi comportamentul bolnavului.

-reprezinta detasarea de taramul normalitatii,este marca psihozei-

Caracteristici:

1-neconforma cu- realitatea de care s-a rupt in totalitate si cu care este in opozitie,si pe care o exprima

-experienta anterioara deformat

-credintele grupului careia ii apartine

2-polarizeaza intreaga structura psihica a insului

- domina constiinta bolnavului

3-ferma sustinuta nu neaparat argumentata

4 –insotita de comportament delirant

5 impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea

6-pac. nu are critica ,nu-i recunoaste caracterul patologic al id.delirante, adica incompatibila cu existenta
atitudinii critice ,nu opune rezistenta id.delirante le accepta fara critica

7-neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului

8-evoluiaza pe fond de claritate a constiintei(spre≠de delirium - aiurare -in care exista tulburata
luciditatea

9-aspectul interpretativ al id.delirante

Clasificare ideie delirante:A,B,C

A• dupa tematica (continut)

I - idei delirante expansive -macromanice – apar pe un fond dispozitional euforic

II - idei delirante depresive -micromanice– apar pe un fond dipozitional depresiv

III - idei delirante mixte – fondul dispozitional este uneori pozitiv, alteori negativ sau neutru

B• dupa mecanism de producere 1 -delirul primar 2 -delirul secundar

1 -delirul primar – apar ca prima manifestare a bolii ; se formeaza instantaneu fara sa fie
precedat/dedus de/din

tulburari/psihoze afective- daca e dedus este delir secundar

- Forme ale delirului primar : - dispozitia deliranta-atmosfera deliranta

ex ceva se intimpla,nu stiu ce, spuneti-mi ce se intimpla

- interpretarea deliranta a unei perceptii normale

- intuitia deliranta –reprezentari ,idei,aparute brusc, cu

semnificatie

- perceptie deliranta-interpretarea deliranta a unei

perceptii anormale

- delirul de influeta –control –al gindirii- furtul

Caracteristicile generale ale DP dupai Jasper - insertia

G

-convingere neobisnuita - emiterea –

difuzarea

- incoergibila-neinfluentabila de realitate-lipsa atitudinii criticii

- insuficient motivata

- comportament delirant
2 -delirul secundar – sau delirul de motivaţie apare prin structurare pe simptome premergatoare adica
incercarea pacientului de a-si explica dimensiunea trairilor sale (de exemplu interpretarea deliranta a
tulburarilor de perceptie)

C•dupa sistematizare

-deliruri sistematizate – conservarea coerentei in gandire, argumentare logica a tematicii delirante care
este de obicei unica, sustinere puternica a ideilor delirante prin interpretari eronate sau prin selectarea
evenimentelor care le sustin

-deliruri nesistematizate – pierderea coerentei gandirii, tematici delirante multiple, fara relatie logica de
asociere intre acestea

I•Ideile delirante expansive macromanice(GIRFEM)

a.Idei delirante de marire si bogatie (de grandoare) – se refera fie la propriile capacitati, fie la averile
personale (caracteristice episodului maniacal)

b. Idei delirante de inventie – se refera la convingerea unor realizari stiintifice sau

tehnice inovatoare

c.Idei delirante de reforma – se refera la convingerea realizarii unor planuri

inovatoare economice, politice sau filozofice

d. Idei delirante de filiatie – convingerea existentei unor relatii de rudenie

apropiata cu personalitati deosebite

(fie pozitie sociala importanta,

fie mostenitori ai unor persoane deosebit de bogate) sau

fiinte supranaturale

e.Idei delirante erotomanice – convingerea ca sunt iubite de persoane cu statut

social mult superior propriului statut si care vor sa se casatoreasca cu pacientul

f. Idei delirante mistice – convingerea ca sunt purtatorii unor misiuni de ordin spiritual sau religios

II•Ideile delirante depresive micromanice

a-Idei delirante de persecutie – convingerea ca pacientul este persecutat pe nedrept, ca este victima
unui complot, ca este amenintat sau urmarit, etc

b-Idei delirante de revendicare – determinate de convingerea ca sunt victima unei nedreptati, fapt care
genereaza un comportament de corectare a nedreptatii, initial respectand autoritatile implicate, ulterior
facandu-si singuri dreptate

c-Idei delirante de gelozie – convingerea nejustificata asupra infidelitatii partenerului

d-Idei delirante de relatie – convingerea ca persoanele din jur il comenteaza, birfesc sau il batjocoresc
“pe la spate”

e-Idei delirante de autoacuzare si vinovatie – convingerea ca sunt total si singurii raspunzatori ai

esecurilor sau nenorocirilor altor persoane (in general apropiate: rude, prieteni apropiati)

f-Idei delirante hipocondriace – convingerea ca sunt amenintati sau ca sufera de o boala incurabila

-ex uneori bolnavii dezvoltă convingerea că eventualele garguimente reale sînt determinate de
vietăţi (broaşte sau şerpi) pe care le poartă în stomac sau intestin

- ex. delirul dermatozoic delirul cu ectoparaziti delirul EKBOM-existenta unor paraziti exogeni

2 Ideile delirante depresive micromanice

g-Idei delirante de transformare sau de posesiune –

convingerea ca au suferit o metamorfoza fizica partiala sau totala (delirul zoontropic – transformarea
intr-un animal) sau ca sunt posedati de spirite rele (delirul de posesie diabolica)

-se întîlnesc, de obicei, fie în stări demenţiale

fie în schizofrenia paranoidă

h-Idei delirante de negatie – negarea unor realitati evidente, adesea sunt o varianta particulara a
delirului hipocondriac (neaga existenta sau functionarea unor aparate sau organe – de exemplu un
pacient care era constipat era convins ca i-au putrezit nervii de la stomac)

sindromul Cotard caracterizat prin enormitate, negaţie şi imortalitate

se întîlneşte în:-stări demenţiale profunde (de natură luetică în special),

- melancolia delirantă (în special de involuţie) şi

- mai rar în stări confuzionale

III Idei delirante mixte

a. Idei delirante de influenta – convingerea ca este dirijat de forte exterioare propriului corp (vezi triplul
automatism mental) .

- Dacă înainte, influenţa exterioară se exercita asupra pacienţilor în special prin

diavol, ocultism (descîntece, farmece),

- acum aceasta se realizează în special prin sugestie, hipnoză, unde electromagnetice,

radiaţii atomice, raze cosmice, ceea ce ilustrează

evidenţa influenţelor socio-culturale şi ştiinţifice ale epocii.

Această forţă externă, străină personalităţii insului, influenţează gîndurile, sentimentele, actele,
inhibîndu-le, amplificîndu-le sau perturbîndu-le.
b.Ideile delirante cosmogonice – convingerea de a detine raspunsuri la misterele legate de originea
vietii, a sufletului, a reincarnarii, etc

-unii autori inserează aici

c ideile de interpretare= ideea conferă- bolnavului convingerea delirantă că gesturile, acţiunile sau
afirmaţiile persoanelor din jur poartă o semnificaţie specială cu referire la el.

- poate fi orientată asupra evenimentelor

-„exogene" -- bolnavul analizează date furnizate de propriile-i simţuri

ex. pornind de la privirea .mai deosebită a unui trecător, bolnavul

poate ajunge la concluzia unui complot

-„endogene",- bolnavul analizează evenimentele lumii sale interioare.

ex interpretatarea deliranta a visurilor şi senzaţiilor corporale.

Variante clinice particulare ale delirurilor sistematizate

-deliruri cronice sistematizate

-au fost considerate initial entitati nosologice aparte, reunind paranoia si parafreniile.

-In clasificarile actuale ele sunt incluse in categoriile diagnostice situate in grupul Schizofreniie si alte
tulburari psihotice sub denumirea de Tulburare deliranta persistenta

-cuprinde:-Delirul de interpretare

-Delirul senzitiv de relatie

- Deliruri pasionale-Variante clinice:

a -delirul erotoman apartine Ideile delirante expansive

b- delirul de gelozie apartine Ideile delirante depresive

Delirul de interpretare

- este un delir bine sistematizat,

- debut lent si

– dezvoltare “in retea”. ” se refera la faptul ca, in evolutia delirului, tot mai multe categorii de persoane
din anturajul pacientului sunt inglobate si interpretate ca rau-voitoare. Astfel, daca initial era implicat
doar un coleg de munca, ulterior sunt implicati si alti colegi dar si vecinii, unii prieteni sau chiar membrii
ai familieid

-are la baza interpretarea eronata, contrastanta cu realitatea a unor evenimente reale sau a atitudinilor
si gesturilor unor oameni.

-tematica este in general persecutorie, astfel acestea sunt vazute ca actiuni negative intentionate ale
celorlalti indreptate impotriva propriei persoane.
- se caracterizeaza prin aparitia

- interpretarilor retrospective – evenimente anterioare debutului sunt reinterpretate in

context cu delirul (de exemplu: isi da sema de ce i s-a refuzat in urma cu mai multi

ani plecarea in concediu de odihna).

- intuitiile delirante – anticipari ale comportamentului persoanelor inglobate in delir ca actiuni rau-
voitoare (de exemplu: nu are rost sa solicite concediu de odihna pentru ca va fi cu siguranta refuzat).

-Intr-o faza mai avansata a acestui delir pacientul sufera transformarea din persecutat in persecutor,
putand comite acte de razbunare grave, chiar omoruri

•Delirul senzitiv de relatie

- este o forma particulara a delirului de interpretare.

- Pentru acest delir sunt predispuse personalitatile senzitive caracterizate prin timiditate si
inclinatie spre procese de constiinta.

- Ideea centrala este ca anumite persoane il vorbesc pe la spate sau rad de el pentru ca are unul
sau mai multe defecte.

- Progresiv acest comportament din partea anturajului apare la tot mai multe categorii de
persoane (dezvoltarea in retea), chiar la necunoscutii pe langa care trece pe strada (daca acestia
rad pentru ca si-au spus un banc, pacientul este convins ca rad de el). Acest delir determina o
stare afectiva intensa, negativa.

- O tematica frecventa este cea de culpabilitate sexuala – la barbati in varsta necasatoriti (“delirul
masturbantilor” – convingerea ca oamenii stiu despre comportamentul lor sexual pe care il percep ca
rusinos, motiv pentru care il batjocoresc pe la spate). Pentru a scapa de sentimentele neplacute de jena
si vinovatie acesti pacienti pot recurge la suicid.

Deliruri pasionale

Este un delir cronic bine sistematizat caracterizat printr-un debut relativ brusc reprezentat de aparitia
unei idei prevalente. Progresiv, ideea prevalenta devine din ce in ce mai sustinuta prin polarizarea
gandirii pacientului in concordanta cu ideea initiala. In mod caracteristic delirul sistematizat are un
impact puternic pe plan afectiv (este insotit de o stare de exaltare afectiva) si pe plan comportamental
(determina o modificare marcata a comportamentului in sens delirant).

-Variante clinice:

a -delirul erotoman apartine Ideilor delirante expansive

b- delirul de gelozie apartine Ideilor delirante depresive

a -delirul erotoman

-apartine ideilor delirante expansive

-descris de Guy de Clerambault

-adesea intalnit la femei mai in varsta, nemaritate. -se
dezvolta in mai multe faze:

- faza de speranta: de adoratie-de dragoste- pacienta este convinsa de

reciprocitatea sentimentelor sale din partea persoanei vizate, iar

refuzurile constante ale acesteia sunt interpretate ca probe la care

este supusa de iubit cu scopul ca acesta sa se convinga ca si ea il

iubeste

- faza de deznadejde: de interogatie- - realizarea faptului ca sentimentele ei

pentru acel barbat nu sunt impartasite

-faza de ura: acuzatie-agresivitate canalizarea comportamentului in sensul

razbunarii pentru batjocoririle pe care le-a indurat in faza de

speranta

b- delirul de gelozie

- apartine ideilor delirante depresive

- ideea prevalenta initiala este convingerea de a fi inselat de partener.

- este mai frecvent la sexul masculin fiind favorizat si accentuat de consumul cronic de alcool
(acest abuz de alcool determina disfunctie erectila ca urmare a polineuropatiei nervilor rusinosi,
pacientii crezand ca in aceste conditii partenera isi cauta satisfactia la alti barbati).

- are o dinamica multifazica:

- debutul: aparitia ideii prevalente prin interpretarea unei situatii in mod delirant

(de exemplu sotia a intarziat in ultimele zile)

- perioada de convingere: ideea initiala se accentueaza prin diverse evenimente care sunt
interpretate eronat (daca partenera sta in geam pacientul este convins ca isi face semne cu
presupusul rival). In paralel pacientul cauta o serie de dovezi ale infidelitatii partenerei (ii cauta
in geanta scrisori sau bilete, o urmareste, ii controleaza lenjeria pentru a depista urmele unui
presupus act sexual). In aceasta faza impactul delirului este o stare afectiva intensa determinata
de sentimentul de a fi batjocorit.

- -perioada de razbunare: pacientul isi orienteaza comportamentul in sensul razbunarii pentru

batjocoririle suferite. Barbatii isi agreseaza fizic sau sexual partenerele, in vreme ce femeile cu
delir de gelozie se razbuna pe presupusa rivala

- e

•Delirul de revendicare:
- apartine Ideilor delirante depresive

-se desfasoara in mai multe faze

-pacientul are convingerea ca este a victima unei nedreptati.

-Sentimentul de nedreptate este resimtit si trait intens pe plan afectiv In consecinta,.

- comportamentul se canalizeaza in totalitate in directia corectarii nedreptatii prin trecerea la acte de

violenţă, realizînd conversiunea persecutati-persecutori.( în postura de persecutat, în special bolnavii cu
delir sistematizat se pot comporta la început ca nişte resemnaţi, situaţie în care se ascund, îşi schimbă
domiciliul, evită lumea, pentru ca mai tîrziu să recurgă la plîngeri, acuze, revendicări, reclamaţii, violenţe
şi conduite antisociale.)

- Ca tematica s-au descris mai multe variante:

- Cverulentii procesomani: persoane care apeleaza sistematic la autoritatile abilitate pentru a li se face
dreptate. Acesti pacienti sunt implicati simultan in o serie de procese pentru probleme minore

(de exemplu: vecinul anume si-a lasat crengile marului la el in curte pentru ca merele stricate si
infectate sa cada la el, expunandu-l astfel la pericolul unor imbolnaviri).

- Inventatorii deliranti: aceste persoane lupta cu ardoare pentru recunoasterea paternitatii unor inventii
care in realitate nu le apartin

-Sinistroza profesionala: acesti pacienti sunt victima unor accidente de munca minore, motiv pentru
care considera ca li se cuvin si solicita despagubiri disproportionate.

Limbajul

Definitie=este activitatea de comunicare între oameni şi de realizare a gîndirii

verbale, noţionale, specific umane.

= aplicarea concretă a limbii de către fiecare om ;

= este „limba în acţiune" (S. L. Rubinstein — 1962). - ≠ limbă care

este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice şi gramaticale) cu ajutorul cărora se realizează
comunicarea reciprocă între oameni.

-Functiile limbajului:

- cognitivă, limbajul se apropie şi fuzionează cu gîndirea,

- comunicativă, el transmite informaţii şi stimulează acţiuni.

- expresiva

- fazica –de controlare a comunicarii

- metalinguala-orienteaza –limbajul asupra lui insusi

Există trei forme de limbaj : oral, scris şi intern

• Tulburarile limbajului oral

- sunt consecutive tulburarilor de gindire pe care le si exprima

- sistematizate în trei mari categorii

A-Dislogii sau tulburări -mentale ale limbajului sunt consecutive modificărilor de

formă şi conţinut ale gîndirii şi evoluează fără modificări

- ale funcţiei de comunicare a limbajului(=disfazii)

-ale aparatului logomotor(.=dislalii)

B-Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de

-afazii senzoriale,- tulburari de intelegere a limbajului

-afazii motorii sau expresive-imposibilitatea de a comunica prin limbaj

-afazii mixte- afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului

-apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.

C-Dislalii sînt tulburări de pronunţare (articulare a cuvintelor), determinate de modificări de intensitate

patologică ale funcţiilor aparatului logomotor.

•Tulburarile limbajului scris (comunicare grafica)

-Agrafiile – pierderea capacitatii de comunicare grafica ca urmare a pierderii limbajului (corespund

afaziilor)

-Tulburari ale activitatii grafice

– tulburari cantitative ale comunicarii grafice,

- sunt expresia grafica a dislogiilor de forma

-Tulburari ale semanticii grafice

– tulburari de sens ale mesajului scris,

- sunt secundare tulburarilor de gandire,

- reprezentand expresia grafica a dislogiilor de continut

-Tulburari ale morfologiei grafice

– alterarea formatului normal al literelor

- care corespunde in planul limbajului oral dislogiilor

Tulburările de limbajului oral

A- Dislogiile: în scop didactic, putem distinge

a)tulburări de formă-cantitative- ale activităţii verbale ;

I. Tulburari ale intensitatii si tonalitatii verbale

II Hiperactivitatea verbala-forme clinice -Tulburari ale ritmului verbal

III Hipoactivitatea verbala -

b)tulburări de conţinut-calitative -ale funcţiei lingvistice şi semantice a limbajului

1 a) Dislogii de forma- Tulburari cantitative ale comunicarii orale

I. Tulburari ale intensitatii si tonalitatii verbale

-vorbire soptita (in depresie sau schizofrenie – expresie a suspiciozitatii, pentru a nu auzi alte persoane
decat cea careia se adreseaza)

-vorbire declamatoare patetica (in episodul maniacal)

-vorbire manierista – pretiozitate exagerata in alegerea cuvintelor si a exprimarii verbale (in schizofrenie,
corespunzatoare manierismului in plan comportamental)

Tulburari ale ritmului verbal

II Hiperactivitatea verbala-forme clinice

1- Simpla =Bavardaj –fara semnificatie patologica, femeile extrovertite sau in isterie,anxietate

2- propriu-zisa descrisă sub numele de tahifemie.

3 - (+) cresterea debitului verbal, consecutiv accelerării ritmului ideativ, pina la pierderea sensului
discursului , care devine incoorent = Logoree

-apare in tulburari mintale organice,t. de constiinta,dementa,schizofreni – Incoerenta –

v.gandirea- se prezinta sub 2 forme a) verbigeratie b)-salata de cuvinte

4- fuga de idei= ritm si flux rapid continuu de idei ce consta intr-o inlantuire rapida de idei
,amintiri,imagini

- forma medie - cu pastrarea relativa a secventie logice a gindirii-a corentei desi

- asociaţiile se fac la întîrnplare, după aspecte superficiale, după asonantă, rimă,

- frecvent se pierde firul principal al ideilor

-forma extrema -pierderea aproape totala a legaturilor -logice (coerentei)

-dintre asociatii-incoerenta a gindirii

- se întîlneşte în schizofrenie şi manie

2 a) Dislogii de forma- Tulburari cantitative ale comunicarii

orale

-III Hipoactivitatea verbala

1-Simpla – scaderea ritmului verbal fara semnificatie patologica la persoane timide

2-Bradilalie – scadere a ritmului verbal -diminuarea vorbirii spontane- asociata cu

raspunsuri scurte,laconice,neelaborate,(care evita sa aduca infomatii

suplimentare) - (este frecvent intalinita in depresie, psihastenie)

3-Mutismul – scaderea pana la disparitie a activitatii verbale

- este întîlnit în clinica neurologică şi cea psihiatrică

Mutismul de cauza neurologica : (mutismul akinetic), care este un sindrom caracterizat printr-o
tulburare a stării de conştiinţă, comunicarii şi a motricitatii

= sd.locked-in.

Bolnavul este inert, reacţionează greu şi tardiv la stimulii psiho-senzoriali, dar cu privirea urmăreşte
actele celor din jur, oferind astfel impresia de prezenţă în mediu. Se consideră că ar fi consecutiv unor
leziuni ale corpului calos şi în general, ale sistemului reticulat activator ascendent.

- Mutismului cauzat de o boală psihică, 3

- se caracterizează prin absenţa comunicării, fără abolirea concomitentă a motricitatii.,

-psihopatologia descrie diverse grade de mutism:

-mutism absolut : absenţa comunicării,

întîlnit prin excelenţă în neurologie sau în schizofrenia catatonică ;

- mutism relativ : situaţie în care bolnavii comunică prin mimică, pantomimică, scris

sau prin expresii verbale reduse sub forma unor foneme, interjecţii etc. ;

- mutism discontinuu (semimutism) : întîlnit în special la bolnavii cu confuzie mentală

şi la deliranţi ,negativism,

-mutism, electiv : în care bolnavii nu se adresează decît anumitor persoane sau evită să

relateze anumite situaţii de obicei stressante.

≠ -stările care prin aspectul lor clinic, se aseamănă cu mutismul şi anume :

- mutitatea,- se caracterizează prin imposibilitatea vorbirii şi este

- datorat leziunilor în zona corticală a limbajului, + cu leziuni ale aparatului auditiv

- musitaţia -se caracterizeaza prin vorbirea în şoaptă, inteligibilă şi

-se întîlneşte în special la schizofreni ;

- mutacismul este un mutism deliberat şi voluntar care poate fi întîlnit la simulanţi, ca o reacţie de
protest la unele persoane normale (în special la tineri). la oligofreni, demenţi

-afemia - se caracterizează printr-un mutism întrerupt uneori de foneme care exprimă

(anartria) mulţumirea, nerăbdarea sau negarea.

- este datorata unei leziuni neurologice, corticale (afazice)

4 a) Dislogii de forma- Tulburari cantitative ale comunicarii orale

4 - baraj verbal =baraj ideativ (Sperrung) =blocaj al gindiri

= este oprirea bruscă a discursului verbal la mijlocul unei fraze pt.citeva secunde ,minute cu
posibilitatea reluarii discursului de unde a ramas (spre≠de blocajul verbal unde numai exista aceasta
posibilitate)

5. -negativism verbal

•b) Dislogii de continut -Tulburari de continut ale comunicarii orale

-pot fi întîlnite atît la nivelul cuvintelor, cît şi la nivelul frazei.

▪La nivelul cuvintelor : relativ frecvent, în special în schizofrenie şi psihastenie,

1 -paralogism.- folosirea unui cuvînt obişnuit într-o accepţiune diferită de aceea în care el este
îndeobşte folosit

2 -neologisme - sînt cuvinte imaginate, inventate de bolnav (schizofren),

- active -cu scopul de a- transmite o informatie,mesaj-comunica

- pasive--fara scopul de a- transmite o informatie,mesaj comunica

Ex.

Pentru a reda simbolic o armă cu o capacitate de distrugere în masă a ţărilor Europei, un pacient cu
schizofrenie denumea aceasta armă inventată de el „formauleuropean" (for = formidabil ; maul = a lua
„maul"). Era vorba de un tun (după schema prezentată) care dezvoltă energie pe bază de „apă
comprimată".

3 - glosolalie folosirea abundenta de neologisme ce creeaza un limbaj automat, bizar şi

incomprehensibil,.

-Jargonofazie- glosolalie extrema

folosirea numeroaselor neologisme conferă impresia că

bolnavul se exprimă într-o limbă nouă, creată de el, că vorbeşte

▪La nivelul frazei dislogiile de continut se prezinta sub forma :

1-dispersie semantica –relaxarea legaturii dintre S-s , ce cuprinde urmatoarele instante patologice

-agramatism. -bolnavii renunţă la conjuncţii, prepoziţii, articole, reducînd limbajul la scheletul său,
format în special din verbe şi substantive, realizând un stil telegrafic

-paragramatism. -fraza cuprinde expresii bizare sau neoformaţii verbale care pornesc însă de la rădăcini
corecte,
 -embololalie sau embolofrazi e inserare aîn mod repetat unele cuvinte nepotrivite,

pe fondul unui discurs normal, .

2-disociere semantică -pierderea a legăturii între semnificat şi semnificant

- are loc prin folosirea abundentă a paralogismelor şi neologismelor duce la o distorsiune a

sensului,

3-disoluţia semantică, -pierderea totala a legaturii dintre semnificat şi semnificant

-limbajul îşi pierde funcţia sa de comunicare ; însuşi conceptul de limbaj pare

inadecvat pentru aceste stări de activi¬tate logomotorie, de activitate cu aparenţă automatică sau
ludică.

▪Tulburari de coerenta ale L sunt urmarea tulb.de coerenta ale G

-Coerente =este o structura in care intre idei exista legaturi logice asociatii logice,iar exprimarea verbala
are continut si este inteligibila

B-Disfaziile.

= tulburării ale functiei de comunicare a limbajului, prin neintelegerea cuvintului vorbit ,scris,

- In aprecierea unei difazii trebuie avut întotdeauna în vedere eliminarea unei stări psihotice, a unei
stări demenţiale sau de nedezvoltare cognitivă.

-apar in leziuni cerebrale –circumscrise

-unilaterale

-cuprind o serie de tulburări de obicei legate de leziuni cerebrale,precum:

1-perseverarea-intoxicaţia prin cuvint

2-parafazia

3-afazie receptiva-senzoriala-Werniche- Surditatea verbală

4-afazie expresiva –motorie-Broca

5-afazie amnestica-amnezie verbala-

6-anomie

7-alexie sau cecitate verbală,

1-perseverarea- intoxicaţia prin cuvint - repetarea unor cuvinte in desfasurarea discursului

(semn precoce ale organicitatii cerebrale –deteriorare psihoorganica ,betie ac.)

bolnavul repetă răspunsul oferit la prima întrebare şi la întrebările următoare.

2-parafazia-deformarea cuvintelor- inlocuirea cuvintului potrivit cu altul nepotrivit desprins

 din context

-apare in starile predementiale ,dementiale

Afaziile pot fi

3-afazie receptiva-senzoriala-Werniche- Surditatea verbală

-incapacitatea de a intelege cuvintul vorbit,dar poate vorbi

-pacientul vorbeste fluent ,spontan ,dar fara sens ,chiar incorent

- întrebările interlocutorului rămîn fără răspuns sau sînt urmate de răspunsuri care nu au legătură cu
acestea

- surditatea verbală la poligloţi se manifestă mai pregnant pentru limba cea mai recent învăţată şi mult
mai discret pentru limba maternă. Se constată aici ceea ce Delay a descris sub numele de „lege a
disoluţiei" (v. Memoria). In stări mai avansate însă, conduita afazicului faţă de limba proprie este ca
aceea a unui om căruia i se vorbeşte într-o limbă străină, pe care nu o cunoaşte

4-afazie expresiva –motorie-Broca

-incapacitatea de a vorbi-sau vorbeste cu mare greutate- dar poate intelege ce i se vorbeste

5-afazie amnestica-amnezie verbala-

-poate fi primul simptom al afazie senzoriale

-constă în uitarea unor cuvinte sau a vocabularului în întregime.

- lege a disoluţiei conform careia amnezia interesează

- în primul rînd- metaforele, adjectivele, numele proprii,

- apoi- numele de familie, substantivele şi

- în final- verbele,

- legea regresiunii memoriei,- descrisă de Th. Ribot, - de la prezent spre trecut,

-conform căreia uitarea se aşterne - de la nesistematizat la sistematizat,

- de la complex la mai puţin complex.

6-anomie –forma de afazie in care pacientul

–nu poate denumi obiecte

-pastreaza posibilitatea de a le recunoaste sau utiliza

7-alexie sau cecitate verbală,

- constă în neintelegerea limbajului scris care insoteste afazia

- alexia poate să împiedice :

 a) recunoaşterea arhitecturii generale a unui text (situaţie în care bolnavul nu aşază

pagina în poziţie lizibilă) ;

b) recunoaşterea literelor (alexie literală) sau

c) recunoaşterea silabelor, alexie silabică (asilabie).

- alexia motorie care constă în imposibilitatea de a citi cu voce tare.

Toate aceste tulburări de limbaj se întîlnesc în leziuni neurologice, în special în hemoragii cerebrale,
ramolismente cerebrale, tumori, abcese sau traumatisme cerebrale, ele fiind mai amplu tratate în
manualele de neurologie.

C Dislaliile:

= dificultatea sau imposibilitatea pronunţării-ortoepiei-cuvintelor datorita modificarilor ap.logomotor

Variante clinice:

-Dislaliile de sunet – pronuntarea alterata a unui sunet (litere), de exemplu rotacismul (sunetul “R”) -
sigmatismul.(sunetelor -S, Z, J),

-Dislalie nazală- Rinolalia – “vorbirea pe nas”

-Balbismul – la tulburarile de articulare se asociaza contractii tonico-clonice ale musculaturii

fonatorii,respiatorii:

-balbism clonic – vorbire sacadata, intereseaza in special prima silaba a mesajului

ex:(ba ba ba –balsam, ma ma-mama).

-balbism tonic – rezistenta crescuta la pronuntarea unei silabe; dupa depasirea acesteia, discursul
se revarsa in ritm alert; intereseaza in special prima silaba a unui cuvant sau fraze

ex:(b b b — balsam, m m m — mama).

- balbismul tonico-clonic -intalnit fecvent in practica- Tumultus sermonis=balbism tonic-

bolboroseala=vorbire neclara=cluttering,

-limbajul poate deveni total ininteligibil, datorita

–suprimarii-unor portiuni de -silabe

-inversiunii-cuvintelor

Tulburarile limbajului scris (comunicare grafica)

Tulburari ale activitatii grafice

Tulburari ale morfologiei grafice

Tulburari ale semanticii grafice

Tulburari ale activitatii grafice

= tulburari cantitative ale comunicarii grafice

-Hipoactivitatea grafica – scaderea activitatii grafice pana la refuzul de a scrie

– in schizofrenie este expresia negativismului,

- trebuie diferentiata de agrafie – corespondentul grafic al afaziei

-Hiperactivitatea grafica – cresterea activitatii grafice

-Graforee – tendinta irezistibila de a scrie

-este corespunzătoare (sau probabil consecinţa) logoreei.

- apare - in paranoia –delir cronic sistematizat de reforma-cverulenti,procesomani

- in delirurile pasionale unde pacientii tin jurnale intime legate de tematica

deliranta sau planurile de razbunare)

-Grafomania – predilectie de exprimare in scris in detrimentul exprimarii verbale

(nu este cosecinta unei tendinte irezistibile de a scrie)

-corespunzatoare (sau consecinta)logoreei

-poate exista si o disociere graforee-logoree

- apare in paranoia si schizofrenie

Tulburari ale morfologiei grafice

-privesc –punerea in pagina

-aspectul literelor,randurilor,scrisului

Aspecte clinice particulare:

-scrisul din episodul maniacal – litere mari, randurile deviate in sus

fata de orizontala (ascendente)

-scrisul din episodul depresiv – litere mici, randurile sunt deviate in

jos fata de orizontala (descendente)

-scrisul in schizofrenie:

- grifonaj – scrisul are aspectul unor mazgalituri

- scrisul in oglinda – scriere cu “josul in sus” sau dinspre dreapta

 - scrisul suprapus -caracterizat prin- dezmembrarea cuvintelor-

inversarea literelor

- scrisul în ghirlanda -caracterizat prin –disparitia cuvintelor –

plasarea bizara a grupurilor de semne- la marginea hartiei

Tulburari ale semanticii grafice –

tulburari de sens ale mesajului scris

-Paragrafisme - omiterea

– denaturarea mesajului scris prin, - substituirea

-transpozitionarea literelor

in cuvinte sau a cuvintelor in fraza

-Neografisme – formatii grafice inventate de pacient (corespund neologismelor)

-Stereotipiile grafice – repetarea sau intercalarea repetata a unor cuvinte in fraza

- se întîlnesc în special în schizofrenie