Cursul 3

• Semiologie - gandire
- limbaj
 GÂNDIREA
 reprezinta o activitate psihică conştientă
 Se exprimă prin limbaj şi
se elaborează sprijinindu-se pe cuvinte
-combina idei
Pe baza elem.
-formeaza:
furnizate de
cunoaştere gândirea
- raţionamente
memorie
percepţie - judecăţi
imaginaţie
2
 OPERAŢIILE GÂNDIRII

 ANALIZA
 SINTEZA
 COMPARATIA
 ABSTRACTIZAREA
 CONCRETIZAREA
 GENERALIZAREA

3
 Tulburarile gandirii

-def. G = o activitate cognitivă complexă, şi generalizată

prin care se deosebeşte esenţialul de fenomenal
pe baza experienţei şi a prelucrării informaţiilor.
- Se exprimă prin limbaj

- Tulburarile gandirii sunt :

I-Tulburări de ritm şi coerenţă

(Tulburarii forma /cantitative)
- A-accelerarea ritmul ideativ
- B-încetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ

- C- coerenta gandirii

II-Tulburări de conţinut
(Tulburari calitative)
- idei dominante
- idei obsedante
- idei prevalente, şi
- idei delirante
- A-accelerarea ritmul ideativ
1- vorbire rapida cu scurtcircuite -lipsa din limbaj a adjectivelor si a prepozitiilor
2 - presiunea gindirii - discurs rapid ,cu voce tare,cu idei multe si variate
3- mentismul = derularea rapida, incoercibila a reprezentarilor si ideilor.
4 –fuga de idei - o inlantuire rapida - de idei,amintiri,imagini
- in care asociaţiile se fac la întîrnplare,
după aspecte superficiale, după asonantă, rimă,contraste facile
- forma medie-cu pastrarea relativa a secventie logice a gindirii-a corentei,
- forma extrema -pierderea aproape totala a legaturilor logice (coerentei) dintre asociatii =
-se întîineşte - în-sindroamele maniacale incoerenta a G
- stările de excitaţie psihomotorie din schizofrenie,
din paralizia generală progresivă (frecvent la debut),

- stările de ebrietate şi în general în intoxicaţiile uşoare.

- B-încetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ
Se manifesta printr-o exprimare - lenta, cu raspunsuri avand o perioada de latenta crescuta.
- discontinuu si uneori incoerenta
Lentoarea ideativa este exprimarea verbala lenta,
cu vocii intensitate scazuta,
cu dificultatea marcata a evocarilor,
cu slabirea fortei reprezentative si imaginative
Vascozitatea psihica = lentoare accentuata- caracteristica epilepsiei
Barajul ideativ - oprirea fluxului ideativ pentru cateva secunde (in schizofrenie).
C)▪Tulburari de coerenta- - intre idei exista legaturi logice asociatii logice,iar
Coerenta = este o structura in care - exprimarea verbala are continut si este inteligibila

-denumire generic INCOERENTA

-se exprima in plan verbal ca dezorganizarea vorbirii
-se realizeaza prin: I - relaxarea asociatiilor-circumstantialitate,tangentialitate,deraierea
II - slabirea asociatiilor
III - pierderea asociatiilor - incoerenta cu verbigeratie si salata de cuvinte
I 1-circumstantialitate= pierderea capacitatii de a diferentia esentialul de neesential - (ziaristii)
2-tangentialitate, = Inabilitatea gindirii de a exprima tema ,idea,urmarita- (politicienii)
3-deraierea = este saltul de la un subiect la altul , se face treptat ,brusc, la ½ ,la sfirsitul frazei
-apare in oligofrenii,demente, schizofrenii
II 4-slabirea asociatiilor-o forma severa a deraierii
- ideile se transfera de la un subiect la altul fara a pastra o conexiune logic
III 5-incoerenta -pierderea legaturii dintre idei,asociatiile se fac la intimplare - are 2 forme
a) verbigeratie - repetarea stereotipa de cuvinte lipsite de continut ,

ex: „acasă, mînă,vacă, atom, gîscă, moacă” uneori cu tendinta la rima

b)-salata de cuvinte- amestec ce cuvinte lipsit de continut logic si inteligibilitate
ex „iepure-vînt-fereastră-bou, duce-vînt-culisă-53-lOl-tuc-tuc-tuc-tic, 34, 52, manifest-hai !"
6.-psitacism =-sonorizare mecanica a unor foneme lipsite de inteligibilitate,
7-asonanta =asociatiile se fac pe baza asemanarii sunetelor
8.-solilocvie-criptolalie- vorbeste singur fara intentia de comunicare
9-streotipia verbala = repetare in maniera fixa a cuvintelor ,frazelor fara legatura cu contextul
Ecolalie- = repetarea cuvintelor interlocutorului
 Tulburari calitative (de continut).
In ordinea crescatoare a semnificatiei patologice ne referim la :
1. Ideea dominanta: intr-un anumit context (spectacol, discutie, lectura)
- apare si in aria normalului - se impune intu-un anumit moment in G
- poate dispare oricind din cimpul constiintei persoanei -caracter reversibil
2. Ideea obsedanta:idee -repetitiva -stereotipa,- persistenta cu urmatoarele caracteristici:
a -inadecvata-paraziteaza realitatea ,
b -intruziva(asediaza G)
c -irationala
d-impune constiintei si e in dezacord cu ea
e-străina şi contradictorie situaţiei şi personalităţii insului,
f -persoana - recunoaşte :
- caracterul parazitar sau patologic,
- ca aceste idei ii apartin si nu sunt impuse de o forta exterioara
(spre≠de delirul de influenta exterioara)
- are un control partial asupra lor pentru ca
desi luptă sa le înlăture ,
de cele mai multe ori nu reuseste (sau pentru scurt timp)
g- intimplarile din realitate estompeaza ,anihileaza ideia dominanta,obsesiva
( apare in nevroze, in special in cea obsesionala, in stari de surmenaj, in psihoze).
3. Ideea prevalenta
3. Ideea prevalenta. = credinta anormala ,irationala, sustinuta si mentinuta
dincolo de granitele ratiunii
-Caracteristici
1 -neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate
2 -pozitie dominanta in cimpul constiintei
3 -prevalenta psihismului insului
4 -orienteaza si diferentiaza cursul gindirii
5 -sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente
(concordanta cu sistemul ideativ al insului )

6 -nu-i recunoaste caracterul patologic

7-intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,
tendinţa la dezvoltare şi înglobare a
evenimentelor şi persoanelor din jur
8 -este in concordanta cu personalitatea insului
(arata ca a atins nucleu personalitatii sale si are potential

- apare in –stari reactive de intensitate psihotica ,

in epilepsie, alcoolism,
in toate starile predelirante
4 - idee delirantă (de lira — alături de brazdă) ≠ delirium care este tulb.a constiintei
= reprezinta detasarea de taramul normalitatii ,este marca psihozei-
=judecăţile şi raţionamentele care reflectă în mod eronat realitatea şi
modifică în sens patologic- concepţia despre lume şi
Caracteristici: - comportamentul bolnavului.
1-neconforma cu- realitatea - de care s-a rupt in totalitate si
- cu care este in opozitie,si
- pe care o exprima deformat
-experienta anterioara -credintele grupului careia ii apartine
2-polarizeaza intreaga structura psihica a insului
- domina constiinta bolnavului
3 -ferma sustinuta nu neaparat argumentata
4 –insotita de comportament delirant
5 - impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
6-pacientul nu are critica ,
nu-i recunoaste caracterul patologic al id.delirante,
adica incompatibila cu existenta atitudinii critice ,
nu opune rezistenta id.delirante le accepta fara critica
7-neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului
8 - evoluiaza pe fond de claritate a constiintei
(spre ≠ de delirium - aiurare -in care exista tulburata luciditatea
Tipuri de ideilor delirante: - idei delirante expansive (macromanice),
- idei delirante depresive (micromanice) si
- idei delirante mixte (pot apare pe fond euforic cat si pe fond depresiv).
1. ideile delirante de tip expansiv asociate cu buna dispozitie imbraca mai multe forme:
idei de marire si bogatie (de grandoare),
idei de inventie,
idei de reforma,
idei de filiatie,
idei erotomaniace, idei mistice sau religioase.
2. ideile delirante de tip depresive pot fi de
-persecute, revendicare, gelozie, relatie, interpretare,
- autoacuzare si vinovatie, ipohondriace,
- transformare si posesiune
- apar in stari dementiale, paralizia generala, schizofrenia paranoida,
- sindromul Cotard Ideile delirante caracterizate prin enormitate, negatie si imortalitate
delirul de negatie ( = bolnavul neaga realitatea functiilor vitale,
neaga existenta unor organe,
neaga existenta unor procese psihice.
- Se simte vinovat si totodata,pedepsit sa traiasca vesnic, pentru a se chinui vesnic)
-apare in stari dementiale profunde, in melancolia deliranta de involutie
3 sunt ideil delirante idei metafizice, cosmogonice orientate spre
elucidarea originii vietii, a lumii, a sufletului, a reincarnarii.
 Tulburarile de limbaj
- limbajul =este activitatea - de comunicare între oameni şi
- de realizare a gîndirii verbale, noţionale specific umane
- ≠ limbă care este un sistem- de mijloace lingvistice (fonetice, lexice şi gramaticale)
- cu ajutorul cărora se realizează comunicarea reciprocă între oameni
- Functiile limbajului: - cognitivă, limbajul se apropie şi fuzionează cu gîndirea,
- comunicativă, el transmite informaţii şi stimulează acţiuni.
- expresiva
- fazica –de controlare a comunicarii
- metalinguala-orienteaza –limbajul asupra lui insusi
Există trei forme de limbaj : oral, scris şi intern
Tulburarile de limbaj
1-Dislogii - a) tulburari de forma; b) tulburari de continut
sunt consecutive modificărilor de formă şi conţinut ale gîndirii şi
evoluează fără modificări - ale funcţiei de comunicare a limbajului (=disfazii)
-ale aparatului logomotor(.=dislalii)
2-Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de
-afazii senzoriale, - imposibilitatea de intelegere a limbajului
-afazii motorii sau expresive- imposibilitatea de a comunica (exprima) prin limbaj
-afazii mixte- afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului
-apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.
3-Dislalii sînt tulburări de pronunţare (articulare a cuvintelor),
determinate de modificări de intensitate patologică a funcţiilor aparatului logomotor.
1.a) Tulburarile de forma ale limbajului
- se refera la modificarile intensitatii, inaltimii, timbrului si ritmului vorbirii
Hiperactivitatea verbala- se intalnesc in anumite stari toxice , psihopatice sau psihotice
- Simpla =Bavardaj –fara semnificatie patologica, femeile extrovertite sau in isterie,anxietate
- propriu-zisa descrisă sub numele de tahifemie.
- Logoreea: - accelerarea ritmului si debitului verbal consecutiv accelerarii ritmului ideativ
pina la pierderea sensului discursului , care devine incoorent
- apare in intoxicatii usoare, stari hipomaniacale si manie
- fuga de idei - consecutive incoerentei in gandire ; are 2 forme a) - salata de cuvinte
- b) - verbigeratia
Hipoactivitatea verbala – vezi G

1-Simpla – scaderea ritmului verbal fara semnificatie patologica la persoane timide

2-Bradilalie – scadere a ritmului verbal -diminuarea vorbirii spontane- asociata cu
raspunsuri scurte,laconice,neelaborate,
- este frecvent intalinita in depresie, psihastenie
3-Mutismul – scaderea pana la disparitie a activitatii verbale
- este întîlnit în clinica neurologică şi cea psihiatrică

4 - baraj verbal =baraj ideativ (Sperrung) = blocaj al gindiri

= este oprirea bruscă a discursului verbal
la mijlocul unei fraze
pentru citeva secunde ,minute
cu posibilitatea reluarii discursului de unde a ramas
(spre ≠ de blocajul verbal unde numai exista aceasta posibilitate)

5. - negativism verbal- vezi comportamentul !

 -constiintei
- Mutismul neurologic - mutismul akinetic (caracterizat prin: - tulburare a - vorbirii
- motricitatii
- Mutismul cauzat boală psihică - caracterizat prin tulburarea (absenţa )vorbirii
fără tulburare a motricitatii.,
-psihopatologia descrie diverse grade de mutism:
- mutismul absolut absenta comunicarii ;la bolnavii neurologici sau in schiz, catat
- mutismul relativ - bolnavii comunica prin mimica, pantomimica, scris sau
prin expresii verbale reduse sub forma unor foneme, interjectii
- mutismul discontinuu (semimutism) - la bolnavii cu confuzie mentala sau deliranti
- mutismul electiv - bolnavii nu se adreseaza decat anumitor persoane sau
vorbesc numai despre anumite subiecte.

Starile asemanatoare mutismului sunt:

1) mutitatea: imposibilitatea vorbirii datorita unei lez. in zona corticala a limbajului,
asociata cu lez ale ap. auditiv.
2) mutacismul: mutism deliberat
(la simulanti sau la oligofreni, dementi, psihopati - ca reactie de protest).
3) - musitaţia -se caracterizeaza prin vorbirea în şoaptă, inteligibilă şi
-se întîlneşte în special la schizofren
 l.b). Tulburarile de continut
se caracterizeaza prin
- alterarea sensului cuvintelor
care pot fi modificate, trunchiate, fuzionate,
- cuvintelele se formeaza prin - inversiunea fonemelor
- conferarea unei acceptiune proprie, bolnavului
diferita de cea comuna a cuvantului
Aceste modificari pot fi intalnite la nivelul cuvintelor sau frazei.
 La nivelul cuvintelor
1 -paralogism.- folosirea unui cuvînt obişnuit într-o accepţiune diferită de aceea
în care el este îndeobşte folosit
2 -neologisme - sînt cuvinte imaginate, inventate de bolnav (schizofren
Ex- emaul
3- glosolalie folosirea abundenta de neologisme
ce creeaza un limbaj automat,
bizar şi
incomprehensibil
4-Jargonofazie- glosolalie extrema-bolnavul se exprimă într-o limbă nouă

 La nivelul frazei se manifesta urmatoarele tulburari:

agramatismul -bolnavul renunta la conjunctii, prepozitii, articole,
reducand limbajul la exprimarea intr- un stil telegrafic
(format din verbe si substantive)
- apare in intoxicatii, confuzii mintale, stari maniacale si hipomaniacale.
2). Disfaziile, sinonime afaziilor, constau in tulburarea - intelegerii sau/si
- exprimarii limbajului oral si/sau scris
datorata unei leziuni cerebrale (zona temporala stanga).
- Afazia senzoriala (Surditatea verbala )- neintelegerea mesajului vorbit.
- Afazia motorie: incapacitatea de exprimare verbala.
- Alexie (cecitate verbala) - neintelegerea limbajului scris.
3). Dislaliile = dificultatea sau imposibilitatea pronunţării-ortoepiei-cuvintelor
datorita modificarilor ap.logomotor
Variante clinice: - rotacismul (sunetul “R”) –
-Dislaliile de sunet – pronuntarea alterata a unui sunet (litere )- ex -sigmatismul.(sunetelor -S, Z, J),
-Dislalie nazală- Rinolalia – “vorbirea pe nas”
-Balbismul – la tulburarile de articulare se asociaza
contractii tonico-clonice ale musculaturii fonatorii,respiatorii:
-balbism clonic – vorbire sacadata, intereseaza in special prima silaba a mesajului
ex: (ba ba ba –balsam, ma ma-mama).
-balbism tonic – rezistenta crescuta la pronuntarea unei silabe; dupa depasirea acesteia,
discursul se revarsa in ritm alert; intereseaza in special prima silaba a unui cuvant sau fraze

ex: (b b b — balsam, m m m — mama).

- balbismul tonico-clonic -Tumultus sermonis=balbism tonic-
= bolboroseala=vorbire neclara=cluttering,
- intalnit fecvent in practica-
-limbajul poate deveni total ininteligibil, datorita
– suprimarii-unor portiuni de -silabe
 Tulburarile Iimbajului scris (tulburari psihografice) sunt:

1. Hipoactivitatea grafica: scaderea de diverse intensitati a activitatii grafice,

pana la refuzul de a scrie,
asociata unei stari de mutism sau negativism verbal (in schizofrenie).

2. Hiperactivitatea grafica de diferite grade,

- graforeea - tendinta patologica si irezistibila de a scrie - la schizofrenici, paranoid).
- fara respectarea coerentei si rigoril stilistice ale Iimbajului scris
- grafomania:-predilectia excesiv de a se exprima grafic.
cu respectarea coerentei si rigoril stilistice ale Iimbajului scris,
( poate apare bolnavii - cu delir cronic sistematizat,
- procesomani).
- Incoerenta grafica:
cuvintele sau frazele sunt fara legatura si exprima incoerenta verbal-ideativa.
-Stereotipiile grafice:
repetarea unei conjunctii, cuvant si intercalarea lor repetitiva
in cursul expunerii grafice.